CONSTANTIN SEGHES @ COSTEA MARGEAN Procedee de construire a tiparelor pentru imbracaminte Edifia a Ia @ EDITURA TEHNICA Bucuresti—1979Lucrarea de fata prezinta solutii tehnice noi, originale, verificate in practicd, cuprin- zind constructia tiparelor de imbracdminte cla- sicd si moderna pentru barbati si femei in care se includ calcule si tabele special intocmite. ‘Metoda de croit clasicd este prezentaté in mod detaliat si se poate aplica usor la moda curenta. Sistemul de croit prezentat urméreste o documentare temeinicd in vederea realizirii unor produse la un. inalt nivel calitativ O atentie deosebita este acordata transfor- miarilor tiparelor executate pentru un corp proportional in tipare pentru corpuri_ cu dez- voltare anormal, precum si modificarile (retu- surile) ce survin ‘in unele cazuri si la produsul gata_confectionat. Prin compararea masurilor luate direct pe corp cu masurile ideale (proportionale), se rea- lizeazd 0 cunoastere precisi a conformatiei si a pozitiel corpului sesizindu-se cu usurinta even- tualele anomalii, Redacta In carte se prezintii 0 mare varietate de modele clasice si moderne, atit pentru corpuri normale cit si pentru corpuri cu diferite aba- teri de Ja normal, Recomandarile teoretice prezentate in aceasta lucrare, imbinate cu cunostintele prac tice vor contribui la ridicarea calificdrii profe- sionale a tehnicienilor, maistrilor si lucrétori- Jor din ramura imbracdmintel. Lucrarea se adreseazi maistrilor, tehni- cienilor si lucratorilor din cooperatia meste- sugareascd, precum si din industria de con- Fectii. Edijia de fata (a doua) a fost revazuta si completaté cu tipare pentru imbrécimintea de femei, avind la baz diferite modele chimono- semichimono si forma raglan, adaptate con- form model curente, precum si o simplificare a ‘unor calcule asupra construirii tiparelor prin transformarile facute din tiparul de bazd gi modele diferite, : ing. CONSTANTA TECIU ‘Tehnoredactor: ELENA GERU Coperta: DANA SCHOBEL ROMAN Bun de tipar Plans: 1. Tira} 02.04.1979. 3000-490" exemnplare Coll de tipar: 24 bro: ‘ate, C.Z.: 687.020, Danes ©feres poligradioh ertganas radon, a Republica Sosialista Romania ®Prefata In cadrul generat al realiztirilor tnregis- trate pe ansamblul economiei nationale, in- dustria con{ectiilor de imbriiciminte din’ fara noastrit se situeazt la un nivel superior de dez- voltare si intr-o continudt linie ascendentei. Pitrunderea progresului tehnie din ce in ce mai mult in industria textilt si dezvoltarea multilateral a industriet chimice au avut ca rezultat imbogiifiren continuit a sortimentelor de festturi, care vin sii satisfact gusturile cele mai exigente ale consumatorilor. Proprietifile fizico-mecanice si chimice noi $i variate ale testturilor folosite in ramura imbricdmintet fac ca cle si alba comportari diferite in procesul de prelucrare. Aceasta impune o bund cunoastere a carac- teristicilor lor de citre cei ce executii produse de imbriietiminte, atit pentru o utilizare adec- vat, clt si pentru confectionarea modelului respectiv. Se impune deci ea pregiitirea profesionalit a celor care Iucreazt in domeniul confectiilor de imbricaminte si se situeze Ia un nivel co- respunziitor condifiilor materiale create, pentru realizarea sarcinilor ce Te revin pe Tinia deser- virit populatiel, Obiectele de imbriietiminte prezintti o im- portant deosebiti in viata de toate zilele a ‘oamenilor, ele constituind 0 necesitate imediata trebuind st corespundd din punctul de ve- dere al scopului al confortului sé al frumosului. Elementele principale care aleiituiese com- pozitia imbriictimintei sint linia, proporfia si ‘materiatul. Linia formeazd conturul general al imbré- cdimintel, avind la bazd liniile corespunziitoare ale umerilor, pieptului, taliei si a soldurilor. Unele detalii separate care completeazi aspectul decorativ al imbritctimintei cum ar fi: gulerul, buzunarele, reverele, giicile, slifu- tile etc., plasate in mod creator si cu gust, imprima o proportie justd a produsului fat de corp, il infrumusefeazd, finindu-se seamd in acelasi timp si de moda actual. Realizarea calitativa a unui produs de imbriiciminte este conditionata atit de aptitu Ginile practice cit si de cunoasterea in amii- nunt a tehnicli ludrit miisurilor, operatie strins legatti de cunoasterea caracteristicilor corpului ‘omenese si fn special de existenfa unor abateri de ta normal. De aici necesitatea tnsusirit temeinice a cunostintelor teoretice cuprinse in Iucrarea de fata, imbinate cu practica din procesul de productie. AUTORILCAPITOLUL 1 Conformatia corpului omenesc A. Generalitafi +Corpul omenese prezintai tn unele cazurl, anumite anomalii care diferd de la un corp la altul, Din aceasti cauzd este necesar ca la stabilivea masurilor, s& se observe cu: toata atentia, conformatia corpului si in mod special partea’lateralé pentru stabilirea corecté a hi a Fig. @ — ponita umestor; & — poxitia umerilor tndiatt tne pozitiei corpului. tn cele ce urmeazd se_pre- Bintd mele particuaritti ale eonformatiet cor- pului: — pieptul poate fi aplatizat faté de normal; — talia in unele ‘cazuri poate fi mult cambraté fata de normal sau invers, mai putin cambrata; — soldul uneori este mai dezvoltat sat mai putin dezvoltat faté de normal; —abdomenul poate fi normal, propor- tionat in fat, plat sau proeminent in partea de sus; —umerii pot fi dezvoltati normal, pot fi umeri inalfi sau lésafi, umeri adusi spre fata iim unele cazuri inegali (un umar mai ridicat Gecit celal). In figura 1 se redau diferite forme ale umerilor. mult dezvoltat sau Pentru toate aceste anomalii ale corpului se folosese uncle misuri suplimentare, faté de masurile de baz& folosite in mod normal, de- numite masuri pentru conformatie. Pozifia corpului constituie un factor prin- cipal in echilibrul unui produs pe corp. d 1, Diferite forme ale, uinerilor Pe ‘pox, wmerioe “ésih tn Jos; d — positia umerior Snegink Corpul omenese poate prezenta trei tipuri de port — pozitia normal a corpulul: — pozitia corpului aplecat spre spate; — pozitia corpulul aplecat spre fala. Pentru a se determina pozitia se folosese unele masuri Iuate direct pe corp, denumite masuxi pentru conformatie. Porifia normal a corpului In figura 2 sint prezentate diferite pozitii ale corpului, caracterizate printr-o tinutd nor- mal (in cazul corpului normal), pieptul dez~ voliat normal, omoplatii putin dezvoltati, abdo- menul normal si soldurile potrivit dezvoltate. Pentru determinarea pozitiei corpului — Tuer necesar in cazul comenzilor individuale ce se executé pe masuri gi probe, se proce-deaza in felul urmator: se agaza o linie dreapta perfect verticalé pe mijiocul spatelui, de Ia a saptea vertebrd (osul cefei) pind jos, atingind omoplatii si se masoaré cu centimetrul pe orizontala in sus, de la osul cefei pina la linia verticald aplicata la spate. Rezultatul acestei_masuritori, pentru o pozitie normala, trebuie si fie egal cu 1/8 din Fig. 2 grosimea pleptulul, adic& pe masura_grosimii pieptului 48 cm, va fi egal cu 6 om, De men- fionat c& grosimea pieptului este considerata jumatate din circumferinta pieptului. De asemenea, in cazul unel pozitii nor- male, cambrarea in talie va avea 4—5 cm, Pentru stabilirea acestei_ masurdtori se foloseste acelasi procedeu, adicd se masoara in dreptul taliei, pe linia’ orizontala, de la punctul cel mai scobit al talfei pind la linia verticala ce este aplicata la spate. Pozitia corpului apleeat spre spate In figura 2, b se arata o pozitie a corpului aplecat spre spate (ranversat). Aceasta pozitie caracterizeazé un corp cu o tinutd mai dreapta la spate faté de normal, omoplatii foarte putin dezvoltati, de multe’ oti plati, latimea spatelui mai ingusti; umerii se deosebesc fata de pozitia normala prin faptul cd sint ingusti si adusi spre spate, iar itimea pleptu- Jui este mai mare. Pozitia corpului spre spate caracterizeazi ‘oamenii cu corpuri ce prezinti un plus in talie fata de normal (obezitate), cei care practic anumite sporturi, precum si corpurile copiilor. In cazul unei pozitii a corpului aplecat spre spate este necesar ca litimea pieptului A fie mivitd, iar létimea spatelui s& fie micso- raté fai dé un corp cu o pozitie normal. Diferite pozifit ale eorpulul 4 — normata; B apleeat spre spate; (ranvers (© = aplecat spre tat. Acest Ivcru se realizeazii prin masurile de con- Formatie ce se iau direct pe corp, Pentru stabilirea justi a pozitiel corpului aplecat spre spate se procedeazé identic ca la tia eorpulul normal, prin agezarea unei li- verticale pe mijlocul spatelui, atingind omoplagii, Distanta masurata pe linia orizon- tala pomind de la osul cefel pind la linia pus& pe mijlocul spatelui, in cazul de fata va fi mai mica decit 1/8 din grosimea pieptului, cea ce denota cé este un corp aplecat spre spate cu 2 em fata de normal. ‘Acest calcul este determinat prin exempli- ficarea figurli ce reprezinta pozitia corpului aplecat spre spate, (spre exemplificare se da si © cambrare de 3 cm in directia taliel). Pozitia corpului apleeat spre fata In fig. 2, ¢ este redat corpul cu o pozitie aplecatz spre fata, Aceasta pozitie caracte zeazi wn corp cl 6 finuté mai curbatd la spate fala de normal si din aceasta cauzé omoplatitsint mai dezvoltati, De multe ori corpul_ poate fi mult inclinat in fata, latimea spatelui mai dezvoltaté, In aceasta pozitie umer deosebese fata de normal, prin latimea lor si prin faptul ca sint adusi spre fata. Latimea pieptului, in cazul pozitiei corpului aplecat spre faté, este mai putin dezvoltata faté de un corp cu 0 pozitie normala. Pozitia corpului aplecat spre fata caracle- rizeazi oamenii cu corpuri ce prezint&i minus a talie fata de normal, oamenii mai putin dezvoltati fizic si cu o virsta inaintata, precum si diferite persoane care prin natura muncil lor sint nevoite si stea aplecate asupra obiec- tului muneii, In cazul unei pozitii_a corpului aplecat spre fad este necesar ca latimea pieptulul s& fie micsorata, iar latimea spatelui sa fie miéritd faté de un corp cu_o pozitie normala, Acest lucru se realizeaza prin masurile de con- formatie ce se iau direct pe corp cu centi- metrul. Pentru stabilirea justa a pozitiei corpului aplecat spre fatd, se procedeaza la fel cu cel lalte pozitii. Se agazi pe linia spatelui o linie vertical care trebuie s& ating omoplatii, dupa aceea se misoara cu centimetrul pe linia orizontalé de la osul cefet pind la taza liniei verticale ce a fost agezata pe mijlocul spatelui. Dimensiunea ce va rezulta din aceasti misurdtoare va fi mai mare decit 1/8 din grosimea pieptului, ceea ce denolé cA este un corp aplecat spre fati cu 2 cm, fata de normal Acest lucru este determinat prin exempli- ficarea figurii ce reprezintd pozitia. corpulut aplecat spre fata, unde mai arata si o cambrare in directia taliei cu 4 cm ceea ce poate fi si mai mult, deoarece la majoritatea corpurilor aplecate spre fata, goldurile sint mai mici (aplatizate) fata de normal, In figurile 3, 4, 5 se exemplificd pozitia corpulut, prin trasarea unet linil verticale pe partea laterald a corpului: — Ja un--corp cu o pozitie normala, linia vertical va trece exact prin fata urechii —la un corp co pozitie aplecata spre spate, linia verticalé va avansa mai mult in fata urechii, aceasta find in funetie de gradul pozitiel pe spate; — la un corp cu pozitia aplecala spre fata, linia vertical& va trece in spatele urechii, aceasta fiind in funetie de gradul pozitiet res- pective. Fata de cele de mai sus se constaté c& nu toate corpurile sint ideale, unele din ele pre- zentind anomalii care sint considerate abateri de la liniile unui corp bine proportionat. La astfel de abateri trebuie sa se tind cont Ja Snceputul executarii unui produs, pentru a evita pe parcurs unele probe si retuguri de prisos. B, Tipuri de conformafit Corpuri asimetrice. Un corp asimetric se caracterizeazi prin diferenta ce exista intre 0 parte si cealalta a corpului. Exemplu: — corpuri celalalt; — corpuri cu un gold mai mic decit celd- alt; — corpuri cu un omoplat mai dezvoltat decit celalait ete. La corpurile care au un umar mai jos decit celdlalt, se remare la.produsul confec- tionat in partea umérului jos, unele cute care sint formate de jos in su Confectionarea unui produs in asemenea este destul de dificil daci nu se ob- serva bine de la inceput aceasta anomali deoarece pe parcurstl executirii ar fi nevoi de multe probe si retusuri, Situatti similare se inlilnese gi la corpurile cu un gold mai mic de- cit celalalt, sau cu un omoplat mai dezvoltat decit celalalt Corpuri cu defectiuni fizice. Sint corpu care prezinta anumite defectiuni fizice, pro- venite in urma unor accidentari, imboind sait alte imprejurari. La confectionarea imbé cdmintel pentru aceste corpuri, este necesar a se acorda o atentie deosebitd, deoarece corpul cu un umir mai jos decit 2 Procedee de constuice a tiparelor 9 Fig. 3 Pozitia normald a cor ula Fig. 4. corpulat eat spre spate, Pozitia aple= Fig. 5. Pozitia corpulut aple- feat spre fata.se imbracd mult mai greu dectt un corp normal. Cole mai-freevente cazuri de corpuri cu defectiuni fizice intilnite in ramura imbrécé- mintei, sint urmétoarel — corp cu cocoasa Ia spate, pieptul fiind plat; — corp cut cocoagi Ja spate si _la_piept; — corp cut un picior mai scurt decit cela lalt; — corp cu un braf mai scurt decit ce- lalalt; — corp cut inclinafia spatelui mult accen- tuatd in fata ete. In afara celor exemplificate mai sus, mat sint gi alte tipuri de corpuri, care desi par a avea 0 conformatie normal, prezinté in schimb un git inalt si subtire si invers. Corpurile cu git ‘inalt se caracterizeazi prin linia umérului coborit fafa de normal, iar corpurile cu git scurt, prin linia umérului indlfat fata de normal, ‘Modelarea imbricimintoi in funetic de conformatia corpului In exemplificirile ardtate mai sus, in privinta corpurilor care au unele abateri de la normal, sint necesare citeva recomandiri ast fel incit anomaliile corpului si fie mascate in limita postbilitatilor (bineinteles acestea sub forma de recomandari si cu acordul persoanei ce imbracd produsul respectiv). Corp foarte dezvoltat (obez). Un corp foarte dezvaltat (obez) trebuie si tie imbricat foarte simplu, atit in ceea ce priveste materia- ul cit si modelul imbrécdmintel. Spre exemp- lificare se recomandA un costum Ja un rind de nasturi, dintr-o fesdtura de culoare inchisd, uni sau cu dungi verticale inguste, modelul fiind cla Imbricamintea trebule si abi pe corp, © lejeritate mai redusd faté de normal. Toate aceste recomandiri sint date cu scopul de a asa impresia unui corp cu un volum mai mic. Corp foarte putin dezvoltat (slab). Un corp foarte putin dezvoltat (slab) esie recomandat a fi imbrécat cu o imbricdminte la un rind sau dou rinduri de nasturi, in diferite modele de tip sport, fantezi. Tesdtura din care se con- fectioneaza “produsul este de preferat si fie pe cit posibil, de culoare deschisé gi mai ales cu dungt transversale sau carourl, De aseme- nea, imbrécimintea pe acest corp trebuie si aibd o lejeritate mai mare fata de normal. Toate aceste recomandiri sint facute cu scopul de’a Isa impresia unul corp cu un vo- lum mai mare. Corp de staturi inalti. Un corp de statues snaltd se recomanda a fi imbracat cu 0 confec- jie mai scurtd, pentru a lisa impresia_unei Inaltimi mai mict a corpulu gi in cazul cind 10 este foarle slab, confectia va avea o lejeritate mai mare pe corp, aceasta in scopul de a a gura 0 proportionalitate just fata de inaltime. Corp de statura mica, Un corp de statu mic trebuie si fie imbracat cu o confectie normala ca Iungime, iar in cazul cind corpul este si foarte dezvoitat, atunci confectia care se executd trebuie si aibd o lejeritate mai mica, cu scopul de a lisa impresia unui volum_ mai mic, o staluré ceva mal inalt& a corpului. Corp cu golduri mult dezvoltate. Un corp cu solduri mult dezvoltate nu se recomandi a fi imbricat cu o confectie ingusti pe linia taliei deoarece aceasta va face ca linia umiru- Tui s& apara ingustd, iar goldurile mult prea dezvoitate, De asemenea, produsul trebule s& fie croit de aga naturi incit si nu aiba o linie evazata in partea inferioaré el o linle conic, adic larga pe linia taliei si ingusté pe linia soldului, aceasta cu scopul de a masca soldu- rile care sint mult. dezvoltate faté de normal. Corp cu golduri foarte pufin dezvoltate. Un corp cu solduri foarte putin dezvoltate trebuie imbricat cit mai ingust pe linia taliei si mai ‘ejer pe linia soldului; prin aceasta, umérul va pirea ceva mai ingust, iar partea Ainspre gold va lisa impresia unui volum mai mare, asigurindu-se astiel mascarea soldurilor foarte putin dezvoltate. Corp ew un rmdir mai jos decit celdtatt ‘Un corp cu un umar mai ‘jos dectt celilalt frebule sd fle tmbricat in aga fel ca ambit umeri si apard egali sau aproape_egali. acest scop este necesar, ca in interiorul cor fectiei, in dreptul umarulul coborit, s& se apli-- ce vata mai multa, iar Ja umdrul inalfat s&-nu se introduced de loc, In astfel de cazuri sint necesare unele masurdri ale corpului in plus fala de un corp cu umeri egali. De asemenea croitul pentru aceste corpuri, in partea superioara, se deose- beste de cel obisnuit. ‘Modelarea pantalonilor in funetic de conformafia picioarelor Pe ling anomaliile din partea superioara @ corpului, prezentate mai sus exista si unele anomalii fn partea inferioard a corpulut, cum ar fi coaformatia si pozitia picioarelor: — conformatia picioarelor format oval (O-Bein); —conformatia picioarelor format iepu- reste (X-Bein); — conformatia soldurilor asimetrice; — pozitia picioarelor cu vinfurile deschise; — Poritia picioarelor cu vinfurile inchis ete. Ponizu stabilize eit mai justi a confor- matiei Ficioarelor este necesar mai inti a se stabili conformatia si pozitia normala a aces- tora,Picioarele normale sint cele care au dis~ tanta dintre genunchi de aproximativ 2 cm, asezate in aga fel ca distanta dintre cdlcile si fie de circa 4 cm. Pornindu-se de la acest criteriu se poate determina cu ugurinté forma picioarelor. Astfel cind distanta dintre genunchi este marité si la cAlotie micsoraté fafi de normal, picioarele prezinta o formd oval (O-Bein), iar cind ge- nunehii sint apropiati unul de altul si distanta dintre cdlciie este miriti fati de normal, picioarele se prezinti in format iepureste (X-Bein). In figura 6, se prezint& forma picioayelor ovale precum $i a celor iepuresti. a Fig. 6, Diferite forme ale picioarelor: 2 — ovale (O-ciny; 9 — sepureyel GE-Bein. Dupa formele picioarelor este necesar a se stabili cum trebuie imbracat corpul, astfel in- cit sé mascheze aceste defectiuni in’ limita po- sibilitatilor. anno Astfel, corpul care prezinté picioare ovale, se recomanda a fi imbrécat cu un pantalon mai larg, deoarece in caz contrar se evidentiaza mai mult golul ce exista intre genunchi; de asemenea, tot pe acest considerent se va céuta ca Tinille cusaturilor interioare ale pantaloni- Jon, si fie lésate ceva mai drepte, adicd nu vor fi atit de ovale oft este necesar in mod nor- mal. Toate aceste recomandiri se dau cu scopul de a masca curbura piciorului atit de pronun- fata. Corpul care prezinta picioare fn forma de X, se recomanda a fi imbrécat cu un pantalon mai larg, adied mai drept pe linia cusdturii exterioare a pantalonulul in dreptul genun- chiului, aceasta cu scopul de a atenua pe cit posibil'golul pronuntat ce exist in partea la- terala a piciorului, Tn cazul cind corpul prezinté un sold mai mare decit celilalt, atunci toatd atentia tre- buie acordat& in mod special soldului defect. Astfel in dreptul soldului dezvoltat mai mult, in partea laterala a pantalonului, se va lésa o dimensiune mai mare fat de cealalté a pantalonului, In cazul cind se negli acest defect pantalonul va sta pe corp in mod necorespunzaitor. Anomaliile cele mai freevente ale corpulut omenese ce au fost prezentate, nu se sfirsesc aici, ele find destul de numeroase. In industria corfectiflor se produce imbra~ caminte numai pentru corpuri normale, avind la baz calcule proportionale pentru executa~ rea tiparelor respective, precum si dimensiuni stabilite prin standarde sau norme interne.CAPITOLUL 2 Dimensiunile corpului omenesc Pentru realizarea unui produs in conditii corespunzitoare este necesar a se cunoaste cu precizie forma si dimensiunile corpului, tinind cont de virsta, fizic, conformatie etc, Determinarea dimensiumilor corpului ome- nese se face prin luarea masurilor direct pe corp, precum si prin masuri proportional (calculate). O daté determinate dimensiunile corpului, se trece la constructia tiparelor. Reu- sila unui tipar depinzind in mare masura de modul corect in care au fost luate masurile pe corp. Masurile se iau intoldeauna pe partea dreapté a corpului si este recomandabil ca aceste misuri si fie controlate permanent la acele persoane care repetd comenzile la acelasi maistru, deoarece corpul prezinta unele trans- formari pe parcursul anilor. A. Clasificarea masurilor Pentru constructia unui tipar, necesar co- menzilor individuale, se folosese trei categorii de masuri si anume: masuri luate direct pe corp; — misuri proportionale (calculate); — misuri de constructie. Pentru edificarea mai completé asupra ma- surilor ce se iau pe corp, in tabelul 1 sint date misurile prescurtate prin initiale, care ajuta prin simplificarea descrierii lx constructia tiparului, Prescurtirt ale miisur 1. Misuri luate direct pe corp Masurile luate direct pe corp se obtin pr masurarea direct a corpului cu ajutorul centi- metrulul. Aceste masuri folosese la executarea imbracdmintel dupa comand individualé. Inainte de luarea masurilor este necesar a se observa cu atentie corpul pentru care tvebuie si se realizeze produsul. Forma corpului, prin masurile ce se tau, trebuie cunoscuta in Tabelut 1 nr Tate pe corp Xe Denunicea mtr snigatae |] oe ‘enomirea mésuror “uate 1 | tnargimes comput 1c 16 | Litimen siseroiatit mincei LAM 2 | Limaimea file ir pina la genase | Ennpmen totaa « produsuis Lip Essar exterionre {| Eningimen mince IM Ehigimnen enters smterioare 3 | Ghreumferinta gittus ce Crganca jos & | Grosimes pieptutat & Distanfa'dintre gemunchi 7 | Grosimen tae: or Distanta dintre caelte & | Grosimen sotdutsi és Grosimen genunchial 9 | Latimes spateltt propertionat | Usp Groner sub gonaneht i | Lakimes epatetu: masurat isi Grsimen gabe! it | ‘Adinehmea rdseroieli' le spate | ARS seca 12 | thattimea vireatt we ae 13 | Masura peste Gmar By Grosimea busta 11 | tnaltimea umavelat it fndl{imea bustulus 15 | thalfimea raseroilii mincei IRM angimen taiet fn fat 2toate pozitille, aceasta ‘cu scopul de a avea 0 imagine reala’ a corpului ‘La corpul privit din spate se poate constata dacd umerli sint egali, dacd sint la acelasi nivel, dacé sint drepii sau coborifi faté de normal; de asemenea se poate observa forma soldurilor, dacd sint dezvoltate, plate sau asi- metrice ete. La corpul privit din profil se poate con- stata forma spatelui dacd este curbata sau dreaptd, abdomenul pronuntat sau plat, sau pozitia corpului care poate fi aplecat in fata sat spre spate ele. 2, Misuri propor{ionale Masurile proportionale sint mésuri obti- nute prin calcule facute pentru corpuri cu dezvoltare normal. Aceste masuri sint nece- sare la construclia tiparelor destinate pro- ductiei indusiriale care confectioneazi imbré- cdminte in serie mare sau mica. De asemenea, maésurile proportionale folosese si la constructia tiparelor pentru comenzi individuale, ca bazi de comparatie cu. masurile luate direct pe corp. lata) determina forma corpulul, a umerilor, a spatelui, precum si pozitia corpului, ‘Aceste diferente ajuta foarte mult 1a exe- eutarea corectd @ tiparulul, lar in cazul eind nu s-ar fine cont de ele, tiparul ar fi: necorespun- zator. Masurile proportiona- le trebuie cunoscute foarte bine, deoarece prin com: pararea acestor dows mi- uri se stabilese cu preci- zie anomaliile corpului, In cazul cind masu- rile luate direct pe corp sint identice cu cele pro- porfionale, atunet confor matia corpului este nor- malé, iar in caz contrar, corpul prezinté unele de- vieri de la normal. Deter- minarea misurilor_p: portionale se face prin calculul a dowd mésuri de Diferenia ce rezultd. din masura. Iwata nee direct pe corp si masura proportionala (calcu- ‘corpului (IC), Tabet 2 Determinarea misurlor proprtionate ponmica manuae = ale mkwgrproporionin | vegan Inalfimea comput 1 | Masurat divect pe corp 10 oxa Langimen tale iw xo ro amgimea totla a produsttu uP 8 angie mineci ow a Grosimea piepttu oP Mésurat direct pe corp 8 Grosimen tlie! or GP—tetB ttt “ Grosimen sotdutt cs cpsamisys—st a Adincimen réseroteii ta spate ans 4 Thattimen vistate Na 2 vail pind la GP 52 de In GP . it in sus= SP +85 Misura peste umir Pu cm pind 1a 4 Gm de la 4052 4“ Sale at chit st ch om ie a” atin spatelut proportional isp Byres ” 13baad si anume: indljimea corpului gi grosimea pieptului — Indltimea corpului (IC) este masurata de la a gaptea vertebra (osul_cefei) pind la ba~ za tocului incaltémintel (fig. 7), Prin aceasté méasura se determina lungi- mile produsulul cum ar fi: lungimea tallel, lungimea totalé a produsului, a minecii etc. '— Grosimea pieptului (GP) este masurata in partea cea mai dezvoltaté a circumferintei pieptului. Prin aceasta mésura se determina grosimile si latimile produsului (grosimea ta- liel, a solduli, latimea spatelut etc.) In tabelul 2 este prezentat modul de de- terminare a masurilor proportionale, calculate prin cele doud masuri: inaltimea corpului si grosimea pieptului. Acestea sint singurele mi suri din tabel care au fost luate direct pe corp cu centimetrul, 3, MAsuri de constructic ‘Masurile de constructie sint masurile care se aplicd direct pe tipar si se deosebese in unele cazuri de misurile huate direct pe corp B. Determinarea mi Indiferent de produsul ce se va executa, stabilirea dimensiunilor corpulul cu centimetrul se face peste cmagé sau vesta, La imbracimin- tea care se imbraci peste sacou, se va lisa un adaos de lejeritate mai mare pentru produsul yespectiv si in acest fel se obtine misura cu care se incepe constructia tiparului. In continuare se prezinté ordinea in care se determina masurile, tinind seama c& lungi- mile se iau intregi si se noteaz& tot cu valoarea lor intreaga, iar grosimile si lajimile se ma- soaré intregi, dar se noteazi numai cu juma- tate din valorile respective. Nolarea numai pe jumitate Ja grosimi si latimi se face intrucit tiparul se construieste numai pentru jumatatea superioard a corpului. 