Non-profit organization registered in Romania with the

Associations and Foundations Registry with #36/13.09.2004

http://www.supradotati.ro
E-mail: office@supradotati.ro
www.giftededu.org

Proud Founder and Initiator of EDUGATE-The Romanian Consortium

for the Education of Gifted and Talented Children and Youth
www.edu-gate.ro

COMBATEREA DEZAVANTAJARII
SOCIALE A COPIILOR SUPRADOTATI

Autor: Prof. Dr. Florian Colceag

Presedinte EDUGATE si IRSCA Gifted Education

Asincronia dezvoltarii..............................................................................................1
Reactii sociale tipice...............................................................................................2
Sistemul educativ liniarizat bazat pe reproducere..................................................3
Supradotatii si dezvoltarea.....................................................................................3
Influenta supradotatilor in istorie.............................................................................4
Concluzii.................................................................................................................5

Cod Fiscal: 17262316

Banca BancPost Sucursala Dr Taberei
R055 BPOS 7360 6978 152 RON01
1
Asincronia dezvoltarii

St at ist ic vor bind, supr adot at ii repr ezint a int r e 2 si 6 pr ocent e din
populat ia um ana si dat f iind ca m ult i dint r e oam enii celebr i din ist or ie au f ost
supr adot at i au apar ut anum it e par er i er onat e asupr a acest or a.
Exist a m it ul copiilor supr adot at i car e f iind m ai dot at i decat alt i copii ar
avea in m od obligat or iu un succes social m ai m ar e. Realit at ea est e insa cu
t ot ul alt a. Dat or it a dezvolt ar ii asincr one a copiilor supr adot at i ei dezvolt a
abilit at i int elect uale deosebit e pe un f ond em ot ional ident ic cu a celor de
var st a lor , doar ca m ult m ai int ens.
Din acest e m ot ive, in gener al, copii supr adot at i sunt pr ivit i de copiii din
gener at ia lor ca ciudat i, tocilar i, et c si nu sunt int egr at i social in colect ivit at e.
Fenom enul est e pr ezent nu doar la var st a copilar iei ci si m ai t ar ziu pana in
m om ent ul in car e pr est igiul r ezult at elor muncii per soanelor supr adot at e se
im pune societ at ii.
Em ot ionalit at ea deosebit a, hot ar ar ea de a duce lucr ur ile pana la f inal,
cr eat ivit at ea si or igina lit at ea, r esponsabil it at ea sociala, sim t ul acut al
dr ept at ii si nedr ept at ii ce car act er izeaza copii supr adot at i f ac deseor i ca
acest ia sa devina incom ozi si pent r u pr of esor i si pent r u f am ilie, sau m ediul
lor social.
Foar t e f r ecvent copii supr adot at i pun int r ebar i penet r ant e sau chiar
st anjenit oar e pr in pr of unzim ea lor si nu accept a r aspunsur i am bigue. Din
acest e m ot ive sunt deseor i adm onest at i si descur ajat i sau chiar pedepsit i
at at de par int i cat si de m ediul lor social.
De f apt , se poat e const at a exist ent a unui m ecanism social de
descur ajar e si aplat izar e a copiil or , t iner ilor si adult ilor capabili de
perf or m ant a inalt a, acest m ecanism f iind put er nic m ai ales in societ at ile
conser vat oar e car e au avut o evolut ie ist or ica lent a.
I n cadr ul acest ui m ecanism copiii supr adot at i sunt obligat i sa se
incadr eze in nor m e sociale st r ict e f ar a a li se r ecunoast e cr eat ivit at ea, sunt
obligat i sa invet e in r itm ul gener at iei lor , desi din cauza asincr oniei
dezvolt ar ii ei pot f i cu cat iva ani m ai mat ur i decat gener at ia lor , sunt obligat i
sa tr eca pr intr - un sist em de exam inar e car e le ignor a cont r ibut ia pr opr ie,
cr eat ivit at ea, or iginal it at ea si per f orm ant a pe dir ect ii de pasiune pr opr ii. La
var st a adult a m ecanism ul obliga supr adot at ii sa se incadr eze in r eguli
t ipizat e de t ip f isa post ului, sa se com port e in m od f or m al nevalor if icand
int eligent a, cr eat ivit at t ea, int elepciu nea, simt ul dr ept at ii, um or ul, capacit at ea
de a r ezova pr oblem e com plexe sau alt e calit at i specif ice acest ei gr upe de
adult i.
M at ur it at ea psihologica si int elect uala a supr adot at ilor supusi
dezvolt ar ii asincr one si la var st a adult a devine ant agonica in acest caz cu
sist em ul social inf ant il bazat pe repr ezent ar e si nu pe pr of esional ism , pe
m anagem ent ul cr izelor si nu pe r ezolvar ea acest or a, pe m anipular e si nu pe
em ancipar e. Cum st at ist ic vor bind, m ajor it at ea populat iei de 70- 80% au
abilit at i per sonale, int eligent a, cr eat ivit at e, det er m inar e in at inger ea
scopur ilor , capacit at e de com unicar e sociala si perf or m ant a pr of esionala
r elat iv r edusa , sist em ul bazat pe r epr ezent ar e gener eaza par adoxur i: alesii
populat iei m ajor it ar e au abilit at i r eduse si gest ioneaza cr it icabil sist em ul
social.
2
 I n societ at ile in car e repr ezent ar ea nu est e insot it a de un sist em de
select ie a r epr ezent ant ilor pe baza de calit at i per sonale, supr aviet uir ea
depinde nu de dezvolt ar e ci de conser var ea sist em elor de or ganizar e clasice,
acest ea f iind deseor i depasit e de ist or ie. I n acest caz put em vor bi despr e o
asincr onie a dezvolt ar ii sociale a gr upului supr adot at ilor vis- a- vis de gr upul
m ajor it ar. At unci cand supr adot at ii em igr eaza in alt e zone m ai dinam ice din
cauza conser vat or ism ului societ at ii de or igine, aceast a se adancest e si m ai
m ult in t r adit ionalism si cr izele devin ist or ice.

