| Lp I. INDICI DE PLACA MICROBIANA DENTARK Definiie Evidentierea plicit bacteriene prin inspectie directa yi argumentarea necesit privind igiena buco-dentara ta pacientt Prezentarea formelor comerciale de revelatori de placa si modul lor de utilizare. i colorarii ei pentru educati Definitie: placa bacteriana este un ecosistem complex, dinamic, aderent de suprafetele dure din cavitatea bucala care prezinta un accentuat potential patogenic pentru smaltul dentar si parodontiul marginal = placa bacteriana supragingivala se formeaza prin aderarca bacteriilor pe pelicula dobandita formata din slicoproteine salivare ~ adeziunea este asigurata de moleculele de adezina, 0 substanta foarte lipicioasa ~ placa bacteriana matura este un depovit gri-galbui aderent ce nu poate fi indepartat prin clatire energica, sau jet de ay = Ga poate fi observata direct de catre personatul medical (medical dentist sau asistnta de profilaxie) sau prin colorare cu diferite substante revelatoare (evidentiotoare) de placa bacteriana. ‘Substantele revelatoare de placa = sunt sub forma lichida, sau solida (tablete, pastile) ce contin un agent de colorare ~ _substantele revelatoare sunt utilizate pentru ~ identificarea depoitelor moi, ~ _ instruirea pacientului, ~ _ evaluarea eficacitati periajului dentar sau a altor metode de indepartare a placii bacteriene = cercetare, ~ aplicate pe dinti acestea coloreaza deporitele moi existente, sau pot fi clatite spontan de pe suprafetele dentare curate ~ dupa marcare deporitele care sunt vizibile, furnizeaza un mijloc vizual valoros pentru instruirea pacientului = un astfel de proceden ii poate demonstra pacientului prezenta depozitelor si zonelor care necesita o atentie deosebita ~ _scopurile substantelor revelatoare: ‘+ instruirea pacientului cu privire la localizarea depovitelor moi si a tehnicilor de indepartare ‘© autoevaluarea zilnica a pacientului in cursul instruiri initiale si al controalelor periodice dupa ceca ‘+ evaluarea continua a eficientei instruirii pacientului = pentru a stabili necesitatea revizuirilor pentru procedeele de control a placii ~ _ pentru. studia efectele pe termen lung in cursul dispensalizarii ‘monitorizarea indicilor de placa ~ studi de cereetare pentru dobandirea de noi informatii cu privire la incidenta si formarea depozitelor dentare ~ evaluarea programelor de sanatate de grup clinic si de instruire = proprictatile unui agent de evidentiere a placii bacteriene ‘© intensitatea culorii - trebuie sa apara 0 colorare distincta a deporitelor, culoar contrasteze cu culorile normale ale cavitatii bucale ‘© durata intensitatii -culoarea nu trebuie sa fie indepartata prin clatire sau sa poate fi inlaturata de saliva, ea trebuie sa fie indepartata de pe tesutul gingival si mucoase pana la sfarsitul sedintei ‘© gustul - pacientul nu trebuie sa fie stanjenit de folosirea unor substante cu. gust neplacut sau prea aromatizat, folosirea agentului de evidentiere trebuie sa fie placuta si sa incurajeze cooperarea © iritatia mucoasei - datorita posibilitatii aparitiei alergici trebuic sa avem mai multi agenti de evidentiere; pacientul trebuie interogat cu privire la posibilitatea unei idiosinerazii la un anumit ingredient + difuibilitatea - solutia trebuie sa fie suficient de subtire ca sa poata fi aplicata pe suprafetele cexpuse ale dintilor dar totusi suficient de intensa pentru a colora placa bacteriana ‘+ proprietati astringente si antiseptic - se recomanda folosirea antisepticului inaintea manoperei de detartraj; folosirea unui agent de evidentiere antiseptic va avea un scop dubl = substante revelatoare utilizate: trebuie sa‘* preparate iodurate — au aroma neplacuta = solutia Skinner — utilizata fecvent in trecut = tinctura diluata de tod ‘© preparate mercurocromice = Solutia mercurocromica 5% = Solutia mercurocromica aromatizata Solutia Easlick Merbrom Eritrozina Fluoresceina ~ evidentiata cu ajutorul lampii fotopolimerizabile Solutii in doua nuante — diferentiaza placa recenta de cea veche, datorita puteii de penetrare diferita a color doi colorant: ~ Verde FDC nr.3 = Ros FDC nr3 = Albastru FDC nr. - solutia de albastru de metilen — utilizata frecvent la noi in tara datorita costului de pret redus = tehnici de aplicare ‘© utilizarea unei soluti prin aplicare directa = se izoleaza dintii cu rulouri de vata = se pune aspiratorul salivar, = se usuca cu un jet de aer, se foloseste o buleta de vata pentru a aplica solutia pe dinti ‘aceasta se aplica doar pe coroanele dintilor la anumite substante cum ar fi fluoresceina, pacientul este instruit se raspandeasca agentul pe toate suprafetele dintilor cu limba dupa indepartares rulourilor si a aspiratorului salivar = se examineaza distribuirea agentului si se solicita pacientului sa clatcasca dace esto indicat ‘© utilizarea unei solutii prin clatire = cateva picaturi dintr-un preparat concentrat sunt puse intr-um pahar cu apa iat pacientul este instruit sa clateasca energic pentru ca substanta revelatoare st patrunda pe toate suprafetele dentare ‘© _utilizarea de tablete sau cagete = pacientul mesteca caseta sau o plimba in cavitatea bucala timp de 30-60 see iat poi clateste. = efectul tehnicilor de aplicare ‘© suprafetele dentare curate nu absorb agentul colorant, pelicula si placa bacteriana absorb agentu. si isi modifica culoare ‘+ pelicula se coloreaza sub forma unui strat subtire relativ transparent iar placa bacteriana are ur aspect intunecat , mai gros si mai opac. ‘© uneori mucoasa bucala si buzele pot retine culoarea de la anumiti agenti de evidentiere. ‘+ aplicarea do petrolatum pot preveni absortia