1. Masuri de baza — Luggimea pin Ia talie (lig. 8) se ia misurind distanta de la a gaptea vertebra pind in dreptul taliel. Talia este consideraté partea cea mai scobita a corpului dintre piept si gold. In cazul cind corpul prezinté omoplati dezvoltali se va ageza degetul cel mare sub centimetru, pentru a-l ridica la nivelul omo- plalilor. Aceasli misura se noleaca cu valoarea el intreagi si este prescurtaté prin inifialele Lr. sau de cele proportionale; aceasta datorita faptulul ca imbrécimintea irebule si fie mai lejerd si nu coincide cu misura directa care se ia pe corp. In acest caz este necesar ca dimen- stunfle exacte ale corpului Iuale cu ajutorul centimetrului si fie majorate, De exempli, masurind circumferinta piep- tului si rezullind pe jumitate 48 cm, la con- struirea tiparului se va aplica 57 em. Diferenta de 9.cm constituie adaosul de lejeritate necesar pentru un sacou, In afard de cele trei categorii de masuri amintite mai sus, mdsurile se mai impart in doua grupe sl anume: — masuri de bazi; — masuri de contormatie. Masurile de bazt sint acele misuri care indic lungimile si grosimile. ‘Masurile de conjormatic sint mésurile care redau unele parti caracteristice ale corpulut, variind de la corp la corp, cum ar fi pozitia corpului, indltimea si pozitia umerilor (uneori inegali), latimea spatelui ete, Deci, masurile de conformatie indica pe ing’ masuri de lun- gime gi grosime si masuri de hitime. isurilor pentru sacou Lungimea total a produsului (fig. 9) se misoard tot de la a saptea vertebri in con- tinuare pind jos la lungimea dorita. Lungimea Fig. & Lungimea ‘atied “(L4), Fig, 9. Lungimea ola a produsu- tui (LTP). 4total a produsului (sacou, pardesiu, palton, raglan sau alte sortimente)'este in functie de moda sau cerinte. Aceasté misuré se noteazd cu valoarea ei intreagi si este prescurlat prin inifialele LTP. — Lungimea minecti (fig. 10), se masoara pe li- nie vertical de la articu- latia bustului cu umérul, pind la baza degetului mare al mini. Aceast misura se noteazd cu va- loarea ei intreaga si este prescurlata prin inifialele LM. — Grosimea pieptu- lui (fig. 11) — perimetrat toracic, se masoara in par- tea cea mai dezvoltata a pieptului, Centimetrul tre- buie si fie intins pe cir- cumferinta pieptului faré afi strins pe corp. Aceasti dimensiune se masoard Ia spatele persoanel respect ve, cu scopul de a acoperi omoplatii cu centimetrut deoarece in cazul cind misura este luat din fai, centimetrul va aluneca mat jos de linia proeminenta a omoplatilor gi va inregistra 0 va- loare mai mic fata de valoarea masurii ce se ia la spatele persoanel respective. Lupgimer ‘mineeli (LM, Aceasté masurd se ia intreagd si se_no- teazi numai cu jumatate din valoarea el. Pre- scurlat se noteazd cu initialele GP. — Grosimea taliei (fig. 12), se ‘determina prin mésurarea corpului in partea cea mai ingustd, deasupra soldului. Centimetrul se asazA intins pe linia taliel de jur Imprejur, fara a fi strins, Aceast& méi- surd se ia intreagi si se noteazi numai cu jumatate din valoarea ei. Prescurtat aceasté masurd are initialele Gr. — Grosimea golduritor (fig. 13), se ma- soara in partea cea mai dezvoltaia a goldurilor de jur imprejur Persoana cireia i se ia mésura, trebuie si stea intr-o pozitie dreapta cu picioarele strins lipite, iar buzunarele de Ja pantaloni vor fi goale. Centimetrul se va ageza perfect orizon- tal fara a fi strins, Aceasti masurd se ia In- treagi i se noteazd numai cu jumatate din valoarea ei. Prescurtat se noteazd cu initialele Gs. 2.Misuri de conformatie Masurile de conformatie se determin’ cu scopul de a se inregistra anumite anomalii ale corpului, aceste mésuri contribuind intr-o mare mésurd la reusita produsului ce urmeazd a se confectiona, Calcularea masurilor proportionale ale cor- pului normal, isurile de baz gi de con \ss fh as Wee Fig HM. Grosimea Fig, 12, Grosimea ta- Fig, 12. Grosimea ieptulul (GP). lie (GT), ‘soldulut « 15formatie, ingiduie a se face 0 comparatie intre miésurile cuprinse in tabel (v. tab, 2) si misu- rile Iuate direct pe corp. Aceasta da posibili- tatea si se cunoascd exact conformatia si po- 2itia corpului, sau daci corpul are anumite devieri mai mici sau mai mari fatéi de normal. dn cazul unui corp proportional nu este necesar a se lua aceste masuri, ele obtinindu-se prin calcule (v, tab. 2) cit si prin descrierea tiparului, Inainte de a se lua masurile de conforma- tie, se recomanda a se stringe corpul pe cir- Fig. 14, Aplicarea_pan- lich pe. cizcumferin(a pleptulut, 15, Adinei- mou risersielil 1a spate (ARS), cumferinta pieptulut cu o panglicd (gnur) sau elastic, in pozitle perfect orizgntalé Ja nivelul adincimii de subrat (fig. 14). In cele ce urmeaza se va prezenta ordinea misurilor de conformatie. ‘Adincimea riiscroielii la spate (tig. 15), re- prezinta pozitia corpului la spate gi se masoara de la a gaptea vertebra pind la dunga supe- rioaré a panglicii, pe mijlocul spatelui. In cazul cind spatele are omoplatii_dez- voltati, se introduce degetul cel mare de la mina sting’ sub centimetru in dreptul omopla- filor, aceasta cu scopul ca lungimea acestei misuxi sé fie la nivelul omoplatilor. Masura se noteazd prescurtat cu initialele ARS si se aplicd pe tipar cu valoarea intreaga. Indiljimea virf-git (fig. 16), reprezinta po zitia corpului in fata si se masoard de Ia a sap- tea vertebra in diagonalé pind la incheietura bratului cu corpul, 1a dunga superioara a pan- icii, Ia o distanté de 2 cm de la subrat spre seta CBS sour mal poate A ual st tn jelul_ urmator Se agazé centimetrul de jur-imprejurul gitului si'se misoara de la dunga superioara a panglicii de Ja subratul din partea dreaptd a corpului, pind 1a subratul din partea stingd a corpului, Valoarea acestei masurari va fi dubl8 feté de prima mésurare ce s-a efectuat de la a gapten vertebra, Fig. 16. Indllimea-vief-ait (IVG) — vedere ain spate; © — vedere ain fats Prima mésurare se aplici pe tipar cu va~ loarea i intreagé, iar cea de a doua se aplic’ numai jumdtate din valoarea totalé. In con- cluzie, valoarea acestei misurdri este aceeasi, diferen{a datorindu-se celor doud sisteme de misurati: prescurtat se noteazi cu initialele IvG. este determinatd prin adincimea rascroielii la Pozitia corpului aceste doug masur Méisura peste umiir (fig. 17,a — vedere din fai si fig. 17,b — vedere din spate), prezinti pozitia umerilor si se misoard de la ‘heietura bratului cu corpul la partea supe- joar & panglicii, la o distanta de 2 cm de la subrat spre af, agezindu-se centimetrul peste umér, in diagonal pina la mijlocul spatelui 1a parlea superioara a panglicii. 16Aceasté misurd se noteazd prescurtat cu initialele PU si se aplicd pe tipar cu valoarea ei intrenga. Iniiltimea_umiirului (fig. 18); aceasté ma- sur& se aplicé in cazul cind corpul prezinté Fig. 17, Masurd peste umir (PU): edere din fait; b— vedere din spate umerl inegali si este necesar a se stabili dife- ren{a ce exisid intre umérul’ ridicat i cel coborit. Se masoari pe orizontala ambele extre- mitati ale umérului, separat unul de altul si cu capatul liber al centimetrului se masoaré pe verticala de Ja a saptea vertebra (osul_ cefei) in jos pind la partea superioara a centimetrului agezat orizont: a preseurtat eu i Litimea spatelui (tig. 19) se ia de la stinga spre dreapta pe toati latimea lui, Centimetrul este asezat orizontal, la juméfatea distantet dintre a gaptea vertebra si orizontala panglicii ce a fost intinsé pe circumferinta pieptului. Pentru ca si se objiné o masuré mat exactd, este necesar ca inainte de a se masura Fig. 18, Inaitimea Fig. 19, Lifimea spatelui mie umérulul (Up surat (LSM). Iatimea spatelui, s& se aranjeze cdmaga la spate in aga fel ca s& muleze spre brat. ‘Aceastd mésur se noteazd prescurtat cu initialele LSM si se aplict pe tipar jumatate din valoarea i C. Stabilirea misurilor pentru vesti Luavea masurilor pentru vestd, indiferent de model, se face la fel ca gi pentru sacou, eu exceptia 4 dowd madsurdri care se iaw in plus si anume: — deschizatura vestets — lungimea vestel. Deci, majoritatea masurilor ce se iau pen tru vestd sint identice cu mésurile ce se iau pentru sacou Deschizitura vestel se mavoari de la a sapten vertebra (osul cefei) pe linga git, pind ja nivelul dorit pentru deschiderea vestei in fata. Dimensitinea acesiei masuri este in fune~ 3 — Procedce de constuice @ tiparctor Ww fie de moda sau ceringe. Aceasti masur’i se ia fn intregime, se aplic& cu valoarea ei intreag’ si_se prescurteaz prin inifialele DV. Aceasta misura mai_poate fi luata si in felul umator: Se asazé centimetrul de jur-imprejurul gi- tului pind la deschizatura vestei sl valoarea acestel misurari se Imparte in dowd (fig. 20) Lungimea vestei se masoard tot de la a saptea vertebra (osul cefei) pe linga git, pind Jos la lungimea dorita. De obicei_ Tungimea Vestei in fata se stabileste la 3—4 em mai jos, de cusatura beteliel pantalonului, Prescurtat aceasté mdsurd se noteazi cu initfalele LV si se masoard in intregime, apli-cindu-se pe tipar cu valoarea ei fntreaga. Aceasté mésurd mai poate fi luaté si in felul urmator: se agazi centimetrul de jur-impre- 20, Desehissitura westet (DV), Fig. Fig. 21. Lumgimea ves- tel, g. 22. Lungimea * genunehi, 2. Tungimea re (LCE). 18 jurul gitului pind la lungimea vestei gi va- loarea acestei_ mésuri se imparte fn dou’ (fig. 21). D. Determinarea misurilor pentru pantaloni Masurile pentru pantaloni sint diferite fata de sacou si vestd, deoarece sint mésurate in partea inferioara a corpului, De asemenea, ma- surile pentru pantaloni au’ o diversitate’ mai in sensul cd sint mai multe forme de pentru eflarie, schi, patinaj, golf ete). La aceste modele de pantaloni, unele nudsuri se aseaménd intre ele, jar allele se deo- misuri pentru pantaloni, sint masuri de baz care indicd lungimile si grosimile pre~ cum gi masurile de conformatie care indica pe Tinga Iungimi si grosimi si unele masuri de latime. In continuare este prezentata ordinea in care se stabilesc masurile pantalonului forma dreapta (clasic), tinind cont cd lungimile se iau intregi si se noteazi cu valoarea lor in- treagi, iar grosimile gi latimile se mésoara tot in intregime, dar se noteazi numai cu jumd- tate din valoarea lor. Nolarea acestor mésuri pe jumétate se face asifel deoarece tiparul se deseneazi nu- ‘mai pentru jumatatea parti inferioare a corpu- lui 3 Fig. 24. Lungimea ccusiturit ‘Tnterion- ve (LCD. Fig. 23. Grostmea ‘allel (GT).1. Masuri de baz’ Lungimea pinti la genunchi (fig. 22), se masoaré lateral pe partea dreapti a-corpului, din dreptul taliei de la osul iliac pind la arti- culatia genunchiului. Aceasta mésura se no- teazd intreaga, find prescurtati cu initialele LG. Lungimea _custiturii exterioare (cantul) 23), se masoard tot din talie, de la osul fac pind jos, la nivelul superior al tocului de a pantof, din care se scad 4 cm, determinind astiel lungimea real a pantalonului. ‘Masurarea acestei Iungimi pind la nivelul tocului de la pantof, se ia cu scopul de a avea in partea de jos a pantalonului un punct de reper; astfel s-ar putea ca lungimea pantalo- nului pe cusétura exterioara simu fie in con- cordanti cu cealalti misurd care urmeazé a fi luaté (ungimea cusaturii interioare). Aceastd masura se ia in intregime gi se noteazd tot cu valoarea ef intreagé. Prescurtat se no- teazd cu initialele LCE. Lungimea pantalonului se mai stabileste si in functie de moda sau cerinte. Lungimea cusitturii interioare (fig. 24) se misoqri pe custitura interfoaré a pantalonulul, din dreptul slifului, pind la nivelul superior al tocului de la*pantof, din care se scad 4 em (identic ca la masura cusdturii exterioare), objinind in final Iungimea reali a pantalonu- lui. Aceasté masurd se ia in Intregime si se noteazii tot cu valoarea ei intreagi; de aseme- nea, aceastd masuri se noteaz& prescurtat cu initialele LCT. Grosimea taliei (fig. 25) se misoara pe cir- cumferinta taliel, identic ca la sacou, cu deose- birea ci se masoaré pe cdmasi, pe cind la sacou grosimea taliei se mésoaré pe vesta. Mésura se ia intreaga si se noteazdi jumétate din valoarea ei, Aceasti mésuri se noteazd prescurtat cu inifialele GT. Grosimea soldurilor (v. fig. 13) se masoara Ja fel ca gi pentru sacou, in partea cea mai dezvoltata ‘a soldurilor de jur-imprejur. Per- soana cireia i se ia aceasta masura trebuie s& stea in pozitie dreapta, cu picioarele apropiate, iar buzunarele de Ja spatele pantalonului vor fi eliberate in interior de orice oblect. Centimetrul va fi agezat orizontal, fara a fi strins. Aceast masurd se ia Intreagd si se noteazi numai cu jumatate din valoarea ei. Prescurtat se noteazi cu initialele GS. Lirgimea de jos a pantalonului se stabi- in functie de moda sau cerinte si se no- Prescurtat cu initialele LJ. Aceasté: ma- suri se noteazi pe jumatate si la stabilirea ef este recomandabil a se fine cont de’ inaltimea corpului, precum gi de hungimea piciorului. a 19 2, Misuri de conformatic La luarea mésurilor pentru. pantaloni_tre- buie si se tind seama de unele anomalii in conformatia corpului, in special de forma pi- cioarelor, cele mai frecvente fiind cele cu for- ma ovalé (O-Bein) adic& cu genunchii tnde- partati precum gi cele format iepureste (X- Bein) adic cu genunchii apropiati. Deci, in afar de masurile obisnuite, este necesar a se lua gi unele masuri suplimentare (de conformatie) care prezinta diferite pozitii ale picioarelor cum ar fi: cu vinfuri inchise si deschise, precum si formele ardtate mai sus. ‘Masura picioarelor in forméi ovalit (O-Bein} se face in felul urmato Se introduce palma intre genunchi, dupa gare se masoara cu centimetrul valoarea gasita, In momentul cind se ia aceasta misuré, pi- cloarele vor fi agezate in aga fel incit si existe circa 4 cm distanté intre calciie. In fig. 26 se exemplificd modul cum trebuie luata masura pentru picioare cu forma ovala (O-Bein). Fig. 26. Locul unde se indsoard pentru pl cloare eu forma ova 18 (O-Bein). Fig. 27. Locul_ unde se" misoaré pentru Picloare ~ eu forme Tepurestt (Ben). Miasura picioarelor iepuresti (X-Bein) se determina masurind cu centimetrul distanta dintre edlctie, In momentul cind se ia aceasti masura, genunchii trebuie apropiati unul de altul. In figura 27 se prezint& modul cum tre- buie masurata distanta dintre cdlctie. In cazul eind nu se fine seama de forma picioarelor, pantalonul va sta incomod pe corp, iar dunga’ pantalonului va fi deviaté insprepartea lateral a picloarelor si respectiv tn interiorul picioarelor Masurile pantalonului pentru cima se de- termina intr-un mod diferit comparativ cu pantalonul drept (clasic) Astfel, lungimea custturii exterioare (can- tul) se mésoard la fel ca la pantalonul drept Grosimea sub Fi * ‘genunchi 28, Grosimea ge- munchiult (din talie de la osul iliac, pind unde incepe tocul pantofului), din care se scad 10 cm, deci cu 6 cm, mai mult decit Ia pantalonul drept. ‘Acelasi procedeu se foloseste si la deter- minarea lingimit cusitturii interioare. De asemenea, Iungimea pind la genunchi se mésoard la fel ca la pantalonul drept (cli sic), insi se méreste aceasté dimensiune 4 cm. Acest Iucru se face cu scopul de a se asigura lejeritatea necesara pentru migcarea genunchiului cind picioarele se indoiesc. Grosimea taliei, precum si grosimea soldu- rilor, se determina in mod idenlic ca si la pan= talonul drept, iar lérgimea de jos a pantalonu- lui de cizmé difera ca dimensiune, in sensul ca se executé fix pe picior In continuare se procedeazi la determi- narea masurilor specifice acestui tip de panta- Ion, Grosimea genunchiului se masoara cu pi- ciorul indoit in forma de unghi drept, aplicin- du-se centimetrul in punctul cel mai dezvoltat al genunchiului (fig. 28). Masura se ia intreagi si se noteazé pe jumatate din valoarea ci. Aceastii masurd, prescurtat are initialele GG. Grosimea sub genunchi se masoara pe circumferinta piciorului_ mai jos de genunchi. Aceastd masura se ia intreaga si se noteaza cu jumatate din valoarea ei (fig. 29). Prescurtat aceasté. misura este notata cu initialele GSG. Grosimea gambei (pulpii) este de asemenea © mésuré important, deoarece pantalonul de la genunchi in jos se executa strins pe picior si se masoard pé circumferinta pulpei in punc- {ul cel mai dezvoltat (fig. 30). Masura se ia Intreaga gi se noteazi jumatate din valoarea ei prin initialele GGA Fig, 30, Grosimes Fig. 34, sgambel Grosimea glez- Grosimea gleznei se masoaré pe circumfe- rinta piciorului, jos la 10 em indltime de la punctul unde incepe tocul pantofului (fig. 31). ‘Masura se ia intreagé, se noteaz cu jumitate din valoarea ei si se prescurteazA cu initialele GGL. Luarea misurilor pentru pardesiv, raglan, palton si alte produse de acest gen se face la fel ca si la sacou, exceptie facind Iungimea totalé a produsului, care se va stabili in raport cu moda sau conform cerintelor. Deci, in cazul cind 0 persoani isi confec- fioneazi ‘numai imbrdciminte ce se imbracé peste sacou (pardesiu, raglan, palton), corpul va fi masurat conform masurilor de la sacou plus Iungimea totalé a produsului, deoarece lérgimea pentru aceste produse va fi data prin adaosul de lejeritate care va fi mivit fat de sacou. In camul cind persoana .respectiva isi confectioneazd in acelasi timp si costum si pardesiu sau palton, atunci este necesar s& se determine numai lungimea produsului de la pardesi sau palton, Determinarea masurilor corpului, necesare construi:ii tiparului, este foarte importanta si pentru a fi cunoscute bine, trebuie si se faci in mod repetat si la diferite corpuri. Pentru a se stabili dacii aceste masuri au fost uate In mod corespunzator, aceste masurl vor fi comparate permanent cu masurile propor tionale (calculate), 20E. Adaosul de lejeritate Una din condifiile esentiale care concura la _realizarea corespunzétoare a unui tipar, indiferent de produs, este cd a masurile ini- fiole trebute si fie prevazute adaosuri de leje- ritate (AD). Acestea sint necesare, intrucit masurile Iuate pe corp sint rezultate din mé- surarea fixd a corpului. ‘Aceste adaosuri au o valoare mai mare sau mai micd, functie de destinatia si modelul pro- pus (clasic, modern, sport, fantezi etc). Astfel, Ja un sacou se vada un adaos de lejeritate mai mic decit la pardesiu, palton, sau alte sor- timente ce se imbrac& peste sacou. Stabilirea adaosului de lejeritate mai este influentat’ si de tesdtura din care se confec- jioneazé produsul. De exemplu la o fesdturd groasd, este necesar s& se acorde un adaos mai mare si Exemple de adaosuri de lejeritale in cazuri normale inelusiv cusituri De asemenea se va tine cont, la stabilirea adaosului de lejeritate, de faptul’ dacdi se pro- jecteaz un produs mai lejer sau mai_strins pe corp, de numarul cusitusilor si mérimea acestora, acolo unde se aplicd adaosul de leje- ritate. Tn cazul imbricdmintet barbatesti, 1a acor- darea adaosului de lejeritate, sint incluse si cusdturile pe Iocul unde se aplicd adaosul. La mbracimintea pentru femel, adaosul de leje- vital nu cuprinde cusaturite’gi in cazul acesta se prevede o rezerva pentru fiecare cusdturd. _ Adaosul de lejeritate mai are si rolul de a imprima linia produsului (clasic, modern sau sport), prin miérirea sau micgorarea acestui adaos, acolo unde este necesardi o lejeritate mai mare sau mai micé in functie de moda, produs sau dorinta. Tabetul 3 osu de erate enumires produsutut Pe una gxdutt Sacot clasic ‘Sacou modern form evazats Sacot modern forma conical Pardesi — paiton clasie alton clasie eu vatelina Pardesi drept larg alton drept captusit en bland Raglan, Pardesiu modern formé evazati Brac jachelieredingota Vesta mH 102103 invers, deoarece prin imbrécarea_produsului din tesatura groasé, produsul pierde mai mult din lejeritatea sa, falé de cel din tesatura subtire. Un exemplu edificator il constituie executarea unui palton cdptusit cu bland, unde adaostl de lejeritate trebuie sa fie mai mare decit 1a un palton obignuit, deoarece este ne- voie sa se asigure spatiul necesar pentru bland. In tabelul 3 se veda valoarea adaosului de lejeritate normal, in functie de produs, stabilit pe linia pieptului, taliei, precum si pe linia soldului. Aceste adaosuri de lejeritate sint exempli- ficate in mod normal, ele putind fi schimbate in plus sau minus in functie de model sau cerinta. onsen —-CAPITOLUL 3 Constructia tiparelor pentru grupa sacouri A. Tiparul de bazi Constructia tiparului, la orice imbré minte se realizeazi In baza aceluiasi principiu, deoarece se imbraca pe acelasi corp. Constructia de principiu, care nu preci- zeazi modelul si din care se poate realiza orice model, se numeste tiparul de bazé, deoarece aceasta este baza in executarea ' tiparului, pentru orice model de imbréciminte; diferen- {ele care existd Intre tiparul de baz al unui sacou, pardesiu sau vestd, sint doar o diferenté de dimensiuni, adic& de lejeritate si nu de principiu, Tiparul de bazd se realizeaz& la confor- matia normal a corpulut, astfel cd orice modi- ficave se poate realiza pentru produsul respec- tiv, cu mai mult& usurinta. Tiparul se constru- ieste in baza masurilor Iuate direct pe corp, conform comenzilor individuale, dar se reco- manda ca aceste masuri sf fle’ comparate ct masurile proportionale (calculate) din tabelul respectiv, aceasta find necesar pentru a se forma o imagine mai clara a conformatie! cor- pului, Astfel, unele defecte ce ar putea si apara in produsul finit, se pot corecta ined din timpul probelor efectuate pe corp. Pentru insugirea temeinica a metodei de croit, se descrie amanuntit constructia saco- ului,” prin desfasuravea tiparului de bazd, iar in continuare se vor indica transformarile dupa acest tipar la diferite modele clasice, fantezi si moderne. Pentru usurarea si simplificarea descrieri Uiparulul, masurile de constructie se