Reactii sociale tipice

Copii supr adot at i tr ezesc fr ecvent sent im ent e negat ive de invidie,
gelozie, sau ur a din par t ea colegilor de gener at ie car e nu au capacit at ea lor
de a per f or m a in dom enii le de int er es si in consecint a au par t e de o put er nica
opozit ie din part ea m ediului lor social.

Din acest e m ot ive copii supr adot at i sunt deseor i vict im izat i, m ai ales
ca in ciuda int eligent e i lor deosebit e ei au opinii de o m ar e candoar e asupr a
oam enilor pe car e- i vad m ai plini de calit at i decat sunt in r ealit at e. I st or ia
t ut ur or popoar elor est e plina de ur m ele a doua cat egor ii de supr adot at i: cei
ce au f ost sacr if icat i de sist em dat or it a cr edint ei lor in om si cei ce s- au
int or s cont r a sist em ului caut and solut ii car e sa- l t r ansf or m e pr in m ijloace
specif ice. Put em spune ca r eact ia acest or a din urm a a adancit deseor i
decalajul dint r e oam enii obijnuit i si cei supr adot at i, deseor i cr eand pr esiuni
im ense ale m ajor it at ii populat iei im pot r iva supr adot at ilor . Schim bar il e de
or ice f el car e au m ar cat tr adit ional ism ul societ at ilor st agnant e au f ost in
gener al pr oduse de act iunea supr adot at ilor , in acest caz r eact ia major it at ii
f iind de inhibar e f at a de calit at ile specif ice copiii lor capabili de per f orm ant e
inalt e.

