'.

Maria Treben

~.

Sanatate din farmacia - .-.

Domnului

. -

"

S I -

Stlmate Cititorulel

'f" ~:~ l.

-"<; -.<'P ~";>:-",'

in vremea din urma apar tot mal multe farti ~i alte publicatii care, intr-un mod mal mult sau mai Putin direct. se ocupa de medlcina naturista, pun in· evidenta virtutile remediilor oferite de natura.

Aceste carti exprlrna un protest implicit fala de rnediul nostru social. cuprins rntr-un proces de accelerare resimtlt ca 0 goana de-a dreptul salbatica, fenomen ce prezlnta serloase pericole pentru individul uman. Este un fapt dovedit ca 'starea noastra de sanatate se deterioreaza continuu, ca sistemul nostru nervos e supus unei suprasolicitari deloe lipsite de nocivitate.

, Din pacate, nici drastica majorare a preturilor diverselor stimulente de tipul drogurilor nu a avut, respectiv nu are efect.

Se poate presupune ca, printre altele, aici se regase~te mobilul fundamental at reorientarii interesului chiarsl in cazul speclalistilor spre modalitatile terapeutice naturale menpnute atita timp, ~i fara vreo indreptatire, intr-un con de umbra, aproape uitate; se descopera acum, din nou, ancestrala putere eurativa continuta in florile padurii. ale cimpului, in ierburi ~i arbori.

Cartea pe care ti-o oferim, draga Cititorule - ~i care s-a vindut pin a acum in numeroase tari ale-Europei in peste 5 milioatle de exemplare - e destinata ~i ea acestul scop. Autoarea, Maria Treben, incearca, prin bogatele sale euno~tinte. precum " printr -0 remarcaolla experlenta pracnca, sa se puna in slujba aeelora care ered cu sinceritate in puterea uneori aproape inexplicabila a naturli, In acelasi timp, Editura. fn deplin acord cu autoarea, tine sa precizeze cu toata taria ca, in ciuda bogatutul material bazat pe practica unei experlente benefice, nici aceasta carte - ca, de alttel, nlel alte publlcatli din domeniu - nu poate inlocui cunostlntele pe care ~tiinta medical A Ie-a acumulat de-a lungul vremll, nici procedeele ~i metodele specifice de diagnostic ~i tratament ~i nici medicamentele de mareeficacitate capabile nu 0 data sa actioneze fn

situatiile limita. ' .. - .

Cartea noastra vine insa in completarea celor de mai sus, apta fiind sa' grabeasci ~i, adesea, sa faea mai usor suportabil procesul vindecarii ~i, .gratia credintel ~I fortel interioare. sa-I faea ireversibil. sa ne redea sanatatea, sA ne intareasc.a 1ntru cradintA" incredere.

Cu aeeste ginduri va recornandam cartea Mariei Treben ~i va dorim sl fill sAnato~iI

Editura

..

'"

Prefata

•

.-

Din Sf. Scriptura, Sirach 38, volumul4:

Domnullasa doctoria sa creascs din PamTnt ,i-un Tnte/ept n-o dispretuie~te !

- In ciuda numeroaselor atacuri din diverse parti la adresa persoanel mele !?i a sfaturHor mele din brosura u Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Sanatate din farmacia . Domnului), mu~imea de scrisori primite de la oameni sanato!?i !?i bolnavi, de la medici !?i trun~duitori din tara !?i strainatate m-a determinat sa-mi. pun !?i mai de parte la dlspozipa . oamenOor cunostintele !?i cele mai noi experiente in legatura cu plantele medicinale, intr-o

nou~ editie, imbu·natatita !?i largita, a bro!?urii rnenponate. .

Tntr -0 epoca in care atll de mu~i oarneni se indeparteaza tot rnai tare de modul de vial! naturist !?i sint amenintati de boli grave din. cauza unei false atitudini in fata vie!ii, ar trebui Sa regasim drumul ce duce spre plante Ie noastre medicinale, pe care Dumnezeu ni Ie daruie!?te din timpuri stravechi prin bunatatea LUI. Preotul Kneipp scrie in ca'1i1e salepca pentru fiecare boala a crescut 0 mica planUi!" Astfel, aricare om i9i poate ajuta propria ~natate,daca va culege cu grija !?i la timp plante din IIfarmacia Domnului", daca va bea zilnic sau in timpul curei infuzia lor (sub forma de ceai), caca Ie v.a intrebuinta extractele ca freetii sau comprese, inhalatii sau adaos la apa de bale. Cel ce se decide sa intrebuinteze plante medicinale ar trebui sa lnceapa cu cele depurative (care curata singele), cum ar fi leurda, urzica, ventrilica, papadia !?i patlagina. Astfel de cure urmate exact dupa preserlpfie

-: .: nu pot face niciodata rau. Daca ele nu aduc alinare !?i ajutor sau Ie aduc doar foarte timid, :'Jl~este posibil sa -existe in locuinta sau la locul de rnonca zone geografice de perturbare. .: -Atunci ar trebuichemata 0 persoana care cauta surse de apa sobterana sau zacaminte cu

ajutorul unei nuiele, pentru a gasi ni9te zone fara radiatii.. .

in caz de lndlspozitie serioasa. de febra sl alte simptome clare de boala trebule eenrt neaparat sfatul medlcUlui, consuH:indu-1 la timp pentru stabilirea diagnosticului. Binei'nteles ca desfasurarea unei boli grele 9i consecintele ei trebuie urmarite scrupulos de

catre medIC. .