noteazi prescurtat cu litere; prima literé va fi punctul de pornire, far cea de a doua litera este punc- tul care trebuie aflat, In tabelul 4 sint provazute masurile pentru tiparul de baz. Adaosul de lejeritate (AD), pe linia pieptu- lui se prevece 9 cm, pe linia taliei 9,5 cm, iar Tabelu 4 ‘Misurilo tiparului do baz Depunizes f=. |cateatn masurtior proportionate, masurios | mire oh Inaltimea cor-| 1¢ | atisurat aivect pul wpe corp = 180 0x8 Lungima tatiet | ux | 52 = 465 Lungimea totata | ure | #2 4 1 = 6 '@ prodasultl 2 10 angina mt) tat | ay =o Grosimea piep- | Gr | Masurat direct ‘tului pe corp = 8 Grosimea tatiel | Gr |48—4 au Grosimea goldu- | GS [4843 = Tai be Adincimea_ras- | ARS | +12 = ‘eroielilla spate 4 8 Inalgimea viet- five |“ 48 = 2 alt 2 Misura peste | PU 48 — 2 16 ‘unde 5 Latimes spate- #4, = fu Mpropoctio- |S? Ppt a 22, pe linia soldului 5 cm; de mentionat cd in aceste adaosuri sint incluse si cusaturile din locurile respective, Ca bazi de calcul pentru stabilirea lungi- mii taliei produsului si a minecii, s-a folosit Indlfimea_corpului (IC) care in casul de fait este de 150 cm, misurat de la a 7-a vertebra pind la baza tocului de 1a pantofi, insi in cazul comenzilor pe masuri si probe individuale,aceste misuri se iau direct pe corp, respectind moda zilet sau cerintele persoanei pentru care se confectioneazi produsul, Calcule pentru construetia tiparulut Tiparul spatelui si al pieptului se executa pe o singura coalé de hirtie, deoarece intre aceste dowd piese trebuie si existe o perfect h g Linia adineimit riseroielii 1a spate (ARS) se stabileste prin punctul B. Aceasté masura reprezint& pozitia corpului la spate. Pentru de- terminarea punctului B se aplicd din punc- tul A, pe verticald, lungimea AB rezultat din calcul: op 48 aB= SP 412— 2 412=24 om Fig. 92. Const concordant. Aceasti conditie este valabilé pentru toate cazurile cind se construiese pro- duse asemanatoare. Constructia spatelui si a pieptului sncepe prin trasarea unui unghi drept in coltul din Areapia de sus al colii de hirtie: virful acestut unghi se noteazd cu litera A (fig. 32). virea tiparului de bazd, Coeficientul de 12cm se foloseste la toate mésurile pentru o conformatie normala inclu- siv indltimea corpului, deoarece prin acest c cul se asigura o crestere gi o descrestere nor- mal de la o mésura la alta de 0,5 cm. Pozitia liniei taliei (LT) se determina prin punctul T, 23Din punctul A, pe verticalé se aplicé dl- mensiunea lungimii taliel, AT si se obtine punetul T: x Lungimea totalé a produsului (LTP) se stabileste prin punctul L, Din punctul A pe verticald, se aplicd lungimea produsului AL, objinind’astfel punctul L: AL=LT! Aceasti dimensiune se mai stabileste si in functie de moda sau cerinte. Pozitia soldului se determina prin punc- tul S. Din punctul T pe verticald se aplicé dis- tanja TS rezultati din calcul si se noteaza punctul S: LT=45 cm. 6 cm. ‘TS. Pozifia létimii spatelui se obtine din punc- tul M: Din punctele B, T, S, L, se trag lini ori zontale inspre fata. Cambrarea talici Ia spate se determina prin punctul Ty: ‘TT,=2,5 cm. Aceastii cot de 2,5 om este valabila pen- tru o pozitie normal, dar poate fi schimbata fn functie de moda sau pozitia corpulul. Cambrarea soldului la spate se stabileste prin punctul 8: 88,3 cm. Aceasté cot de 3 cm este valabila pentru © conformatie normala a corpului. Se unese punctele T; si M in prelungire pina sus la punetul A, iar la intersectia cu linia orizontali dusa prin’ punctul B, se noteazi punctul B,; pentru completarea liniei cusaturii pe mijlocul spatelui, se umesc punctele T, si S, pind jos la tiv. Latimea spatelui se obtine prin punctul M,. Din punctul M spre M, se aplici urmalo- ral calcul: MM,=LSP+ 2 194 2 =22 om. Initialele LSP indica latimea spatelui_pro- portional care are calculul -1/4 din grosimea pieptului +7 em=19 cm, iar inifialele AD re- prezintd adaosul de lejeritate pe linia piepiu- hui, care — in cazul de fala — este egal cu 9 om. ‘Din punetul M, se traseazé 0 linie vert cali fn sus gi in jos, paralela cu linia AB, obi nindu-se prin aceasta punctul B. Litimea réscroielii minecii (LRM) se afla prin punctul By, Baa Zh 60 Sf =H,25 om. v Din punctul B; se traseazd o verticala in sus si in jos pe linia taliei, obfinindu-se punc- tul Ty Latimea produsului pe linia de bazi a pieptului se stabileste din grosimea pleptului (GP) si adaosul de lejeritate (AD), pe linia pieptului, dupa cum urmeazi: B,B,=GP-+AD=4849=57 cm. Pentru stabilirea punctului T, din talie, se ia ca baz distanta punctelor BB, la care se adauga 0,5 cm; aceasta cot se aplicd cu scopul de a se asigura o linie corespunzitoare mar- ginii pieptului, care face ca produsul si nu se deschidé in fata; ‘TyTj—B,Bi+0,5 em. Punctele B, si T, se unese cut 0 Tinie ce se prelungeste pind jos, obtinindu-se pe linia gol- dului punctul S2, iar jos la tiv punctul Ly. Pozitia linizi virf-git se afl prin punctele Bs si Ty care rezuité din urmétorul calcul: a 2 BD. BBy= Ot i TT, Punctele T, si Bs se unese printr-o verti- linia orizontala a punctului A. it (IVG) masura care re- prezinta pozitia corpului in fata, se stabileste prin punctele G si G, dupa cum urmeazé: Din punctul G pe verticala in sus la punc- tul Gy se aplicé indlfimea virt-git (IVG) plus 1 om, necesar pentru rezerva cusiturii de sus de la umar; GG,SIVG-+1=32+1=33 om, Punctele A si G, se unese printr-o line. Rascroiala gitului la spate (fetca) se obtine prin punctul R. Din punctul A pe orizontald {pe linia AG,) se aplica dimensiunea AR rezul- tat din calcul; Al 1G 2 4 7 Rascroiala gitului la spate se realizeazt in funetie de pozitia corpului in fata (VG). In cazul unui corp aplecat in faté, rascro- iala va fi mai micé, iar la un corp aplecat spre spate, rAscroiala va fi mai mare (fai de nor- mal). Iniltimea riscroielit gitului corespunde cu 1/4 din distanfa AR (Fotea): ans 1 RRy: 1 2 cm.Pozifia umitrului la spate se_realizeazi prin punetul U avind 1a baza calculul din ma- sura peste umar (PU): Punctele B, si M se unese printr-o linie obtinindu-se prin aceasta punctul V. Rascroiala gitului la piept se obtine prin punetul H dupa cum urmeazé: op 48 Gye ; 6 om. 3 Acest calcul nu este constant, el se schim- ba in functie de moda sau cerinte. Din punetul G, spre H, se aplicd exact di- mensiunea AR de la spate’ (fetca): Punctul Hy unit cu B, si prelungit in jos, formeaza linia boraborului in fati a produ- sului, Din punctul H spre stinga se traseazi © linie orizontala. B. Constructia tiparului de sacou clasic la un rind de nasturi In continuare se redé tiparul complet pen- tru_un sacou clasic, incheiat la un rind de nas uni, (fig. 38) Se unese punctele A si R, printr-o curbé conform desenului. Punctele Ry $i U se unese printr-o linle prelungita pind la U; care se afla astfel UU=15 om. Acest coeficient de 1,5 cm, se poate mari sau micgora in funetie de gradul de dezvol- tare a omoplatilor, precum i de felul fesi- turli_din care se executa produsul. Din punctul V spre V, se aplicd 1,3 cm inspre stinga, necesari pentu lejeritatea’ pliu- lui Ia spate. Pozifia umdrului la plept se_realizear prin punctul U; in felul urmator: punetul U, de la spate se afl prin impartirea in dowd a Uniel umarulut la spate, adicd: UU gen BU Punctele Us si By se nese printr-o Tinie oblicd punctata si se masoaré aceasti distant (in cazul de fata este egalé cu 27 cm); ByU;=PU+2—U,B, de la spate = =4642-27=21 cm, Plusul de 2 em care se adauga la mésura peste umar reprezinta rezerva cusaturii de sus a uméruluf sl rezerva pentru vata necesard, Punctele G, si Uy se unese printr-o linie curbata prelungita. Latimea wmérului la piept se stabileste dupa Litimea umarului Ia spate minus 1 cm. Gu, de Ia spate — 1 om. Linia tivului se formeazi-din punctul Ly: Lle=2 em. Din punctul L, se traseazd o linie orizon- tala pind la punctul 1. 4 Procease de construire @ tUparstor Lifimea taliei la spate se ob{ine prin punctul ‘Ts care rezulta in felul urmator Din punetul T, se duce o linie cu echerul avind Jatura echerulut spre punctul M (con- form desenului) Ty. T +0=% $617 om. Coeficientul de 6 cm, nu este constant, el poate fi marit sau micyorat in functie de model Litimea goldului ta spate se: stabileste prin punctul S, dup’ cum urmeazi: Coeficientul de 1 cm se poate schimba in plus sau in minus, fn funeffe de forma evazata satt conied a produsului, Litimea taliei in faftt se obtine prin punc- tul Ty care este ridicat ca si punctul Ts de la spate: TyTo=GT+9,5—T,Ts de la spate = =1449,5—17=36,5 om, Coeficientul de 9,5 cm reprezinté adaosut de lejeritate. pe linia taliei, in el incluzindu-se cele dowd pense si rezerva cusaturii laterale, acest adaos poate fi modificat in minus sau in plus, in functie de modelul propus. Litimea soldului in fata se stabileste prin punctul S, dupa calculul 8,8;=GS+5—8,S, de la spate = 514 +518=38 cm. Coeficientul de 5 em reprezinta adaosul de inia soldului, unde se include si Jaterale: acest coefficient nu este stabil, putind fi schimbat in funcjie de modelul_ propus Pozitia si lungimea buzunarului de sus se obtine dupa cum urmeaza:Din punctul B, spre Z se aplici 3 om. Din Tp spre punctul N se aplicé dimen- Punctul Z se uneste cu punctul By, din care siunea T.N care se calculeazd cu relatia: se aplicd distanta caleulata B; Z, si se ob- tine punetul Z, Ly LT 4 Leta =1,5 om. 2 oP 48 . B,2,=% 038-0; Din punctul N se traseaz& o linie paralelé cu linia fivului inspre fata si spate. Hy Gey & Te, = A 4 BW Sy, wet M, Mm \ yy ! F \ be os a, ae ale Be z 6 iz 1 | oF | \ l | & iG pT i ec & | \ i nl | Se Sof] Sy Si 4; = iL Fig, 38, Construivea tiparului de sacou clasic Ja un sind de nasturt Lungimea buzunarului = 0,8 em Pozitia si lungimen buzundrului de jos se Plastrea buzunarului se face in felul wr stabileste in felul urmator: mitor:; din punetul N spre spate, se aplicé 261/3 din 15 cm=5 cm; tot din punctul N spre fati se aplicd 2/3 din 15 cm =10 om, Pentru aflarea punctului F se ia ca bazd masura peste umér: pu BF == 05 70 4.1 om. Punctul F corespunde cu punctul F de la mineei, atunci cind se monteazi mineca {aceasta se indic cu semne de intilnire ale minecilor cu rascroiala minecii de la sacou). De asemenea, multiplicind de patru ori aceasta distanta (ByF) se obfine indltimea capului de mineci. Conturul spatetui se realizeazé prin uni- rea punclelor V,, T, $i S; pind jos la tiv. Ras- croiala minecii la spate se obtine unind printr-o linie usor curbata, punctele U, si V,, conform cu desenul din figura. Conturul pieptului se formeazé prin tra- sarea rascroielli_ gitului gi a umérului printr-o Tinie usor curbaté. In ‘continuare riscroiala minecii si a partilor Jaterale, se realizeazd prin unirea punctelor V, Ts si S; pind la tiv. Conturul cusdturié laterate, in directia pune- telor V si By, se obtine cu o linie ugor curbata, desenind spre dreapta punctulul B, cu circa 0,75 cm, coeficientul cu care se mareste lafimea riscroielii minecii. Rezerva pentru petrecut sacoul la un rind se aplicd de 2,5 cm. Se traseazd conturul in fat cu o linie rotunda accentuaté spre tiv, {inind seam de model sau cerinte. Pozitia butonierelor se stabileste in felul urmiitor: distanta dintre butoniere este egald cu 10 cm, ceea ce corespunde cu 1/4 din dis- tanja punctelor H T,. Butonierele sint ampla- sate (la acest model) astfel: prima butoniera este fixata in dreptul taliei, iar a doua si a treia la distanta de 10 cm,’in sus si in jos. Pozitia butonierelor poate fi'schimbata conform cerinfelor sau a modelului respectiv. Risfringerea reverului se realizeazé dupa cum urmeaza: din punctul G, spre Gy se aplicé 2,6 em. Din punctul G, sé trage o linie nal (inla reverulu!) la circa 2—3 em mai sus de prima butonierd de sus, apol se formeazd ldtimea reverului corespunzator cerintei sau a model curente. Coeficientul de 2,5 em este variabil, ma- rindu-se la un corp cu gitul lung $f micjorin- du-se la un corp cu gitul scurt. Pozitia penselor se stabileste in felul ur- miator: din punctul B, spre B, se aplicd 1/10 din grosimea pieptului (egal cu 4,8 om — pensa de subrat). Din punctul By se treseazd o linie pind la buzunarul de jos, la 1 cm in interior, jar pensa din fata se realizeaza la 1 em de la capatul buzunarului in interior. Din. acest punct se traseaza o linie in sus, avind directia echerului spre punctul G, Pensa din Jat se termina la 1/3 din dis- tanta cuprinsé intre punctele T, si Bs, pornind de la Bs in jos. Stabilirea penselor, in special la imbrécémintea moderna, sport sau fantezi, se poate realiza conform dorintel si modelului propus. Pentru ca sacoul si alba o linle corespun- zitoare la subraf (s4 nu se formeze cute si alte defecte), este necesar a se deplasa Tinta pensei spre cuséitura lateralé cu 1—1,5 em spre _dreapta si cu. aceeagi valoare se depla- seazi si cusitura lateral a pieptului. Jos, sub linia buzunarulul se va forma 0 pens pentru abdomen , cu o adincime de circa 1 cm. Pentru usurinfé, se decupeazd complet con- turul tiparului pleptulul si se tae pensa de la subrat impreund cu linia. buzunarului. Se prelungeste linia pensei din fata pind jos la tiv, unde se formeazé o cuté suprapusd (doud linii cu distanta intre ele de circa 1 cm). In momentul ind aceste linii se suprapun, se desface tiparul si se formeazé pensa pentru abdomen; Ia fel Se distanteazi linia pensei de la subrat. Tabetut 5 Vator ale misurtordvizate pent grosimea niente Coan | v nel | wm 4 35 1 “ 3 u & 33 te a So ¢ g : ta 9 fe to o 3 3 ‘bt GA BL u 3 8 ee 3 x 3 st SB - oo bs & : 38 & ha Hd & 2 bs $ i 3 & 3 i ‘ 27Tabetul 6 Dimensivini proportionale ale corpulul peateu sacou birbati Inaltimea corpulul Grosimea pleptului Grosimea taliel Grosimea soldulut Lungimea taliel Lungimea produstlut Lungimes mafnecti ‘Adincimea raseroielil la spate Inaltimea viet Masura peste mdr Latimea'spatelui proportional De mentionat c& linia cusdturii laterale de Ja talie in jos nu suferd modificdri (liniile pline arati médificarea fZicutd; se recomanda a se executa aceasti schimbare numai la cor- puri cu o conformatie normala). ‘Tabelul 5 reprezinté masuri db tru grosimea_piept constructiei tiparelor ‘Tabelul 6, reprezinté dimensiunile portionale necesare pentru executarea tipar de sacou. izate pen- lui, necesare la calculul pro unui Liparulol pentru dosul de guler. Fig. 34. Constru 28 1. Constructia tiparului dosul de guler pentru Tiparul pentru dosul de guler se recomanda a se construi in rascroiala gulerului de Ia piept, pentru a corespunde exact cu riscroiala piep- tulut. In fig. 34 este, redat&é constructia _tipa- rului desului de guler pentru un git normal. Pentru executia acestui tipar se prelungesie In suis linia rsfringerii reverulut si din punctul G, pind la Gy se aplicé distanta punctelor AR de la spate (fetea) plus 2,5 cm: G.G, = AR de la spate +2,5=10,5 em, Din punctul Gy spre dreapta, se trage Tinie cu echerul, avind 0 Jaturé a echerului pe Iinia reverului la Gs, iar din punctul G, spre Gs pe linia de echer se aplicd 2 cm, pentru un corp la care gitul are o tinutdé normala; GG, In cazul cind se executa tiparul de guler pentru un git scurt (pozitia aplecati), cola de 2 em se mareste in raport eu pozitia corpului, deci steiul dosulii de guler se va_micgora si ‘$ Ia pozitia pe spate. In concluzie, acest jent se schimba in functie de pozitia si forma gitulut Din punctul Gs spre Go, se traseazi o linie usor arcuitd, prelungita pe linia reverului care rece de la punctitl G, in interior cu circa 05 cm, Dir, punctul G, spre Gy se aplicd 5 cm. Punciul G, se uneste cu G, care este depasit cu 05 cm spre dreapta, printr-o linle conforma cu desenul. Din punctul Gy, in sus, se traseaza o linie de echer, Latimea pelerinei ‘pe mijlocul gulerulut ge stabileste unind G; cu Gy cm, 5.01 Luagimea gulerului in fati, se stabileste misurind din coltul reverului, ‘spre interior, circa 4 om, unde se noteazi cu punctul Gs,din care se aplicd 3,5 cm pind in punctul Gy, Punctele G, si Gy se unesc conform desenulut din figura. Figura 35 reprezinté centimetrul_redus Ja scara 1:5, cu care s-au executat schitele din prezenta lucrare, C. Sacoul clasie la doui rinduri de nasturi 1, Generalitati Sacoul are o linie clasic’, se incheie la dowd ‘induri de nasturi si se compune din spate, piepti, guler si mineci. Fata sacoului este prevézuta cu trei buzi- nare taiate, din care ‘oud latevale, agezate s metric sub linia talief si unul in partea de sus a pieptului sting. Th interior, ‘sacoul are de asemenea, trei buzunare, unul in sus in partea dreapta pentru acte, altul tot sus in partea stingé, plasat pe verticala, pentru batista, iar al treilea buzunar, pentru chibrit, este fixat jos in partea stinga ‘Spatele este cambrat in talie si se compune din doua bucati unite printr-o cusaturd. Gulerul se compune din doud bucati, fata si dosul, de guler, iar minecile la partea infe- rioaré au prevéizut un slit pe care sint cusuti trei nasturi. Materialele necesare pentru sacou sint urmitoarele: stofa, cdptuseli, intéritura com- pusé din volvatir, roshar si canafas, buzunare din moleschin, piecum gi unele furnituri ca: nasturi, ata si vata, Sacoul ‘clasic pentru barbati, in mod obisnuit, este captusit complet cu diferite din matase natural, matase artific ali, bumbac, fire sintetice ete, Aceste fesdituri pot fi subtiri sau groase, fn functie de materia prima de baz si au diferite denumiri, cum ar fi: serj, atlaz, tafta, saten ete, Sacoul poate fi clptusit si partial In unele modele sport fantezi, care sint purtate in mod special in sezonul cald. De asemenea, sint unele sacouri, confectionate din {esaturi speciale care nu se ‘captusesc, acestea find prevazute in interior cu bizeti'mai mari fata de normal. In mod frecvent, cAptugeala trebuie si fie asortata cu culoarea ‘jesdturil de baz a sacou- lui, Sint ins unele modele care au la baz o forma moderna sau fantezi la care sint solic! tate céptugeli de o culoare contrastanta fata de {esitura de bazd a sacoului, Dar si in acest caz este necesar sd se armonizeze ciptuseala cu culoarea materialului din care se confectioneaza produsul. 2. Constructia tiparului de sacou elasic Ia doud rinduri Pentru construirea tiparului de sacou clasie Ja doug rinduri, se prevede pe linia pieptului un adaos de lejeritate de 9 cm, pe linia taliei 9,5 cm, iar pe linia goldului 5 cm inclusiv rezer= vele cusiturilor respective, In tabelul 7 sint redate masurile necesare pentru executarea tiparului, care incepe prin irasarea unui unghi drept, in colful din dreapta de sus al colii de hirtie, virful acestui unghi notindu-se cu litera A (fig. 36). Acest punct reprezinta punctul de plecare pentru construc- tia tiparului. Linia adincimit raseroielii ta spate (ARS), se stabileste prin punctul B, aceasta masurii reprezentind pozilia corpului la spate. Tebetut 7 Misurite sacoului la dow rinduri Demumites msurtor rite YORE PERU 25h oes ee Lungimen taliet ur 4 Gngimea totals a produsului itp 76 Ehingimea ince tM a Grosimea pieptulst & Grosimea tales Gr Grosimea solditut és Adincimea rascroielii la spate ARS: ‘ Inalfimea vietait wa Masura peste umie Pu Lijimea spatelui proportionat ise 29Din punetul A se aplicd pe vert siunea AB rezultati din calcul si se noteazi punciul B. apa SE 41-8 412004 om, Le Lungimea totala @ produsului (LTP) se objine prin punctul L, masurind din A, pe verticals, pind in punctul L, lungimea sacoului: AL = LIP =76 om, Fig. 26. Construirea tiporulul de sscou clasie 1a dowd rinduri de nastort Coeficientul de 12 cm se foloseste Ja toate misurile pentru o conformatie normal, deoarece prin acest calcul se asigura o crestere si o des- crestere normala de la o masura la alta, de 0.5 em. Pozifia liniei de talie (LT), se determina prin punetul T. Din punctul A se aplica pe ve tical dimensiunea lungimii taliei, AT si se obtine punetul AT = LT =45 om 30 Lungimea sacoului se determin in functie de moda sau cerinte. Pocitia nied soldulut se stabileste pe verti- cala ce trece prin punctul T, pe care se aplica fo lungime egal cu 1/2 din Iningimea taliel (LT), minus 3 em si se noteazd punctul 8, 1 _319,5 em.Pozitia lifimii spatelut se obtine prin punctul M, care se aflé la jumatatea distantei punctelor AB 2 Din punctele B, T, $ si L se traseazé linii orizontale spre fati, care vor reprezenta linia pieptului, a taliei, a soldului, precum si linia tivului, Cambrarea taliei la spate se determina cu ajutorul punctului Ty. ‘TT, =2,5 om. Aceasta cot de 2,5 este valabil pentru uun corp cut 0 pozitie normald si poate fi schim- até in functie de moda sau pozitia corpului. Cambrarea soldului la spate se stabileste cu ajutorul punctul S,. SS, =3 cm, Cota de 3 cm este constant numai pentru corpuri cu poritie normala si sufera modificdri in cazul unui corp cu goldul mare sau-mic. Se unese cu o linie punciele T, si M, care se prelungeste ping la punctul A, iar Ja intersec- fia cu linia orizontalé dusai din punctul B se noteazd punetul B,. Pentru completarea liniei cusaturii la mij- ocul spatelui, se unese punctele T, si S, cu.o Tinie care se prelungeste pind jos la tiv. Linia de pe mijlocul spatelui, fiind astfel cambrata, Jungeste linia spatelui,’ cea ce contribuie Ie agezarea corespunzitoare a sacoului pe corp. Litimea spatelui se determina prin inter- mediul punctului M,, care se obtine aplicind din punctul M valoatea rezultata din urma- toral calcul: 12 cm, MM, usp +42 =1942.