Sunteți pe pagina 1din 4

O Magna Carta a

fast inspirata de car-


ta de incaranare
(1100) a lui Henric I,
care a pramis
refarme. Magna
Carta, pramavata in
mare masura de
Biserica, stabilea ca
regalitatea trebuia
sa se supuna legii ~i
sa ac,ianeze cu

O Semnarea
Magnei Carta.
Regele John a
promis sa respecte
c
O
in aceasta, ~i cand ~
"5
~i-a incalcat promi- u

siunea, a izbucnit ~
c
razboiul civil. ~

ducerii sale autocratice. Ace$tia erau sustinuti Aceasta a creat un precedent important
de Biserica Engleza $i de Ora$ul Londra. cand s-a declan,5ata criza ~i mai grava.in 1254,
Regele John, parasit fiind, a sosit la Henric a acceptattronul Siciliei pentru fiul sau
Runnymede in 15 iunie 1215, unde a sernnat mai mic Edmund, iar in 1257a sprijinit campa-
lista cu revendicarile baronilor, care s-a aflat nia fratelui sau Richard pentru a fi ales Imparat
la baza Marii Carte, sau Magna Carta. al Sfanttilui Imperiu Roman.Ambele aqiuni au
irnplicat mari obligatii fmanciare,pe care supu-
Magna Carta ~ii lui Henric trebuiau sa le suporte fara nici un
Unul dintre cele mai cunoscute documente isto- beneficiu pentru ei in~i~i. In consecinta, a
rice, Magna Carta, era considerat in mod izbucnit imediat a ~care protestatara.
traditional principala declaratie a drepturilor $i Nobilimea ~i-a gasit un lider remarcabil, pe
libertatilor englezilor. Intentia cu care a fost scri- Simon de Montfort, Contele de Leicester,
sa a fast mai modesta, de vreme ce aceasta era ~vand ~i sprijinul Bisericii E;ngleze.Pus in fata
in fond un acord feudal care continea diferite unei asemeneaopozitii formidabile, Henric a
prevederi de lege, obiceiuri $i privilegii, pe care cedat. Prin Prevederile de la Oxford (1258), a
regele John promisese sa le respecte. Drepturile fost de acord sa guverneze cu ajutorul unui
stipulate in Magna Carta (de exemplu, dreptul Consiliu de Cincisprezece,ales de regal~ti ~i
de eliberare din arest ilegal $i intemnitare) nu opozitie. AStfel, Simon de Montfort a devenit
erau valabile pentru intreaga populatie, ci doar figura dominanta in guvern ~ ~i aproape
pentru nobili. Totu$i, Carta prevedea faptul ca inevitabil a inceput diviziunea intre nobili.
regalitatea trebuia sa se supuruIlegii $i sa aqio- Fiul mai mare al regelui Henric, printul
neze cu consimtamantul comunitatii. Edward, a creat un partid regalist puternic, iar
insa, In ciuda existentei Magnei Carta, Henric s-a debarasat de controlul pe care
in secolele 13 ~i 14, istoria relatiile regalitatii cu comunitatea $i In special baronii il exercitau asupra lui. in razboiul civil
cu marii Lbrzi au fo,st foarte instabile In care a urmat, Simon de Montfort a ie~it victo-
zbuciunata. urmatoarele cateva secole. Regele John a rios in batalia de la Lewes (1265), facandu-i
preferat sa ignore concesiile pe care fu sese atat pe rege cat ~i pe print prizonierii sai.
Puterea englezt'i' cre~tea ~i Avand nevoie de cel mai mare sprijin posibil
fortat sa le faca $i, prin urmare, a izbucnit un
sldbea, Scotia devenise cu ade- r:lzboi civil sangeros. Moartea nea$teptata a pentru a reduce autoritatea regala, de
lui John a u$urat restabilirea ordinii sub con- Montfort a convocat Marele Consiliu, care
vt'i'rat independentd, feudalis- ducerea fiului sau, In varsta de noua ani, care reprezenta comunitatea, pentru aprobarea
mul s-a priibu~it, iar Moartea a devenit Regele Henric al III-lea (1216-72). noilor taxe ~i a altor masuri.
in acea perioada, Marele Consiliu pbi~nuia
Neagrt'i' era necrutt'i'toare. Un rege incompetent sa fie numit "parlament". Parlamentuldin 1265
Ajuns la maturitate, incompetentul Henric al al lui Montfort cuprindea sustinatori ai lui
lll-lea a provocat multe nemultumiri, Montfort: doar nobilii din opozitie erau con-
"n ciuda inteligentei ~i energiei sale, regele deoarece li favoriza pe mini$trii $i servitorii vocati, impreuna cu reprezentanti de incre-
I JOhn (1199-l216) a e~uat in aproape toate str:lini $i permitea ca taxele papale sa fie dere din toate comitatele ~i ora~ele Angliei.
lncerca:rile pe care ~i le propusese. in 1214, impuse populatiei din regat. Atat magnatii, cat De~i lipsit de o prea mare semnificatie la acea
lupta de la Bouvines i-a spulberat ultimele $i Biserica Engleza s-au opus cu Inver$unare vreme, acest eveniment este acum privit ca un
sperante de a recupera Normandia ~i i-a lncu- regelui, care a fost obligat sa se supuna pen- evenirnent istoric, care a precedat ulterioara
rajat pe marii Lorzi ai Angliei sa:se opuna: con- tru un timp supravegherii baronilor. Camera a Comunelor, cu reprezentantii comi-
O Proasta reputa1ie a regelui John s-a dato-
rat in mare parte cronicarilor monastici. Nu
to1i aveau aceasta parere, fapt reflectat pro-
babil in calitatea acestei efigii aflata pe mor-
mantul regelui John din Catedrala Worcester.