Un num ar im ens din copii supr adot at i ajung astf el gif t ed under gr ound ,
ascunzandu- si calit at ile pentr u a nu f i supusi pedepselor mediulu i lor social
si pent r u a f i accept at i in colect ivit at i. Pr ocent ul de gif t ed under achiever s-
car e in ciuda abilit at ilor si calit at ilor lor nat ur ale au rezult at e slabe la
invat at ur a- est e de asem enea enor m. St at ist icile m ondiale ar at a ca pest e
50% dint r e copii supr adot at i nu au succes social sau pr of esional la var st a
adult a. De f apt se poat e consider a in m od clar ca aceast a cat egor ie de copii
est e pr int r e cele m ai expuse r iscur ilor sociale.

Riscur ile sociale ale supr adot at ilor r epr ezint a insa la nivelul societ at ii
r iscul inadapt abi lit at ii la nou, la dinam ic, la com plexit at ea dezvolt ar ii, la
insuccesul pe piet ele ext er ne, la oport unism ul polit ic al lider ilor cr escut i pe
r epr ezent ar e, la subdezvolt ar e si cor upt ie, la m anipular e si lipsa a
r espect ului pent r u dr ept ur i cet at enest i, la degr adar ea m ediului si la
epuizar ea r esur selor , la pr im it ivism si lent oar e in adapt ar ea evolut iva a
societ at ii. Acest e dir ect ii sunt unele dint r e cele in car e supr adot at ii se
m ot iveaza int r insec si f at a de car e act ioneaza in m od pr of esional in cazul in
car e sunt incur ajat i de cat r e sist em - in loc de a f i descur ajat i- m icsor and sau
chiar anuland r iscur ile m ent ionat e.
3
Sistemul educativ liniarizat bazat pe reproducere

Sist em ul educat iv descur ajeaza in m od cont inuu un pr ocent aj de pest e

40% dint r e copii supr adot at i, anum e vizuali i spat iali, ce au o dom inant a
f unct ionala a em isf er ei cer ebr ale dr ept e. Acest ia gandesc in im agini in t im p
ce sist em ul of icial ut ilizeaza cuvint e pe car e vizualii spat iali t r ebuie sa le
tr ansf orm e in im agini, sa gandeasca in im agini, apoi sa r et r anscr ie r ezult at ul
in cuvint e pent r u a f i evaluat i in cuvint e.

Din acest m ot ive ei devin copii cu un r isc educat ional m ajor in

sist em ele clasice bazat e pe expuner e si m em or ar e, desi in m od par adoxal
vizualii spat iali au cea m ai m ar e cr eat ivit at e/ invent ivit at e, car act er izat i de o
int eligent a com plexa si dinam ica, cr it ica si lat er ala si in f inal f orm eaza
oam enii car e adauga o r eala plus valoar e in sist em dezvolt and solut ii,
inovat ii si tehnolog ii in st iint a sau ar t a.

La vizualii spat iali se dezvolt a o at it udine de cont est ar e a aut or it at ii

car e- i dezavant ajeaza de asem enea social t r ansf or m andu- i int r - o cat egor ie
de r isc social.

I n mod par adoxal pr ocent ul de supr adot at i din r andul inf r act or ilor est e
super ior m ediei st at ist ice, aceast a dat or andu- se r eact iilor const ant adver se
ale m ediului social. Toat e acest e sim pt om e dispar insa int r - un m ediu
educat iv dedicat cu pr ogr am e deschise si cr eat ive, cu int er act iune, dinam ism
si f eedback int r e copii si pr of esor i, cu atm osf er a deschisa si cooper ant a.
I nt r- un ast f el de m ediu educat iv, f am ilia l, social, copii supr adot at i se
dezvolt a la adevar at ul lor pot ent ial si f iind aut o- m ot ivat i pr in nat ur a lor , devin
f act or i act ivi de pr ogr es odat a ajunsi la var st a adult a.