=22 em. Initialele LSP indie létimea spatelui pro- porfional, care are valoarea egalé cu 1/4 din grosimea’ pieptului +7 em=19 om, iar ini- fialele AD reperezinté adaosul de lejeritate pe linia pleptului (9 cm). Stabilirea litimii spatelui are (0 important deosebité, deoarece in functie de aceasta, se stabilese $i celelalte dowd dimensiuni principale, latimea rascroielii minecit si latimea pieptului. Prin punctul-M, se duce © linie verticald paraleld cu linia AB si la inter- sectia cu orizontala din B se obfine punctul B, Litimea riseroielii minecié (LRM) se deter mind prin punetul Bs, prin caleulul dintre grosi- mea pleptului si adaosul de lejeritate in felul urmator: 4,25 cm. Din punclul Bs, se duce o linie, vertical, a intersectia cu linia taliei, obfinindu-s¢ punctul T,, 31 Litimea produsului pe linia de bazti a pieptului se stabileste prin grosimea.pieptulut (GP) si adaosul de lejeritate (AD) pe linia piep- ‘tului, dupé cum urmeaza: B,B,=GP + AD =48-+ Peniru stabilirea punctului T, din talie, se ia ca bazd distanfa punctelor ByB, la care se adaugd 0,5 cm; aceasta cot se aplicd cu seopul de a se asigura o linie corespunzatoare marginii pieptului, care face ca sacoul sai mu se deschida in fata: TyT, =B,B, +05 em. 57 cm. Punctele B, si ‘Ty se unese cu o linie care se prelungeste pind Ja intersectia cu linia goldu- lui si linia tivului, obtinindu-se punctele Sy si respeetiv L,. Unind punctele B, si T'; cu o linie care se prelungeste pina jos se obtine linia boraborului fin fata, adica prezentarea sacoului in fat cap la cap (fara rezerva de petrecut). Pozitia liniei virf-git se determin prin punctele B, si T, in modul descris mai jos. Distanta punetelor B, si B, se imparte in dowd si se obline punctul Bs, far distanfa pune- telor T; si 7 se imparte tot in dowd si se obtine punctul T,, Unind cele dowd puncte, T, si By si prelungind linia pind sus la linia orizontalei dusa din punctul A, se obtine pozitia liniei virt-git. Indiltimea virf-git (IVG), care veprezinta pozitia corpulul fn fat’, se stabileste prin pune- tele G si G, dupa cum urmesai: 1G _ 32 a4 BG 8 om, Din punctul G, pe vertical, pina la punctul G, se aplica inaltimea vinf-git (IVG) plus 1 em, necesar pentru rezerva cusalurii de'sus de la umir, GG, =IVG +1=324 Punctele A si G, se unese printr-o dreapta. Riscroiala gitului 1a spate (feta) se obtine prin punctul R, eplicind din punctul A pe zontala (pe linia AG,) dimensiunea rezultata din calcul: linie cm. Dupa cum reiese din calculul de mat sus, rscroiala gitului la spate (fetca) se realizeaza in funetie de pozitia corpului in fata (IVC). Deci, in cazul unui corp aplecat in fatd, rascro- iala gitului va fi mai mic (fata de normal), iar Ja un corp aplecat spre spate, riscroiala va fi mai mare,Inifimea riiseroielit gitului corespunde la 1/4 din distanta punctelor AR (fetca). AR _ 8 RR, 2 em. oa Riscroialn gitului se obine prin: univea punctelor R, si A cu o linie cufb’, conform figurii, Pozitia umdrului ta spate se vealizeaz& prin punctul U, avind la baz calculul din masura peste umar (PU). ay =e 2 83-20 em. 2 Punctele B, si M se unese printr-o linie diagonaldi iar la intersectia cu verticala din My se obtine punctul V, De asemenea se unese punctele R; si U in prelungive, formind astfel linia umaralut la spate, Din punctul U si Uy se aplici o coté de 1,3 cm, necesara pentru sustinerea spatelul, cind se monteazi cu Tinia umérului de la piept. Aceasta cota de 1,5 em se mai poate mari sau micgora tn funclie de gradul de dezvoltare a omoplatilor, precum si de felul {esiturii din care se confectioneaza produsul. Din punctul V la V, se aplica, 1,5 cm, cota necesara pentru lejeritatea pliului la spate, Riscroiala gltului la piept se obtine prin punctul H, dupa cum urmeazi: Acest calcul nu este constant, variind in functie de moda sau cerinfe. Din punctul Gy si H, se aplicd exact dimensiunea AR de la spate (fetca). om. Din punctul H spre stinga se traseazd o Tinie scurt& orizontald, iar punctele Hy si By se unese printr-o linie usor rotunjité, formind astfel linia boraborului in partea de sus. Rascro- jala gitului la piept se traseazi din punctul Gy conform schifel din figura. Poeifia umitrului 1a piept se vealizeazd prin punctul Us, in felul urmitor: Se determina punctul U, prin impartirea liniel umérului de la spate fn doud Bah RW, 2 Punetele Uy si By se unese printr-o linie diagonalé punctata, apoi se masoara aceasté distantd, care in cazul de fat rezulta de 27 em. ‘UB, =27 em. Din punctul By si U, se aplicd distanta peste umar (PU) plus 2 em, apoi se scade dis- tanta UB. BU, = PU +2—-U.B, 42-27 Plusul de 2 cm, ce se adaugi Ja masura peste unir, reprezintd rezerva cusiiturii de sus de la umir i spatiul necesar pentru vata Unind punctele G, si Us printr-o linie usor curbaté gi prelungitd, se objine _pozilia umérului la piept. Liitinea umirului la piept se stabileste dupa lajimea umdrului de la spate, minus Lom: GU, =R,U, de la spate —i em. Linia tivului se formeazi prin punctul Ly in felul umator de 1 em. la spate =46-+ find in funetie de conformatia si pozitia cor- pului; in cazul unui corp cu pozitie aplecata spre spate si ci plus la talie fata de normal, aceasta cota se maresie gi invers la corpuri aplecate in fata. Litimea taliei la spate se obtine prin punc~ tul Ty, avind la baz calculul din valoarea gro- simi taliei (GT). Inainte de a se obtine la\imea taliei, este necesar a se ridica linia ce marcheaza talia, in felul urmator Se agazi coltul echerului in punctul Ty, cu o laturd pe linia punctelor T, si M, si se dese neaz& pe cealalt& laturd linia taliei ridicatd (conform desenului). TT. +6=17 em. Coeficientul de 6 cm nu este constant, el are valor! ce variaz in minus sau plus functie de model. Liifimea goldului ta spate se stabileste prin punctul 85, avind la baz caleulul din grosimea soldului (GS). SiSs os st Sia S4t 8 om. Costicientul de 1 om, de asemenea, nu este constant el putind fi modificat in plus sau minus, ffunclie de model (forma evazata sau conic’). Litimea taliei la piept se obfine prin punc~ tul Ty, asezat la nivelul punctului T, de la spate baza de calcul rezult& din grosimea taliet (GT) plus adzosul de lejeritate pe linia taliei, care este de 9,5 cm. ‘TT, = GT +95—T.T, +93) dela spate =(4+ 6,5. em, 32Adaosul de 9,5 cm, include in el cele doud pense de la piept si rezerva cusaturii laterale. El poate fi schimbat in plus sau minus in func- tie de modelul propus. Latimea soldutui ta piépt se stabileste prin punetul S,,avind la baz calculul cu grosimea soldului (GS) plus adaosul de lejeritate de pe Uinia soldului, §,S;—-GS+5—S,S5, de la spate—514+5—10— =38 cm. . Adaosul de lejeritata pe linia soldulut (cm) poate fi marit sau micgorat in functie de model (evazat sau conic). © Pozifia si lungimea, buzunarului de sus se obfine prin calcul, pe baza grosimii, pieptulul (GP). Din punctul 'By 1a Z, se aplicé 3 em, cota ce determina tnclinatia buzunarului. Punctul Z ue uneste printr-o line dreapta cu punctul By .du-se astfel pozitia buzunarulu Din punctul By la’Z,, al doilea find capa- ‘aD buzunarului la_spate, se aplicd. valoc tea ‘zultatd prin urmatorul caleul: a= 8—0; 10 Buda 4,5. om. rn ngimea buzunarului de cus (laistul)= + an +1—4 +1—106 om. Pozifia-si lungimea buzunarului de jos abileste prin ” Icul, avind la bazA valorile simii taliei (si grosimii pieptului (GP), elul urmator 46 pats om. 5 TN Prin punctul N se traseaz o Tinie paralelé (in fafa si spate) cu linia tivului, obtinindu-se astfel pozitia buzunarului de jos, care este ‘ugor inclinat fn fat. Lungimea buzunarului- dé . jos +1= 8 47215 em. Plasarea dimensiunii buzunarulul se face fn felul urmator: Din punctul N spre spate, se aplicd 1/3 in 15 cm (lungimea buzunarului), deci 5 cm si tot din punctul N-spre fat se aplica dif Tenta ce a mai rémas, adicd 2/3 din 15 cm (40 cm). Punctul de ntilnire dintre rascroiala minecti Ja piept si minecd este punctul F. Pentru afla- rea lui,se aplicé urmitorul calcul, din masura peste umar (PU) Br _os 4,1 om, 70 Procedee de construire’a tpareior Punctul F de la rdscrofala minecii trebuié sii corespunda cu punctul F de la minecd, atunei cind se monteaz mineca (acestea sint semne de intflnire). De asemenea, de patru ori distanta BF indica inaltimea capului de minec Conturul spatetui se realizeazd prin unirea punctelor V,, Ts si $5 cu o linie care se prelun- geste pind jos la tiv. R Rascroiala minecii se realizeazi ducind o linie usor curbatd de la U, pind'la ‘V,. In acest fel.se delimiteazé conturul spatelui care va fi definit de linia ce trece prin punctele V,, Ts si Sy riscrolala mfnecii, linia umarulut gi linia de mijloc a spatelui Conturul pieptulut, se obtine prin desendrea rascroielii gitului, a umarului printr-o linie usor curbatd, a rascroielii_minecilor si a_partilor aterale, prin unirea punctelor V, Ty si Sy cto linie ce se continua pind jos la tiv. Conturul custiturti laterale in directia punc- telor V, gi By se obtine cu o linie usor curbata, desenind spre dreapta punctului B, cu circa 0,75 cm, coeficient cu care se méreste litimea riseroielii minecii. Rezerva de petrecut sacoul la dou’ rinduri, poate fi egal cu 8—9 cm gi se aplicd de la linia boraborului inspre stinga. Conturul fi traseazi ducind’o linte verticala din lint pind jos la tiv apot pe linia tivului conform cu desenul din figura. Rasfringerea reverului se realizeazd dupa cum urmeazi: Din punctul G, 1a Gs, se aplicd o cota de 2.om, jar din G, se trage 0 linie diagonalai (linia reverului) pind la circa 2—3 cm mai sus de linia taliei; se formeaz litimea reverului corespun- ZAtor cerintel sau model curente. De mentionat, cA reverul sacoului clasic 1a dou rinduri este ascutit, ceea ce face si se deosebeascd de sacoul clasic fa un rind; de asemenea, distanta dintre G, $i G, este mai mica fat de sacoul la un rind, din’ cauzA cA linia reverului sacoului la dowd rinduri se deplaseazi mai mult in fata, in raport cu Tinia reverului sacoului la un rind. Pozitia butonierelor si distanfa dintre ele se stabilese in felul urmitor: Primavbutonierd este fixati in dreptul taliei, iar a doua la 0 distanta de 10 em de prima, valoare ce corespunde cui 1/4 din distanta pune telor H si'T,, Aceasta distan{a dintre butoniere, precum i fixarea primei butonfere in talie, nu sint constante, cl pot fi schimbate in functie de model sau cerinte, Pozitia penselor se determina astfel: Din, punctul By la B, se aplici o valoare egald cx 1/10 din grosimea pieptului (4,8 cm pensa de subrat), far din B, se traseaz’ o linie verticalé pind la’ buzunarul de jos, cu 1 ¢m in interior. Pensa din fad se realizeazd tot la 1 em de la capatul buzunarului in interior. Din acest punct se traseazi o linie in sus, avind directia echerului spre punctul G;. Pensa‘din fafa se 33termina la 1/3 din distanta cuprinst tele T,B,, pornind de la Bs in jos. Stabilirea penselor, in special la imbra mintea sport, nu este’ consianta; ele se pot plasa conform dorinjel sau a modelului propus. intre punc- Fig. 27. Tiparul pregitit pentru crott D. Sacou clasic la un ri (croit Metoda de croit prezentata in aceasta lu- crare oferd posibilitatea de intocmire separati a tiparului de spate cu cel al pieptului, avind Ja baz aproximativ aceleasi calcule. ‘Modelul acestui sacou, diferai de cele ari- tate anterior prin prelungirea pensei de la subrat pind jos la tivul sacoului, far, pensa din fai de la linia taliel pind la linia buzunarului de jos, este executala pe linie dreapta ceea ce face ca sacoul in aceasti directie s& fle mai plat. Acest model avantajeazé corpurile cu. golduri mai mici fajé de normal si totodaté se’ reali- zea aspectul corespunziitor al firului de stofa in caaul {esiturilor cu dung! si cavouri, precum si usurinfa eliminaril plusului de material prin seizutul cu fierul de cileat. In cazul de fat, constructia tiparului pen tru sacou, va necesita un adaos de lejeritate mai mare pe linia talie! sl a soldulul, aceasta flind necesara pentru cusituvile mai accentuate a penselor $i in special pensa de la subrat care De mentionat este faptul ci pensele se cambreaz’i mai sus pe linia taliei cu cirea 2 em, in special pensa de la subrat. Formarea pensei pentru abdomen in cazul unui corp cu conformatie normal se bazeazi pe urmatorul considerent: Pentru ca produsul si alba o linie cores- punzatoare la subrat (i nu se formeze cute gi alte defecte) este necesar a se deplasa linia spre cusétura lateralé cu. 1—1,5 cm spre dreapta gi cu aceeasi valoare se deplaseazd si cusatura Jateralé a pieptului, iar jos sub linia buzuna- rului se formeazi 0 pens pentru abdomen cu © adineime de circa 1 cm. Pentru usurint’, se seupeazi complet conturul. tiparulul pieptului sise tale pensa de la subrat impreuna cu linia buzunarulii, Se prelungeste linia pensel din fata pind jos Ja tiv, unde se formeazd o cuta suprapusi (doud linli cu distanta intre ele de cirea 1 em). In momentul cind aceste linti se suprapun, se desface tiparul si se formeazi pensa pentru abdomen; la fel se distanteazé linia pensei de la subrat spre dreapta, inclusiv cusitura lateralé. Linia custiturié loterale de 1a talie tn jos rimine cea initial’ (liniile pline araté modifi carea facuta). Se recomanda a se face aceasti migcare numai pentru corpurile cu conformatie nor mali, Pentru corpurile cu plus 1a talie fati de normal (obez), pensa pentru abdomen se reali- zeazi in mod eu totul deosebit, Figura 37 i tiparul_pregitit pentru croit in urma migcavii tiparulut ardtat mai sus. ind incheiat eu doi nasturi separat) este prelungité pind jos, Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este prevazut 9 cm, pe linia taliei 10 cm, iar pe linia soldului 6 cm. ‘Tabetut $ sacoutui 1a un rind inchelat eu dot nasturt {erott separat) Misur Jnstate| ge airect enumirea masuclor Lungimea taliet Lr Lungimen totala a produsului | LTP Lungimen mineeii iM Grosimea pieptului cP, rosimea tallel cr rosimea soldulut Gs. ‘Adincimea riscroielii Ia spate | ARS] | 235 Inallimen ‘virf-ait we} a1 Miasura peste umd pu | 45 dimes spatelt masurat ism] 2.5In tabelul 8, sint redate mésurile sacoului, care coincid cu mésurile proportional. 1, Constructia tiparului de spate ‘Tiparul se realizeazé prin desenarea unui unghi drept al c&rul vinf se noteazi cu punctul A (ig. 38, a). Din punctul A pe verticald, la punctul B'se aplici dimensiunea rezultata din caleulul: AB=ARS masurat=23,5 cm. Noti: ARS mésurat direct pe corp, coincide cu misura proportional cnet ate 22+ +12=23,5 cm. a b Fig, 38, Construiren tiparulul de sacou clasie (eroit separa Din punctul A la punctul 'T, se aplicd ma~ sura lungimii taliei, masurata direct pe corp care este egal cu dd cm Lungimea totala a produsului, masurata di- rect pe corp, de la punctul A la L, are valoarea de 75 cm. Pozifia soldului se determina de la punctul T la $ in felul urmator: ungimen tele 2 a —3= ts. 19 cm. TS Distanta punctelor AB se imparte in doud i se obfine punctul M. + — pleptl 35,Din punctele B, 'T, § gi L se trag linii ori- zontale spre fata. Pentru cambrarea taliei la spate, se aplic’ de la punctul T spre T, o valoare de 2,5 cm, jar din punctul S spre S, se cambreaz linia soldului cu 3 cm. deci: TT,=2,5 cm si SS, Se unese punctele T, cu M in prelungire pina la punctul A, iar la intersectia cu linia orizontalé dusi din punctul B, se noteazi cu punctul B,, Pentru completarea liniet cuséiturii pe mijlocul spatelui, se unese punctele T, si S, pind jos la tiv. Lifimea spatelui se objine prin punetul M si M, in felul urmator: ‘MM,=la{imea spatelui masurat direct pe corp=21,5 om. Latimea spatelui masurat, coin- cide ca iafimea spatelui proportional care are calculut 1/4 din grosimea pieptului plus 7 cm, rezullind la aceasté masura 18,5 cm. Se mai adauga apoi 1/3 din adaosul de lejeritate de pe linia pieptului, rezultind in Ginal 21,5 cm, ‘Din punciul M, se traseazA o linie verti- cali, paralel cu linia punctelor A si B, obti- nindu-se prin aceasta, punctul By, pe linia de profunzime a pieptului. entra realizarea riiscroielii gttului la spate (Jetea) se 1a ca baz& de calcul pozitia corpului fin fafa (IVG) care face ca lungimea acestuia si fie in functie de pozitia corpului. Astfel la un corp cu o pozitie pe spate va fi necesardi o felcd mai mare, iar la o pozitie a corpului aplecat va fi necesar o feted mai mica. tnattimenvirtgtt AR Fi n 15 om. 1 Din punctul R spre R, se ured cu + din distanfa AR. Pozitia umitrului la spate se determina prin punctul U folosind urmétorul calcul din masura peste umar: B. misura peste umir z —3=19,5 om. Se prelungeste punctul U cu 1,5 cm gi se noteazi punctul Uy; aceasta cota este in functie adul de dezvoltare a omoplatilor si a tesa- din care se confectioneazd produsul, adicd se miireste la omoplatii deavoltati si se micgo- reazi la un spate plat. Virful custiturii laterale a spatelui este sta- Dilit prin punctul V, care pentru a fi determi nat, se face urmatorul caleul: BY: 36 Din punctul V spre V, se aplicé 1,5 em, ne- cesari pentru lejeritatea pliului de la spate. Latimea talizi 1a spate se stabileste prin punetul T;, care este ridicat in sus cu circa 41,5 em, conform figurii respective. sgrosimea taliol TT 4 +6= 2 462165 om. 4 Laifimea soldului se determina prin punc- tul S5. o 3 ,Sy— Sosimen_soldulul 5 1 17,3 em. Pentru aflarea pozifiei umérulué la piept, este necesara valoarea distantel dintre punctele Up si By, stabilitd dup cum urmeazi: Se unese punctele U, cu B, printr-o linie punetata si valoarea acestei distante (in acest caz este de 26,5 cm) se va folosi la fixarea pozi- tiei umarului la piept. 2, Constructia tiparului de piept Constructia tiparului de piept se efectueazi luind ca bazA tiparul spatelui, prelungindu-se spre stinga liniile orizontale duse din punctele A, B, T, § gi L. Pentru a nu se confunda liniile de constructie ale pieptului cu cele ale spatelul, desenul se va face la circa 10 cm de spate, deci din punctul E se repartizeazi in continuare dimensiunile pieptului (fig. 38, b). Litimea rascroielit minecii (LRM) se stabi. este prin punctul B,, avind calculul din gr mea pieptului si adaosul de lejeritate pe linia pieptului. EBy srosimes pieptulut 4 adaosul 4 4 9 13,75 em. + Prin punctul By, de pe linia de bazii, se duce o perpendiculara fn sus, pind Ja orizontala dus din punctul A gi in jos, pind la linia taliel prelungita usor; intersectia cu linia taliei se noteazd eu punctul T». Litimea pieptulué se obtine prin punctul By avind la baz calculul din grosimea pieptu- uf gi adaosul de lejeritate, minus distanta punc- telor B, si Bs de la spate. EB,=grosimea pieptului+adaosul—B,B, de la spate=46-+9—20,5=34,5 cm. Pentru stabilirea punctulut T,, din talle se ia ca bazd valoarea distantei dintre punctele By $1. B, la care se adauga o cot fixd de 0,5 cm;aceasta se aplicd in scopul de a asigura o linie corespunzatoare a marginii pieptului, care face cea sacoul si nu se deschida in fata. ‘T,Ty—=B,B,+0,5 cm. Punctele By i T; se unese si se prelun- geste linia pind jos, obtinindu-se la intersectia cu linia goldulut punctul S,, far jos la tiv pune- tul L, Pentru fixarea pozitiei indltimii virfului de la git se imparte in dowd valoarea distantei punctelor B, B, de la piept si T,T, de la talie, oblinindu-se astfel punctele B; respectiv Ty. BB= Zt T= BE. Se unesc ou 0 linie, punctele Ty si Bs, care se prelungeste pind se intersecteaz cu orizon- tala dus din punctul A. Inaltimea virf-git (IVG) masura care rep: zint& pozitia corpului in fata, se stabileste prin punctele G si Gy, dupa urmatorul calcul: BG 2 yea viefogtt St =1,75 cm. 4 4 Din punctul G, pe vertical in sus, pina la punctul G, se aplicd inaltimea virf-git plus 1 em ce este necesar pentru rezerva cusaturii de sus de la umar. GG,=inaltimea virf-git+1=3141=32 cm Nota: fixarea pocifici de virj a gitului are 0 importanfat deosebita pentru orice produs, de- oarece de aceasta depinde in mare misurd echi- ibrul corespunziitor al produsului pe corp. Riscroiala gitului ta piept se realizeaz& prin punetele G, si H dupa cum urmeaza: Acest calcul nu este constant, el variazd functie de moda sau cerinfe, Din’ punctul H spre stinga se traseaz 0 linie scurtA orizontalé, apoi pe aceasta linie se formeaza rascroiala gi- tnlui pornind dn punctul Gy. Pentru comple- tarea linief boraborului, din partea de sus a pieptului, se aplicd de la punctul G, spre punc- tul Hy, valoarea exact a distantei dintre punc- tele A si R de la spate (fetca), apoi punctele H, si By se unese printr-o linie ugor rotunjita. Nota: de menfionat c& aceastit parte a bora- borului, foloseste numai pentru imbriiciimintea ce se incheie pind sus la git (uniforme, cana- diene ete.) Linia_umdrulué Ia piept se obfine prin punctul U;, avind la baz caleulul din masura peste umar, plus 2 em, necesari rezervei cusé- turii umirului, precum si spatiul necesar ce se las pentru pernitele de vata; se scade apoi distanta punctelor U,B, de la spate. a7 visura peste umér+2.cm—U,B, de la 5-+-2—26,5=20,5 om. Se unece punctele G, si U, in_prelungire pina la punctul U, care este stabilit in felul ur- mitor: G,Uy=R,U, de la spate minus 1 om. Punetul V, este agezat la nivelul punctului V de la spate Litimea taliei ta piept este obtinuta prin punctul Ty, avind la baz calculul din grosimea taliei, plus adaosul de lejeritate pe linia taliei, minus valoarea distanfei dintre punctele T, si Ty de la spate. TTy=A24+-10—16,5=35,5 om. Punctul 'T, este agezat la nivelul punctulut le la spate. Litimea soldului la piept se stabileste’ prin punctul S,, avind la baz calculul din grosimea goldului, plus adaosul de lejeritate pe linia sol- dului, minus valoarea distantel dintre punctele S, si S, de la spate. SpS,=49-+6—17,3: 17,7 om, Nota: ambele adaosuri de pe linia taliei si a soldului sint méirite fata de normal, deoarece aceasti miirire se va elimina prin cele dou pense ce vor fi cusute mai adine si respectiv prin custitura pensei de Ia subrat care este pre~ lungittt pinds jos la tiv. Linia tivului se formes’ prin punctul Ly dupa cum urmeazé: Lyby=2 em. Aceast& cot de 2 cm nu este constanta, fiind in functie de conformatia si pozitia corpu- lui; in cazul unui corp cu pozitia aplecata spre spate (ranversat) si cu plus la talie fatéi de nor- mal, aceast& cotd se méreste si invers la corpuri aplecate in fata. Rezerva de petrecut sacoul la un rind, este egal cu 2,5 om gi se aplicé in fata de la punctul T; de pe linia taliel spre stinga, Se contureazd pleptul sacoului, pe linia cuséturii laterale a Uinfel tivulul precum sf nfel boraborului in fata Risfringerea reverului se realizeazd dupa cum urmeaza: Din punctul Gy spre G, se aplics 2.5 cm $i din acest punct se traseazi linia reveruiui pind mai sus cu circa 2 cm de prima butonierd de la talle, apoi se formeazi 1timen reverului con- form dorintei sau modei curente. Pozitia si lungimea buzunarulut de sus Maist) se obtine pe baza calcululut din grosimea pieptulut in felul urmator: Din punctul By la Z se aplicd 0 coti fix de 3 om, cota ce determina inclinatia buzunarulul. Punclul Z se uneste cu o linfe usor inclinat cu punctul B., realizindu-se astfel pozitia buzuna- rului, Din punctul B, la Z,, al doilea punct fiindcapatul buzunarului la spate, se aplicd valoarea rezultata din caloulul: i 10 B, 0,3 em= 803 em=43 em. 0 Din punctul Z, spre fafa se aplicd dimen- siunea buzunarului avind calculul urmator Lungimea buzunarului de su (= Htosimea_pieptutut - +1om—% 41=102 em. Pozitia si tungimea buzunarului de jos se stabileste, eplicind din punctul T; la N caiculul 4 6 Tungimea tatiel 6 Som. Din punctul N se traseaza o linfe paralela cu linia tivului inspre faté gi spate, obtinindu-se asifel pozitia buzunarului ugor inclinat in fata, Lungimea buzunarului de jos = Hosimea pieptului 46 7 415 41=147 om. Plasarea dimensiunii buzunarulut se dete mind aplicind din punctul N, spre spate 1/3 din 147 cm (egal cu 4,9 cm); tot din punctul N spre fat se aplici 2/3 din 14,7 om care este egal cu 9,8 om. Pozitia penselor se obtine in felul urmator: Pensa de la subrat se stabileste prin punc- tul B, prin calculul din grosimea pieptului, BBo= rosin 6 om, Din punctul By, se traseazi o perpendicu- lard pe linia tivulii, trecind prin linia buzu- narului, Ia un centimetru in interior. Se cam- breazd ‘apoi pensa mai sus de talie, cu circa 2 em, cu 0 adincime de 2 om. Din linia goldulut in sus se traseazi o linie uor curbata pind 1a buzunar, la o distant de 2 cm spre slinga, rea- Iizindu-se astfel gi pensa pentru abdomen’ cu 0 adineime de circa 1 em. ‘Pensa din fa{é se obtine prin trasarea unei init verticale in sus, pornind de la 1 cm, din interiorul buzunarului, cu directia echerului spre punctul G,. Pensa’se termina in partea de sus, [a 1/3 din distanta liniet pieptulut si a taliei (@;1,) pornind de Ja punctul By in jos. Se cam- breaza pensa din fat, cu o adinciine de 2 cm inclusiv pe linia buztmarului, conform schitet respective. Punctul de intilnire cu riscroitura minecit se stabileste prin punctul F care rezulta din calculul din masura peste umér. jsura peste uma 10 Noti: valoarea punctelor BP de patrs or, redi indltimea capului de minect care, in ca- zl de fafa este de 16 cm. In figura 39 se reda tiparul pieptului pre- gatit pentru croit U Fig. 99, Tiparul progltit pentru eroit 3. Constructia tiparului de minecd pentru sacow Tiparul de minecd se realizeacd in baza uno dimensiunt ale pieptului de sacou, aceasta cu scopul de a asigura o concordanta intre raseroiala minecii_ si a produsului, precum si obtinerea_montarii- minecilor cu ' mai multa ugurinta. Constructia_tiparului de mineci, pentru grosimea pleptului de 48 cm, se executd in baza urmatoarelor dimensiuni ‘fig. 40): a. litimea rascroielii minecit (LRM)= =14,25 em; b, valoarea distantel dintre punctele By $i F de la pieptul sacoului=4,1 ¢. lungimea minecit (LM Misura Lifimfi riscrotelii minecii_o con- stituie distanta dintre punciele B, si By de la tiparul pieptului care are urmatorul “calcul: 48 grosimen pieptului , adaosul BBs + 14,25 om. 38Distanta dintre punctele B, si F de la pleptul sacoului se stabileste cu relatia de mai jos: papa isu peste une 0 0,5: Fig, 40, Dimensiuni pentta construivea tiparutut de Notii: punctul F de la mineca sacoului, se intilneste cu punctul F de la piept, atunci cind se monteazit minecite. Caleule pentru intocmirea tiparulut Constructia tiparului fefei de minecit, in prima faz (fig. 41, @) incepe prin desenarea unui unghi drept al cirui virt se noteazé cu punetul A. Lijimea minecti in partea superioari se obtine unind punctele A si B. Distanta obti- nut reprezinté o daté si jumatate valoarea latimil rascroielii minecii. AB=LRM+ Et 5+ 14.25 + 21,4 em. 2 Se Lraseazi din punctul B o linie verticala in jos, paraleld cu linia punctubul A. Mijlocul fefei de minecd se objine prin punctul M dupa cum urmeaza: = distanta punctelor AB AM: 2 HL m= +1=11,7 em. 39 ‘Din punctul M se traseazA o linie verticala in jos paralela cu linia punctului