Cum scoatem LEGAL bani din Limited Company

Pentru a face totul cat mai real sa zicem ca X-ulescu are deja firma X Ltd cu venituri anuale de
25,000 si chetuieli (transport, telefon, papetarie, etc.) de 5,000, deci un profit de 20,000.
Daca nu scoate bani decat prin dividende, atunci plateste Corporation Tax de 20% (noua rata),
adica 4,000. Restul de 16,000 sunt disponibili pentru dividende. Taxa pe dividende este
calculata dupa formula (16,000 x 10/9) x 10%, adica 1,778.
Apoi Xulescu si face Self Assessment-ul (declaratia individuala de impozit) unde pune suma
"gross", adica 17,778, scade Personal Allowance-ul de 7,475 si taxeaza ce ramane cu 10%,
adica 1,030. Pentru ca deja s-a platit 1,778, primeste inapoi 748.
Sumar:
-Venituri: 25,000
-Cheltuieli: 5,000
-Corporation Tax: 4,000
-Dividend Tax: 1,030
-Venit net: 14,970.
Cum Corporation Tax pentru firmele mici este de 20%, practic salarul poate fi si mai mare de
7,475. Chiar daca se plateste Income Tax de 20% pe surplus, pentru ca e cheltuiala
deductibila, Corportion Tax scade cu aproximativ aceeasi suma, deci efectul e nul.
Cota parte din cheltuieli personale
Sa spunem ca X-ulescu sta intr-un apartament unde chiria e de 650 pe luna, iar cheltuielile cu
intretinerea sunt de 150 pe luna. In total 800.
Chiar daca X-ulescu isi desfasoara activitatea in afara apartamentului, totusi cand e acasa
cauta clienti pe internet, trimite email-uri in scopuri comerciale, etc. De aceea are dreptul sa isi
puna o parte de cheltuieli pe firma. Important este sa nu fie lacom pentru ca HMRC penalizeaza
lacomia. Un procent de 20% e OK, adica pune 160 pe cheltuieli in fiecare luna, in total 1,920
pe an. Cheltuiala, ca si salarul, e deductibila.
Este important ca numele lui X-ulescu sa ramana pe facturile de curent, apa, gaz, chirie pentru
ca daca trece firma se schimba situatia. Utilitatile sunt mai scumpe, unele agentii imobiliare
interzic activitatile comerciale in apartamentele de locuit, etc.
Din motive de birocratie ar fi bine sa nu isi traga o cota parte din Council Tax.
Deci pana acum X-ulescu scoate in medie 783 pe luna din firma din salar si din cota parte de
cheltuieli.
Sotia ca si angajat
Pentru ca orice Limited Company trebuie sa aiba si un Company Secretary (CS), iar daca exista
un singur director acesta nu poate fi si CS (daca sunt cel putin doi directori, atunci unul poate fi
nominalizat CS), X-ulescu si angajeaza sotia ca si CS.
Daca sotia nu are drept de munca atunci poate "presta" serviciul ca si Sole Trader.

Teoretic nu exista limita de salar pentru CS insa HMRC-ul poate oricand sa puna intrebari si sa
decida ca CS-ul primeste prea mult pentru munca prestata. Sa spunem ca sotia lui X-ulescu
face si munca de administrare cam doua ore pe saptamana. Un salar de 300 pe luna, 3,600
pe an e OK. Cum CS-ul este Sole Trader firma lui X-ulescu nu plateste NIC iar cheltuiala e
deductibila.
Atentie! Daca CS-ul are venituri din alta parte si acestea insumate cu 3,600 de mai sus
depasesc 7,475 pe an, surplusul se taxeaza.
Sa vedem acum cum stau veniturile si cheltuielile X Ltd
-Venituri: 25,000
-Cheltuieli generale: 5,000
-Salar X-ulescu: 7,475
-NIC X-ulescu: 57
-Cota parte cheltuieli personale: 1,920
-Factura CS-ului pentru servicii: 3,600
-Total Cheltuieli: 18,052
-Profit inainte de Corporation Tax: 6,948
-Corporation Tax (20%): 1,390
-Disponibil pentru dividende: 5,558
-Dividend Tax: 556.
Taxe totale platite de X-ulescu: 48 (NIC angajat) + 1,390 (Corporation Tax) + 556 (Dividend
Tax) = 1,994.
Cu ce ramane X-ulescu in mana:
Venit - Cheltuieli generale: 20,000
la care se scade: 1,390 Corporation Tax, 57 NIC angajator, 48 NIC angajat si 556 Dividend
Tax, deci 2,051 in total.
Venit net: 17,949 adica aproape 3,000 mai mult decat in primul caz si in plus scoate aproape
13,000 in timpul anului. Cool, nu?
Alte cheltuieli
Se pot trece si alte chestii pe cheltuieli, atat timp cat se poate dovedi ca sunt necesare pentru
buna desfasurare a activitatii comerciale. Important este sa nu se abuzeze. Spre exemplu Xulescu poate sa-si scoata sotia la restaurant si sa puna chitanta pe cheltuieli si sa spuna ca s-a
vazut cu un potential partner de afaceri ca doar nu scrie numele sotiei pe chitanta.
Director's Loan Account (Contul de Imprumut al Directorului)
DLA functioneaza in doua sensuri: de la director la firma si de la firma la director.
De la director la firma
Daca va deschideti Limited Company cu o suma de bani aveti doua optiuni:
- ori o puneti pe toata ca si capital social

- ori o puneti ca si capital social (care poate fi si 1) si restul in DLA. Adica va imprumutati firma
cu bani. Din acel moment deveniti un creditor si va puteti scoate banii in orice moment
(asumand ca firma are bani in banca, normal).
Se poate percepe dobanda, dar efectul e nul. De ce? Pentru ca dobanda este cheltuiala
deductibila pentru firma (deci se obtine o reducere cu 20% a Corporation Tax) dar apoi platiti ca
si individual Income Tax 20%. Deci efect zero.
Idea este sa scoateti bani din limited in timpul anului.
Imprumuturi catre firma se pot face oricand. Spre exemplu daca vreti sa cumparati un calculator
si firma nu are bani.
De la firma la director
Directorul poate si el lua imprumut de la firma numai ca aici exista anumite reguli de care
trebuie sa tinem cont. Anume... daca imprumutul (care poate fi, din nou, cu sau fara dobanda)
nu se returneaza inainte de data limita pentru depunerea actelor la HMRC (noua luni si o zi
dupa incheierea anului financiar), atunci firma trebuie sa plateasca un depozit de 25% din
valoarea imprumutului catre HMRC. Depozitul se returneaza cand directorul returneaza banii
sau cand firma decide ca nu mai vrea banii inapoi.
Daca firma decide ca nu mai vrea banii inapoi, imprumutul facut devine venit pentru director si
se taxeaza la 20%.
Cand HMRC da banii inapoi, de obicei plateste si o dobanda, insa aceasta este
neseminificativa.