10 motive pentru care Parlamentul ar

trebui să declanşeze procedura de

suspendare a preşedintelui Traian
Băsescu
După ce Traian Băsescu a întors spatele poporului, după ce s-a certat
cu sinistraţii şi cu pensionarii, după ce i-a trimis pe profesori şi medici
în străinătate, 65% dintre români şi-au dat seama ca aşa nu se mai
poate. 65 % ar vota pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu,
dacă s-ar organiza în acest moment un referendum, potrivit unui
sondaj recent realizat de Institutul de Politici Publice. Există şi alte
sondaje cu rezultate similare. În aceste condiţii, este evident că
Parlamentul ar trebui să declanşeze procedura de suspendare, pentru
a ţine cont de voinţa poporului, atât de des invocat, până mai ieri, de
Traian Băsescu.
Platforma de comunicare online Spune şi tu prezintă 10 motive
pentru care Parlamentul ar trebui să declanşeze procedura de
suspendare a preşedintelui.
1. A încălcat drepturile constituţionale ale cetăţenilor
români
Prin promovarea şi susţinerea măsurilor de austeritate, implementate
de către Guvern, preşedintele Traian Băsescu a încălcat grav o serie de
drepturi constituţionale: dreptul la muncă, dreptul la un nivel de trai
decent, dreptul de proprietate, dreptul la pensie, ocrotirea familiei etc.

· Articolul 80, alineatul 2: „Preşedintele României

veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare
a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită
funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între
stat şi societate.”

2. A pus în pericol democraţia

Parlamentul este instituţia fundamentală pentru democraţie.
Preşedintele a adus Parlamentului grave prejudicii de credibilitate şi
imagine, prin declaraţiile denigratoare şi presiunile asupra activităţii
instituţiei.

· Articolul 61, alineatul 1: „Parlamentul este organul

 reprezentativ suprem al poporului român şi unica
autoritate legiuitoare a ţării.”

3. A subminat autoritatea Parlamentului

În octombrie 2009, preşedintele a desemnat miniştrii interimari
fără aprobarea Parlamentului, încălcând legea fundamentală şi
provocând un conflict de natură constituţională.

· Articolul 85, alineatul 3: „Dacă prin propunerea de

remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a
Guvernului, Preşedintele României va putea exercita
atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării
Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru”.

4. A încercat să controleze activitatea legislativă a

Parlamentului
Preşedintele a făcut presiuni asupra parlamentarilor partidului de
guvernământ în vederea susţinerii măsurilor de austeritate promovate
de acesta şi asumate de Guvern. Astfel, Preşedintele a încălcat
principiul separaţiei puterilor în stat.

· Articolul 77, alineatul 1 şi 2: „(1) Legea se trimite,

spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii
se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2)
Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere
Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.”

· Articolul 1, alineatul 4: „Statul se organizează potrivit

principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă,
executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei
constituţionale.”

5. A pus în pericol libertatea presei

Deranjat de criticile la adresa sa şi a Guvernului venite din partea
unor jurnale şi televiziuni, preşedintele s-a folosit de calitatea sa de şef
al CSAT şi a introdus presa pe lista de vulnerabilităţi în Strategia
Naţională de Apărare a Ţării.

· Articolul 30, alineatele (1)- (4): Libertatea de

exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a

credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris,
prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în
public, sunt inviolabile.
 (2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.”

6. A numit neconstituţional un judecător la Curtea

Constituţională a României
În iunie 2010, preşedintele l-a numit, în mod neconstituţional, pe
Petre Lăzăroiu, pentru un al doilea mandat de judecător la Curtea
Constituţională. Conform Constituţiei, judecătorii la CCR pot avea doar
un singur mandat.

· Articolul 142, alineatul 2: „Curtea Constituţională se

compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de
9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.”

7. A fost partizan politic

De-a lungul mandatului său, preşedintele a adoptat o atitudine
de partizanat politic, abandonând rolul de mediator. El s-a exprimat în
repetate rânduri cu privire la situaţia din PDL, a sprijinit, a criticat şi a
dat sfaturi conducerii acestui partid.

· Articolul 84, alineatul 1: „în timpul mandatului,

Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi
nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată”.

8. A creat tensiune între stat şi societate

Prin acuzaţiile constante şi denigrarea opoziţiei politice şi a unei părţi a
presei, preşedintele a contribuit la divizarea României.

· Articolul 80, alineatul 2: „(...) Preşedintele exercită

funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între
stat şi societate.”

9. A acaparat toată puterea executivă

Preşedintele Traian Băsescu s-a comportat ca fiind şeful
Guvernului: a dat declaraţii, a avut iniţiative legislative în numele
acestuia şi a avut întâlniri foarte dese cu miniştrii. Conform articolului
107 din Constituţie, Guvernul este condus de premier şi nu de
preşedinte, acţiunile acestuia din urmă încâlcând principiul separaţiei
puterilor în stat.

· Articolul 107, alineatul 1: „Primul-ministru conduce

Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia,
 respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă
Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu
privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.”

· Articolul 1, alineatul 4: „Statul se organizează potrivit

principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă,
executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei
constituţionale.”

10. A deturnat voinţa electoratului

În contextul căderii, la 13 octombrie 2009, a Guvernului Boc I,
Preşedintele Traian Băsescu a ignorat propunerea de premier venită
din partea partidelor parlamentare, desemnând un prim-ministru, fără
a ţine cont de rezultatul alegerilor.

De asemenea, şi în decembrie 2009, a existat o majoritate clară,

asumată şi transparentă în Parlament, care a sprijinit un candidat la
funcţia de prim-ministru. Preşedintele a consultat partidele
parlamentare, dar nu a ţinut cont de această propunere, încălcând art.
103, alin. 1.

· Articolul 103, alineatul 1: „Preşedintele României

desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru,
în urma consultării partidului care are majoritatea absolută
în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a
partidelor reprezentate în Parlament.”