Sunteți pe pagina 1din 6

Universitratea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei


Departamentul de Psihologie

Raport Psihologia Invatarii

Ungureanu Raluca Elena


grupa 8, seria 2

Interviul de tip focus grup se diferentiaza de interviul individual prin aceea ca focus grupul
smulge o multiplicitate de perspective si procese emotionale intr-un context de grup.
(Cojocaru D., 2003).
Este o metoda calitativa asadar, spre deosebire de chestionar care este o metoda de
cercetare cantitativa. Cei ce au pus bazele acestei metode sunt Merton si Lazarsfeld in timpul
cercetarilor intreprinse de ei in anii 30. Un focus grup presupune de fapt o discutie de grup
planificata de un moderator, in care membrii grupului vorbesc despre perceptia lor legata de o
anumita tema.
Richard Krueger definea focus-grupul in 1994 ca pe un interviu de grup pregatit cu grija
pentru a obtine informatii cu privire la o anumita arie de interes, intr-un cadru permisiv,lipsit
de amenintari.
Avantajele acestei metode constau n faptul c grupurile sunt uor de format chiar i din
persoane cu puine cunotine de specialitate, ofer date noi prin interaciunea direct dintre
cercettori i participani, nu necesit echipamente elaborate, sunt spontane i ajut oamenii s
genereze noi conexiuni ntre concepte (Carey, 1995; Godgfrey, n. d.).
Focus-grupul e utilizat pentru scopuri diferite :1 pentru colectarea unor date cu privire la
experienele, credinele, atitudinile etc. legate de o anume problematic colectare efectuat
ntr-un context social;2 pentru recoltarea credinelor i atitudinilor, percepiilor i opiniilor
care susin un comportament observabil (Carey, 1994 : 225), de exemplu cumprarea unui
produs care urmeaz a fi comercializat;3 pentru recoltarea unor date cu privire la
comportamente observabile ; n unele situaii, poate furniza mai multe informaii despre
comportamente dect interviul individual ;4 la finalul unei cercetri : pentru mbogirea sau
clarificarea unor interpretri cu privire la rezultate, ndeosebi cnd acestea sunt contradictorii.
Unul dintre dezavantajele focus-grupul poate fi acela ca , rezultatele sunt greu de analizat din
cauza faptului c nu sunt structurate, iar descoperirile generate de focus grup-uri nu pot fi
generalizate la ntreaga populaie. (Allen et al., 2004; Carey, 1995)
Modaratorii focus group-urilor trebuie s sesizeze, pe lng rspunsurile oferite, i emoii,
ironii, contradicii i tensiuni (Allen et al., 2004).
Rennekamp i Nall (n. d.) susin faptul c ntrebrile pe care moderatorii le adreseaz
trebuie s vizeze mai multe aspecte. Astfel, exist ntrebri de deschidere (prin care
participanii se cunosc unii pe alii), ntrebri de introducere (ajut participanii s se

gndeasc la tema propus), ntrebri de tranziie (fac legtura ntre ntrebrile de introducere
i cele cheie), ntrebri cheie (vizeaz direct tema discutat) i ntrebri de ncheiere.
Focus grupul este o discuie de grup la care particip ntre 6 i 10 persoane. Unii
cercettori considera ca numarul participantilor poate fi mai mare, n funcie de tema de
cercetare i gradul de implicare al moderatorului (Morgan: 1996:146). Fern consider c
numrul ideal de participani pentru un focus grup este de 8 persoane (Fern, 1982), mai ales
dac se dezbate o anumita tema.
Organizarea unui focus-grup presupune stabilirea temei de discutie, stabilirea structurii
grupului si a modalitatilor de selectie a participantilor, stabilirea datei,locului si pregatirea
acestuia pentru intalnire, alegerea si pregatirea moderatorului.
n timpul oricrui focus grup, fiecare participant poate face comentarii la rspunsurile
celorlali, iar moderatorul poate pune ntrebri suplimentare pentru a se asigura c s-a neles
ce a vrut s transmit unul dintre participani i c ceilali participani au neles sensul
explicaiilor pe care acesta le ofer.
Focus grup-ul analizat in cadrul acestui raport si-a ales ca tema de discutie nvarea
umana de la fiina reactiv la personalitatea proactiva.
Principala sursa de documentare din literatura existenta a fost cartea :Psihologia Invatarii.
Teoriile prestiintifice ale invatarii s-au conturat in cadrul reflectiilor filosofice mai mult
asupra naturii cunosterii umane decat asupra naturii invatarii in sine.
Conditionarea clasica poate fi considerat unul dintre primele modele ale invatarii.
Conditionarea clasica este o omniprezenta forma de influenta in lumea noastra, este naturala,
simpla, usor de realizat. Principalele reprosuri care s-au adus acestui model au fost acelea ca
nu poate sa explice intregul process al invatarii si ca este putin flexibil.
In general, in cunoasterea stiintifica, modelele sunt constructii teoretice care: 1.sustin
intelegerea a ceva ce nu poate fi observat sau cunoscut direct furnizand un substrat real
deductiei formale(Piaget,1965); 2.ofera reprezentari necesare rezolvarii de probleme intr-un
domeniu particular(Gage si Berliner, 1992) si 3. faciliteaza procesul de intelegere a problemei
abordate prin raportarea la concret.
Diversele teorii, modele si perspective de abordare a invatarii prezente in majoritatea
tratatelor de specialitate, se refera la dimensiunile, mecanismele si/sau factorii, conditiile si
componentele invatarii si incearca sa ofere raspunsuri la o multitudine de intrebari cum ar fi :