invazie de rnari proportii. Llywelyn a fost ucis .


lntr-o ambuscada, supravietuitorii din
Snowdonia au. fost obligati sa se predea iar
Tara Galilor a fost anexata. Aceasta a fost
lmpartita in comitate de tip englezesc, fiind
adu~icolon~ti englezi pentru a forma populatii
urbane loiale. intre timp, au fost construite
castele puternice, cu imense cheltuieli, pentru
a se putea face fata viitoarelor rebeliuni. in
1284, fiul regelui (rnai tarziu Edward al lI-lea)
s-a nascut la Castelul Caernarfon ~i a fost
proclarnat Print de Tarn Galilor, care a devenit
titlul acordat mO§tenitoruluitronului Angliei.

Nesupunerea sco~ienilor
Edward a lncercat -dar nu a reu~it -sa pro-
cedeze la fel ~i cu Scotia. Cind i s-a cerut sa
decida care dintre trei candidati ar fi potrivit
sa ocupe tronul Scotiei, a:cestaa profitat de
ocazie pentru a-i l~tiinta ca el este condu-
catorullor. in 1292, Edward l-a ales pe John
Baliol, care i-a adus ornagiile cerute, dar avea
sa respinga in curand autoritatea excesiva a
tatului ~i ora~ului a~ezati separat fat;l de nobili, nordul T;Irii Galilor 1ntr-un principat puternic. lui Edward. Dupa cum era de a~teptat,
sau magnati, in Camera Lorzilor. in unna domniei lui Henric al III-lea, Tara scotienii au respins tirania lui Edward ~i au
Triumful lui Simon a fost, ins;l, de scurta Galilor a rnmas independent;I, 1ns;I 1n 1276 format o alianta cu francezii. Ca reactie la
durat;l. in acela~i an, 1265, printul Edward ~i-a Llywelyn ap Gruffydd (Ultimul Llywelyn) a aceasta,Edward a invadat Scotia.
inc;llcat cuviintul, declall.5;lnd lupta ~i repurtand refuzat s;I se 1nchine lui Edward. Berwick a fost asediat cu cruzime, iar in
o victorie decisiv;l la Evesham. De Montfort a 1296 Edward s-a proclamat rege al Scotiei. in
fost ucis ~i cauza sa pierdut;l; ins;l a r:lmas un Rasunetul puterii anul urmator a izbucnit o revolta nationala,
erou popular, al c;lrui mormant a devenit un Regele a organizat o expeditie care a asigurat condusa de un haiduc pe nume William
altar, unde se spune ca s-au intamplat miracole. rapid supunerea lui Llywelyn, iar cand acesta Wallace. Edward a fost obligat sa cucereasca I
s-a revoltat, In 1282, Edward a 1ntreprins o Scotiadin nou; Wallace a fost in cele din urma
Idealul medieval
La moartea lui Henric, fiul s;lu a devenit regele
Edward 1 (1272-1307). Spre deosebire de tat;ll
s;lu, Edward a fost idealul medieval al suvera-
nit;ltii -personalitate impun;ltoare, r:lzboinic
priceput ~i conduc;ltor drept. El a fost de
asemenea deosebit de competent, reafirm;lnd
drepturile coroanei, reorganiz;lnd tribunalele
existente ~i folosindu-se de parlament pentru a
emite legi care au restabilit ordinea in regat.
Cea mai mare realizare a lui Edward, din
punct de vedere militar, a fost cucerirea T;lrii
Galilor. Sudul T;lrii Galilor a fost indelung
colonizat de normanzi, care n-au reu~it ins;l
dec;lt s;l impun;l o autoritate vag;l asupra prin-
cipilor din nordul T;lrii Galilor. Atunci
Uywelyn cel Mare (1194-1240) a transformat