. . Faptul ca medicina predata la facultate incepe treptat sa se intereseze !?i de medicina

naturista reiese. din cel de-al XXV-lea Congres International de Perfectionere al Camerei "lli Federale. Germane a Medicilor si al Camerei Austriece a Medicilor, din mai 1980, de la . Badgastein (Iandul Salzburg), la care au participat in jur de 1500 rnedicl.

, . Profesorul universitar dr. Carl Aiken (Universitatea din Saarland. R.F.G.) argumenteaza

. 0 indreptare tot mai puternica a medicinii predate la facultate spre forte Ie tamaduitoare ale naturii in felul urrnator: "Dupa cel de-al dollea razboi mondial, medici; s-au atlat practic rieputincio!?i in fata tuberculozei sau, de exemplu, a proastei functionari a rinichilor. A urmat marea schimbare 0 data cu introducerea antibioticelor, iar astazi trebuie 'sa ne luptam deja cu urmarlle negative ale utilizarii partial exagerate, partial gre!?ite a acestor <c:blnefacatori ». La aceasta s~ adauga 0 erestere de forta unei avalanse a micozelor declansate de 0 perturbare a echilibrului biologic normal, de prea multe medicamente !?i de

alte influente ale mediuluL" - .

Urmaresc de ani de zile seslonl sl congrese medicale ale.caror rezultate apar!?i in cotldiene. Multi medici cu ccnstllnta responsabilitatii pun in garda in fata unei folosiri excesive a medicamentelor. Se 'arata mai ales cit'de perlculoase pot de~eni calmantele. Ele sint luate de nenumarati oameni fara, control medical !?i pot dauna fcarte serios diferitelor organe. Medicamente'e pentru scaderea tensiunii, de exemplu, luate timp fndelungat, provoaca la femei cancer rnarnar, dupa cum au constatat trei grupe de cer-

, cetatori care au lucrat independent unele de altsle.ta Boston, Bristol sl Helsinki.

k? dori acum sa dau acces bolnavilor la fortaJecuitoare ~i actiunea unor plante importante, prin experienta mea din uttimii doi ani !iii jurnatate, adi~ din timpul scurs de la

I

I.

j

3

. .'

MARIA TREBEN

I I

aparitla brosurll "Sanatate din farmacia Domnului", 9i sa Ie i'ntind mina pentru a sa insanato~i. Este inaltator ca omul sa poata ie9i din disperarea pnclnulta de boal~, prln propriile sale forte 9i propria sa volnta, gratie ajutorului divin al plantelor noastre rnedlclnalo. A-si recuceri sanatatea, a purta singur aceasta raspundere ridica demnitatea omulul Ihtr-o m~sura care iI scoate pe bolnav din llpsa de speranta a vietii sale.

Sint intrebata tot mereu de unde mi-am dobindlt cuno~tiri!ele despre plantele medlcinale. Nu pot da un raspuns precis. In copilarle imi petreceam vacantele scolare la familia unui .inspector silvie. Aici puteam trai si simti intens corelatiile din natura intr-un mod co depasea posibilitatile virstei mele. Astlel, copil fiind, eram deja in stare sa deosebesc orlco plants, stiindu-i ~i numele: r:u-l cunostearn Insa importanta Ca planta medlcinala. Mama mea, 0 adepta entuziasta C1 lui Kneipp, se siraduia sa ne creases pe noi, copiil, rn mod

naturist, fara inftuenta chlri,-a. . .'

Doua evenlmente mi ( :l~ ihtiparit in mod deoseblt in minte 9i viata pe cind eram copll. o vaduva In virsta de aproximativ 40 de ani, mama a trei copii si bolnava de teucomle, fusese trlmisa acasa de la spital ca fiind un caz incurabil. Medicii Ii mai dadusera trei zllo do trait. Sora ei, gindindu-se C!sp8~ata la copiii ce urmau sa ramina orfani, a dus urina bolnavei la 0 vinzatoara de bun li3ni de leac din apropiere de' Karlsbad. Desl aceasta femele a exclarnat sperlata: .Abia acurn venip!" - ierburite date au ajutat. La un consult clinic efectuat zece zile rnai tirziu nu s-a mai gasit nici urrna de leucemie. -

Un caz asernanator s-a intimplat cu 0 femeie de 38 de ani, mama a patru copii. $1 aiel era vorba deleucernie si medicii n-au mai dat riici 0 speranta, Femeia a cautat stat tot la 0 vinzatoare de plante medicinale, procurindu-si ierburile corsspunzatoare. $i-a prep rat . zilnic citeva cesf cu ceaiuri. De fiecare data cind trecea prln fata lor lua clte 0 inghititurA zdravana, Chiar daca n-ajuta, n-are nici ce sa-mi strice, s-a gindit Zece zile mal tfrzlu, rea zultatul examenului medical a fost: Nici 0 urma de leucemie!

Din aeeste exemple se poate recunoaste cit de important este sa se bea in timpul zilei 0 mare cantitate de ceai in cazul bolilor ce par incurabile. Mie mi-a fost clar de atunpi ca plantele pot ajuta chiar ~i in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase, ...