culorii la nivelul buzelor = instruirea pacientului ‘* se explica pacientului ce este placa bacteriana, compozit cu referire special la propria cavitate bucala ‘+ pacientului i se arata placa pe proprii dinti cu ajutorul unui oglinzi, isi observa dintii si place bacteriana evidentiata iar cu ajutorul oglinzit bucale se arata suprafetele linguale , vestibulare s ocluzale se demonstreaza metodele de indepartare zilnica a placii = folostea evelatoarelor de placa de cate pacient pentru autoevaluarea efieactatligleniza in prima saptamana: in fiecare seara inainte de igienizare a doua saptamana: Ia 2 zile seara inainte de igienizare ‘a treia saptamana: Ia doua zile seara dupa igienizare ‘a patra saptaman; de doua ori de saptamana dupa igienizare ‘© dupa a patra saptamana: o data pe saptamana dupa igienizare ~ sfaturi tehnice si efactele placii in bolile parodontal.wcaccionmnee tables error nema wags Teg cates pure ml ci 23 lana apn Se || ee ar ee | ce Te . 7 Lp2. INDICI DE PLACA MICROBIANA DENTARS- aul) Indicele de placd aproximali (APD) — definitie, metoda de calcul, interpretare; Efectuarea si calcularea indicelui API pentru fiecare student si inscrierea valorii acestuia in fisa de consultatie (periajul dentar se efectueaza de fiecare student dup cunostiinfele proprii); ‘Completarea chestionarului de evaluare a cunostintelor privind igiena oro-dentara Placa bacteriana = "Sonsieo masa organizata de bacterisiest principal cauza a apart carci entre sia parodontpatir Pelicula dobandita este o pelicula acclulra formata cu saliva silchidul gingival, nu se elimina prin claire energica sau perijul dintior eu dentifrice, poate fi eliminate doar prin tehnicile uneiprofilaxii profesionale se formeaza in cateva ore si are ogrosime de 0,1-0,8 microni Materia alba i sieprerinta un complex de bacteri si detritus celular aderent lax care acopera depoitele de placa organizata | ge poate elimina prin lair energice sau prin irgatis ~ Gsteun amestec de microorganism, celle epiteiae si component slvare este lipsta de un schelet intern uniform siregulat ca al placi tur allmentare nt particule alimentar cae se desprnd prin miscari muscular si prin care cu apa \ = Spot depune in zoncle interdentare sau in placa baceriana, find degrada(e enzimatic ral nt de marime,culoare si forma diverse 1 pot teronsesireative moi sau dure st aderente la structurle dentare ae rm Indicii de placa l se uilizeaza pentru a cuantifia prezenta placii supragingivale de pe suprafata dintilor Indicele de placa Silness si Le ‘nu se utilizeaza substante revelatoare = se utilizcaza in studii epidemiologice a unei comunitati mari de persoane = pentru examinare dint se usuca eu aer si ulterior se abserva placa bacteriana = notarea se face de la 0 la 3 dupa urmatoarele criterii + 0 absenta placi bacteriene © 1 -placa bacteriana este aderenta la marginca gingivala libera sila suprafetele dentare vecine, nu se observa cu ochiul liber decit dupa razuire cu varful rotunjit al sondei de parodontometrie 2 - placa bacteriana vizibila la inspectie ca un depozit fin pelicular 3 - acumulare de placa bacteriana in strat gros ce acopera santul gingival de Ia marginea gingivala libera la suprafata dentara Indicele lui Quigley-Hein, modificat de Turesky utilizeaza substante revelatoare = apreciaza intinderea in suprafata a placii bacteriene, fara a lua in considerare grosimea acesteia ~ pentru examinare dintii se usuca cu aer si ulterior se observa placa bacteriana ~ notarea se face de la 0 la 5 dupa urmatoarele criterii ‘© 0-absenta placi bacterienewrk 1 ~franjuriseparati sau banda discontinua de placa bacteriana Ia marginea gingivala 2 banda continua subtre de pana la 1 mm localizata Ia nivelul marginei gingvale 3 — banda de placa bacteriana de peste | mm. 04 4 placa bacteriana acopera inte 1/3 si23 suprafatadentara ‘5 ~placa bacteriana acopera peste 2/3 din suprafata entara A - ° Indicele ui Podshadley si Haley adaptat de Martens si Meskin (PHP — Patient Hygiene Performance) ~"imparte dintle in cin segmente notate A, B,C, D, E = notarea se face de la 0 ta 4 dupa matoarcle criteri (= absenta plat bacteriene 1 -o singura zona a dintelui prezinta placa bacteriana 2--doua zone a dintelui prezinta placa bacteriana = trot zone a dinteluiprezinta placa bacteriana 4 patru zone a dintelui prezinta placa bacteriana Arcada superioara ‘Areada inferioara DIATE D | B ic >]=I9| Indicele de placa aproximala (API) a lui Lange cevalueaza eficienta periajului dentar = se evalucaza placa bacteriana de pe: ‘© suprafetele palato-proximale de la hemiarcada dreapta maxilara ‘+ suprafetele proximo-linguale de la hemiarcada stanga inferioara ‘© suprafetele vestibulo-proximale de la hemiarcada stanga maxilara ‘+ suprafetele vestibulo-proximale de la hemiarcada dreapta mandibulara ~ evaluarea se face dupa periaj,pentru fiecare dinte atat mezial cat si distal ~ notarea se face: 0 — absenta placii bacteriene 1 prezenta placii bacteriene ~ calculul se face procentual, conform formulei de mai jos: API= nr. de puncte acordate suprafetelor cu placa bacteriana x 100 / nr. total suprafete examinate - Lange cuantifica valorile obtinute cu prezenta placii bactteriene: ‘API < 30—igiena corespunzatoare ¢ API > 30-igiona deficitara ‘* API = 0—igiena perfecta © API = 100—igicna absenta ~ Indicele API se utilizeaza combinat cu indicele de sangerare a papilei (P.B.1) Sp selagaieren series (OD) = indicele de igiena orala are doua componente: ‘¢ indicle de placa = indicele de tartru = se determina doar la dintii permanenti, complet erupti (care au atins planul de ocluzie) = mu se determina la * molarul tei superior si inferior ‘Ia dinti care au coroana restaurata in intregime ‘© Ia dinti redusi in inaltime datorita proceselor carioase ~ valoarea indicelui de placa sau de tartru se obtine insumand valorile de pe suprafetele preselectate = in cazul studiilor epidemiologice suprafetele selectate sunt # fetele vestibulare: 1.6; 1.1; 2.6; 3.1 * fetele linguale: 3.6; 4.6 ~ valoarea indicelui de placa:0 -absenta placii [ ‘+ 1-placa supragingivala in 1/3 coletului dintelui ‘* 2-placa in 1/3 mijlocie a coroanci 3 placa pina in 1/3 incizala/ocluzala a coroanei ; ~ valoarea indicelui de tartru: © 0-absenta tartrului | © 1 -tartru supragingival in 1/3 coletului + 2-tartru supragingival in 1/3 mijlocie a coroanei | * 3 --tartru supragingival pina in 1/3 incizala/ocluzala a coroanei '* se evalueaza separat indicele de placa si de tartru, conform formulei: LP (LT) = suma punetelor acordate dintilor examinati / 6 (nr dintilor examinati) ~ indicele de placa sau de tartru pot avea urmatoarele valori in urma cuantificarilor datelor: © 0=excelent © 01-12=bun © 13-3=moderat © 3,1-6= slab ~ indicele de igiena orala reprezinta suma indicelui de placa si a indicelui de tartru, avand valori intre 0 si 12 © 0=excelent © 0,1-24=bun © 2.5-6=moderat © 61-12= slab ) indice de paca sau trtra poate fi exrimat in doua moduri: ~"suprafatle dear cu places tara exprimate procetua LP (LT) = Nr. de suprafete cu placa (tartru) x 100 =X Nr. total de supafete dentare = _suprafetele dentare fara placa sau tartru exprimate procentual LP(LT)=100-X Pindicele de retentie a placii (Lde) + 0 -absenta carilor, a tatrului, a obturatilor cu margini neregulate in apropicrea gingiei + 1 tart supragingival, cari, obturatii cu margin’ neregulate + 2-tart subgingival, cari, obturatii cu margini neregulate = 3 -tartru supragingival, subgingival, cari, obturatii cu margini neregulate Indici de inflamatie gingivala °T tndice gingiva desi Sness | = se moteaza fiecare unitate gingivala (vestibular, mezial, oral, distal) a unui dinte = notarea se face de Ia 0 Ia 3 dupa cum urmeaza: © 0 gingie de aspect normal : + 1 -gingie cu inflamatie usoara, discreta modificare de culoare, edeme, lipsa sangerarii la palpare ‘+ 2. inflamatie medie, congestie, singerare la sondare, lipsa edemului + 3 inflamatie severa, congestie, staza, ulceratie, tendinta de hemoragie spontana = datele se tree in fisaIndice de sangerarepapilara ~ MUHLEMANN se utilizeaza 0 sonda parodontala sau o sonda cu varf bont = se-examineaza cadranele 1 si3 vestibular: ir 2 si4 oral = aceasta se introduce la baza papilei, meal i distal, in unghi de 20-40" fata de suprafata dintclui pentru a nu produce leziuni = se exercita o presiune egala cu cea cu care daca am introduce svarful sondei sub propria unghie mu ar aparea senzatia dureroasa + 0 -absenta sangerarit © 1-sangerare punctifoma, izolata, unica, #2 singerare punctiforma,multipla.pe o arie redusa + 3+ singerare care umple tot spatiul interdentar * 4-singerare care depaseste marginea gingivala libera Indicele de sangerare gingivata = se exprima procentual: X = nr total de suprafete sangerande x 100 nr. total de suprafete dentare Indici de inflamatie parodontala Indicele parodontal - Russell = 0 lipsa inflamatiei gingivale si in parodonti profund ~ I+ gingivita usoara, nu circumserie coletul dintilor ~ 2 -gingivita avansata -circumserie coletul dintilor fara Ieziuni aparente ale insertieiepiteliale ~ 6 gingivita cu pungi si distructie a inserteiepiteiale inti bine implantati ‘© masticatia se realizeaza normal + radiologic se observa resorbtie osoasa pina la din radacina dintelui = 8-distructie avansata a osului parodontal ‘© tulburari in masticatie © mobilitate dentara axiala ‘© sunet mat la percutia dintilor cu un instrument Indice de prezenta a pungilor parodontale sunt Iuate in considerare pungile adevarate, mai adanci de 3 mm dupa tratament antimicrobian indicele se exprima procentual x ‘nr. suprafetelor dentare cu pung) x 100 nr. total de suprafete dentare Indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii (CPITN) recomandat de OMS - se examineaza sextantii, acestia sunt grupe de dint frontali sau laterali care prezinta o sesime a dentatiei existente ©) 17-14,13-23;24-27 © 4.7-44,43-33;34-3.7 ~ molar trei nu sunt luati in considerare decat atunci cand molarii secunzi lipsesc = indicele se inregistreaza cand intr-un sextant exista cel putin doi dinti ~ daca intr-un sextant este prezent doar un dinte, el este inclus in sextantul vecin - se utilizeaza sonda parodontala cu partea activa terminata sub forma sferica de 0,05 mm - presiunea exercitata nu depaseste 25 g = pentru fiecare sextant examinat se codifica valor: © 0-nici un semn de imbolnavire dentara ‘© 1 -sangerarea gingiilor Ia atingerea cu sonda+ 2-tartru supragingival si subgingival 2 3: pinetpaodontale adanci 4 ~5,5 mm. © 4 pungi parodontale adanci de 6mm sau mai mari = dupa Feet pacientul este incadrat in una din urmatoarele clase de necesar terapeutic parodontal astfel - cod 0 (= fara tratament ~ cod instituirea /imbunatatirea igienei bucale - cod 2si3 TI = igiena bucala,detartraj,tratament antimicrobian = cod 4 INI =I + Il sitratament complex parodontal,chirurgical,de reechilibrare functionala, ocluzala, de biostimulare locala si gencrala, Cantitatea si fluxal lichidului din santul gingival ~ reprezinia un indice precoce al inflamatict gingivale ~ se realizeaza cu ajutorul unor benzi absorbante din hartie de fltru impregnate cu markeri de culoare (ninhidrina) Testul Periograd este un test biochimic de colorare prin care se monitorizeaza gradul de