Ce este invatarea?Este produs? De ce narura este acest produs?Care este structura lui? In ce
anume se finalizeaza invatarea,care sunt rezultatele ei? Care este structura lui? Care sunt
fazele acestui proces? Care sunt mecanismele activate in aceste faze?
Motivele pentru care tiina are nevoie de operaionalizri noi ale conceptelor i temelor din
toate domeniile sunt multiple. Unul dintre acestea ar putea fi faptul c, n diverse arii,
literatura de specialitate de la ora actual este depit; este posibil ca temele respective s nui mai fi interesat pe oamenii de tiin o lung perioad de timp i acest lucru s duc la
concepte nvechite cu care realitatea existent s nu mai poat opera. Un alt motiv ar fi acela
c realitatea este ntr-o continu schimbare i exist o permanen nevoie de reactualizare i
reconceptualizare, tocmai pentru a susine demersul dezvoltrii prin care tiina s poat
evolua.
Scopul principal al dezbaterilor, al focus group-urilor i al altor metode calitative
asemanatoare este acela de a oferi o noua imagine asupra diverselor teme i concepte cu care
tiinta opereaza,ducand astfel la dezvoltarea acestora.
Populatia din care face parte focus group-ul analizat este reprezentata de studentii din anul II
de la Facultatea de Psihologie i Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti, de gen feminin,
cu varste curpinse ntre 20 i 23 de ani. Esantionul este format din studentii:Enache Angela
(care este moderatorul discuiei), ,Babita Cristina,Mihai Bianca, Petria Anisia, Radu Diana,
,Sima Denisa i Toma Patricia.
Scopul lor a fost sa arate care dintre modele a fost cel mai bine primit in comunitatea
stiintifica.
Numarul intrebarilor adresate in cadrul focus-grupului a fost de 8 : 1. Ce strategii de invatare
ati abordat in copilarie? 2. V-a ajutat in creearea modelului propria experienta din copilarie? 3.
Haideti sa vorbim acum despre fiecare model in parte. 4.Haideti sa vedem ce parere aveti
despre modelele prezentate?(fiecare va trebui sa isi expuna parerea despre modelele celorlalti)
5. Ce avantaje vedeti in propriul model. 6. Ce limitari considerati ca au modele celorlalti
prezenti. 7. Exemple practice ale modelelor voastre de invatare . 8. Care dintre modele
considerati ca s-ar potrivi viziunii dvs si din care s-ar putea creea chiar si o fuziune
contribuind la stadiul actual al cunoasterii. La fiecare dintre aceste ntrebri a rspuns cte un
participant, moderatorul intervenind din cnd n cnd n discuie, aducnd completri i
exemple. Materialul de baz n formularea ntrebrilor, ct i a rspunsurilor a fost suportul de

curs de la materia psihologia nvrii, i anume Psihologia nvrii de V. Negovan,


Editura Universitar.
Parcticipantii au utilizat etichete cu numele persoanelor pe care le reprezentau,pentru a facilita
comunicarea.Inainte sa adreseze intrebari, moderatorul a sustinut o prezentare legata de tema,
scopul focus-grupului. Aceasta introducere a ajutat participantii sa scape de emotii si a format
o baza pentru discutia ce a urmat.
Din punctul meu de vedere, obiectivul a fost atins si acela de a observa care model a fost
primit mai bine in comunitatea stiintifica, fapt ce i-a asigurat succesul.

Bibliografie:

-Cojocaru D., 2003, Focus Grupul-tehnica de cercertare a socialului, in Revista de Cercetare


si Interventie Sociala vol.3/2003, Iasi, Editura Lumen.
-Krueger R.,1994, Focus Grup-A practical Guide for Applied Research, New York, Sage
publication.
-Carey, M.A. (1995). Comment: Concerns in the analysis of focus group data. Qualitative
health research, 5.
-Allen, B.L., Grudens-Schuck, N., Larson, K. (2004). Focus group fundamentals. Iowa State
University-University extension.
-Morgan DL, 1996,Focus Groups n Annual Review of Sociology, 22.
-Rennekamp, R. i Nall, M. (n. d.). Using focus groups in program development and
evaluation.
-Krueger, R. (2002). Designing and conducting focus group interviews.