In 1961, de ziua Intrarii Maicii Domnului in biserica, a murit buna mea mama. De atunci am avut sentimentul precis de a fi lmplnsa catre fitoterapie. S-au adauqat noi expsrionte l?i treptat m-a_!11 lnteqret tot rnai puternic in problema plantelor medicinale din farm cia Domnului. Era ca ~i cum m-ar fi dirijat 0 f0l18 mai i'nalta, mai ales MaiCC!. Domnului, maroa salvatoare a tuturor bolnavilor,. ~r mi-ar fi indicat drumul cel slqur. Increderea tn EAl adorapa ~i ruqaclunea in fata unei icoane vechi, minunate a Fecioarei Maria, lcoana ajuns& intr-un mod ciudat in miinile mele l?i deci in posesia mea, au ajutat de fiecare data rn cal de dubiu.

Deci nu ma straouiesc sa indrept oamenii numai spre plantele medicinale ~i putarllG lor, ci mai ales spre forta suprema a Creatorului in ale carui miini S8 aM. cuib~ritA viata . noastra ~i care 0 hotaraste. La EL cautam ajutor !?i mingiiere, iar la boala grea luam sme i~ l?i cucernici ierburi din farmacia LUI. De EL depinde sa ne conduca, sa ne umple cu darurt

si sa .. ne dirijeze viata dupa volnta LUI! -

In lnchelereas mai vrea sa subliniez ca m-am straduit in to ate prlvlntele sA Includ toata practica mea in aceasta bro~ura revlzulta ~i cornpletata, pentru a 0 oferl in mod folositor oriienlrll, Largirea voluminoasa a materiei 0 leg de 0 rugamlnte: Nu-ml talerona!i 51 nu-ml scrletl serisori! Nefiind medic practician, nu dau consultatlll - ....

Indexul alfabetic foarte exact va va indica drumul corect pentru a folosl plant&t. adecvate. Al? mai dori sa va indrum spre brosura "Maria Treben's Heilerfolge" (Vindec~ril. Mariei Treben - Scrisori ~i relatari despre reusite tamaduitoare), aparuta la aceeasl edlturA, $i inca ceva: Nu vind plante medicinale l?i nu primesc comenzi de plante medidnalel

Grieskirchen, mai 1980

..

4

. .

Cuprins

Prefa!a 3

PARTEA GENERALA

Despre culegerea, pastrarea ~I prepararea corecta a plantelor medicinale:

Culegerea . Usc area : 6

Modurl de preparare: Prepararea ceaiului (Oparire sau infuzie . Extract rece) . Tinctura (Esenta) 7

S\.1CU1 proaspat- Terciul de plante- Compresele cu aburi din plante 7

Prepararea almilor si a uleiurilor " 7

~ile de plante (B~ie cornpteta . Bale de sezut) 8

Compresele cu ierburi suedeze 9

PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUI

Brusturele " 10

Ca~ul·popii, nalba 10

Cimbrul 13

Ciubotica-cucului , 15

Coada-calului .' , 17

Coada-!?oricelului " 21

Cre\i!?oara . . . . . . . . . . . . . . .. 23 Ort\gaica, sinzienele . . . . . . .. 25 Filimica . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28

Leurda 30

Macri~ul-iepurelui 32

Mu~etelul .

Nucul : .

Obligeana .

Papadia. . . . . . . . . . . . . . . .. 39 Patlaqlna-Inqusta . . . . . . . .. 41

Pedicuta '. 44

Podbalul : . . . . . . . . . . .. 46

Porumbul : . . . . . . .. 47

Putulita-cu-tlori-mici ..... '. 48 Hostopasca . . . . . . . . . . . .. 52

Salvia, jalesul " 54

33 Splinuta 56

35 Sunatoarea 57

36 Tataneasa 59

Traista-ciobanului 61

Turita-mare 64

Urzi~a : 65

Urzica-rnoarta-qalbena 69

Ventrilica 70

Viscul 72

lerburlle suedeze (inclusiv ret eta .Micul bitter suedez" ~i .Manuscris vechi") '" 74

Vinul pentru inima 85 Un amestec de ceaiuri pentru masa de Iarnilie 86

SFATURI PENTRU DIFERITE BOll

Acneea . Apoplexia (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de paralizie) '" 88

Apoplexia (metode profilactice) . Artroza, artrita, coxartroza . Atrofia rnusculara . Avorturile . Soala organelor auzului datorata racelii . Bolile cardiaee ~i circulatorii . Caleulul biliar . Cataraeta si glaucomul . Coliea apendiculara . Constlpatia . Cresterea frurnoasa a parului . Desosarea (retractarea gingiei) ~i dintii mobili . Diabetul zaharat . Durerile dupa amputare (dureri la pieiorultantorna) . Edemele . Emfizemul pulmonar . Erizipelul . Fimoza . Fistulele . Forrnarea g~~ei . Guturaiul de fin . Hemangiomul . Hemofilia . Histeroptoza . lnapetenta la eopii . Incontinenta urlnara . lntlarnatllle purulente ale patului unghiilor . l.acrtrnarea . Leziunile coloanei vertebrale . Menoragiile . Mirosul gurii ~i limba saburala . Nefrita si pionefrita . Nevralgiile faciale . Nisipul la rinlchi !?i la vezica ~i calculul renal . Panaritiul . Parkinsonismul . Psoriazisul . Rezultatere scolare slabe • Scleroza i':'l placi . Somnul nellnistit . Sughitul . Topirea substantei osoase . TLiilspiratia nocturna . Trernurul membrelor . Viermii . Zona zoster