Un aspect relevant est e dat de pr eponder ent a vizual- spat iali lor in
societ at ile de t ip f am ilial, pr eponder ent a ce nu se r egasest e in sist em ele de
t ip monopolist . Societ at ile de t ip f am ilial gener eaza un num ar m ult m ai m ar e
de supr adot at i cu int eligent a cr eat iva, dar in cazul unei st agnar i sau lent or i a
dezvolt ar ii ist or ice si econom ice a acest or societ at i, m ar ea m ajor it at e a
acest or supr adot at i cr eat ivi em igr eaza cat r e societ at ile m onopolist e unde
disciplin a si r igoar ea populat iei per m it e o dezvolt ar e acceler at a in cazul in
car e sunt im por t at i suf icient i vizual- spat iali cr eat ivi.

I n m od par adoxal m atr icea de gener ar e a int elige nt elor cr eat ive
super ioar e r am ane nedezvolt at a in acest caz din cauza f enom enului de
dr enar e a cr eier elor .

Supradotatii si dezvoltarea

Nevoia dezvolt ar ii unui m ediu pr opice de dezvolt ar e est e cu at at m ai

im port ant de luat in consider ar e, cu cat supr adot at ii aduc benef icii societ at ii
incom par abil m ai m ar i decat ceilalt i oam eni, int or cand invest it ia sociala
incom ensur abil m ai m ult.
4
 Acest lucr u se poat e obser va pest e t ot unde invat am ant ul pentr u
supr adot at i a f ost st im ulat pr in invest it ii f inanciar e si ef ort ur i m at er iale si
um ane. Exem plele polit ici lor lansat e de Com m onwealt h in aceast a dir ect ie se
vad concr et izat e at at in dezvolt ar ea econom ica a acest or t ar i cat si in salt ul
st iint if ic si t ehnologic, pr ot ect ia m ediului nat ur al, st abilit at ea sociala,
bunast ar ea, f er icir ea populat ie i si sat isf act iile cot idiene.

De f apt acest t ip de r ezult at e se poat e r egasi pest e t ot unde educat ia

si inser t ia sociala a supr adot at ilor a f ost spr ijin it a. Est e un rezult at f ir esc al
r ezolvar ii cr izelor locale pr in act iunea adult ilor si t iner ilor supr adot at i, a
dezvolt ar ii de idealur i um anit ar e, a sublim ar ii pir am idei nevoilor lui M aslow, a
spir it ualizar ii consum ur ilor , t oat e acest ea f iind car act er ist ici norm ale in
m ediul oam enilor gif t ed si devenind norm ale in t ot m ediul social pr in
im plicar ea oam enilor gif t ed.

O car act er ist ica esent iala car e poat e tr ansf orm a supr adot at ii in er oi
sau vict im e est e put er nica lor im plicar e in ceea ce fac indif er ent de r iscur i
sau de dif icult at i. Est e una dint r e cele mai m ar i dur er i cand acest or oam eni li
se ret eaza ar ipile si sunt for t at i sa t raiasca o viat a plat a si far a per spect ive.
I n acest caz ei devin dat or it a ext r em ei lor sensibilit at i suf let est i, vict im e ale
societ at ii in loc sa f ie f act or ii de pr ogr es ai acest eia. Put em vedea aceast a
ist or ie urm ar ind exem ple concr et e, daca deschidem or ice enciclop edie si
cit im biogr af ii le celor car e au lasat o urm a pozit iva adanca in ist or ie.

Pe de alt a part e, sist em ul de repr ezent ar e sociala in viat a polit ica

pr om oveaza in gener al per sonalit at i egocent r ice, cu car act er am or al, set osi
de put er e, gest ionar i ai cr izelor pe car e le int r et in pent r u a le exploat a in
pr opr iul benef iciu. Acest ia au deseor i r eact ii adver se f at a de supr adot at i pe
car e- i sim t ca pot ent iali concur ent i. Astf el se explica t oat e gulagur ile,
pogr om ur ile, canalele si alt e urm e adanci in ist or ie unde au f ost nim icit i
gener at ii de oam eni har azit i m uncii lor . In acest e sit uat ii polit ico- sociale
r iscur ile per soanelor gif t ed- copii sau adult i - devin si m ai evident e.