A. Noli: de subliniat eit punctul M se intit- neste cu custitura umérului de la piept, atunci cind minecile se monteazi, asigurindu-se astfel © pozitie corectti a minecit; cind mineca are cusiiturit ‘pe mijlocul fetei, aceasta trebuie de asemenea si corespundd ct cusiitura umiirului Indiltimea riiscroiclii_minecit notaté pre- scurtat IRM (capul de mineca) se realizeaza, unind punctele A si S, ceea ce reprezinta de patru ori valoarea punctelor B,F de la piept AS=BPX4: 1X 4=16,4 om. Din punctul $ se trage 0 lini spre dreapta, paralelé cu linia punctelor AB, jar la intersectia acesteia cu linia verticalé, dusi din punctul M, se noteazi punctul Din punctul S pind’ la F se aplicd distanta punetelor B, si F de la plept, care este egala cu 4,1 cm, sau caleulul 1/4 din distanta punc- telor A si S. Aceeasi valoare de 4,1 om, se aplicd de la punctul B, in jos pind la punc- tul K. Punctul E este fixat la mijlocul distan- tei punctelor A si M. 17 a F AE: “2 25,8 em, Se unesc punetele E gi F printr-o linie care se imparte in doua, obtinindu-se punc- tul E;. In acelasi mod se procedeszd unind punctéle M si K. Lungimea mineeli se obtine prin punctul L dupi cum urmeaza: ML—lungimea minecti (LM)-+1 cm=61+ +1=62 cm, Noti: cota de 1 cm reprezintdi rezerva cu- siturii de sus a minecit. Din punctul L spre stinga, la punctul L,, se traseazi o linie de echer. Din punctul Ly in sus se ured cu 3 em gi se noteaza cu punctul Ly, Punetele Le si L se unesc printr-o linie care reprezinté terminatia minecii in partea inferioard (tivul minecit). Pozitia cotului se determiné cu ajutorul punctului C, prin impartirea in doua a distan- fei punctelor Le gi F. FC 2 Din punetul C, spre dreapta, se traseazd de echer si la intersectia cu verticalele lin punctele M si B se noteazi punctele duse C; si respectiv Cs, Constructia tiparulut fefei de mfnecti in cea de a doua fazi (fig. 41, b) incepe prin for- marea capului de mineca, unind punclele F,E,, M si K conform schitet respective. Din punctul C spre C; se aplicd 2 cm, apoi se unese punctele F, C; si L, printr-o linie ugor arcuita, Rezerva minecii in fata se obtine prin punctele S,, Cy si Ly dupa cum urmeaza: — din punctul $ spre S, se aplicd 3 cm; Fig. 41. Construi Determinarea tivului de jos al_minecii se stabileste prin punctul Ly. La stabilirea lajimit tivului, in mod normal, se ia ca baci 2/3 din latimea minecli, din partea superioard, adic& din distanfa punctelor A si B. Acest calcul nu este o regula, latimea putind fi mai ingustd sau mai larga, functie de modé sau cerinte, au Ae xa—id om. (Pe tipar se aplici 14,75 cm). ‘Unind punctele Ls, C; si K, se formeazd linia cotului, La punctul K spre partea dreapta se lasd 0 rezerva pentru cusitura de 0,75 cm. 40 ts Liparului de minee& pentru sacou: prima fazk; D— 8 dova faz; ¢ — tela fon — din punetul Cy spre C, se aplic& 3 em; — din punctul Ly spre Ly se aplicd 3 em. Se unese punctele Ss, C, si Ly printr-o li nie usor areuité paraleld cu linia F, C; si Le. Construcfia tiparulué pentru dosul de mi- nectt in cea de a treia fazi (fig. 41, ¢) se real zeaza in felul urmator: Pentru stabilirea cusiiturii interioare a mi- necii, se aplicd din punctele S, C; si Ly spre dreapta o coti de 1,5 cm, obtinindu-se astfel punctele $s, Cy si Ly.Se unese punctele Ss, C; si Ls printr-o se aplicd 0,75 cm pentru o cusdituri, apoi din linie arcuité, paraleli cu linia punclelor S, acest punct se traseazA o linie curbata pind la Cy, Le linia cotului ce este marcat eu punctul C,, Se Riscroidla dosului de minect se obtine formeazd riscreiala dosului de minecd conform unind punctele B gi S, cu o linie si la intersec- schitei respective, avind in vedere ca partea tia cu orizontala dusd din punctul K, se no- de jos a conturului si fie mai sus de linia ori- teazi punctul Ky. Din punctul K,, spre dreapta zontal dus din punctele S si S, cu circa 1 em. ‘snes 5 — Procedee de construire a tipareioe"APITOLUL 4 Imbracaminte sport-fantezi si moderna A. Generalitati Imbracdmintea de sport se imparte dou categorii si anume: — imbraciminte, la baza cireia stax mo- dele obignuite, In care se adaugd unele detalii, care completeazi linia decorativa a imbracd- mintei cum ar fi: gulere, buzunare, revere, giici, slituri si alte garnituri de acest gen, toate acestea dind o infatigare sportiva denu- mit tmbraciminte sport fantezi; —imbricimintea cu forma si executie special pentru practicarea unui sport, denu- mit imbréciminte pentru. sport. Un rol deosebit de important in realizarea unui produs de sport inditerent de categoria in care se incadreazi, il are culoarea, calitatea tesaturii, desenul, precum si felul cum se apli- ca garniturile la acest gen de imbrécdminte. De asemenea, la imbracminiea modern’ care este intro continua schimbare, se face mai simfita necesitatea de a fi la curent cu evolutia ei, deoarece moda este factorul de baz care determina schimbarea liniei imbri- camintei, iar modelele pentru barbati, in afard de cele clasice au tendinta cétre linia fantezi care se caracterizeazi prin mai multi prospe- time si elegan(a. Din aceste motive este nece- sard 0 documentatie perfecta asupra noutiiilor modei si a modelelor ce imbracd bine corpul, in functie de virsti, conformatie si tesatu B. Sacoul sport-fantezi, far revere Sacoul {ara revere, prezentat in figura 42, este incheiat la un rind, cu trei nasturi gi este prevazut in partea sting cu un buzunar apli- cat pe fata; in partile laterale sint doud buzu- nare aplicate pe faté, far pe custitura din mij- locul spatelui, spre tiv are un slit. Tiparul se executi in baza misurilor luate direct pe corp, ceea ce in cazul de fata corespunde cu masu- rile proportionale: — Iungimea taliei=43 em; — lungimea total a produsului: — grosimea pieptului=48 cm; grosimea {alici=44-em; grosimea soldului=51 cm; - adincimea rascroielii_ 1a spat inaltimea virf-g mésura peste umar 1atimea spatelul mésura adaosul de lejeritate pe linia pieptului 42 este de 9 cm, pe linia taliei 9,5 em, iar pe linia soldului 5 em. Deoarece calculele pentru intocmirea de- senului sint in mare parte asemanatoare cu cele de Ja sacoul clasic (v. fig. 33), in conli- nuare sint prezentate numai_ caracteristicile acestui model, Deoarece acest model nu: are revere gi gu- ler, va fi mecesar ca rdscrofala gitului atit la spate cit si la piepii si fie ridicata inspre git, aceasta cu scopull ca produsul sii se aseze corespunzitor pe git, dindu-i totodata si un as- pect plicut. Punctele B, $i G, se unese cut o linie dia gonala ce formeazé marginea sacoului in fata. Din punetul G, spre Gy se aplicd 2 cm; aceasta coti este in functie de lungimea gittlui, care va fi mérita la un git lung §i micgorata la un git scurt. De asemenea tot cu aceasta cota de2.0m, se va urca gi la raser te, pornind din punctul Ry ala gitului 1a spa- _ Dupa aplicarea acestei cote se contureazé rascroiala gitului conform schifei aldturate. 4 4 | 4 iY ZZZZZiadd Fig. 42. Construirea tiparulul sacou sport — fantezi fara revere, C. Sacoul sport-fantezi cu plated si fald in fata ‘Modelul sacoului este 1a un rind, incheiat fn faa cu trei nasturi, In partea superioara a pieptului este prevazut o plated cu colt, iar din pensa din fay este format un fald (cut8) cu o adincime de 8 cm, pornind de la linia bu- zunarului pind 1a mijiocul plateil. In spate, sacoul de asemenea, este previ zut cu o plated usor rotunjilé cu ase pense mici, iar pe linia taliei este amplasaté 0 gaicd lati de 4 cm; pe cusétura de mijloc a spa- telui, spre tiv este prevazut, un lif lung de 16 cm. 1, Construc{ia tiparului Constructia tiparului (fig. 43) se executi in baza misurilor Iuate direct pe corp ce sint incluse in tabelul 9, (in cazul de fata coincid e 43& Fre Gog ~ A I @ Z \ UAT 4 uy \ 8 SB it ft NS A hy ee v { Ms a | ey Ny » Moe EN 2 1 \ 1 5 8 \ | | : y \ \ % on iy an 4 alr ae W Se 84) 55 5 Is ] = mn Le Fig: 43. Consteuizea tiparulul saoou sport-fantezi ‘ca plated si fald Tabelut 9 cu masurile proportionale). Adaosul de lejeri- Misusile sacoului sport-fantezi eu plateX si faldin fat tate pe linia pieptului este de 9 cm, pe linia eff 7 tlic’, 9,5 cm, far pe linia goldului, 5’ cm Denumirea misurilor miasucior | wate aitect | pe'eorp. om Calcule pentru constructia tiparului seis) he een ‘sem Din punctul A, spre punctul B, se aplica ‘easult ure | 75 em adincimea riscrotelii la spate, masurs Tuata di- Longimea mineci ia oi em rect pe corp. Grosimea ieptalai Gp SB cm Grosimea falie or om ARS Grosimea 5 Gs sem ee ‘ia ap ans | 2¢em Din punctul A la T se miisoaré Tungimea Inalfimea virt-sit We | 2 em taliei. Mastra peste aman PU iG em Lavimea'spatelsi masurat | LSM | 22 em AT=LT=45 om, “4‘Tot din punctul A pind la L se aplicd tun- gimea totald a produsului. AL=LIP=76 om. Pozifia soldului rezulta din calculul: 9,5 om. Punctul M este obtinut prin impartizea in douti a distantel dintre punctele A si B, care este egal cu 12 cm. Cambrarea taliei si a, soldului se deter- mind prin punctele T, si S; in felul urmitor: TT,=2,5 om; SSy Litimea spatelui se stabileste prin punctul M,, dupa cum urmeaza: 3 om, Latimea réiscroielii minecii, este stabilita prin calculul din grosimea pieptului si adaosu- Tui de lejeritate, prevazut pe linia pieptulut. BB S24 14,25 em. BB TG Litimea pieptulut pe linia de profuncime a minecii, se ob{ine din grosimea pieptului plus adaosul de lejeritate, ce se aplicd de la punctul By pind la By B,By=GP-+-adaosul=48-+9=87 cm. Pentru obfinerea punctului T, din talie, se ia valoarea distantei dintre punctele Bs si la latimea pieptului, plus 0,5 em si se in punetul T; spre Ts. ‘TyTy=B,B,+0,5 cm. Pozitia liniet virf-git se stabileste prin verticala ce uneste punctele T, cu B; avind la baz calculul: Ty Virful gitului se obtine prin punctul Gy, avind la bazi calculul din tndlfimea virf-git. 1G _ 32 amma Din punctul G spre G, se aplicd calculul: GG,=1VG-+1 cm=32+1=33 om. Cota de 1 cm este necesaré pentru rezerva cusdturii de la umar, Fetca se obtine din pozitia corpului in fata care este reprezentata prin mésura inal{i- mii vir Bs Din punctul Rin sus, se aplicd 1/4 din distanja punctelor A si R, care este egal cu 2 om $i se noteazd punctul Ry. Pentru obtinerea. pozifiei umdrului ta spate, se calculeazé jumatate din misura peste umér, minus 3 cm si valoarea rezultata se aplicd de la punctul By spre punctul U, deci cealculul va fi: BU: Punctele By V spre V, se aplicd 1,5 cm, iar din punctul U spre U, se aplicd 2 em. Cazura sacoului se determina prin punctul Hin felul urmat Gu. 6 om. Se formeazi riscroirea gitului la piept conform schitei aldturate. Din punctul G, spre H, se aplicd valoarea distantei AR de la spate (fetca), care in cazul de faté este de 8 cm. Pozitia umarului la plept se determin cu ajutorul punctului Us care se afl la jumatatea 1itimit umérulut (distant R,V)). Se unesc punctele Uy si By, obtinindu-se pe aceastd Iinte o valoare de 27 cm, care se va folosi la stabilirea punctulul U, de la piept dupa cum urmeazd: B,U,=PU+2—U,B, de la spate= =46--2—27-—=21 cm. Lifimea umarului la piept este in minus, cu circa 1,5 cm fata de latimea umérului de la spate. Lifimea talici la spate se obtine prin punc- tul Ty in felul urmétor: y= SF +6 mat +6—17 em. Nota: de mentionat cti_punctul T; este ‘ugor ureat in sus, cu cirea 1,5 cm. Latimea soldului la spate se afl& prin punetul 8. 8)8= 3 41 cma +1=18 om. Din punctul Ly spre Ly se coboari 2 em, necesari pentru stabilirea tivului la piept. Lifimea taliei la piept se obtine prin punc- tul Tp care este agezat 1a nivelul punctului Ts de la spate. ‘TyT.=GT-+-adaosul—T,T, de la spate= 4449,5—17=36,5 cm, Lifimea soldului la piept este determinata prin punctul 8. $,8,=GS+adaos—S,S, de 1a spate= =8145—18=38 cm.Rezerva pentru petrecut sacoul la un rind este de 2,5 om, Linia reverului se stabileste din punctul G. G,G,=255 em. u 40 B= 205 m= 2 —0,5—4,1 om. Not: punctul F este locul de intilnire cu punctul F de la minecd, atunci cind minecile se monteazt Pozitia si lungimea buzunarului de jos se afla in felul urmator: guett s 6 Din punctul N spre stinga si dreapta se traseaz o linie orizontald paralela cu linia ti- vului Lungimea buzunavului +7=15 om. Din punctul N spre spate se aplici 1/3 din Iungimea buzunarului care este egal cu 5 cm; tot din punctul N spre fat se aplica 2/3 din lungimea buzunarului care rezulté 10 om. Pensa de la subrat se stabileste din pune- tul By, dupa cum urmeazd Pensa de subrat pe linia buzunarului de jos este amplasata la 3 cm in interior de la capatul buzunarulul. Transformarea tiparului in model cu plat- ca si fald in fat se realizeazi dupa cum ur- meazi: Plata in faft, are o forma cu colt si se realizeazi unind punctele F si Bs care vor forma mijlocul platcii. Din punctul' B, in jos, pind la linia buzunarului, se executa un fald (cuta) cu o adincime de 8 cm (fig. 44). Platea la spate este fixaté din punctul M si punctul 1, care este plasat cu 5 cm mai jos, de punctul M,. Distanfa dintre punctele M si 1, se imparte in patru gi in aceste locuri se formeaz& trei pense mici cu o adincime de respectiv 1,3 cm de fiecare pensé. Rezerva de 4 cm, ce s¢ include Ia cele 3 pense, se va repartiza cite 2 em Ja cusitura din mijlocul spatelui la punctul My si la cusitura lateral in punctul M,. Dect din punctul M spre Mz se aplicé 2 cm, iar din punctul 1 spre M, se aplicd tot 2 om, De asemenea din punc- tul V, spre V; se masoara 2 em. Notii: liniile pline de la spatele sacoulut aratii transformarea spatelui cw plated. Figura 44 arati pregitirea tiparului de sacou cu plated si fald in fat’, pentru croit. Fig. 44. Progitirea tiparului pentru eroit a sacoutul cu plated i fald in fats De mentionat c& in ambele pari ale plat ii, se va lisa rezerva pentru tighelul care se aplicd pe faté, precum gi rezervé la parjile de jos ale fefel gi ale spatelui, De asemenea se va isa de trei ori rezerva a cite 4 em 1a partea din fata, care se introduce Ja piept, find nece- sara asigurarea adincimii faldului''din fats; 1a partea pieptului se va lasa 0 rezervi de 4 em, care se va inchela cu partea micd, D. Sacoul modern, forma evazatii Figura 45, reprezinté tiparul pentru un sacou modern la un rind, incheiat turi, Modelul se caracterizeazi pi gust fn partea superioara a corpului, cu umeri 46 dezvolta{i normal spre ingust, in care se ur- mireste pe linia pieptulul si a taliei o lejeri- tate mai redusi fafa de normal, evidentiin du-se si 0 usoara marcare a taliel a un nivel2 Fig. 45, Sacou modern formA evazati (eroit. sey mai ridicat fat de real, Largimea produsului spre tiv, inregistreazé 0 ugoard evazare, avind oud slifuri lung! in pariile laterale ale sacoului. Lungimea sacoului este mérité fata de real, iar marginea din fat este rotunjitd, im- primind astfel produsului o linle moderna eleganta, 1. Constructia tiparului pentru spate Tiparul se realizeazd pentru o conformatie normal a corpului fn baza urmatoarelor di- mensiuni luate direct pe corp: a lungimea totalé a produsului=78 em; grosimea pieptului=50 cm; grosimea taliei—46 em; — grosimea goldului. Deoarece conformatia si pozitia corpului este normal, celelalte masuri care se vor aplica vor fi cele proportionale (calculate). ‘Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este prevazut 8 cm, pe linia talici 8,5 cm, iar pe linia goldului 6,5 om. Notii: din adaosurile prezentate reiese ct pe linia pieptului si pe linia taliei lejeritatea este mai redusi, fafa de normal, in schimb pelinia goldului adaosul este marit cu 1,5 em fafa de normal, aceasta cu scopul de a asigura sa- coului o formit evazatit de la talie spre tiv. Caleule pentra constructia tiparului Se traseazi un unghi drept al cirui_ virf se noteaz cu punctul A. Din acest punct se incepe constructia tiparului urmérind respec tarea urmatoarelor valo: 1 AB= + 1B oma 412=245 cm; din grosimea pieptului, plus AT — lungimea tali AL — lungimea totala =78 cm; 43 em ‘a produsului= a din lungimea taliei, minus 3 m= 3=19,5 cm; AM= + din distanta punectelor AB= atimea spatelui proportional +++ din adaos~19,5-+ 5=22,2 cm, Notii: léfimea spatelui proporfional este egal cu ~ din grosimea pieptului, plus 7 em: =19,5 em. AR=+ din» inaltimea virf-git 8,25 em (fetea); Noli: iniifimea virf-git este egal cu + din grosimea pieptului, plus 8 em=33 om. 8.25 RR = Ba% 2,1 ct 1 B,U=— din masura peste umir, minus 48 3ema2—3=21 cm; Nota: misura peste umiir este egal cu grosimea pieplului minus 2 0 48 S,S.= 7 din grosimen soldului plus 2 em a p +2=19,7 cm. Pentru a se forma linia cusaturii laterale, se nese punctele B, si T, printr-o linie, pe mijlocul cireja se noteazi punctul P. Din punetele P si B, spre dreapta se aplica cite Lem, Noli: de mentionat ci spatele pe linia pliului este mai ingust decit normal. Punctul U, este plasat 1a mijlocul puncte- lor R,Uj. Se unese punctele U; gi B; cu o linie punctata care se mésoaré, rezultind in cazul de fala 28 em. 2, Constructia tiparalui pentru piept EB. Fain grosimea pieptului, plus + din adaosul de lejeritate EB,= 24-5 =14,5 om; + 4 EB, =grosimea pieptului plus adaosul de lejeritate, minus ByB, de la spate: EB,=50+8—21,2—36,8 om. Din punctul E spre dreapta, se mireste litimea rascroielii minecti cu 1,5 em, aceasta cold folosind la forma minecii cu burie. ‘T,Ty=distanta punctelor BsB, plus 0,5 em; Punctul Ty este plasat la mijlocul distan- tel punctelor T si Ts; ‘Punctul By este plasat la mijlocul distan- fel punctelor By si By B,G=distanta AR de la spate (fetca)= =8,25 cm; GG,=inaljimea virf-git, plus 1 em=33-+ =34 em; GH=t din grosimea pieptului =6,25 em; B,U;—mésura peste umar, plus 2 cm, mi- nus U;B, de la spate; ByUy=48-+2—-28=22 cm; ‘TyTy—grosimen taliel, plus adaosul de le- jeritale pe linia taliei, minus Ty, de la spate; ‘Tsp =46-+8,5—17=37,5 om; S,S,=grosimea soldului, plus adaosul de lejeritate pe linia goldului, minus SS, de la spate, 8 S,8,=53+6,5—19, TA + din lungimea talLinia buzunarului de jos se inclind prin unirea punctelor N cu Ts; Langimea buzunarului de jos=— din gro- 6 0 simea pleptului, plus 7 om= > +7=153 cm. Pentra pozifia buzunarului de sus, se co- board 3 cm din punctul B, spre Z. Punctul Z se uneste cu punciul B; in prelungire. ZZy=4 om. Dime Cerne oseae tee : simea pieptului, plus 1 em: 11 cm, Pe linia tivului in fatii se coboaré 2 cm. BBy=s em. Din punctul By se traseazé o perpendicu- lara pe linfa tivului, obtinindu-se pe linia ta- sliei punctul 1, iar pe linia tivului punctul 2. Pentru cambrarea pensei, se aplici in talie de la punctul 1 spre dreapta, 1 cm, iar spre stinga 2 cm, Pe linia tivului, de la punctul 2, spre stinga si dreapta se aplicd cite 1 cm. Se for- meazd pensa pe la subrat conform cu desenul din figura respectiva, Notii: én cazul de fat, sacoul este previi- zut numai cu o pensi care are o formd eva- zatt de la linia soldului spre tiv. GG Rezerva pentru petrecut sacoul la 5 em; Distanta dintre butoniere este egald cu 9 om; In partea inferioard, pe linia cusiiturii la~ terale, sacoul este prevazut cu doud slifurt Tungi de 26 om. 5 om. un rind 3, Transformatea minecii in forma burle Pentru executarea minecti cu burle, este necesar a se téia tiparul minecii normale, de jur imprejur, apoi se despicd cu foarfeca mij- Jocul fetei de minecd, pornind din punctul M. pe verticald, mai jos de linia cotului (fig. 46). CERT 17 — Procedoe de construire a sparelor In dreptul punctului_S, se indeparteazi tiparul spre dreapta cu 1,5 cm, cot ce cores punde cu distanta de la E spre dreapta de la riscroiala minecii de la piept. Prin aceasta migcare s-a format sus punctul K,. Din punc- tul K, spre stinga se aplied 0,75 cm gi cu acee- Fig. 46, Transformarea mfneell In forma burle, asi valoare se urcd fn sus pind la punctul K,. Punctele K, si C, se unese cu o linie usor ‘curbata. Notii linlile pline aratdi modificarea fllcutit iar liniile curbe paralele, indict sustinerea fe fei de minect seizindu-se cu fierul de ctiléat; aceste misetri aw scopul de a da amploare mai mare in aceasta directie Se mireste capul de minect cu 1,3 em in dreptul punctului M pornind ugor de la punc- tul F spre Kp, In partéa de jos la tiv, Kingimea minecti se micgoreazi cu circa 0,5—1 cm fat de nor- mal, aceasta in functie ‘de dorin{a. Dosul de minecd rimine la forma hui initial’, 49QAPITOLUL 5 Constructia tiparelor pentru imbracamintea de ocazii A. Generalitafi Produsele care fac parte din aceasté grupa sint mult mai pretentioase prin faptul ca sint folosite in diferite ocazii ca: receptii, teatru, serate, concerte etc. Varietatea modelelor, pre- cum i linia acestora se deosebesc de produ sele obisnuite descrise anterior. Sortimentele cele mai reprezentative sint: smochingul, fra~ cul, jacheta, redingota ete. Smochingul se confectioneazi din {eséturi fine, de culoare neagr si se aseamind ca fot md ‘cu sacoul clasic, deosebindu-se de acesta prin revere care sint executate din materiale lucioase (matase speciald). Pantalonul pentru smoching, are forma obis- nuitd, cu deosebirea ci se execulé {ard man- sete, lar pe linia cusiturii exterioare (cant) se aplied o garnitura din siret (lampas) format din {esdtura lucioas’, cu latimea de 1—2 cm. Fracul se confectioneazi in majoritatea ca- zurilor din stofa find, de culoare neagra, iar in functie de ocazia pentru care este utilizat, poate fi confectionat din fesdturi colorate, cum ar fi; gri, bleumarin sau alb ecru. Fracul se poarta cu’ pantaloni din aceeasi culoare, avind executia asemindtoare cu cel al smochingului, Reverele fracului sint acoperite prin executie, cu o fesdtura de matase groasé si lucioasd, 1a culoarea stofei respective a fracului, Spatele si pieptii fracului difera ca forma de cei ai sacoului sau ai pardesiului. Deosebi- rea const in faptul c& spatele de frac este mult mai cambrat in talie, avind o linie de croiald rotunjitd, pornita din rascrotala minecii de la spate si trecutd peste omoplati in jo: Pieptii sint formati din partea superioard si poali, aceasta din urmé fiind impreund numai cu pieptii si avind 0 forma rotunjitd, unita printr-o cusdturd pe linia taliel. Cusiiura ce tuneste partea superioaré a pieptilor cu poala poate fi mai jos de talie, in functie de model sau cerinte. Fracul én partea din fat4 nu are rezerva de petrecut. Vesta pentru frac trebuie sii aibé culoarea in contrast cu fracul. Spre.exemplu la culoarea neagra a fracului se poate purta vesté albé din pichet. Jacheta si redingota sint asemindtoare cu fracul, deosebindu-se de acesta numai in par- tea din faté a pieptilor unde are rezerva de petrecut. Jacheta are o forma rotunjita in fata, Incepind din linia cantului pind jos la poale si se inchefe numai la un rind de nasturi, iar Tedingota are o forma dreapta in fata si se in- cheie la unul sau dou’ rinduri de nasturi. ‘Toate sortimentele din aceasta grups se poaria pe cmasi sau pe vest (in mod normal) in functie de cerinte. B. Construefia tiparului de smoching Ia un rind ‘Modelul prezentat in digura 47,a redé un smoching clasic la un rind, incheiat ‘eu un nas- ture fixat pe linia taliei, 50 Constructia tiparului (fig. 47, b) este ase- méndtoare cu cea a sacoului clasic, utilizin- du-se aceeagi schema de constructie: in acestcaz calculele respective nu se vor mai re- peta, ci se vor ardta masura grosimei piep- tului egal cu 48 cm, precum si adaosul de Ie~ jeritate pe linia pieptului care are va- Joarea de 9 cm, pe linia taliel 9,5 cm, iar la sold 5 om. Aceste adaosuri, precum si grosimea piep- ‘tului pot varia in functie de necesitate, de for- ma produsului proiectat, respectiv de largime la piept, talie si gold. Confectionarea smochingului nu se deose- beste mult de sacou, Suprafata reverelor este acoperité. cu 0 métase special, lucioasi, iat buzunarele laterale sint executate cu trei refi- leti (ara capac) din care cei doi, de sus si jos, se intore pe fala si astfel formeaz linia buzu- narului cu o bordura. Fig. 47, Construirea tiparulul smoching 1a un rind: a — modeial; 0 — construirea tparulul. r 51C. Constructia tiparului de smoching Ia dou’ rinduri Figura 48, a reprezinta modelul smochin- gului Ia doua 'rinduri, inchefat cu un nasture plasat la nivelul buzunarului lateral. Deoarece calculele necesare constructiei tiparulut (tig. 48,b) nu se deosebese fatd de cele anterioare se'va descrie numai unele particularitéti ale acestui model, inclusiv executia produsului. Din punctul G, spre G, se_aplicé 2 om; aceasta coté este redusi cu 0,5 cm fata de smoching sau sacoul la un rind, deoarece linia reverului a unui produs la doud rinduri se deplaseazi mai mult in fata, in raport cu Ynia reverulut produsului la un rind. Rezerva pentru petrecut smochingul ta dowd rinduri s-a prevazut 8 cm. Confectiona~ rea smochingulul nu diferé mult de cea al sa- coului, deosebirea constind in faptul eA supr fata reverului in prelungirea gulerului se aco- perd cu o milase special Tucioasa. R 52 b Fig. 48, Smoching Ia dows rinduri eu guler gal: @— mogelul; 8 — construlrea uparalut.Linia cantului in interior se obignuieste a fi dublata tot cu aceeasi mitase, inlocuind bi- zeti de stofa. Buzunarele laterale se executé Ja fel ca cele de 1a smochingul la un rind pre~ zentat anterior. In continuare execufla va fi identicd cu cea a sacoulul. D, Construefia tiparului de frae clasie Constructia tiparului pentru frac (fig. 49), se face pe baza dimensiunilor redate in tabs jul 10, objinute prin mésurarea corpului; in acest caz coincid cu masurile proportionale, (calculate). ‘Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este previzut 9 cm, iar pe linia taliei tot 9 om. Tabelut 10 sare penta frac ea revere pemunive micutor | ue, | mice, Poss ungimea taliel Lr 6 Thngimea folk @ prov dustin um | 1 angimea mine im Grosinea prepealst or Grosimea fale & is Grosimen goldatet Ee Ff ‘Auincinea raseroieli ‘tepals ans % Intifinea. vir ive i Hdsura peste ude PU. Py Uitimes spatelal masucat | LS B Calcule pentru constructia tiparului Linia adineimii raiscroielii 1a spate (ARS) ce reprezintA pozitia corpului la spate se sta- bileste prin punctul A. - AB=ARS=25 cm, Din punctul A, pe vertical, in jos se misoara lungimea taliei. AT=LT=45 om. Lungimea total a fracului se obtine prin punetul L. AL=LTP=108 cm, Pozifia liniei soldului_se determina din calculul lungimii talei, in felul urmator: ur rc 45 ts= 4 3 om=$—3 9,5 cm. Posifia lipimit spatelui se afla prin impar- jirea in doud a distantei dintre punctele AB. AB_% AM: Din punctele B, T, $ si L se traseazd cu ajutorul echerulul, linii orizontale spre fat’, care vor reprezenta linia pieptului, a taliei, a foldulu, precum gi linta de terminate a fracu- i, Cambrarea taliei si a soldului 1a spaté se determina prin punctele T, si S, dupa cum urmeaza: TT.