SFATURI PENTRU BOll DE NATURA CANCEROASA

Cancerul ganglionilor limfatiei . Cancerul intestinelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . ...... 111 Cancerul laringelui . Cancerul limbii . Cancerul oaselor . Cancerul organelor pelviene . C .: .cerul L pancreasului . Cancerul pie Iii . Cancerul plarnlnutui . Cancerul rinichiului . Cancerut sinului . Cancerul stomacului . Cancerul testiculelor . Cancerul tiroidei . Ciroza hepatica si }~caneerul flcatulul . 'Leucemia . Tumorile

Sf at important ' , .. , 122

Fermentarea lactica .' 122

Index alfabetic , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

5

PARTEA GENERALA

Oespre culegerea, pastrarea si prepararea co recta

. a plante lor medlclnale

CULEGEREA

Premisa culegerii este cunoasterea plantelor medicinale. Daca ea este II ;'~('plinita, atunci se pune .problema culegerii plantelor la timpul potrivit, ,Ia locul po::",: ~i In

modul potrivit. ,'.

Cele mai buns efecte lecuitoare au, conform experientei, ierburile proaspat culese; ele slnt neaparat necesare pentru 0 reusita in cazurile de irnbolnavlri grave.

lerburile proaspete vi Ie puteti culege singuri. incepind cu prlrnavara tlfllr'ude, uneori deja inainte de strsltut lui februarie, pina prin noiembrie. Unele pot fi g8slta chiar in, timpul iernii sub patura de zapada, daca Ii s-a retinut locul (de exernpiu: rostopasca) .

Pentru lama se face 0 provizie nu excesiv de mare de lerburi, in acest scontrebuie sa Ie culegem in perioada continutului cel mai mare de substants active.

. .

. .

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de inflorire. La FRUNZE - inainte si dupe. perioada de inflorire.

RAoACINILE sint scoase din parnint la inceputul primaverll sau toamna.

FRUCTELE se culeg in perioada coacerii. '

A se respecta urmatoareie indicatll: Sa nu se adune decit plante. sanatoaso, eu'rate, fara insectel Sa se cuieaqa plantele in zilele insorite, in stareuscata, atunci clrtd

roua s-a dus. .'

Nu sint locuri bune de cules urrnatoarele: cimpurile ingra~ate chimic, cim~liile ~i malurile de ape murdare, intestate, terasamentele de cale ferata ~i locurlle apr l plate de strazl cu circulatieintensa. de autostrazi sl instalatii industriale.

Crula natura! (Nu rupe plantele cu rad~cina cu tot, nu face pagubel) Unele specll - monumente ale naturii - sint acrotite de lege. Exista destule planta mediclna!e cu acelasi efeet care nu S8 afl§. sub ocrotire legala (de exempJu: urechea-ursulul ""'-

ciubotica-cucului). .

A nu se strivi florila ~i frunzele in timpul culesului ~i a nu se utiliza pungi ~i sacoss de plastic pentru .adunatl Plantele incep sa transpire ~i se innegresc mai tirziu. fn tim .. pur uscatului.

USCAREA

Plantele nu se spala inainte de afi puse la uscat, dar se taie rnarunt. Ceea ce s-a cules se asaza afinat pe bucati de cjrp~ sau de hirtie netlparlta ~i se usuca la umbrA. sau in lncaper! aerisite, calduroase (p0.Juri) cit se poate de repede. Pentru radAcinl, scoarte sau portiunl foarte zemoase ale plantelor este adesea lnclcata 0 uscars cu caldura artificiala. Temperatura nu are vole sa depaseasca 35 grade, R~daclnilo ar sint spalate temeinic, viscul sl pufulita ar fi bine sa fie taiate inainte de uscare.

6

- f

I I

I

,

Numai plantele foarte bine uscate pot fi pastrate pentru iarna. Cele mai indicate in acest scop sint borcanele sau cutiile de carton ce pot fi inchise. A se evita recipientele din plastic ~i cutiile de tabla! Plantele ar trebui ferite de lumina (a se folosi borcane colorate, cele verzi sint cele mai bune). .

Aprovizionati-va doar pentru 0 singura iarnal Plantele i~i pierd cu timpul forta t~maduitoare. Fiecare an ne bmecuvinteaza cu a noua generalie de plante.

Maduri de preparare

PREPARAREA CEAIULUI

, Oparlre sau infuzie: Se taie plantele proaspets i'i se pun intr-un vas de stic!,a sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foe ~i 58 toarna peste plantele preqatite. Plantele proaspete nu se lasa sa stea in vas - pentru ca ceaiul sa "tragal! - declt foarte scurt timp (ajunge 1/2 minut)l Ceaiul trebuie sa fie foarte deschis la GUloare: galben deschis sau verde deschis. Plante Ie uscate se lasa sa stea ceva mal mult timp (repaos: 1-2 minute). Un ceai astfel preparat este mult mai sanatos i'i rna; placut ochilor.

Hadacinile se introduc in cantitatea de apa rece indicata, se pun sa dea citeva

cloccte si se lasa· sa stea 3 minute. . -

Ratia de- ceal pentru 0 zl se introduce intr -un terrnos ~i se bea din cind in cind cite 1 fnghilitura pe parcursul intregii 'zil8, corespunzator indicatiei. In general se pune 1 lingurita (cu viti) de plante la 1/4 litru de apa (=1 ceases), altfel conform indicatiei de la fiacare planta in parte.

Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu casul-popii, viscul sau obligeana) n-au voie sa fie oparite, intrucit sl-ar pierde fort,a curatlva prin actiunea caldurll. Un ceai din aceste plante se obtine prin extract rece (numit si macerat). Cantitatea in- . dtcata la fiecare plants in parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (tn general peste noapte). apoi maceratul se incalzeste doar usor (pina la temperatura buna de baut) , iar ratia pentru a zi sepastreaza intr-un terrnos care a fast clatit in prealabil cu apa fierbinte. Arnestecul de extract reee cu infuzie este considerat eel mai bun mod de utilizare a plantelor medicinale: Plantele se lasa peste noapte la reee, Tn jurnatate din cantitatea de apa indlcata, iar dimineata se strecoara. Plantele rarnase se eparesc acum cu cealalta jurnatate a cantita!ii de apa (fierbinte) si se strecoara din nou. Se amesteca extractul rece (maceratul) si infuzia. Prin aceasta preparare a ceaiulul 5e obtin substantele E,Cti'.8 care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in eea fierbinte.

TINCTURA (ESENTA)

Tincturile sint tot sxtracte abtinute de data aceasta din rachiu de secara sau de fructe de 38-40%. 0 sticla sau ait recipient ce poate f astupat 59 umple cu respectivele plante pine. la git. fara a se indesa. iar deasupra se toarna rachiu de fructe sau de secara. Sticla este lasata sa stea, bine lnchisa, la lac calduros (cca. 20 grade) 14 zile sau chiar mai mult, timp In care se aqita des. apoi se strecoara, iar ceea ee rarnlne sa stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceal, tincturile se Iau sub forma de plcaturl; uz extern: frectli sau comprese.

7

-

SUCUL PROASPAT

.. Sucurile proaspete de plante se lau sub forma de picaturi sau S9 folosese pontru tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se obtin cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic care marunteste plantele, presindu-Ie in acelasl timp. Sueurile ar trebul facute proaspat in fiecare zi. Totusi, introduse in sticlute sl bins astupate, pot tine cfteva luni daca sint pastrate la frigider.

TERCIUL DE PLANTE

Tulpinile sl frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de taitei pina se forrneaza un tercl, Acesta se lntindepe a pinza care se aplicA pe portlunea bolnava, se leaga cu 0 bucata de cirpa si se mentlne cald. Aceasta comprase. cu terci 'se poat.e pastra 9i peste noapta.

\

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTE

Se fierbe apa intr -0 oala, se atima deasupra 0 s.ita. in care S8 introduc plante proaspete sau uscate 9i se acopera, Dupa citva timp se iau plantele calde, rnulats, ~e pun intr-o pinza c~ tes~tura rara" 9i se aplica pe losul suferind. T?tul ~ste ac0p,er1t apol cu un postav de hna 91 legat stnns cu mal multe cirpe. N-are vote sa apara n1CI un fel de senzatie de rece. Foarte eficiente sint compresele cu aburi de coada-calului. Com .. presele cu aburi sint lasate sa-9i taca etectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.

i •

PREPARAREA ALlFIILOR SI A ULEIURILOR

,

Se rnaruntesc de 2 ori cite 2 miini pHne de plante. Se incing 500 grame de unturl de pore, ea 91 cum s-ar pune 9nitele la prajit. Plantele S8 amesteca in aceasta gr~slfl1e fierbinte, se lasa sa sfirTIe scurt in tlgaie, se arnesteca in contlnuare, se trage tigaia_'se . pefoe, se acopera ~i se lasa la rece peste noapte. A doua zi se lncalzeste tatul u~or, 58 flltreaza printr-o bucata de titon, iar crema astlel obtinuta se introduce cit aste caletA

in borcanele preqatite dinaints. .

Prepararea uleiurilor are loc astfel: Fiorile sau plantete se baga fara a sa indesa rntr -0 stlcla pina la gil 9i se toarna deasupra ulei de masline presate la rece, in .a~a fel rneit uleiul sa acopere plantele 'cu un strat gros de 2 degeta. Se lasa 14 zile la soare sau in apropierea rnasinii de gam ..

,

I :

I

BAILE DE PLANTE

t3aie cornpleta: Plantele respective slnt puse peste noapte la macerat tn apA rece. Pentru 1 baie este nevoie de 1 galeata (6-8 litri) plina cu plante proaspete s u de 200 grams de plante uscate. A doua zi, cantitatea respective este incalzitA, iar sxtrac .. tul este turnat in apa de baie. Durata baji - 20 minute. Inima trebuie sa stea in atara apei. Sa nu va ~tergeti dupa baie, ci sa va bagati in pat in halat sau prosop de bah~ ca

sa transplratl timp de 1 ora. .

Bale de sezut: Pentru 1 bale de sezut se iau numai 1/2 galeat~ de pl3nt~ proaspete sau aproximativ 100 grame de plante uscate ~i se procedeaza ca la bala

8

.r

complete. Apa trebuie sa ajunga pina deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicatiile

de la fiecare planta in parte! - .

Apa reincalzita a baii complete sau a celei de sezut poate fi tolosita inca de 2 ori. .