84

~
O Regele Edward 1, O Aceasta harta
a~ezat in fa~a unui ilustreaza cucerirea
grup de episcopi ~i Tarii Galilor de catre

calugari. Edward 1(1277-84).

lui ~i ceremonialul, impunand aceasta ten-


dinta In epoca. Edward Ins~i a creat gropul
de elita "Order of the Garter" (Ordinul
Jartierei), ~i a Incurajat constructiile extrava-
gante, facind din Castelul Windsor un decor
somptuos pentru curtea regala.

Sfar~itul cavalerismului
Cultul idealurilor cavalere~ti~i cavalerismul au
ajuns la apogeu Intr-a perioadaln care aseme-
nea notiuni feudale deveneau demodate In
politica militara de la acea vreme. in locul ser-
viciului feudal, luptatorii recrotati erau platiti,
iar noi tactici ~i o noua anna anglo-galeza,
arcul, au Inceput sa ameninte suprematia ca-
valeriei. Aceste noi descoperiri le-a dat posi-
bilitatea lui Edward ~i fiului sau, Printul Negro,
sa obtina victorii importante la Crecy ~i
Poitiers In razboaie Impotriva francezilor, care
s-au amestecatIn domnia lui Edward al III-lea.
Aceste lupte au marcat Inceputul Razboiu-
lui de 100 de ani dintre Anglia ~i Franta. Din
punctul de vedere al lui Edward, razboaiele
prins ~i exec~tat, in 1305, ins~ aproape ime- repr(:zentau o metoda buna de a le da de
diat dup~ aceea a ap~rut o nou~ provocare lucro nobilimii agitate, precum ~i de a le da timpul, schimbareaa ajuns ~i la clasele munci-
din partea lui Robert Bruce, care a fost incoro- baronilor ~i oamenilor de rand posibilitatea toare, creand plata rentei, fermieri indepen-
nat rege In 1306 ~i a reu~it s~ supravietuiasc~ de a se Imbogati prin mijloace deloc etice, denti ~i muncitori liberi, In locul robilor.
pan~ cand Edward, In vars~ de 68 de ani, deja adica prin Jafuri ~i rascumparari. Aceste curente au fost accelerate de
supranumit "ciocanul scotienilor", a murit In in timpul domniei lui Edward, limba "Moartea Neagr~" din 1348-49, groaznica
timp ce se Indrepta spre nord. engleza a Inlocuit treptat limba franceza, cium~, care a secerat aproape O treime din
devenind limba oficiala -una dintre multi- populatie; printre altele, ciuma a creat O cerere
A Ostilita~i permanente plele dovezi ca vechile diviziuni care exis- urgent:l de munc~ agricol~, care i-a detenninat
Inaintea desf~~ur~rii acestor evenimente, tasera Intre normanzi ~i saxoni disparosera ~i pe proprietarii de p~mant s~ angajezelucrntori
Anglia ~i Scotia se aflasera in stare de pace ca englezii devenisera un popor individual, f~r~ s~ le impun~ conditii, f~rn s~ se intereseze
pentru o lung~ perioa~ de timp. Acum, separat de vecinii lor de pe continent. prea mult dac~ ace~tiaerau ~erbi fugari, care
datori~ r~zboaielor lui Edward, Scotia a
devenit ostil~ ~i a Inceput o alian~ cu Franta, Munca in schimbul salariilor O campul de lupta de la Bannockburn.
care avea s~ dureze 300 de ani. Au avut loc, de asemenea, schimbari sociale infrangerea lui Edward al 1I-lea de Robert
O cauz~ a e~cului lui Edward in Scotia a importante. Feudalismul era In decadere, iar Bruce la Bannockburn, in I 314, a reprezentat
fost conflictul simultan, f~ra rost, cu Franta. in serviciul bazat pe proprietati de pamint dadea o lovitura teribila adusa prestigiului regelui,
plus, sumele enorme de bani cheltuiti pentru na~tererelatiilor bazate pe bani ~i patronaj. Cu care a slabit ~i mai mult fragila sa autoritate.
campaniile din Tara Galilor, Scotia ~i Franta
l-au determinat pe Edward s~ fac~ rost de bani
prin orice mijloace, inrau~tind relatiile dintre
el ~i supu~ii s~i ~i epuizand resursele regale.
Edward alll-lea a mo~tenit aceste inconve-
niente, care erau, intr-a oarecare m;lsura, cau-
za calami~tilor din timpul domniei sale. Noul
rege a cornis ins~ ~i el citeva gre~eli grave,
cum ar fi increderea in nobilii straini ~i alte per-
soane favorizate ~i nu in proprii s~i magnati.
Baronii au trecut in opozitie deschis~ ~i au
supravegheat fiecare ~care a regelui. Marea
victorie a lui Robert Bruce asupra lui Edward
la Bannockbum, in 1314, a asigurat indepen-
denta Scotiei ~i a umbrit pozitia regelui. ins~
Edward a$tepta s~-~i ia revama ~i In cele din
urrrul i-a infcint pe dU-5manii s~i in 1322.
Totu~i, scurta sa domnie a luat sfa~it cand
sotia sa, regina Isabella, s-a Intors din Franta
cu amantul ei, Roger Mortimer, ~i cu o armat~
la care s-au al~turat ~i magnatii. Edward alll-
lea a fost obligat s~ abdice In favoarea taruI-
rulul s~u fiu (~i acesta Edward), fiind apoi ucis
cateva luni mai tarziu In castelul Berkeley.
Isabella ~i Mortimer au detinut confrolul
asupra Angliei pan~ in 1330, cand Edward al ~
lII-lea, in vars~ de 18 ani, i-a izgonit. Edward 13
alllI-lea (1327-77) a fost o persoan~ deose- .9
bi~, ca~ a promovat un cult al cavalerismu- ~
28 ANGLIA: REGALITATE $1 COMUNITATE