Din acest e m ot ive mar ea m at ur it at e a deciziei polit ice se regasest e in

init ier ea pr ocesului de br ain regain pr in car e supr adot at ii ce au capat at
m at ur it at ea cunoast er ii ext ensive at at a cult ur ii pr opr ii cat si alt or cult ur i sa
poat a f i int egr at i in viat a sociala si econom ica din t ar a de or igine. I ncur ajar ea
educat iei specif ice pent r u supr adot at i si ut ilizar ea locala a acest ei r esur se
extr aor dinar e in pr ogr am e de dezvolt ar e locala est e a doua decizie m ajor a
car e r ef lect a const ient izar ea m at ur a a schim bar ii polit icilor catr e
pr of esional ism polit ic.

Influenta supradotatilor in istorie

Cat i dint r e inaint asii nost r i car e au m ar cat ist or ia au f ost pr om ovat i la
ei acasa? Deseor i t iner ilor sau adult ilor supr adot at i le r am ane un singur dr um
de ales daca vor sa- si duca la indeplin ir e menir ea: em igr ar ea int r- un m ediu
m ai pr iet enos. I n acest caz t ar ile car e- i pr im esc se dezvolt a, in t im p ce t ar a
5
 de or igine nu o f ace, t r aind in sar acie, cor upt ie, m inciuna, m anipular e, viciu
si sar acie.
Facand un st udiu asupr a biogr af iilor oam enilor celebr i gasim m ult e viet i
scurt at e pr em at ur , condit ii de tr ai la lim it a sar aciei absolut e, cr im e si chinur i
in inchisor i polit ice, ignor ar ea t ot ala a m uncii de inalt a per f or m ant a de cat r e
cont em por ani, sau chiar de ur m at oar ele cat eva gener at ii, insot it e insa de
oper e ce au devenit in t im p nem ur it oar e.
Ist or ia est e plina de vict im e din r andul celor car e au f acut t ot ul pent r u
a rezolva cr izele cr eat e de im per f ect iunile sist em ului social.
Niciodat a insa nu a exist at o m ai m ar e nevoie de supr adot at i decat in
per ioada cont em por ana. Daca evolut ia ist or iei de pana acum a f ost r elat iv
lent a si num ar ul de solut ii necesar adapt ar ii la noile condit ii r elat iv m ic, in
per ioada act uala ignor ar ea sau r epr im ar ea pot ent ialul ui ur ias al
supr adot at ilor poat e deveni de- a dr ept ul r iscant a dat or it a vit ezei de evolut ie
in cr est er e exponent iala a societ at ilor , a m ult iplicar ii cr izelor si a adancir ii
acest or a, a dinam ism ului cr escut al adapt ar ii si a nevoilor din ce in ce m ai
m ar i de solut ii.

Concluzii

Educar ea copiilor supr adot at i si int egr ar ea sociala a t iner ilor si

adult ilor supr adot at i devin din ce in ce m ai m ult pr ior it at i m ondiale.
M ajor it at ea tar ilor car e au invest it ef or t ur i si resur se pe acest e doua dir ect ii
au r eusit sa se dezvolt e econom ic, sa deschida cam pur i de cer cet ar e si
aplicar e cat r e noi t ehnologii, au r eusit sa m icsor eze decalaje le sociale si
econom ice si sa m icsor eze r at a de degr adar e a m ediului nat ur al. Acest e t ar i
au r eusit sa f or m eze un cor p de polit ic ieni si policy m aker s capabil i sa
gest ioneze m ai bine pr oblem ele cur ent e si sa pr oiect eze m ijloace concr et e
m ai adecvat e pentr u evit ar ea sau solut ionar ea unor cr ize.