afectare prin iflamati a gingiei sia parodontiului profund. ; WIC Us ols Lp 3. TEHNICI DE PERIAJ INSTRUMENTE NECESARE CONSULTATIEL ‘Trusa de consultatie este constituita din: ~ — oglinda dentara ~ — sonda dentara ~ — pensa dentara = excavator dentar Oglinda dentara ~ este aleatuita din ‘+ oglinda propriu-zisa care poate fi ~ plana - reda imaginea reala a obicctului reflectat ~ concava - reda o imagine marita a obiectului reflectat ‘© maner - se ataseaza prin insurubare, fiind confectionat din otel inoxidabil / material plastic = poate fi: drept, cotit sau in forma de furca ~ poate avea forme diferite: hexagonal sau digitiform ~ poate fide Iungimi si grosimi diferite ~ rolurile oglinzii dentare © reflecta lumina de la sursa si o proiecteaza pe suprafata examinata «permite vizualizarea suprafetelor inaccesibile privirii directe indeparteaza partile moi si protejarea acestora in cursul tratamentului cexprimarea unei colectii prin exercitarea unci presiuni asupra gingiei Sonda dentara poate fi: rigida si lexibila Sonda dentara rigida este alcatvita din: = partea activa are diferite forme pentru a se putea examina cele mai inaecesibile zone dentare: ‘© dreapta ~pentru examinarea frontalilor superiori ‘+ in baioneta - pentru examinarea premolarilor si molarilor superiori + curba - pentru zonele de colet,fetele distale ale utimilor molaricu un unghi in acclasi plan - pentru suprafete netede (oral, vestibulara) ‘cu o curbura si un unghi in acelasi plan ~ cele mai frecvent uilizate ‘cu 2 curburi in acelasi plan si pentru fetele proximale ~ sonda 17 ‘= cu2 curburi in planuri diferite- pentru examinarea FM ~ sonda 9; FD ~ sonda 10 = rolurile sondei dentare rigide: ‘+ palparea suprafetclor odontale pentru decelarea pierderilor de substanta ‘© palparea leziunilor odontale (aprecierea formei, dimensiunilor, gradului de _sensbilitae ‘© palparea marginilor obturatiilor mai vechi in vederea aprecieritinchiderit marginale si devel: ceventualelor cari secundare, controlul conturului cavitati preparate, controlul exerezei complete a dentinei ramolite indepartarea corpilor sraini din spatiile interdentare palparea marginilor restaurarii protetice fixe, pentru a aprecia adaptarea marginala depistarea perforarilor elementelor de agregare » indepartarea si perforarea materalclor de restaurare provizori controlul indepartarii in tolalitate a tavanului camerei pulpare in timpul amputatitor extirparilor pulpei dentare aprecierea conformatiei camerei pulpare si depistarea orificilor de intrare in canalele radiculat indepartarea concretiunilor minerale care impiedica accesul instrumentelor in canalul radicula « plasarea unor picaturi de lichid anestezic,sau demineralizante, in dreptul orificiului canal adiculare T° depistarea pungilor parodontale prin aprecierea adincimii si intinderi lor (sonda parodontala) ‘Sonda dentara flexibila (acul Miller) este aleatuita din: ‘© portac Miller - are rol de a imobiliza acul Miller ‘¢ ac Miller - de forma — conica efilata neteda; conica efilata cu muchii ‘* acele Miller de diferite lungimi si grosimi (superextrafine, extraextrafine, extrafine, fine, mij! si groase) ~ ,rolurile sondei dentare flexible detectarea deschiderilor camerelor pulpare verificarea adaptarii matricelor determinarea permeabilitatii canalului radicular ‘masurarca lungimii canalului radicular pistonarea /plasarea substantelor in canalul radicular Pensa dentara ~ este un instrument destinat prinderii si manevrarii unor materiale si instrumente mici = este format din 2 brate curbe si efilate ~ prezinta un dispozitiv de centrare care impiedica forfecarea varfurilor. = poate fi cu varf neted sau zimtat = dublu cotita cu varf neted sau zimtat in unghi obtuz cu varf neted sau zimtat in unghi drept cu varf neted sau zimtat in baioneta cu varf neted sau zimtat ~ rolurile pensei dentate: ‘© manevrarea instrumentarului mic steril ‘© manevrarea materialului steril ‘+ aplicarea si indepartarea pansamentelor medicamentoase din cavitati ‘© aplicarea in cavitate prin capilaritate a unor substante lichide cu rol anestezic sau terapeuti Excavatorul dentar este alcatuit din maner de forma hexagonala = parte activa+ forma de emisfera, lopata, platou © poate fi la - un singur capat al excavatorului ~ se foloseste o pereche (au aceiasi forma a parti active, dar orientari in sens opus ) - ambele capete ale manerului, dar cu orientare diferita = rolurile exeavatorului dentar: indepartarea resturilor alimetare din cavitatea coronara J indepartarea dentinei ramolite n + indepartarea restaurarilor provizorii + sectionarea Ia cald a conurilor de gutaperca introduce in canalul radicular, INSTRUMENTE UTILIZATE IN PARODONTOLOGIE | sonde parodontale sonde speciale de parodontometrie instrumente de detartraj_ manual (supragingival si subgingival) instrumente de chiuretaj radicular instrumentar pentru finisarea si ustruirea suprafetelor dentare (radiculare si coronare) instrumente sonice si ultrasonice Sonda parodontala ~ pentru masurarea adancimii santurilor gingivale si pentru explorarea lor - pentru detectarea prezentei, configuratiei, si adancimii pungilor parodontale = sonda este asemenea sondei rigide,dar are varf butonat sie gradata in mm Sonde speciale de parodontometrie Sonda ” flexible plastic screening surveyor “- pentru determinarea indicelui CPITN Sonda” rigid metal tactile sensor “ pentru: ~ masurarea adancimii pungilor parodontale = depistarea tartrului subgingival se utilizeaza Sonda ” flexible plastic universal explorer “ pentru: ~ pungile parodontale ale dintilor din zonele de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire = in zonele de bifurcatie si trifurcatie radiculara ~ — Iadinti inclinati Instrumente de detartraj_ manual (supragingival si subgingival) fiecare instrument de detartraj prezinta tret part: ‘© partea activa — folosita pentru indepartarea depozitelor de tartru - poate fi detasabila prin insurubare, dar in general face corp comun cu restul instrumental = prezinta o parte activa sau doua + partea pasiva — reprezinta elementul de legatura dintre partea activa si maner ‘* - manerul ~ care trebuie sa asigure o priza cat mai buna - _priza instrumentului de detartraj ‘© dintii frontali priza este tip “stilou”, instrumental se tine intre degetul mare, aratator si mijlociu ‘+ degetul inelar are sprijinul pe dintele care este detartrat, © dintii lateral '* _ punctul de sprijin este Ia distanta de 1-2 dinti spre mezial dogetul mare si aratator sunt mai departe de partea activa degetul mijlocin usor indoit, si prin care se controleaza deplasarile instrumentului ‘+ manerul este in pozitie aproape de axul vertical al dintelui + priza in “in podul palmei”+ asigura o mai mare forta pentru dislocarea tartrului supragingival din zo aceesibile + sensibilitateatactla este mult diminuata + nuse poate efectua detartzajul subgingival si nici un chiuretaj alveolar corect ‘© punctul de sprijin poate fi si in afara cavitatii bucale (dintit din cadranul 3) *degetul mic si inelar al maini drepte sub comisura stanga a buzei + degetul mare si aratator unite pe o fata a manerul, iar degetul mijlociu poziti pe fata opusa a manerului Foaia de mint ~ are forma partrulatera, cu varf ascutit,fiind activ pe ambele laturi = se utilizeaza pentru indepartarea tartrului supragingival Instrumental trapezoidal = are forma de trapez ascutit la nivelul bazei mari = forma trapezului e asimetrica, astfel incit, baza mare formeaza cu una din laturi un unghi ascutit, ce ‘orientat catre papila si spatiul interdentar = este instrument pereche [ Secerile de detartraj utilizate pentru indepartarca tartrului supragingival prin miscari de impingere si tractiune pe sectiune au forma triunghiulara = pot fi cu o singura curbura (dintifrontali) sau in contraunghi (dint laterali) Dalti de detartraj =" prezinta © muchie activa si se foloseste pentru indepartarea tartrului supragingival de pe fetcle aproxit ale dintlor frontal = partea activa este plasata dinspre vestibular spre oral in pozitie orizontala, = ilizate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale, accesible ale dir frontali ~_partea activa este plasata dinspre vestibular spre oral in pozitic orizontala si printr-o miseare de presi disloca tartrl de pe fetele proximale ale dintilorfrontalilor Sapatiga de detartraj ~partea activa, formeaza un unghi de 99-100? cu partea pasiva, prezinta 0 margine ascutita rectiinie, obli tun unghi de 45° - se utilizeaza pe fetele vestibulare, orale sia celor proximale in cazul dintilor care marginesc bresele eder pentru indepartarca tartrului supragingival si a celui subgingival situat adiacent si sub marginea ging libera, daca gingia ese suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului = poritia instrumentului este verticala in axul dintelui sau cat mai apropiata de verticala = dislocarea tartrului se face prin miscari de tractiune spre marginea incizala sau suprafata ocluzala Pilele sau razusele ~ au partea activa formata din mai multe muchii ascutite, paralele, inclinate fata de baza la un unghi d« 105° ssunt indicate pentru: ‘* indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival, situat imediat langa sau sub marginea lib gingici, cand aceasta este suficient de laxa pentru ca inserarea instrumentului sa nu pro dilacerari mari © ntezirea zonei de jonctiune smalt-cement - instrumentul se plaseaza cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, yestibular, oral sau proxima ppartea pasiva cat mai aproape de axul vertical al dintelui = deplasarile se fac in prin presiune si tractiune in axul lung al dintelui Instrumente de chiuretaj radicular fh Chiuretele parodontale y- sunt instrumentele cele mai eficiente pentru: © detartrajul subgingival #neterirea radacinilor + chiretajul tesutului de granulatic din pungile parodontale = prezinta #partea activa: poate fila un capat sau Ia ambele, are doua margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura * im sectiune au o forma aproximativ semicirculara, cu o baza convexa + partea pasiva. ‘= prezinta 0 serie de curburi care facliteaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinilor cexista doua tipuri de chiurete * universale: Bamhart1/2 si 5/6; Columbia McCall 13/14 2R-2L, 4R-4L, Godman-Fox = se caracterizeaza prin faptul ca suprafata facila face un unghi de 900 cu axul longitudinal al fetei pasive ‘se utilizeaza in detartrajul supragingival sau din santul gingival Ia persoanele sanatoase, si in pungile parodontale adevarate I speciale — Gracey” se utilizeaza in: > detartrajul santului gingival, ~ detartrajul subgingival din pungile parodontale, ~ netezirea suprafetelor radiculare dupa indepartarea cementului necrotic, - _chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretcle moale al pungii parodontale ‘se prezinta intr-un set format din 7 instrumente: 1/2. si3/4 - pentru incisivi sicanini ~ 5/6~incisivi, canini si - 7/8 si9/10—FVV. si FO. ale dintilor laterali 11/12 —F.M. ale dintilor laterali - 13/14—F.D. ale dintilor laterali Instrumentar pentru finisarea si lustruirea suprafetelor dentare (radiculare si coronare) ~ dupa orice detartraj este necesar curatarea si netezirea suprafetelor dentare carea au consistenta rugoasa Gumite ~ pentru piesa contraunghi (in forma de cupa ) au diferte culori si granulatit ~ se utilizeaza in asociere cu o pasta abraziva ~ se aplica pe fetele vestibulare si orale ale coroanelor dentare Periute se adapteaza la piesa contraunghi, au diferite forme in functie de zona asupra carcia intervenim ‘in forma de palnie, se aplica pe F.V si F.O ale dintilor si se deplaseaza mezial si distal ‘+ in forma de roata se aplica pe F.V si F.O ale dintilor in axul vertical al dintelui ‘in zonele interdentare au forme speciale Benzifdiseuri fine abrazive ~ pentru zonele interdentare se prezinta in diferite culori si granulatii Instrumente sonice si ultrasonice Instrumentarul cu ultrasonice ~ se bazeaza pe principiul vibratiilor energetice de inalta frecver ~ partea activa se deplaseaza prin miscari inainte-inapoi, iar energia vibratorie realizeaza fracturarea deporitelor tartrice ~ partea activa poate avea diferite forme si se pot steriliza~ sunt folosite pentru detartrajul supragingival in mod special, dar datorita unor parti active cu forma special pot fi folosite si pentru detartrajul subgingival _ dezavantaje: aceste vibratit degaja caldura care afecteaza pulpa dentara si de aceasta necesita un sistem Instrumente sonice cow constau dintr-o piesa care se ataseaza la unitul dentar in locul turbinei si este prevazut cu varfuri de divers forme = puterea dezvoliata este mai mica fata de instrumentele ultrasonice PROPHYLEXUL = este un aparat care functioneaza pe principiul sablarii = se realizeara curatirea si netezirea suprafetelor cu un jet de particule abrazive improscate cu ajutorul acrult comprimat este folosit pentru: ‘* indepartarea placii bacteriene, depozitelor moi, coloratiilor, urme fine de tartru ‘+ utilizat in polisajul dupa detartraj, curatirea santurilor si fosetelor inaintea sigilarii ~ patrunde in zone greu accesibile nue dureros Sistemul EVA =a fost imaginat si proiectat de dr. Per Axelsson din Karlstadt, Suedia = este un sistem destinat indepartarii zonclor de exces proximal al restaurarilor din diferite materiale teste format dintr-o piesa speciala la care se ataseaza varfuri active, diamantate pe o singura parte (pentru tu leza dintele vecin) - miscare oscilanta, modeleaza conturul interproximal al restaurarii Lp. 4 TEHNICT DE PERIAS Mijloace de indepartarea placii bacteriene ~ indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii acesteia pe suprafetcle dentare si cele gingival constituie un deziderat pentru mentinerea starii de sanatate dento-parodontale. ~ principalul mijloc de indepartare a placii bacteriene este periajul gingi-dentar Obiectivele periajului gingivo-dentar = indepartarea placii microbiene si a deporitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile ~ stimularea circulatici, vascularizari si keratinizarit normale a gingiet = eresterea tonusului functional ~ periajul gingivo-dentar se realizeaza cu periute obisnuite actionate manual sau electric. Alegerea periutelor de dinti este dependent de urmatorii factori: natura si provenienta perilor din care sunt confectionate: ‘© peri naturali: par de pore (mai tari), camila (mai moi-folosite pentru periajul fiziologic) © peri arificial/sintetici = numarul smocurilor ~ Tungimea smocurilor ~ aranjamentul smocurilor = consistenta: slab , mediu , moale si tare = flexibilitatea: rigide, flexibile Periile din par natural Avantajele periilor cu peri natural: ~ ‘nu produc traumatisme gingivale ~ se incarca bine, retin pasta de dinti = se adapteaza intim de suprafetele gingivale si dentareDezavantajele periilor cu peri naturali ddegradarea mecanica intr-un timp scurt ‘© gama limitata privind consistenta si flexibilitatea Pecile din material sintetic Avantaele perilr cu pert din material snttic: ‘omogenitatea material ~ uniformitatea atat in lungime cat si in diametru = rezistenta mecanica ~ flexibilitate = im retin apa si detritusurile organice Caracteristicele filamentelor periilor: - fermitatea filamentelor: este direct proportional cu filamentul si invers proportional cu lungimea lor ~ diametrul filamentelor variaza de la © 02mm pentru periile moi + 03 pentru periile medi * 04 pentru perile aspre ~ angimea filamentelor recomandata de Bass este de aproximativ 1 em ~ pernutele pentru copii au diametrul de 0.1 mm si lungimea de 8.7 mm ~ filamentele cu capatul rotunjt este mai bine suportat de gingie si produce cu 20-30 % mai putine leziuni Periile moi ~ caracteristici ~ periile moi sunt mai flexibile si mai putin traumatizante fiind indicate pentru periajul santului gingival si al zonelor aproximale interdentare ~ periile moi cu 2, 3 randuri de smocuri/tufe nu pot indeparta depozitele grele de placa dentara depusa in strat gros de mai mult timp. = periile moi formate din mai mult de 3 randuri de smocuri aranjate des dezvolta un efect superior de curatire Periile aspre~ curacteristici: ~ periile aspre favorizeaza ‘© retractia gingivala ‘© suprainfectarea gingivala © aparitia de abcese gingivale si parodontale © uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutite ale smaltului supraadiacent A.D.A. recomand: = 0 perie de dinti cu filamente asezate pe o suprafata cu o lungime de 25.4 mm pana la 31.8 mm lungime latimea de 7.9 pana Ia 9.5 mm. - 5-12 smocuri/tufe ~ dispunerea filamentelor - pe un rand pana la patru randuri Freeventa periajului dupa fiecare masa de 3-4 ori pe zi: in timpul zilei clatirea energica a gurii, consumul de fructe si legume dupa masa periaj obligatoriu seara (dupa masa si inainte de culeare) periajul gingivo-dentar de dimineata inainte de masa actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul, circulatia