=3 em; ss, Din_punctul L spre Ly se aplicd aceeasi cota de 3 cm. Se unesc punctele T, cu M, pre- Jlungindu-se pind sus la punctul A, far la in- tersectia Iiniei orizontale dus din ‘punctul B, se noteazé punctul By; pentru completarea li- niei custurii_pe mijiocul spatelul, se unesc punctele T,, S; si Ly. Lifimea spatelui se obtine prin punctul M, astiel: ‘MM,=LSM=23 em. Liitimed riscroielit minecii, corespunde cu caleulul din grosimea pieptului si edaosul de lejeritate pe linia pieptulut & 4 adeos 4 BB + 2 5,25 cm, Lifimea produsului_pe linia de bazd a pieptului, se stabileste din grosimea pieptului plus adaosul de lejeritate, B,B,=GP+adaosul=52-+9=61 cm. Pentru stabilirea punctului T; din talie, se mésoara distanta punctelor By si By de la piept, plus 0,5 cm si se aplici in felul urmator: TsTy=BsB,+0,5 om. Se unese punctele B, cu T, cu o linie pre- hungita tn jos, Pozitia liniei virf-git se stabileste prin punctele B; si T, dup cum urmeaza: BB. din distanta puncielor BB, din distanta punctelor TT. Indiljimea virf-git, masuri ce _reprezinta pozitia corpului in fad, se obtine prin punctele Gai G, BG 53Fig. 49. Frac clase 43 4 — modetul; 9 — constulrea perusalDin punctul G in sus punctul G, se aplici inaltimea viri-git (IVG) plus 1 em, necesar pentru rezerva cusdturii de sus de la ‘umar. GG=IVG-+1 em=3441=35 om. Punctele A si G, se unesc printr-o linie dreapta. Raiscroiala gitului la spate (fetca) au_ace- Jasi calcul cu distanfa punctelor B; si G de exemplu: Som. din AR. 4 Lom. Nott dupa cum se observit din caleulut de mai sus, réscroiala gitului la spate (fetca) se realizeazt in functie de pozifia corpului in fata, (IVG). Deci, in cazul unui corp aplecat in fata, rascroiala gitului va avea 0 valoare mai mica, iar la un corp aplecat spre spate, riseroiala va avea o valoare mai mare. Pozitia wmérului 1a spate se realizeazi prin punctul U, avind la baz caloulul din ma- sura peste umér (PU), ra or {din misura peste umér, minus Not: cota de 2 cm este mai mict, fapit de normal cu 1 em; aceasta se datoreste faptu- Tui cl spatele are’ cusiituré pe omoplati si este necesar a se Idisa o rezervd pentru cusii- turd Riiseroiala gitului 1a piept se obtine dupa calculul urmitor: Nota: acest calcul nu este constant, et va- riazii_in functie de model. Se formeazi rascroiala gitului schitel respective. Pozitia umarului la piept se realizeazd prin punctul U dup cum urmeaza ‘Se determina, punctul Us prin impartirea liniel umérului de Ja spate in dou’: conform RU, + dif litimea umarului (R,U)). Punctele U; si B, se unese printr-o linie punctaté, apoi se misoard aceastA distant, care in cazul de faté corespunde cu 29,5 cm. Din punctul B, spre U, se aplicd calculul: B,U,—PU+2—U;B, de la spate=50-+2— —29,5=22,5 om, 55 Lafimea umdrulué 1a plept corespunde cu ea umarului la spate minus 1 cm. G,U=R,U-1 om, Lafimea taliei la spate se stabileste prin punetul T,, avind la baz calculu} din grosimea “ taliei (GT). 1=4 Din punctul Ty, se traseazi o din grosimea taliei cm. 3 Jinie pind jos la tiv, paralela’'cu linia TL, obtinindu-se pe linia goldului punctului S,. Linia parfii laterale a pieptului se for- meaz prin punctul Bg in felul urmator: din distanfa punctelor BsBs= A em, Din punctul B, se traseazi o perpendicu- lara pe linia taliei, iar la intretaierea cu aceasta se cambreazi cite 1,5 cm fn stinga $i dreapta. Custitura spatelui pe linia omoplatilor se realizeazi dup cum urmeazi Din punctul M, spre M, si din M, la My se aplicd aceeasi cota de 1 cm. Punctul B; este fixat la mijlocul distantei punctelor B,Bz. Pentru obfinerea cusdturiispatelui, por- nind de la linia omoplatilor pind la linia’ taliel, se unesc punctele M,, Br si Ts printr-o linie curba Litimea taliei la piept se stabileste prin punetul Ty, avind la bazé calculul din grosi- mea taliel si adaosul de lejeritate respectiv: ‘TyT,—= GT + adaos—T,Ts de la spat =189--6=51 cm. Léitimea poalei pe linia goldului, se deter- mind prin punctele S, si Sy avind la baz cal- culul urmator: SS¢ din grosimea soldului, plus 3 em +3==30,5 em. Pentru definitivarea cusaturiiomoplatilor de Ja talie in sus, se unese punctele Ty, By, Mz si My, apoi in jos spre tiv pentru formarea posle! la spate, se unesc punctele Ty, S, pind la Ly ‘Pentru realizarea boraborului in fafa, se coboaré din punctul T, spre T; cu urmétorul calcul: Taty—bain tungimea tae Din punctul T;, spre dreapta la punctul ‘Ts, se aplicd 2 cm. Punctele Ty §i Ty se unese printr-o linie curb’, formind astfel cusitura in talie, Din punctul T, se traseazi o liniediagonal, trecind prin punctul T;, prelungité in sus cu cirea 3 cm (locul unde ruleazi re- verul). Pensa din fafii la acest model se realizeaz’ astfel: Fixarea pensel este stabilita la din distanta punctelor T/T, pornind din_punctul ‘T, spre dreapta, Pensa are pozitia cdtre punc- tal Bg gi este cambrata cu 2 cm. Pentru realizarea cantulué poalei in fatt se procedeaza in felul urmator: Din directia pensei se coboardi 1 em gi se noteazi cu punctul 1, apoi din acest punct se traseazd 0 linie curbi pind la punctul Ty. Punctele 1 si , se unesc pind jos la tiv si se obtine punctul Ls. Din punctul L, se coboara 15 om, iar din punctul L, spre Ly se coboara 3'om. Se traseaza conturul poalei in fata prin tr-o linfe usor rotunda. De asemenea se contu- reaza tivul jos, avind ca bazé o cot de 6 cm, de la punctul Ly in sus, (veri schita respectiva). Pe linia taliet in dreptul liniei punctului By se formeazd 0 pens micd. Pozitia si Tungimea buzunarului de sus (laist) se determina in mod obignuit, Din punc- tul B, pind la punctul Z, se aplicd 0 cota de 3 cm, care se uneste cu’ punctul B, printr-o linie, realizindu-se astfel pozitia buzunarului, Din punctul Bs la Z se aplic’ calculul dupa cum urmeazé: B,Z,= 4 din grosimea pleptului, minus 52 3 cm=~—3=4,9 om. 0 Lungimea bugunarului= + din grosimea 2 S +1=114 om, Linia reverului se stabileste din punc- tul Ga. pieptului plus 1 0 G,G,=2,5 em. Din punctul Gs spre T;, mai sus cu circa 3 cm se traseazi linia reverului si se formeaz si ltimea acestuia conform schitei respective, Locul de intilnire cu mineca, atunci cind se efectueazd montarea, se stabileste dupa cum urmeaza: {sen i Fig, 50, Rezervele necesare pentru fract ‘2 = pleptal: B — spatele: © — posls. din misura peste umir, minus 20 0.5 ema? —0,5-=4,5 cm. Nota: distanta Bol de patru ori, constituie inaltimea capului de minect care tn cazul de fata rezulta 18 cm. Nasturii de pe piepti sint plasati la o dis tanta de 8 cm intre ei, avind directia citre punctul B;. Figura 50 prezinta rezervele nece- sare pentru frac, ce se lasa la croit, E. Construcfia tiparului de frac cu revere si guler gal Modelul fracului ce este prezentat in fi ra 61, nu diferé mult de cel descris anterior, decit "ck reverul si gulerul in prehingire sint acoperite cu mitase lucioasd, avind 0 forma, denumité gol. Linia cantului in interior se obisnuieste a fi dublatd tot cu aceeasi, matase, inlocuind bizetii de stofa. In fat’, fracul are prevazut o pens, pe Yinia diagonal, care are rolul de a dao am- ploare mai substantial formei pieptului 56 Calcule pentru constructia tiparului Constructia tiparului (fig. 51) nu prezinta diferente mari, faté de cel redat anterior de- cit in mic& parte. Din acest motiv se va descrie in continuare numai partea din faa a fraculul care se deosebeste ca formi, misuri si adao- suri de lejeritate. Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este prevézut 9 cm, pe linia talfeide frac eu revere Fig. 51. Construiven tiparului8 cm, iar mésurilor lugte pe corp: sint urma- — lungimea taliei=46 cm; — grosimea taliel — grosimea soldulu ‘Masurile de conformatie sint: — adincimea rascroielii la spate=25 -cm; — indltimea virf-git=34 cm; — misura peste umir—=50 em — latimea spatelui masurat=23 em; Nota: dupa cum se poate observa din di- mensiunile de mai sus, corpul prezinta 0 con- formatie si pozitie normale Punctul T, din fati este plasat cu 2 om spre stinga in partea de jos a liniel punctate care se uneste cu linia reverulul de sus. Din punctul T, spre Ty se aplicé 2 cm. Din punc- tele T; si Ty se formeazd o pensd cu lungimea de circa 20°cm, avind directia sus la punctul B;, Reverul are forma gal, litimea lui find 5 cm in directia buzunarului si 4 cm in partea de sus. Nott: atit forma reverului cit si laifimea lui, poate fi in funcfie de moda sau ceringe. F. Construcfia tiparului de jacheti inchisi cu un nasture Figura 52,a reprezinté modelul pentru jachetd Ja un tind, incheiata cu un nasture in Greptul taliel. Jacheta este asemnitoare cu fracul, deosebindu-se de acesta, numal fn par- tea din fa{é a pleptilor, unde are rezervé de petrecut, Jacheta are o formé rotunda in fat pornind din linia cantului pind jos la tiv. Ou situra de pe linia taliel poate fi si mai jos cu circa 2—3 cm in functie de model sau cerinte. 1. Constructia tiparului de jacheta Deoarece jacheta nu prezinté diferente mari, fat de frac, se va descrie in continuare, numéi partea din fati a produsului care se deosebeste ca forma (fig. 52,0). Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este previzut 9cm, pe linia taliei 85cm, iar misurilor luate direct pe corp sint evidentiate in tabelul 11, Linia boraborului in fata se stabileste dupa cum urmeazi: Punctele B, si T; se nese printr-o linie prelungita pind jos 1a tiv, obfinindu-se punc- tul 1. + din lungimea taliei= “4 TT, 3 om. . Din punctul T, spre Ty se coboard cu 2 cm. Linia custiturii taliet in forma rotunda se objine prin unirea punctelor T;, T si Ts con- form schifei respective. In continuare se unesle punctul T, cu Ty. Tadelut 11 ‘Misurile pentru jacheta incheiatt eu un nasture Denumirea masustor | Aube. | ymigugter Lungimea taliei ur a Lungimea totaldaprodusului | LTP | 102, Tonglmea maineci IM 60 Grosimea pieptalui op 46 Grosimea taliel or 2 Grosimea soldulul cs, 9 Adincimea rascroieliiIa spate] ARS | 235 Inaifimea virt-ett ive ar ‘Masura peste umar PU % Lifimea spatelul masurat LsM| 215 Notii: custitura taliei poate fi coboriti con- form cerinfelor. Pensa din fata este fixatd lat din distan- ta punctelor T, si Ty, pornind din punctul T, spre dreapta. Rezerva de petrecut jacheta este previzuté 2,5 cm, ce se aplicd de la punctul ‘Ty spre stinga, Formarea poalei in fayi se obfine in felul urmator: Se ia ca punct de orientare punctul 2, care este stabilit la o distanti de 27cm, mésurat de la punctul 1 spre punctul 2. Notii: forma jachetei in fayti poate fi mat mult sau mai putin rotunjitd, in functie de ‘modelul propus. In fata, pe linia cantulul, se last o rezerva Ja piept, corespunzétoare adincimii pensei din fata (linia punctata araté rezerva amintitd).G. Construcfia tiparului de redingoti la un rind Forma redingotel in fata este dreapta (ase ménatoare cu pardesiul) si inchelatA la un vind, cu doi nasturi, Cusitura din talie este coborité cu 3 em, in forma curbata, ceea ce asigurd realizarea unei linii evazate. Partea din spate are forma identic’ cu cea a fraculut sia jachetei, Indiferent de model, redingota nu Se confectioneazd cu matase Ia revere; in mod obignuit, se foloseste material fond, sau poate fi prevazuta cu guler de catifea, in functie de cerinfe. In mod normal redingota se poart& peste vestai. 1. Constructia tiparului de redingota Constructia tiparului pentru redingota (tig. 53) nu se deosebeste mult fata de frac si de jacheta; sint descrise in continuare numai diferentierile respective. Adaosul de lejeritate pe linia pieptulut este stabilit 9 em, iar pe linia taliel 9,5 cm. Constructia tiparului se face pe baza dimen- siunilor din tabelul 12, obtinute prin masura~ rea direct a corpului, ceea ce reprezinta in cazul de fafa un corp cu conformatie normala. ‘Tabelut 12 MMifsurite pentru redingvta Ta tm rind enuminon misror | Mite) ube, raneinen tli: Lr 4s eungimeatotalsa produnuiit | Lap | 108 Engen sninecl iM oy Grosimea plepralut o so Grosses fale &r i Grosimen goldus 6s ss [AGincimeatascroiettaspate | ans | 24s tsaitimea vista We | Masura peste winks ru s Eifimes'spatelut misurat | ism | 22 Calcule pentru constructia tiparului Se formeazi un unghi drept al cdrul virt se noteazi cu A, din care stabilesc urmatoarele puncte: AB -adincirea rascroielii la spat jungimea taliei=45 cm; ungimea totala a produsulut Bom; 108 cm; din lungimea taliei —3 cm: AML in distenta punctelor AB us 2,25 em; MM,=létimea spatelui mésurat—22,5 cm. Se traseaza o vertical prin M, si la inter- sectia cu orizontala din B, se obfine punctul Bs, BB, din grosimea pleptului ++ din 4,75 om, n punctul B; se traseazi o linie verti- cala si astfel rezulta pe linia taliei punctul T., jar pe linia soldului punctul S,, B,B,=grosimea pieptului + adaosul=50-+ +9=59 em; T,Ty=B,B,+0,5 om, Punctele B, si T; se unesc cu_o linie ce se prelungeste pind jos la tiv, objinindu-se punetul Ly. BBs 50, a 4 din distanta punctelor B,By; TT, + din distanta punctelor TT. Se tmese punctele T, cu Bs cu o linie pre- 60 aR din indies vise =8,25 cm (fetca); RR,=+ din distanta punctelor AR. =2,1 em; BU=T din misura peste umir—2 cm= 8 =22 on UU=1,5 om Punctele U; si My se unese printr-o linie sor curbata, R,U; RU, Punctele U, si By se unese printr-o linie punctatd care in cazul de fata are valoarea de 28 cm. B,Uy=miasura peste numar+-2 om, minus distanfa dintre punctele U,B, de la ‘spate= 842 din distanta. punctelor 2Fig. 53. Redingota la un rind: a = models; 8 — conatruiren UparutuSe unese punctele G si Us printr-o linie ‘ugor rotunjité, prelungindu-se pind la Uy care se obtine astfel: G,U,=R,U, de ta spate—1 em. 3 Din punctul Be, se aplicé tn stinga si dreapta cite 1 cm, Cusétura laturli mici a piep- tului se realizeazd conform desenului din figu- ri, formind 0 cambrare pronuntaté a liniei ta- liei de circa 4 cm, gata cusut. Pentru obtinerea cusiiturii spatelui pe li- nia omoplatilor, care este prelungitd pind jos 1a linia tivului’se aplicé urmatoarele calcule Din punctul M, pind la M, se coboard 1 em, Din punctul M, spre M, de asemenea se mnisoari 1 cm, Punetul B, este fixat pe mijlo- cul distanjei punctelor B, si B,. Litimea taliei la spate se obtine prin punctul Ty in felul urmitor: TyTy=t din grosimes taliel=— Se unese punctele My, B; iT; printr-o linie curb’, apoi din Ty in jos se traseazd o linie paraleld cu linia TL, obfinindu-se pe linia soldului punctul S,. Se unese punctele M,, My $1 B, printr-o linie curba. Litimea pieptului in talie se stabileste prin punetul ‘, T,T,=grosimea taliei-+adaosul pe linia ta- Yiei, minus distanta dintre punctele T, si Ts ;—5,75=49,75 om. i omoplatilor de Ja talie in sus, se unesc punctele T; i Br Cusiitura taliei se realizeaza in felul urma- 75 em. tor Din punctul T, spre T; se coboar 5 cm, cot’ ce poate fi marita sau mfcsorata in func~ tie de model. Din punctul T se coboara 3 cm. Se formeazd cusétura taliei la plept, pornind din punctul T; spre T, coborit cu 3 em, prin- tr-0 linie ugor curbé ‘conform schitei respec~ tive. Pensa din fata este plasatd la o distanta de + din valoarea distantei TsT,, pornind din punctul T, spre dreapta fiind orientaté spre punctul Bs. Pozifia si lungimea buzunarulué (laist) se determina astfel: Din punetul B, spre punctul Z se misoaré 3 cm; se uneste acest punct cu B, printr-o Tinie usor inclinatd, Din punctul B, spre Z; se aplic& distanta B,Z,. ByZ,= = din grosimea pleptului—0,3 em— 50 10 4,7 om. 62 Lungimea buzunarului=t din grosimea pieptului-1 em= +1=11 cm. 5 Riscroiala_gttului la piept se realizeaza prin punctele G; si Hl dupé cum urmeaza: G,H= Fin grosimea pleptului = 2= =6,25 em. __ Notts acest calcul nu este constant, ci va- riaztt in functie de modi sax cerinte. Peniru obtinerea liniei reverulud din pune- tul G spre G, se aplicd 2.5 om. Formarea poalei redingotei, se stabileste dupa cum urmeazi: Din punctele 1 si 2 se mésoaré 4 em, apot se traseazd o linie usor curbatd (curbura este inversé la linia taliei de la piept), pornind din punctul T, prin punetul 2 pind la, coborit. Prin obtinerea acestui spatiu de 4 cm, se realizeazA 0 forma evazatd in aceasta directie, tinindu-se seama c& pe linia tivului se adaugé acest spatiu din talie, Linia tivului se realizeaz’ din punctul Ly in felul urmator: LLa=8 em, Din punctul S, spre S, se aplicd calculul: 8.8, a din grosimea soldului+3 cm: +3=29,5 cm. 2 Conturul poalei la spate, se determina prin unirea punetelor T, cu S,, cu o linie care se prelungeste pind jos la punctul L. Rezerva pentru petrecut redingota la un rind, este de 7 cm in dreptul punctului Ty si 4/cm in dreptul punctului T,; din punctul ‘L, spre stinga se aplicd 6 cm. Not: aceste cote neuniforme pentru pe- trecut produsul respectiv se datorese faptului ca in partea superioardi a pieptulué s-c lsat 0 rezervti mai mare, pentru spafiul celor doug pense, iar in partea de jos s-a inelus 0 rezerva ‘mai mare din cauza evazeului. Atunci cind se monteaza linia cusiturii taliei cantul va avea 0 linie corespunzatoare. Prima butoniert se fixeazd mai sus cu 2 cm faté de punctul T;, iar cea de a doua butonferé cu 10 cm mai’ sus de prima, Din punctul B, spre F se aplicd caleulul din masu- ra peste umar dupa cum urmeazi: BAF: * din masura peste umér—0,5 cm: 48 G 054.3 om. 1 In final tiparul este conturat pe linia din fata a cantului, a tivului, precum si linia reve- rului, conform’ cu desenul din schifele respec- tive.CAPITOLUL 6 Pardesiul si paltonul pentru barbati A. Generalitiifi Imbrécimintea groasé pentru barbati este constituita din pardesiu si palton gi se imbraca peste sacou. Paltonul se poarté in anotimpurile réico- roase gi se deosebeste de pardesiu prin stratul de vatelind ce se introduce intre fatd si cp tugeald, cea ce face ca acesta sh mentind cil- dura corpului. Linia pardestului si paltonului poate fi clasicd, sport, fantezi sau raglan, in functie de fesdtura de bazi folosit’ la confectionare $i de cerinte. Detaliile componente ale pardesiului si paltonului sint aceleasi ca la sacou, deosebirea constind numai prin. marimea lor. Spatele poate fi drept sau cambrat pe talie, iar pe linia de mijloc de la partea inferioara este preva- zut cu o deschizatura denumita slit. Pieptii sint prevazuti cu buzunare laterale montate in inte- rior sau aplicate pe fata. Gulerul are o forma asemAnatoare cu gu- Jerul de sacou, dar este mai mare decit acesta. Pardesiul cu linia raglan se caracterizeazé prin forma minecii raglan, care porneste din umar si se compune din doud sau trei buciti. B. Pardesiul clasic Ia un rind de nasturi Baza constructiel tiparului pentru parde- siu este identicA cu cea pentru sacou, intru- cit se intrebuinteazA aceeasi schema de con- structie, singura deosebire constind in dimen- siuni (lejeritate). ‘Masurile pe corp se iau peste vestd, acor- dindu-se un adaos de lejeritate mai mare, deoarece se imbracd peste sacou, La unele misuri se adauga cote fixe si anume: — la lungimea taliei (LT), Iungimea mine- cii (LM) $i adincimea riscroielii la spate (ARS) se adauga 2 cm; — Ia indiltimea virj-git (IVG) se adaugi 2,5 cm; —'la masura peste umir (PU) se adaugd 4 om: — 1a lijimea spatelui miisurat (LSM), se adaugi 1,5 om. Aceste valori se adaugi la masurile pro- portionale (calculate), in cazul unui corp cu 0 63 conformatie normali, precum gi la un corp cu anumite deviatii de la normal, prin masurile ce se iau direct pe corp cu centimetrul. Adaosul de lejeritate pe linia pieptului este egal cu 13cm pe linia taliei este egal cu 13,5 cm, iar pe linia soldului cu 9 em. Adaosul de lejeritate pentru pardesiu este mai mare cu 4m fata de adaosul de la sacou, ins aceasta nu este o reguld, el putind fi marit sau micso- rat in functie de destinatie, model, tesdturd ete. In tabelul 13 sint date masurile pardestu- Tui clasic. 1. Construetia tiparului pentru spate si piept Constructia tiparului incepe prin formarea unui unghi drept al cérui virf se noteazi A (fig. 54).‘Tabetul 13, Misurile pardesiulal elasie ta un e | bee gf 2 | dealteee| be ei minmnoe | © | FS|a 29] 28 a | dee a 4 | 628 Be Lungimea tall « Tangimea totale @ pro- dusutah urp| 100 | — {100 Lingimea minceit tm | 'e | 2 |e Grosimea pleptslot & |e} ~ [a Grosimea tales @t | a] = | a Erosimea soldutut a | a} = | a SKdineimea rascroiclit 1a spate ARs 2 | 2 Inkitimea viet NG 3s | bts Masure pene umar | PU © | 50 ifimen spate sndsurat | 15M ts | a Not: comparind aceste misuri luate direct pe corp, cu. cele proporfionaie (calculate) observim ci ‘acest corp prezints 0 conformatie normalay Construcfia Uiparulul se executa pe baza mast Tilor totale, adied cele misurate direct pe corp plus cotele necesare ce se adauga la Imbréck mintea care se imbracd peste sacou, Linia adincimii riseroielii la spate (ARS) se stabileste prin punctul B gi reprezinta po- zitia corpului la spate: AB=ARS: In cazul de fata, aceasté misuri_cores- punde cu mésura proportionala (caleulata) plus 2em, cota ce se adauga la Imbracdmintea care se Imbrac& peste sacou. liniei taliei (LT) se determina prin punctul T, obtinut prin masurarea din punc- tul A pe verticald, in jos pind la T, a lungimii taliei masurate, plus 2m; AT=L?. Lungimea total a produsului (LTP) se stabileste prin punctul L; din punctul A pe vertical in jos, pin la punctul L, se masoara Jungimea toiald a produsulu. AL=LTP—100 em. Pozitia soldului_se obtine prin punctul S si se determina in functie de Iungimea taliel. Din punctul T pe verticald in jos, pind la uncial $, se aplicd distanta rezultaté din ol- culul: 16 em. cm. #3205 om. 2 Pozitia Wtimit spatelui se stabileste prin punctul M, in felul urmator: AM: AB _ 26 Din punctele B, 7, $ si L se trag linii ori- zontale spre fata. Cambrarea’ ialici la spate se determina prin punctul Ty dup cum urmeaza: Aceasta cold de 2,5 om este valabilé pen- tru_pozitia normala a corpului, dar poate fi schimbata in functie de moda Sau de pozitia ‘corpului aplecat pe spate sau in fata. Cambrarea soldului la spate se stabileste prin punctul S,. 