Cele mai pr of unde st udii educat ive au f ost int egr at e in met odologi i de
lucr u sub concept ul de gi ft ed educat i on si in acest m om ent ele se adr eseaza
unui num ar din ce in ce m ai mar e de copii car e pr ezint a pot ent iale de
dezvolt ar e a abilit at ilor per sonale.
Punct ul de inf lexiune car e a fost cr eat de schim bar ea at it udinii clasice
f at a de supr adot at i a cr eat o dif er ent a specif ica vizibi la in m ult e dom enii.
A venit si t im pul ca Rom ania sa f aca acest pas hot ar at or ca o
alt er nat iva de r idicar e pe t er m en m ediu a gr adului de pr of esional ism si de
r esponsabilit at e, de cor ect it udine a solut iil or si de r igoar e a deciziil or , de
f inalizar e a pr oiect elor si de m icsor ar e a r isipei de r esur se um ane si
m at er iale.

Cum spune un pr over b r om anesc «   Om ul sf int est e locul  », asa ca

tr ebuie sa invest im in oam enii ce pot reint oar ce invest it ia si m ult iplica
exper ient a pozit iva.

6
Anexa:

Studii internationale
“Cercetări Longitudinale privind Programele pentru elevii şi studenţii talentaţi şi supradotaţi”

Au fost utilizate mai multe metode pentru studierea diferitelor tipuri de programe pentru elevii şi
studenţii supradotaţi. Anumiţi cercetători au analizat productivitatea creativă a studenţilor
talentaţi şi supradotaţi. Delcourt (1988) şi Starko (1986) au analizat productivitatea creativă a
studenţilor cu ajutorul studiilor retrospective. Delcourt (1988)
a analizat caracteristicile comportamentului creativ/productiv la
adolescenţi care s-au implicat în studii importante pe teme alese de către aceştia atât în mediul
şcolar, cât şi extra-şcolar. Selectarea studenţilor pentru acest studiu s-a bazat pe aspectele
cantitativ şi calitativ ale proiectelor; aşadar, supradotarea a fost privită ca un mod de exprimare a
performanţelor şi s-a concentrat asupra naturii dinamice a supradotării (Renzulli, 1986) la 18 studenţi
din mediul liceal din patru unităţi din regiunea de Nord- Est. O analiză calitativă a interviurilor,
chestionarelor şi documentelor studenţilor a relevat idei privind familia,
şcoala şi studenţii luaţi ca individ. Au rezultat următoarele modele (1)
studenţii vizaţi prezintă într-adevăr caracteristici similare celor ale adulţilor
creativi/productivi; (2) aceşti studenţi pot furniza şi informaţii despre consumatori; şi (3) procesele de
învăţare aferente acestor studenţi necesită o atenţie sporită dacă vrem ca abilităţile acestora să fie
înţelese mai bine de către ei înşişi, de către părinţi şi profesori. Şase ani mai târziu, Delcourt (1994)
a efectuat un studiu de monitorizare a intereselor, a experienţei educaţionale şi profesionale, a
planurilor privind cariera şi a proiectelor participanţilor. Rezultatele au indicat faptul că studenţii şi-
au menţinut obiective similare sau identice privind cariera din perspectiva planurilor pe care le au în
liceu şi au rămas în domeniile majore de studiu la facultate. Cei de la facultate s-au declarat
mulţumiţi de finalizarea proiectelor privind cursurile şi profesiile, având în vedere faptul că aceste
misiuni coincid cu interesele şi obiectivele acestora. Această congruenţă a făcut ca aparent studiile
acestora să fie mai uşor de finalizat. Câţiva dintre aceştia nu au fost interesaţi în mod special de
nivelurile superioare de realizare pe plan profesional, ci mai degrabă de relaţiile bune cu prietenii şi
familia. Per total, tinerii care au participat la studiul de monitorizare s-au declarat mulţumiţi de
alegerile pe care le-au făcut în privinţa activităţii educaţionale şi profesionale şi sunt în continuare
interesaţi de oportunităţile privind productivitatea creativă.