si vascularizatia gingivala, ‘Timpul de periaj = difera de la 0 persoana la alta in medic 3-5 minute prints-o tchnica corecta dupa periajperia se spata abundent sub jet de apa si se degajeaza de apa prin scuturare energica Metode de periaj Metoda Bass (periajul santului gingival) ~ scop 1B‘© indopartarea placii bacteriene de Ia nivelul marginii gingivale libere si din santul gingival pe adancime de 0.5 - Imm = recomandare ‘© periute moi cu filament din material plastic cu capete rotunjite = tehnica ‘¢periuta se plaseaza intr-un unghi de 45°fata de axul vertical al dintelui cu varfurile filamente! orientate spre santul gingival © se exercita © presiune usoara (albirea gingiei ne indica o presiune prea mare, cu un potent traumatic) astfel incat varfurile filamentelor sa patrunda in sulcusul gingival, dar sa nu se indoa se aplica 0 usoara miscare de vibratie in sens mezio-distal pe directia santului gingival se efectueaza pentru maxim 2-3 dinti, vestibular si oral, aproximativ 15-20 de miscari, dupa e: se trece la urmatorii dinti ‘© periajul, partial se suprapune pe pozitia precedenta ~ avantaje ‘+ serealizeaza cu usurinta de catre pacient este utila pacientului care a suferit o interventie chirurgicala parodontala © asigura indepartarea placii bacteriene din zoncle in care incarcatura este maxima (spat interdentare, zone coletului dintilor) dezavantaje ‘© un periaj prea energic poate afecta margine gingivala © necesitatea nei dexteritati mai mari pentru unit pacienti Metoda ruloului aor ‘« _ indepartarea placii bacteriene fara a pune accentual pe santul gingival recomandare ‘© Ia pacientii cu un parodontiu integru = tehnica ‘capul periutei se va plasa cu varful fialmentelor pe gingie filamentele sunt paralele cu axul lung al dintelui, pozitia corecta fiind atunci cand partea plastic a capului periutei va fi la nivelul plamului de ocluzie al dintilor de periapt ‘se Va exercita o presiune pana cand gingia se albeste ‘mana se va roti usor, imprimand astfel 0 miscare de rotatie si periutei ai caror filamente mat suprafata dintilor se curate astfel regiunea cervicala, interdentara, atunci cand filamentele patrund proximal iscarea se repeta de 10 ori pentru fiecare dinte sau grup de dinti pe suprafetele orale din zona frontal, filamentele se vor presa in jos pentru maxilar si in pentru mandibula = dezavantaje © un periaj prea energic poate sa nu curete zona din 1/3 cervicala si din zonele proximale © povitionarea prea inalta a periutei poate determina traumatizarea mucoasei alveolare Metoda Stillman seop ‘+ -masajul, stimularea gingiei si curatarea zonelor cervicale = recomandare ‘© periute moi cu filament din material plastic cu eapete rotunjite = tehnica © varfurile apical se Va exercita o presiune pana se obtine albirea gingiei se imprima o usoara miscare de rotatic manerului periutei astfel incat eapetele periutei s ‘mentina pe suprafata dintelui ‘© dupa aproximativ 5 miscari se muta periuta la alta zona de curatire lamentelor vor fi plasate pe gingic si partial pe zona cervicala a dintelui, dirijate Metoda Stillman (modificata)= sop ‘* masajul, stimularea si curatarea zonelor cervicale = recomandare ‘* periute cu filamente din material plastic de consistenta medie spre tare = tehnica ‘© periuta se plaseaza intr-un unghi de 45° fata de axul vertical al dintelui astfel incat sa cuprinda atat zona coletului dintelui cat si gingia se exercita o presiune care sa determine albirea gingici periajul se efectueaza prin miscari vibratorii scurte in sens mezio-distal, concomitant cu deplasarea periei dinspre gingia fixa catre marginea gingivala libera a dintelui, pana la marginea incizala sau suprafata ocluzala ~ avantaje ‘© asigura igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivoectomici ‘© impiedicarea retractici gingivale progresive prin involutie precoce dezavantaje ‘* un periaj prea energic si amplsarea periutei necorespunzator pot produce uleeratii tisulare Metoda Charters (periajul interdentar) = poop ‘masajul si stimularea gingici marginale si interdentare ‘mobilizarea resturilor alimentare si a placii bacteriene din zonele interproximale indepartarea placii bacteriene de pe suprafetele dentare proximale in urma interventiilor chirurgicale © curatarea suprafetelor dentare la nivelul carora exista dispozit -recomandare periute cu filamente din material plastic de consistenta medie spre tare periute cu filamente din material plastic de consistent moale spre medie daca se utilizaza dupa o interventie chirurgicala (gingivectomie sau operatii cu lambou) fe ortodontice '* periuta se plaseaza astfel incat orientarca filamentelor sa fie spre suprafata ocluzala sau marginea incizala (in jos pentru maxilar, si in’ sus pentru —_mandibula) intr-un unghi de 45° fata de axul vertical al dintelui astfel incat acestea sa se angajeze interdentar * se preseaza usor ‘+ se aplica miscari scurte vibratorii in sens mezio-distal in spatiile interdentare printr-o miscare rotativa a maneruluit ‘© seexecuta 10-15 asemenea miscari ‘+ ssigura igicnizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivoectomiei + impiedicarea retractiei gingivale progresive prin involutie precoce ‘+ uncle zone pozitionarea periutei este limitata sau imposibila '* yarfurile filamentelor periutei nm se angajeaza in sulcusul gingival pentru a indeparta placa bbacteriana de la acest nivel Metoda Fones ~ Scop ‘* imswsire unei tehnici de periaj Ia copii, care ulterior va fi corectata ~ recomandare ‘© periute cu filamente moi = tehnica pperiuta se plaseaza pe fetcle vestibulare ale dintilor aflati in