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE - (COMPRESELE CU BITTERSUEDEZ)

in functle de dimensiunea locului suferind, se ia 0 bucata mai mare sau mal mica de vat~ sau celoflbra, se urnezeste cu bitter suedez ~i se aplica pe portiunea bolnava, care a fast unsa inainte in mod obligatoriu cu untura de pore sau pornada de filimica, pentru ca alcoolul sa nu traga grasimea din piele. Se poate pune deasupra a bucata ceva mai mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leaga a cirpa calda, eventual a fa~a. Compresa este lasata sa actioneze 2-4 are in functie de boala sau de rnodul in care este suportata. Daca pacientul suporta, compresa poate fi tinuta chiar intreaga noapte. Dupa indepartarea ei, pielea se pudreaza, Daca apar totusl irit~ri ale pielii la persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie folosite timp mai scurt sau scoase din dnd in cind. Persoanele alergice nu trebuie sa utilizeze plasticul, ci vor lega direct cirpele peste bucata de vata sau celofibra. Sa nu 58 uite in nici un caz ungerea pielii cu grasime inainte de aplicarea compresail Daca apar rnlncarimi, ungeti locur cu pornada de filimica.

Cu aceste comprese nu este obligatoriu sa staf la pat; daca sint bine fixate, se poate sedea sau chiar umbla cu ele prin casa.

9

I .

MODURI DE FOLOSIRE

PLANTELE MEDICINALE din farmacia Domnului

BRU5TURELE* (Petasites officinalis) Brusturele creste pe rnaluri de riuri ~i plraie, in~anturl ,I liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur. buedaaciumei, captalan, clococean, gula-de-balta. lipan. podval- . mare, sminttnica. Este sensibil mai mare decit podbalul galben, din a can.": LamHie face parte. Frunzele sale davin mari cit palaria, sir.: usor dintate siacopsrite cu un pUf grl pe parte a interloara. FIorile, in' nuante de la alb murdar pml la roz pal, au forma unor cosulste ~i sint dispuse des pa

portiunea superioa-s a tt dpiniL . .

Radacinile, care a:J acpune antitermlca fiji au fast foarte cautate in timpul epidernlilor de duma, se culeg inct1 tnalnte de perioada de fnflorire. Ceaiul sudorific se administreazA th caz de febra, lnsuflclenta respiratorie, artrita (guta) "I

d . epllepste. Se bsau zi!!1ic, incetul cu incetul, .1-2 cestl, Frun ..

. ,II. zele marl ~i proaspete S8 aplica sub forma de compress,

nu doar la entorse, hrxatll ~i picioare ranlte de prea mult umblat, ci ~i in orlce felde arsura, in leziuni ulceroase canceroase ~i in plagi usturatoare,

Prepararea ceaiului: 1 lingurita rasa de radacini de brusture se pune peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa, se incalze~te dimlneata ~i se

strecoara, - .

Comprese: Frunzele proaspete sint spalate, zdrobite ~i aplicate sub form~ de cornpresa. Aceasta operatle se repeta zilnic de mai multe ori,

CA~UL-POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) - nurnit ~i banuti, cas, colacsl, covrigel, naloa-satbatica, nalba-rotunda, turtele - crests pe Ilnga garduri, margini de drum, ziduri vechi ~i g(ohoti~uri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiunl . populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare orneneasca, este sigur ca acolo au-fest odata 0 curte, 0 ferma sau 0 casa. Casul-poph cu frunze mari (Matva grandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalbl .. alba, nalba-de-clrnp, nalba-rnlca. Aceste plante, ca ~i alte varietali de Malva, sn,t rasplndite prin gradinile de flori 9i zarzavat. Ele contin in frunze, flori ~i tulpini substr n1$ mucilaginoase ~i tanante. Casul-popf cu frunzele mici este 0 plants tiritoare, putln lernnoasa la baza rizomului. Ea are frunze cu lujerlung, zimtate rotund ;:;1 florl rnicl, de la violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca 0 roata de ca?, de aceea nurnele de "c·l~ul· popii", Nu exista probabil decit putini copii crescuti la tara care n-au mincat a ha

'.

• Am trecut plantole in ordinea alfabeticl a donumlrii lor principale romknesti. Celelalte denumiri populare d. cir(:ulall. I1\IlI restrins4 Gint enumerate tot in ordine a1fabetici. in cadrul subcapitolului rezervat fiecilrei plante in parte (n. tr.). .

10

.rotlte de cas" sau nu s-au jueat eu ele. Fiorile, fruniele~i t~lpjnile se euleg din iunie pin a in septernbrle. Tntrueit 18 uscat se pierd din substantele mudlaginoase, planta ar trebui utilizata cit se poate de proaspata, Dar ~i planta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare.