Starko (1986) a analizat şi efectele participării la activităţile legate de Enrichment Triad

Model (Modelul Triadic de îmbogăţire a cunoştinţelor) privind productivitatea creativă ulterioară a
studenţilor. Studenţii care au participat la aceste programe pe o perioadă de minim patru ani au fost
comparaţi cu cei care s-au calificat pentru astfel de programe, dar care nu au primit nici un fel de
servicii. Au fost utilizate chestionare pentru a stabili numărul de produse creative realizate de ambele
grupuri, atât în cadrul programelor şcolare, cât şi în cadrul celor extra-şcolare independente. De
asemenea, prin intermediul chestionarului, s-au adunat informaţii referitoare la atitudinile şi
abilităţile asociate productivităţii creative. Datele au fost analizate cu ajutorul regresiei ierarhice
multiple, precum şi cu ajutorul analizei calitative a articolelor din chestionar cu variante multiple de
răspuns. Rezultatele au demonstrat faptul că studenţii care s-au implicat în proiectele de studiu din
SEM adesea au realizat propriile produse creative atât în mediul şcolar, cât şi în cel extra-şcolar faţă
de studenţii din grupul de comparaţie. Un număr total de 103 studenţi, 58 de studenţi care participă
la program
şi 45 de studenţi care nu participă la program, cu abilităţi similare, au participat la studiu. Grupul din
cadrul programului pentru îmbogăţirea cunoştinţelor a înregistrat de două ori mai multe proiecte
creative per student (3.37) faţă de grupul de comparaţie (1.4). Grupul care a participat la programele
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor a înregistrat de două ori mai multe produse creative proprii aferente
activităţii extra-şcolare (1.03) decât grupul de
comparaţie (.50). În plus, studenţii care participaseră la programul de îmbogăţire a cunoştinţelor au
fost caracterizaţi de o diversitate mai mare a proiectelor şi un rafinament sporit
al produselor creative realizate şi al modului de descriere a obiectivelor. Un student nu a "pictat" pur
şi simplu, ci "am pictat şi am lucrat la un catalog cu picturile mele"; alţii nu s-au limitat la citirea unor
articole despre animale, ci au "observat comportamentul animalelor sălbatice şi au făcut înregistrări
şi observaţii în acest sens." Alte exemple din grupul pentru îmbogăţirea cunoştinţelor au inclus
studenţii care compuneau piese muzicale, care scriau romane, abor dând diferite genuri literare (de
dragoste, poliţiste, etc.),
pe cei care au realizat un sistem de lansare a prototipurilor rachetelor şi au proiectat şi construit
prototipuri de casă şi mobilier.

La o examinare a studenţilor care au participat la un program triadic timp de aproximativ un deceniu,

Hébert (1993) a identificat mai multe beneficii ale implicării în acest program. Nouă studenţi de liceu
din anii terminali care au participat la program au fost supuşi unor interviuri complexe în legătură cu
experienţa educaţională la zece ani de la implicarea în program. Studenţii selectaţi pentru studiu au

7
fost aleşi datorită numărului şi calităţii produselor Tip III finalizate în timpul activităţii Programului de
bază pentru copii şi studenţi talentaţi şi supradotaţi. Interviurile luate studenţilor privind activităţile
Tip III au fost transcrise şi analizate pe subiecte. Constatările majore legate de studiu au indicat
faptul că interesele studenţilor pentru Tipul III au afectat planurile privind activitatea post-liceală, că
studenţii au declarat că este nevoie de mai multe activităţi creative la liceu, că reducerea
productivităţii creative legate de Tipul III apare în timpul primilor ani de liceu, şi că procesul aferent
Tipului III reprezintă un antrenament important pentru productivitatea ulterioară.