88,=3 em. De asemenea, aceasté coti este valabild pentru 0 conformatie normalé a corpului, ea putind fi schimbatd in plus sau in minus in functie de moda si pozitia corpulul. Se unegte punctul T, cu M gi se prelun- geste pind sus la punctul A, iar la intersectia a linia orizontalé din punctul B, se noteazd cu B,. Pentru completarea liniei cusdturii de pe mijlocul spatelui, se unesc punctele T, si S,, cw linie ce se prelungeste pind jos la tiv. Lafimea spatelui se obtine prin punctul My; din punctul M la M, se aplicd valoarea litimii spatelui masuratd direct pe corp. ‘MM,=LSM=23,5 om. Prin punctul M, se traseaz& o linie verti- cald, paraleld cu linia AB, obtinindu-se pe linia pieptului punctul B,. Latimea rascroielii minecii (LRM) se afli prin punctul By gi este in functie de grosimea pieptului (GP) si adaosul de lejeritate (AD). BB= F4+2— Prin punctul By se traseazi o verticalé pind la linia taliei, obtinindu-se punctul T,. Latimea produsulut pe linia de bazd pieptului se stabileste din valoarea_grosimi pieptului (GP) si a adaosului de lejeritate (AD), aplicate pe linia pieptului dupa cum urmeaz BB, = GP + AD = 48 + 13 = 61am. Pentru fixarea punctului T, de pe linia taliei, se ia de bazé distanta punctelor B,By Ta cate se adaugi 0,5 cm; aceasta cota se aplicd cu seopul de a se asigura o linie corespunzi- toare marginii pleptulul, care face ca produ- sul s& nu se deschida fn fat: ‘TyTy=ByB.+0,5cm. Punctele B, si T; se unese cu 0 linie ce se prelungeste pind jos, obtinindu-se pe linia sol- dului punctul S,, iar pe linia tivului punc- tul Ly. Pozitia liniet virf-git, se afla prin punctele Bg si Ty care reaulté din urmatorul calcul: BB Ty BB= 22 T= 64Hy, Gy & u T \ UWAt ly as 7 . ‘S my Ven v \ \ F 4 _ 8, e i By Bs 5 2 85 oe st tel \e hi e& t, h, W. Suh 55 Sy 8 ul Sp Lr te Fig. 54, Construirea tiparului de pardesiu clasic, 9 — Procedee de construire @ tparsiorPunctele T, gi Bs se unese printr-o linie vertical ce se prelungeste pina sus la orizon- tala dusé din punctul A. Iniljimea virf-git (IVG), este masura care reprezinta pozitia corpului in fata gi se sta- bileste prin punctele G si G, dupa cum ur- meazé: =F =86 om. a Din punotul G, pe vertical in sus, pind la punctul G,, se aplicd indltimea virf-git (VG) plus 1 cm, necesar pentru rezerva cust jurii de la umar: GG,=IVG+1=34,5-+1=35,5 om, Punetele A si G, se unese printr-o linie dreaptd. La masura inaltimii virl-git (VG) este introdusd in calcul si cota necesaré de 2,5 cm, ce se adaugd la produsele imbracate "peste sacou. , ‘Rascroiala gitului la spate (fetca), se reali- zeazd in funciie de pozifia corpului in fata (VG) gi se objine prin punctul R; din punctul A. pe orizontali (pe linia AG,) se aplicd di- mensiunea rezultaté din caleulul urmétor: 1VG _ 345, AR 7 8,6cm. In cazul unui corp aplecat in fata, rascro- iala va fi mai mica, iar la un corp aplecat spre spate, rdscroiala va fi mai mare (fata de nor- mal), ‘Indiltimea riscroielii gitului, corespunde cu 4/4 din distanta punctelor AR (felca). R88 174 2 em. Pozitia. umiirulué la spate se vealizeazé prin punctul U, avind la baza caleulul din ma- sura peste umar (PU): pu 50 j= PY pg _ 322 em, B,U= 2 —3—2 —3=22 0m. Masura peste wmar (PU) are introdusi caleul gi cota de 4cm, co se adaugi la produ sele care se imbrac peste sacou. Punctele B; si M se unese printr-o linie diagonal, obtinindu-se prin aceasta punciul V. Rascroiala gitulut ta piept se obtine prin punctul H, dupa cum urmeazé: 6,5ems or Gu= 2 = +0 ma +0; Acest calcul nu este constant, el variazi in functie de moda sau cerinte, Din punctul G, la H, se aplicd exact dimensiunea AR de la spate (tea): v Gh ay Punctul H, unit cu B, si prelungit in jos formeaza linia boraborului in fafa a produsu- ,6 em. 66 Tui, In continuare din punctul H, spre stinga, se traseazd o linie orizontala, apoi se formeazé cu florarul riscroiala gitului la piept, Riseroiala gitului ta spate se objine unind punetele AR, printr-o linie cura, Pe linia umérului, punetele R, si U se unesc printr-o linie prelungita pind la Uj, care se afld astfel: UU; =1,5 cm, cot ce se poate mari sau micsora in functie de gradul de dezvoltare al omoplatilor, precum si de felul de tesaturd din care se confectioneazi produsul respectiv. Rascroiala minecii la spate se obtine astfel: din punctul V la V, se aplicd 1,5 cm, valoare necesara pentru lejeritatea pliului de la spate. Cu ajutorul florarului se traseaza forma curbé a riscroielii minecii, unind punctele U, cu V,. Pozitia umirului la piept se stabileste prin punetul Uy in felul urmator: Distanfa RU, de la spate se imparte in doua si se objine punctul U,: RUy Punctele U, si By se umese printr-o linie punctaté, apo se misoard aceasta distanja, care in cazul de fafa este egald cu 29,5 cm, gi se foloseste la determinarea pozitiel umarului Ja piept prin formula: B,U;=(PU+2)—U,B, de la spate=(60-+ +2)—29,5—=22,5 cm. Plusul de'2 em care se adauga la masura peste umir (PU) reprezinté rezerva cusdturii sus la umar si spafiul necesar pentru vaté. Punetele G, gi U; se unese printr-o linfe curba prelungit Lijimea wmirului la piept se_stabileste dupa lajimea umarului de Ia spate minus 1 em: G,Us=R,U, de la spate —1 em. Linia tivului tm faji se formeazi prin punctul Lp, care se aflé, masurind din L, in Jos pe verticalé, 2 em, LyLy Lijimea talici la spate se objine prin punctul T5; se objine trasind din punctul T, 0 perpendicularé pe dreapta T/M. Pe aceasta perpendiculara se agazd distanja TT; care se stabileste cu relatia a5 2 om, a Tis STs a 8,5 cm. Cota de 7,5 cm poate fi marit& sau micgo- functie de model sau cerinte, Litimea soldului ta spate se stabileste prin punctul S; dupa cum urmeaad: rat SySs 9,5 em Cota de 2,5 em se poate schimba in plus sau in minus, "in funclie de forma dreapta, evazatd sau conied a produsului,Lifimea taliei la piept _se_obtine prin punctul T, care se ridicd la nivelul punctului ‘Ty de la spate: TyTe +13,5—16, Cota de 13,5 om reprezint& adaosul de le~ jeritate de pe linia taliei, in care se include pe Itnga leferitatea propriu-2isd gi cele dou’ pense, precum si rezerva pentru cusdtura laterala. ‘Acest adaos poate fi mai mare sau mai mic, in func{ie de modelul propus. Lifimea soldului 1a piept se stabileste prin punctul 8, dupa calculul urmator: $,5,—GS4-9—S,8, de la +9) —19,5=40,5 om. Cota de 9 cm reprezinti adaosul de leje- ritate de pe linia soldului, in care se include si rezerva cusiturii laterale. Acest adaos poate fi schimbet in minus sau in plus, in functie de forma dreapti, evazatd sau conicd a pardesiului "Pozifia gi lungimea buzunarulud lateral se obfine aplicind din punctul T, la N 1/6 din Jungimea taliei; prin N se traseazé o linie pa- raleld cu tivul de la spate=44-+ spate=(51-+ Lungimea buzunarulul lateral +75= 8 47,5155 om. Plasarea buzunarului in Tungime se efec- tueaza in felul urmitor: ‘Din punctul N spre dreapta se aplicd 1/3 din lungimea buzunarulul, care este egala cu 5,2 em, iar spre stinga se aplicd 2/3 din lungi- mea buzunarului care este egeld cu 10,3 cm. Pentru determinarea punctului F care tre- buie sd corespunda cu punctul F de la mineca, atunci cind se monteazi mineca 1a produs, se fa ca bazi mésura peste umér (PU): 5 om. Conturul eustiturit laterate a spatelui se ok fine prin unirea punctelor V,, Ts si S. $i prelungire pind jos la tiv, iar ‘conturul. cusé turii laterale la piept se obfine unind punctele V, Ty si S; 1 prelungind aceasta linie tot pind jos la tiv, conform desenului din figuré. Rezerva de petrecut pardesiul in fata poate fi 56,5 cm gi se aplicd de la linia borabor C. Pardesiul la un fn fig, 55. se reprezint’ un model de par- desiu la un rind incheiat cu trei nasturi. Pardesiul are 0 linie dreapta si o largime superioard pardesiului clasie redat anterior. ‘Adaosul de lejeritate pe linie pteptului este previzut 14 em. lui spre stinga, trasind printr-o linie conturul cantului, conform figurii. Pozifia butonierelor se fixeazé in mod nor- mal respectind indicatiile de mai jos. Distanfa dintre butoniere este egald cu 14 om, ceea ce corespunde cu 1/3 din distanfa punctelor H si 7. Prima butoniera (la acest model) este fixatd pe linia taliei, iar celelalte doud la o distanta intre ele de 14 cm. Risfringerea reverului se realizeazd in fe- Tul urmator: ‘Din punctul G, 18 G, se aplicd 2,5 em, iar din G, se duce o linie diagonala (linia reveru- lui) pind la circa 2—3 cm mal sus de prima butonierd, apoi se formeazé latimea reverului corespunzitor cerinfel sau model, Pozifia penselor se stabileste in felul ur- mato Pensa de subraf se afla fajé de By la o distanfa egslé cu 1/10 din grosimea pleptului plus 0,5 cm. BB, oe 0 Din punelul By se treseaz o linie pind la buzunarul lateral, ‘astfel Inet capétul pensei si fie la 1 om, de la capitul buzunarului in interior. Pensa din fat se afld tot la 1 om de la capétul buzunarului in interior gi din, acest punct se traseazi o linie in sus, avind directia echerului spre punctul G;, Pensa din falé se termina la 1/3 din distan{a cuprinsi intre punctele T, si Bs, pornind de la By in jos, ‘De la capatul buzunarulul din fafa, pind jos la tiv, se duc doud linii, avind 0 adincime de cirea'1 cm, Aceste lini se suprapun in seopul formérii unel pense pentru abdomen (baugnit) pe linia buzunarului, Ca urmare, pensa de la subraf si cusdtura laterala, avan- seazd spre dreapta. Pentru usurinja ‘acestei miseiri, se decupeazi cu foarfecele conturul tiparuldi pieptulti, precum si pensa de la su- brat, impreund cu linia buzmarului lateral, dupa care se suprapun aceste doua linii verti- cale, Schimbsrea pozifiel pensef gi a cusiturii Taterale se efectueaza pentru ca, produsul si prezinte in final o linie corespunzitoare. Im- portant de refinut, este faptul cf linia cusi- {urii Iaterale de la talie In jos, ramine cea inifiala, rind, forma dreapta 1. Constructia tiparului de pardesiu drept Pentru constructia tiparului, se folosese misurile de bazi ale corpului, ' determinate pentru sacou, addugindu-se plusurile necesare produselor ce se imbraca peste sacou, 67Fig. 88. Construlrea tiparuiul de pardestu Ja un sind, forma dreapta.In tabelul 14 se redau masurile luate direct pe corp peste vesté, inclusiv cotele ce se adauga pentru pardesiu. ‘Tabelut 14 Miisurile pardesialul Ia un rind, forma dreaptit Es [Steel ga EI enumien meso ty raed a58)eese Lungimea tallet ur | | 2} 4 Tungimea total a pro- dusulul xap| 102 | — | 102 Grosimea pieptubsi Gp | ‘32 02 Grosimea talie! er | 4 6 Grosimea soldului és | ss| = | ss ‘Adineimea réscroielit Ia spate ars| 25 | 2. | 27 Inallimea virfgit tve| 31] 25 | 369 ‘Misura peste amar pu | 50| @ | 5¢ Latimea spatelui masurat | LSm| 23 | 4,9 | 240 Not: din masurile de msl sus reiese un corp cu o conformatie normald, lipsind diferentele in plus sau in minus, fafa ‘de masurile proportionale (calculate); ‘desi grosimea taliei si grosimea goldulul nu sint folosite In deserlerea tiparulul, acestea au fost introduse fh tabel, cu scopul de a se reda con- formatia corpull Calcule pentru constructia tiparului Constructia tiparului (fig. 55), se efectu- eazi pe baza valorilor totale 2 mésurilor din tabelul 14. Se incepe prin formarea unui unghi al crui virf se noteazd cu A. pt, AB=+ din grosimes pieptului+14 m= =2 414027 om. Aceastd dimensiune corespunde cu masura Iuati direct pe corp. Nota: la acest caleul s-au addugat si cot 2 om, cotti necesara pentru produse ce se tm= bracié peste sacou. ‘AT =Iungimea taliel=7 em; ‘AL=lungimea toteld a =102 cm; AM=4din valoarea distanfel AB= produsului= .5 cm; ifimea spatelui masurat: 45 om: © an grosimen pleptutul+ 2 in grosimea pioptolsi+ £ ain 4 216.5 om; ¢ plus 0,5 em} Punctul B, este agezat pe mijlocul dreptet B,By, iar punctul T, la mijlocul distantei T,Ts. ar=+ 1 em (fetce); BR.=jdin distanfa punctelor AR= ES =2,25 om; Bil + din masura peste umaér—3 cm= 324 em; UU.=15 om. Punctul U; este fixat pe mijlocul distan~ fel R,U,. Punciele U, si B, se uneso, apol se masoar’ aceast distan{é, reaultind in'cazul de fafa 31 om. BiUyemésura peste umér-+2 cm, nus UyB, de la spate=544-2—31=25 cm; mi- y= ain grosimen pleptalul +08 cme si dreapta, se fin stinga Din punctul By, in stinga aplicd cite 1 cm, iar din punctul Ts, $i dreapta, se aplica cite 2 cm. Notii: aceste cote nu. stnt constante, cf va- riazi in junctie de largimea pardesiului, con- form modelului propus. Pe linia tivului, in fata la punctul Ly, se coboara 2 cm, Pentrit a se da 0 amploare cores- unzatoare produsului, se coboard léjimea Taseroielli minecii cu 1 cm, dupa care se for- meazi réscroiala minecii, inclusiv létimea uma- rului 1a piept, care este mai ingust& cu 1 cm, fata de lafimea umdrulul la spate. Pozijia buzunarului se fixeazd din punctul NN dup cum urmeaza: TAN=T din lungimes talles Din punetul N se traseazi o linie orizon- talé in stinga si dreapta paralela cu linia tivu- lui de jos. 69Lungimea buzunarului 1 is din grosimea pleptului+7,5 oma 47,5 16,2 cm. Plasarea buzunarului in lungime se efec- tueazd in felul urmator: Din punctul N, spre dreapta, se aplicti 1 os fi din lungimea buzunarului, care este egal cu 5,4 em, jar spre stinga se aplicd = din lun- gimea buzunarului care rezulté de 10,8 cm. Rezerva pentru petrecut pardesiul la un rind poate fi de 5—5,5 cm in functie de model. Pentru objinerea punctului F, care tre. buie s& corespunda cu punctul F de la minecs atunci ind se monteazd mineca la produs, se ia ca bazd pentru calcul masura peste umér. BSF t << din misura peste umér, us 7 peste min a BOS: 0,5 om: =4,9 cm, Notii: valoarea distantei BAF, inmulfita cw patra, constituie indlfimea capului de ménect. Linia reverului se stabileste din punc- tul G,G=2,5 cm. Distanja dintre butoniere este stabilita prin impérfirea la trei a distan{el dintre punc- ieie H gi T, din talie; in cazul de fafa cores- punde ctl 13,5 cm. D. Pardesiul de forma conicd Figura 56 reprezinti modelul pardesiulu Ja un rind, incheiat cu patru nasturi, Are o forma dreapta, cu o singura pens in fafa, usor cambrat pe linia taliel, iar de la talie in jos, linia produsului este conics. Pardestul este ighelit la o distant de circa 1 cm de margine pe linia cantului, reverului, gulerului, precum si clapele de la buzunarele laterate,' ce sint usor inclinate. Minecile stnt prevazute cu cusiturd pe mijloc, fiind de asemenea tighelite. 1, Constructia tiparului de spate si piept Pentru constructia tiparului din_ figura 56, se foloseste pe linia pieptului un adaos de lejeritate de 14 em, La acest model nu este fiecesar si se con sidere adaosul pe Iinia taliel si a soldului, deoarece linia cusiturii laterale are forma dreapta, . Baza de constructie este identicd cu cea a pardesiului cu forma dreapta prezentat ante- Hor; de aceea in cazul de fat nu se vor mai repeta calculele respective, decit uncle mici deosebiri ce exist la acest model. ‘Masurile siiit urmatoarele: — lungimea taliei=46 om; — lungimea totalé a produsului=96 cm; grosimea pieptului=50 cm; adincimea rascroielii_ minecti=26,5 cm; indlfimea virf-gi mésura peste umar: — lafimea spatelui masur Cusiitura lateral este stabilité prin punc- tele By gi T; in felul urmator: Din punetul T, in stinga si dreapta se aplici 0,75 em; aceste dowd puncte se unese cu punelul B, printr-o linle dreaptd pina jos Ja tiv. Se cambreszi usor pe linia taliei cu cite 1 cm in partea din spate si piept. Buzunarul lateral are inclinatia spre pune- tul Ty din talie, Butonierele sint agezate la o distanfé de intre ele. i 2, Constructia tiparului de minec& ‘Tiparul de minecd din figura 57 se reali- zeal in baza unor dimensiuni ale pieptului de pardesiu, dup cum urmeazi: Litimea riiseroielit minecii (LRM)=16 om; Valoarea distanfei_punctelor By, F de Ia pleptul pardesiului=4,7 om; Grosimea pieptului (GP)=50 om; Lungimea minecit (LM): 3 om, Notii: lafimea riscrotelii minecti este chiar distanfa punctelor B, si By de la tiparul piep- tului care rezulta prin caleulul urmiitor: cr 5 4 adaos 80.5 pee Valoarea distanfei punctelor By si F de la pieptul pardesiului se determiné prin urma- torul caleul: 16 em. Byr= 42-05. 4,7 em. rn Punctul F de la minecd este semaul de fintilnire cu punctul F de la piept, atunci cind minecile se monteazai,wrului pardesiului de forma conic’.Fig. 57. Construirea tiparulul de minecd peatru par- desiu, Caleule pentru constructia tiparului Constructia tiparului fefei de minecd, in cepe prin desenarea unui unghi drept al cérui virf se noteazd cu punctul A. Litimea minecii in partea superioara, se obfine unind punciele A si B, Aceasta distanta reprezinté o datA si jumatate valoarea ldtimii rascroielii minecii. ERM AB=LRM4 =~ 6 16+ =24 cm. Mijlocul fefei de minect se stabileste prin punctul M, dupa cum urmeaza: AB 2 AM= “P41 m= 3 4+1=13 em, __ _ Din punctul M se traseaz o linie verticala fn jos, paraleld cu linia ce trece prin punctul A. Notii: de menfionat cit punctul M intil- neste custitura umirului de la piept (cind minecile se monteazt), asigurindu-se astfel 0 pozitie corectié a minecii. Cind mineca are custt- turd pe mijlocul fepei (eazut de fata) aceasta trebwe si corespundd cu cusitura umdrului. Inilltimea réiscroielii_minecii (capul_ de minect), se realizeazé prin punctele A si S, ceea ce reprezinté de patru ori valoarea punc- telor By gi F de la piept. AS=BFX4=4,7X4=18,8 cm, Din punctl Ss trageo line orlzontla spre dreapta, parelela cu linia punctelor A si B, tara inereefa cu linia vera dust dk puneiol Mise noleaet cu punctal Se Din punctul S pind la F se aplici dimensiunea punctelor Bs si F de la piept, care este egala cu 47 em sou 4 ain aistanfa punctelor as. Aceeasi valoare de 4,7 cm, se aplica si de la punctul B in jos la punctul K.,Punctul E este asezat la mijlocul distanjei AM. ana Ae 8 65 om. 2a Punctele E gi F se unese printr-o linie care se imparte in doua, obtinindu-se punctul Ey; de asemenea punctele M si K se unese cu 0 inie al carei mijloc se marcheazd printr-un punet. Lungimea minecti se objine prin punctul L. dupa cum urmeazd: ingimea_minecii-1 cm = 63-+1= cota de 1 em reprezinti rezerva pen- tru cusiitura de sus a minecii, iar in lungime sint inclugi 2 em, ce sint necesari pentru tmbrit- climintea ce se fmbracti peste sacou. Din punctul L spre stinga la punctul L, se traseazi o linie de echer. Din punctul L, in sus se ured cu 3 cm gi se noteaz cu punctul Le. Punetele Ly si L tn prelungire, se unese prin tr-o linie care reprezinta terminalia mineci partea inferioara (tivul minecii). Pozifia cotului se objine prin punctul C, care rezult& prin imparfirea in doué a distan- el dintre punctele L, si F. FC: 2 Din punctul C spre dreapta se traseazd 0 linie de echer gi la intersectia cu verticalele use din punctele M si B se noteazd punctele C, si respectiv C, Capul de minecd se formeazd, prin unirea punctelor F, E;, M si K conform schifei alé- urate. Din ‘punctul C spre C, se aplicd 2 em, apoi se unese punctele F, Cy si Ly printr-o linie ugor arcuita.Litimea minecii in partea de jos se stabi- leste prin punctul Ly dupa cum urmeaza: Léfimea minecii la tiv, in mod normal st ia 2/3 din latimea minecii in partea superioara (istanja AB), dar acest calcul nu este con- stent, ci este in functie de moda sau cerinte. AB Lby= 3B x= (Pe tipar se aplicd 16,75 cm) Custitura cotului se realizea: mator. Punctul I este agezat la mijlocul distantet ‘AS. Din punctul I spre I, se aplicé 4 din, im felul ur grosimea pieptului. oP 0 ly be Sem. 30 Se unese punctele 1, C, gi Ly, conform schilei respective, formindu-se astfel cusitura cotului. Nota: custitura cotului sus, in cazul de fafa este mai coboritii decit obisnuit, cea ce nu este o reguild. Custitura pe miflocul fefet de minecd se determina asifel: Distanfa punctelor Ly gi Ly de la tiv se imparte in doud obfinindu-se punctul L,. Din punetul Ly in stinga si dreapta se aplicd cite Tom, Punetul Le se unegte cu punctul C, de pe linia’ cotului, Din punetul M- spre stinga st dreapta se aplica cit 1 cm, iar din aceste puncte se trag linii uyor arcuite prelungindu-se fn jos pe linia punetelor C,, Ls, lao distant& de 1 cm de aceste puncte, formindu-se astfel cusitura din mijlocul fejet'de minecs, Notit liniile din mijlocul fefet de_minectt find suprapuse, impun ca scoaterea parjii din fafii si din spate sit se fact cu ruleta, Rezerva minecii in fajdi se objine prin punctele S;, C, si Ly dupa cum urmeaza: Din punctul $ spre S, se aplicd 3 cm; din punctul C, spre Cy se aplicd 3 cm; din punctul Ly spre Ly se aplicd 3 cm. Se unese punctele Sy, Cy gi Ly printr-o linle ugor arcuita paralelé cu linia F, Cs si Lp Dosul de minecd Pentru stabilirea definitiva a cusdturfi interioare se aplicd din punctele S, Cy si Le spre dreapta o cot de 1,5 cm, obinindu-se astfel punctele Ss, Cy si Ls. SS=15 em; CyCye=1,5 em; Lgly=1,5 cm. Se unese punctele S;, Cs gi Ls print linie arcuita, paralela cu linla dusé prin punc- tele S, C, si Lp Rascroiala dosului de minecd se realizeazé in felul urmator: Din puncttl I spre Ip se aplicd aceleast calcule de la distanta 11, adica > din grost- mea pieptului, Punctele I, si $, se unese, apoi se formeaza rascroiala, identic cu figura alatu- raid, finind cont ca aceasta sf fie adincité cu jem (la fel cu rascroiala de la piept care este coboriti tot cu 1 cm). Aceasti coborire se efectueazi si in dreptul punctelor F si S, de la faja de minecd. Se formeazé definitiv cusétura cotulti, unindu-se punctele I cu Cy, printr-o linie ugor curbaté. Not: de menfionat ca in cazut cind ras- croiala minecii de la piept este coboritit pind la 2 em, cu aceeasi valoare se coboard si la ris- cfoiala minecii; etnd rdscroiala de la piept este coborita cu peste 2 em, atunci rdscroiala de la nineed se coboardé numai cu. jumitate din va- loarea respectiva. E. Pardesiul de formé raglan la un rind Pardesiul de forma raglan (fig. 58,a) pre- aint caracteristici asemanétoare cu_pardestul Grept, in ceea ce priveste partea inferioara a acestuia; partea superioard se deosebeste prin forma minecti raglan, care ajunge pina la gu- ler, incheindu-se cu acesta printr-o cusdtura, Raglanul se confectioneazi din fesituri de lind gi in acest caz poate fi folosit ca pardesiu sau palton; se poate confectiona si din, fesituri impermeabile, relon, tercot ete. find folosit pe timp umed. 10 — Procedee de construire « tiparelor 73 1. Constructia tiparului de spate si piept ‘Tiparul pardesiului raglan (fig. 58,b) se realizeaza pe baza tiparului de pardesiu drept, aplicindu-se apoi transformarile necesare pen- tru forma raglan, Adaosul de lejeritate pe li- nia pieptului este previizut 15 cm. Se asigura astfel 0 lirgime corespunzétoare acestul gen de imbricaminte, ceea ce face ca produsul si8. Pardesint de form’ raglan: ‘modell; 8 — consirirea tpaeviulTabelul 15 Denumives masurtor tnfleete mausor ‘aleoge misaror basis fests, Em ‘SP imorscaminses oh se'impenes Lungimea taliet ur|a | 2 | 4 Lungimes total a pro- dusulut urp|i05 | — |105 Grosimea pieptului ap fas | — |e Adfncimes. rascrolelit Ta ‘spate ars| 4 | 2_| 26 Inaltimea vief-pit ia] a2 | 25] 345 Masura peste ume pu | as | 4 | 50 Latimea spatelul masurat | LSM) 225) 1.5 | 24 Noli: Comparind mAsurile proportionale (calculate) feu masurile de mal, sus, se observa. ca, acest corp prezintd 0 conformatie normalé; Saosimea taliet §1 soldulut nu sint ineluse fn Tabelul alitural deoarece acest produs are © Tinie dreapta. aibio amploare mai mare faféi de celelalte produse descrise anterior. In tabelul 19 sint prezentate misurile pardesiului de forma raglan, masuri ce au fost uate direct pe corp peste vesidi sau adiugat cotele conventionale ce se aplicé pentru pro- duse ce se imbracé peste sacou, Astfel, calculele pentru construcfia tiparului se executé pe baza valorii totale a mésurilor indicate fn tabelul respectiv. ? Caleule pentru eonstruetia tiparutui Se traseazi un unghi drept, al cérut virf se noteazd cu A. AB: RS=26 cm (pozitia corpulul la spate); AT=LT=48 em; AL