ati st~panil lt~

>rietari de d(

Neobi~nuita taxa electorala


I aceasta situatie tensianata, a fast intradu

dal~
li Wat

e tan:Irul I Richard al 11-


a aflat:I la ere le-a irnpu

rsibile.
:)ndu ~a lui Rich
litate parlamel

[mas singur. In 1399,


detr favoarea lui Bolingbroli

~i comunitatii nu 1 ";ise z()lvarea,

DATEIMPORTANTE 4

1215
Semnarea Magnei Carta
1:J.58
O Richard alll-Iea inmanand coroana lui Henric O John Ball conduc3nd Rascoala ,aranilor Prevederile de la Oxford
Bolingbroke, in 1 399. Bolingbroke, varul lul din 1 381. Mii de \arani au mar~aluit prin
Richard, a devenit regele Henric aIIV-Iea. Londra, distrug3nd toate registrele feudale. 1265
Victoria 'ui Simon de Montfort la Lewes;
-~ ~ --I . ;nfrangerea ~i moartea sa la Evesham
128:J.-83
Edward I cucere~te Tara Galilor
-r 1292

,::-_,~ fncredintarea coroanei


Baliol
Scotiei 'ui John

~
~
I:,,!~J 1:J.96
~ !.i;..:
l~':\+...
~,;
,~\:I!~1J.!
, .
, ;~Ii!...
...,,,~ i~ ~ Edward I devine rege al Scotiei

;~~ -"" , 1297


~ c- -~"' 'c -" '
II' I"' ~'",.~
~~...' /~ ~
II William Wallace se revoltci
~,,{'\I~ }10"';
-')~ ,i~I;'. ~ " ~
I;"'
~, 1298
-" " /1
"" "' /:/ .
~-- Edward I i/ fnfrange pe Wallace ~i fncepe
I)\'r":c,~ ~ II
~ a doua cucerire a Scotiei (panci fn 1304)
~
I;.:: ~
,- ~~ 1306
~~""
Robert Bruce devine rege al Scotiei
Edward all'-Iea
1314 este fnfrant la I
Bannockburn
1327
Edward all'-Iea este detronat ~i asasinat
\ Izbucnirea
1337
Rcizboiului de 100 de ani

» 1348-49
Moartea Neagrci
~
1 I:.;
~ 1381
Rciscoala tciranilor
1399
Richard alll-Iea este detronat