Într-un alt studiu longitudinal, Westberg (2002) a urmărit de asemenea alegerile pe care le-au făcut
în viaţă Producătorii Tineri şi Talentaţi care au participat la un program în perioada
1981-1984, bazat pe Enrichment Triad Model (Modelul Triadic de îmbogăţire a cunoştinţelor). A
identificat mai mulţi studenţi care au participat la acest program în Minnesota şi este în curs de
finalizare a studiului şi de consemnare a rezultatelor obţinute. Unul dintre participanţii la studiu
efectuat de aceasta a fost Grant, care a inventat clema pentru şireturi de pantofi şi care a continuat
să facă invenţii în timpul gimnaziului şi liceului. În momentul în care Karen l-a intervievat pe Grant,
atunci în vârstă de 27de ani, care îşi încheia studiile doctorale la Cal Tech în domeniul ingineriei
aeronautice, Karen a găsit tendinţe similare la cei din Delcourt, Starko, şi Herbert. Grant a făcut
dovada implicării permanente în numeroase proiecte creative, a interesului manifestat pentru lucrări
literare creative, terminând nouă romane, toate cu cadre de desfăşurare şi teme futuriste; pasiunile
din tinereţe au fost documentate pe
Interest-A-Lyzer (Renzulli, 1977) (Analizatorul interesului) care priveşte activităţile actuale ale
acestuia.
Grant are un agent literar şi în prezent are două lucrări în curs de publicare, în plus la postul de
inginer aeronautic care îi oferă satisfacţii.

Studiul 2
Cifrele actuale indica faptul că 50 % dintre studenţii supradotaţi înregistrează performanţe
reduse în SUA. Aceste cifre sunt mai mari în rândul copiilor săraci.

Documentaţia de specialitate care descrie problema performanţelor academice slabe în rândul

studenţilor supradotaţi îşi are originea în lucrările lui Conklin (1940), care a efectuat câteva dintre
primele studii privind studenţii cu un IQ ridicat care au înregistrat eşecuri. Încă din 1955, John
Gowan a descris persoana supradotată cu performanţe reduse ca fiind "una dintre cele mai mari
pierderi ale culturii noastre " (Gowan, 1955, p. 247). După mai mult de cinci decenii, performanţele
reduse în rândul studenţilor supradotaţi constituie încă o problemă majoră. Conform unui studiu
privind evaluarea nevoilor naţionale, efectuat în 1990 de către Centrul Naţional de Cercetare pentru
Copiii talentaţi şu supradotaţi, majoritatea profesorilor acestor studenţi din Statele Unite sunt în
continuare de acord cu Gowan, deoarece aceştia au identificat problema performanţelor slabe din
punct de vedere cantitativ (Renzulli, Reid & Gubbins, 1990).
Anumiţi studenţi înregistrează performanţe reduse sau eşec şcolar din motive evidente: prea multe
absenţe de la şcoală, rezultate slabe, comportament perturbator, respect de sine scăzut, probleme de
familie şi sărăcie. În plus la factorii de risc ce preconizează motivele aferent eşecului majorităţii
studenţilor, o altă problemă persistentă care duce la performanţele scăzute ale studenţilor
supradotaţi sau cu potenţial sporit este reprezentată de programa necorespunzătoare şi de conţinutul
cursurilor pe care le frecventează zilnic. Sutele de ore petrecute în fiecare lună în clase unde
studenţii au rar ocazia de a parcurge o programă nouă sau atractivă, plictiseala de a îndeplini
sarcinile atribuite, care nu implică subiecte de actualitate, nivelele reduse privind dialogul şi lipsa de
corelare a conţinutului cursurilor cu capacităţile studenţilor au ca rezultat frustrarea ce
caracterizează majoritatea studenţilor noştri eminenţi. De fapt, ultimele date bazate pe studiul privind
performanţele reduse au evidenţiat faptul că 50 % dintre studenţii supradotaţi înregistrează aceste
rezultate slabe în timpul liceului ( Reis, 1995)