ocluzie Presiunea cu care se executa periajul este redusa se aplica miscari ample, rapide, circulare care se deplaseaza de la gingia arcadei superioare la cea inferioara, * oral se executa o miscare de inauntru-inafara la maxilar si la mandibula © miscare de inainte- inapoi 15Metoda fiiologica aor ‘© asigura curatarea si realizarea unui masaj gingival la pacientii cu un parodontiu sanatos, far anomalii dento-maxilare recomandare ‘© periute moi cu filamente din par natural, aranjate in 4 randuri cu cea 19 tufe de filament fiecare = tehnica + este simpla periuta actioneaza dinspre coroana spre radacina se oxercita o presiune moderata avantaje ‘© periuta de dinti urmeaza calea fiziologica, pe care o urmeaza si alimentele in cursul masticatiei ‘© curatarea portiunii sulculare direct la nivelul furcatiilor radacinii ~ dezavantaje ‘© Ia pacientii parodontopati- metoda determina largirea deschiderii pungilor parodontale patrunderea detritusurilor si resturilor organice, cu aparitia complicatiilor Metoda Clinicii de Parodontologie Bucuresti = zona vestibulara ‘© se indica periajul separat al arcadei dentare superioare si mandibulare, prin miscari ampl verticale dinspre fundul de sac vestibular spre suprafata ocluzala sau marginea incizala ‘* ciclul se reia de 10-15 ori pentru fiecare zona periata = zona orale laterala ‘© peri dentara se tine in plan orizontal si se deplaseaza prin miscari ample, semicircular in pli vertical dinspre gingic spre suprafata ocluzala sau marginea incizala ~ zona orala frontala ‘© peria dentara este tinuta vertical si se executa miscari rectilinii dinspre gingie spre dint, in ax dintelui - Ia persoanele care prezinta o placa bacteriana accentuata la nivelul coletului se recomanda, in plus, executan cu'o peric moale a unei deplasari scurte mezio-distale si vibratorie a periutei la acest nivel, aceasta fii pozitionata la 45° fata de axul longitudinal al dintelui periajul ocluzal ‘© peria se aplica cu capatul filamentelor in santurile si gropitele de pe fata ocluzala in direc! Axului longitudinal al dintelui si se activeaza prin miscari scurte mezio-distale sau circulare 10-15 ori pperiajul se continua pe zona imediat invecinata, dar mentinuta si pe jumatate din zona anterioan ‘este gresit realizarea la nivelul suprafetelor ocluzale a unor miscari Iungi pe intreaga 70 ocluala = indicatii + igienizarea de rutina la persoanele cu parodontiu normal ‘© retractia gingivala progresiva prin fenomenul de involutie precoce ‘© parodontopatii marginale cornice mixte ‘© masaj gingival cand se folosese perii mai aspre ‘¢ imboinaviri inflamatorii comice ale parodontiului marginal Periajul suplimentar Zonele problematice < suprafetele dentare din vecinatatea zonclor edentate = Gintii in malpozitii — ex : suprafetele linguale a molarilor mandibulari; fetcle vestibulare ale caninilor premolarilor aflati in vestibulopozitie, Ia nivelul carora cxista o portiune minima de gingie atasata _ suprafetele radiculare expuse care datorita periajelor intempestive si a pastelor abrazive se pot abraza = zonele de furcare expuse 1.3 si 1.2; 4.2, 43 sunt in mod freevent omisi de catre dreptaci; pentru stangaci situatia este inversa suprafetele distale ale majoritatii dintilor posteriorPerigjul cluzal urmareste: ‘mobilizarea organismelor generatoare de placa bacteriana aglomerate in santur si fisuri ~ indepartarea depozitelor de placa de pe suprafetele ocluzale ale dintiloraflati in afara ocluziei sau nefolosti in smasticatic. ~ indepartarea placii de la marginile restaurarilor = aplicarea fluorului din pastele de dintifluorulat ~ tehnica: ‘+ periuta se plascaza pe suprafata ocluzala a molarilor cu varfurile filamentelor in unghi drept in santurile si fosetele ocluzale ‘+ manerul trebuie sa fie parael cu suprafetele ocluzale ‘+ capatul periutei trebuie sa acopere zona distala a celui mai posterior dinte ~ se sugereaza 2 tipuri de miscari: ‘se imprima periutei o miscare de vibratic intr-o usoara miscare de rotatie mentinand varful filamentelor pe suprafata ocluzala si numaram pana la 10; presiune exercitata este moderata astfel incat filamentele sa nu se indoaie, ci trebuie sa patrunda in fisur, fosete si santuri + se forteaza presarea filamentelor pe suprafata ocluzala cu miscari rapide si bruste iar periuta se ridica de fiecare data pentru a disloca resturile din santur si fosete; se repeta de 10 or. Perigjl lingual ‘anatomia linguala favorizeaza ctentia resturilor si formarea placii bacteriene fata dorsala a limbii se periaza tinand manerul periutei in unghi drept fata de linia mediana a limbii, iar varfurile filamentelor sunt orientate spre orofaringe perierea se face printr-o miscare antero-posterioara si cu 0 usoara presiune ~ se repreta misearea de 3-4 ori ‘nu se freaca papilele gustative = efeetele curatiii limbii ‘* reducerea numarului resturilor din cavitatea bucala + intarzierea acumularii si formarii placii bacteriene + reducerea numarului de microorganisme Periajul electric ~ este indicat in urmatoarcle situatii, unde prezinta un avantaj net superior periajului manual: copii miei | a i i g ~ avem 4 deplasari ale parti active a perici: ddeplasari oscilatorii, in are de cerc de cca 60° de la gingia fixa spre ocluzalsau incizal si inapoi ‘+ deplasari orizontale printr-o miscare rectilinie alternativa, dus — intors (miscarea este similara cu miscarile vibratorii folosite in metodele Bass, Stillman, Charters); este mai eficienta decat periajul manual al santului gingival deplasari combinate de tiposcilatoriu si prin miscare rectiline alternative ‘miscare de rotatie completa a partii active 7