Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de vecii ntregi, un bun de mare valoare care trebuie pstrat: Cartea mea-i,
fiule, o treapt. Metafora "seara razvratit" face trimitere la trecutul
zbuciumat al strmosilor, care se leag de generaiile viitoare, prin
"carte". Enumeraia "rpi i gropi adnci", ca i versul urmtor "Suite de
btrnii mei pe branci" sugereaz drumul dificil al cunoaterii, i al
acumulrilor strbtut de naintai.
n strofa a doua,"cartea", creaie elaborat cu trud de poet, devine
cartea de cpti a urmailor ("hrisovul vostru cel dinti")i are pt.generaiile
viitoare o valoare fundamental, asemeni Bibliei, este un document al
existenei i al suferinei stmilor.
Strofa a treia sugereaz o evoluie spiritual. De la instrumentele
enunate de poet, sap, brazd, ilustrnd munca fizic, omenirea a progresat
ctre o activitate intelectual, condei, climar. Limbajul poetic vine din
vorbirea btrnilor, din limba popular, din"graiul lor cu-ndemnuri pt.vite",
metafora ce desemneaz poezia ca meteug, ca trud, i nu ca inspiraie
divin. Poetul transform aceti termeni n"cuvinte potrivite", n obiect al
poeziei, le d valoare estetic i o nou semnificaie.
Strofa a patra cuvntul arghezian e omnipotent, el poate s
mngie sau s pedepseasc, s aline sau s ocrasc. Am luat ocara
njure. Prin intermediul poeziei, trecutul se scacralizeaz. Cuvntul este
divin, iar generaiile viitoare au datoria de a-l pstra i a-l nala.
In strofa a cincea, apare ideea transfigurrii socialului n
estetic, prin faptul c durerea, revolta social sunt concentrate n poezie,
simbolizat prin "vioar": "Durerea noastr surd si amar/O gramadii pe-o
singura vioar." Poezia reprezint pt.Arghezi i un mijloc de rzbunare a
suferinei naintailor: "Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte / i izbvete-ncet
pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor".
Ultima strof evidentiaz faptul c muza, arta
contemplativ, "Domnia" pierde" n favoarea meteugului poetic: ntins
lenes pe canapea,/Domnia sufer n cartea mea. Poezia este o mbinare
armonioas ntre har divin, inspiraie, talent slova de foc i efort, trud
poetic slova faurita: Slova de foc si slova faurita/Imperecheate-n carte se
mrit. Condiia poetului este redat n versul Robul a scris-o, Domnul o
citete ; artistul este un rob, un truditor al condeiului i se afla n slujba
cititorului, Domnul.