S-ar putea să vă placă și

• Legea Nr. 273-2006

  

  Document69 pagini

  Legea Nr. 273-2006

  DocsaEK

  Încă nu există evaluări
• Totul Despre Pneuri Si Securitatea Lor

  

  Document22 pagini

  Totul Despre Pneuri Si Securitatea Lor

  Ioan Moldovan

  Încă nu există evaluări
• Manual de Supravietuire

  

  Document234 pagini

  Manual de Supravietuire

  aqa_ion4911

  96% (56)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Colesterolul Amic Ori Inamic

  

  Document41 pagini

  Colesterolul Amic Ori Inamic

  Creanga Florin

  Încă nu există evaluări
• Fotografia Digitala Caracteristici Si Fundamente

  

  Document18 pagini

  Fotografia Digitala Caracteristici Si Fundamente

  Liviu Dan Ilca

  Încă nu există evaluări
• Teoria Sistemelor Energetica

  

  Document63 pagini

  Teoria Sistemelor Energetica

  Creanga Florin

  Încă nu există evaluări
• Cartea Interzisa

  

  Document56 pagini

  Cartea Interzisa

  lumagm

  100% (1)
• Robert Cohen - Atlantida

  

  Document82 pagini

  Robert Cohen - Atlantida

  Oana

  75% (4)
• Colon-Liver HELP Prospect

  

  Document10 pagini

  Colon-Liver HELP Prospect

  Creanga Florin

  Încă nu există evaluări
• APERITIVE

  

  Document21 pagini

  APERITIVE

  Ion Alexandra

  100% (1)
• Alimentatia Sanatoasa

  

  Document5 pagini

  Alimentatia Sanatoasa

  Creanga Florin

  Încă nu există evaluări
• Interpolarea Lagrange

  

  Document5 pagini

  Interpolarea Lagrange

  Creanga Florin

  Încă nu există evaluări