Nalba se dovedeste benenoa mai ales sub forma de ceai ln inflamatiile mucoaselor din Interiorul organismului, in gastrite, in inflamatiile mucoaselor vezicale ' (ale vezicii urlnare), gastro-intestinale ~i ale cavltalii bueale, ca 9i In ulcerele gastriee (stomacate) ,i intestinale ... In aeest seep se poate prepara 0 supa din frunze amesteeate cu orz. IntTI selasa orzuI sa fiarba, iar cind s-a racit, se adauqa frunzele de nalba. Nalba este indicata si in caz de secretle

_ pulmonata abundenta, bron~ita, tuse ~i

rigu,eala puternidi (deci in laringita), amigdalita ~i gura uscata. Ca sa nu se distrug~ substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noaptei'n apa reee, pentru a se forma asa-numltut extractrece. Ratia pentru 0 zi este de 2-3 cesti caldute, baute in

.. fnghitituri mici. Chiar 9i in cazul unui emfizem pulmonar rebel; considerat adesea incurabil. care provoaca grele insuflciente respiratorii, nalba are un efect leeuitor. Se beau minimum 3 cestl pe zi, dupa cum am rnentlonat mai sus, iar frunzele 9i fiorile, zdrobite, strecurate 9i bine lncalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in

zona bronhiilor 9i pe piept. .

Excelente se dovedesc baile de ochi 9i compresele la ochi facute cu ceai de nalba ~Idut. pentru cazurile rare cind apare a secare a secretlel lacrimale, care creeaza bolnavului 0 oarecare lndlspozitie 91 senzatia de neajutorare.

Spalaturile cu nalba calduta sint benefice in alergiile tenului, care provoaca mlncarlrni 9i usturimi faciale. Nalba este folosita, extern, pentru rani, abcese, .. pieioare sau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. In aeeste cazuri se prescriu bai de picioare sau de miini (a se vedea .Moduri de folosire").

Aceste bai au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint foarte indicate tocmai dupa 0 tractura la picior, cind acesta este tot mereu suprasolicitatsl se urnfla.

in veclnatatea noastra locuia 0 femeie care-s! rupsese cu nisteani in urma glezna.

Avea permanent probleme cu piclorul ~i lntr-o zi a trebuit sa se interneze iara9i in spltal, Am fntllnit-o dupa ce a fost externata, schiopatlnd tare, iar piciorul era umflat pfh~ peste genunchi. Desl mergea cu baston, inainta intr -un ritm de melc. Am luat frnpreuna nalbe proaspete. A doua zi ~i-a ineeput baile. Nu exagerez cind povestesc cA dupa 0 paptartlina n-a malavut nevolede baston ~i picicn.: arata din nou normal.

, La 1ela fost ~i cu 0 alta femeie care-si fracturase lncheietura miinii drepte 9i ~ceasta 0 jsna tot mereu. Ce gospodina. ~i mama i9i poate rnqnaia mina dreapta? In fiecare noapte. rnina ii zvicnea 9i mult timpi s-a umflat zilnic. IntTIn1r'-'.J, am sfatuit-o sa faca

bai de nalba, ~i acest eaz s-a ameliorat grabnic. .

Un plclor umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrinete. ~i aici ajuta baile, de nalba combinata cu frunze proaspete de patladina. Acestea din urma se spala bine 9i se aplica umede pe rana deschisa. Rana se inehide peste noapte 9i nu se mai deschide, chiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva cu 0 astfel de rana deschisa, urrnatl-rnl sfatuI in legaturs cu frunzele proaspete de patlagina. Veti fi surprlnsi cit. de repede se va inchide leziunea. $i nuveti mai gindi, citind aceste rinduri: .Aici doamna Trebenexagereaza rau de- tot!" Dacaaflrrn toate acestea, este in urma experlentei adunate Tn ultimul timp.

-- ------

11

'"- .

I

I .

I

I

I

. ":~ I

:: :

~ ~1 I

Acum vreau sa relatez 0 lstorioara care, .desi pare rniraculoasa, corespunde totus: realitatil: Este realmente uimitor ce perforrnante poate avea aceasta micula. planta medicinal a care se tira9te pe parnirrt, Sedearn Tntr-o zl Tn Unz, singura la 0 masa a cazinoului teatrului, pentru a mTnca de prinz. 0 doarnna s-a asezat la masa mea ~II intrind Tn verba, am aflat ca-9i face griji in'legatura cu sotul ei care trebuie sa se In· temeze periodic Tn spital, lar de curind 9i-a pierdut 9i vocea. Medicii tot evitau sA raspunda la lntrebarile ei, 91 n era .. teams sa nu fie vorba despre un cancer larlnqlan, "Nu fili descuralata", i-am spus. .Jncercaf cu plante medicinale. Doar exlsta minunata nalba care ajuta Tfllaringite. Se face cu ea gargara de mal multe orl pe zl, iar resturlle plantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu fa.ina de orz - se apnca peste noapte sub forma de compress calde cu terci." Aceasta s-a intimplat lntr-o jol. La masa ne-am imprietenit ~i am facut schimb de adrese. Saptamina urmatoare, miercuri, respectiva doarnna mi-a te1efonat: .Un Inger pazitor v-a scos in calsa mea :;;1 m-a trlmls la masa durnneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum atl spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat lntontla mea de a-I scoate pe tatal el din spital, ca sa incerc sa-J tratez. cu plante medicinale. «Daca 'asta te linI9te~te, mama, lncearca!». rnl-a spus. Apolarn vorbit cu doctorul nostru care a zis ~I 91 cA n-are Tn principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat sotul acasa; al taeea gargan~, iar eu TI puneam compresele calde la git. De citeva ~ile sl-a recapa_tat chiar :;;i glasul." Dupa 0 saptamina a venit un al doilea telefon: "Sotul meu e bins ~I- . spera sa-si poata relua curTnd orele 9i sa-9i tina cursurile. A:;; vrea doar sa vA r'ilsi comunic ce a zls rnedicul primar care-I consults pe barbatul meu, cind I-am povestit

totul: «Femela aceasta rnertta 0 medalie de aur! >:;.!' _ _

.. Buna no astra nalba nu este deci eficace doar in laringite, ci 9i Tn cancer larlnqlan. In astlel de cazuri se prepara un extract rece, lasind peste noapte cantltatea de plants necesara dozei pe 0 zi sa stea la macerat in 21/2 litri de apa (1 ,Iingurita cu vfrf de plante la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceratul se lncalzeste usor ~i se tine ~ltr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte .. Sa beau 4 cestl pe parcursul zllei, Tncetul cu incetul, iar cu restul se face gargara. In cazul unei uscaclunl a gurU, gitlejulul ~I nasului, care stirneste deseori 0 puternica nervozitate a bolnavului, se face tot gargara ~i se clateste gura de mai multe oripe zi cu ceai de nalba. $i contra uscaclunll ochilor se folosesc cu succes bai :;>i comprese cu acelasl ceaL

Nalba, care creste mai ales pe linga gpspodariile !ararie9ti, este alungata. tot mal mult in zilele noastre din aceste locuri. In stradania de a lndepsrta umezeala ~I rnurdarta 9i de a da easel un aspect placut 9i in exterior, se toarna deseorl 0 fi~ie de beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apel de ploaie.Atunci i se la tnsA nalbei locut ei rnostenit de generalii, A9,a dispare tot mai mult acest mare ajutor at omenirii, pentru care n-avem cuvinte destul~ sa-i rnultumim Domnuluil

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealului: Numai ca extract recel Se pune 1 liflguritA (cu viti) de plante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, dl·

rnineata S8 inca,ze:;>te u:;>or. .

Bal de plcloare ~I milnl: 2 rniini pline die nalba se lasa peste noapte in apA re .. -ce, lntr-un recipient de 5 litri. A doua zi se lncalzeste totul atit cit suportA miinile ~i picioarele. Durata baii - 20 minute. Apa, reincalzita, poats fi Iolosita Inca de 2 ori.

12

Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea .ceaiulu' se ;,;calzesc usor in pulina apa si se face un terci, amestecindu-le cu f~ina de orz; terciul se intinde pe 0 bucata de pinza ~i se aplica local, cit e cald. .

elM B R U L (Thymus serpyllum) .'

Numit si buruiana-de-balsarn, cimbrisor, cimbru-declrnp, cirnbru-salbatlc, iarba-cucului, lamii1a,' sarpun, tamnta, timian, cimbrul creste pe pa~uni. insorite, pe povlrnisuri si pe liziere inguste ~i prefera rnusuroiul mic 'de furnici de pe c1mpii. Are nevoie de multa caldl,Jra si mull soare; de aceea ii plac suprafetele pietroase ~i pa~unile alpine unde csldura parl}intului radiaza in mod special.

In. arslta soareluf amlezii, din, pernitele florilor violete se revarsa un parfum foarte aromat care atrage insecte ~i albine. Dintotdeaurra m-au ademenit aeeste flori minunate eu mireasma lor cu totul aparte; simpatia ~i dragostea mea Ie apartine inca din copilarie.

Cimbrul a venit la noi in secolul al XI-lea din tarile

. ' . mediteran_eene, iar speciile cultivate ~i iara~i salbaticite se

gasesc in gradinile noastre mai cu searna ea clmbru-de-gradlna (Thymus vulgaris), numit ~i eimbru, -cimbrisor, cimbru-mirositor, iarba-cueului, lamitta. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-cTmp, ajunge pina la 0 inaltime de 50 centimetri. Ambele au

acelasl efeet curativ. .

Cimbrul era renumit inca din antichitate. Traoitia spune: "Cimbrul este mai ales repezit, infierbintat ~i aprins. EI stimuleaza fluxul diuretic ~i clclul lunar, accelsreaza avorturlle, iar la- 0 nastere norrnala grabe~teie9irea pruncului din trupul mameL Bautura preparata din el curata partile interne ale orqanisrnului."

Stareta Hildegard von Bingen mentioneaza cimbrul ea leae tmpotriva leprel, a parallziei si a bolilor de nervi. Cine bea dimineata in loc de cafe a a ceases cu ceai de cimbru va resimti curind efectul sau binefacator: 0 prospetlme a spiritulul, 0 senzatie placuta in stornac, lipsa tusei de dirnineata ~i 0 stare generala buna.

Cimbrul, rnusetelut ~i coada-sorlcelului eulese in soare ~i aplicate ca perna uscata de plante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in afinarea durertlor nevralgice faclale. Daca acestea sint insotite de crlsparl ale fetei, se Ioloses.c suplimentar 0 perna uscata de pedicuta. Un' taran' in virsta de 79 de ani sufe: .:,8 .~c 27 de ani de 0 grava nevralgie faclala. Fusese operat deja de citeva -orl la fata. I~i atrasese boala cind venise intr-o zi acasa ud leoarca de la cimp si, fiind chemat in cautatea sa de primar la p ~edinta urqenta, nu avusese timp sa-si schimbe hainele, ;. !';' cind cu ele ude pe el. In ultimele luni ale bolii, gura i se retrasese cu dureri man ap: u, pe pina la ureehe._ Compresele cu ierburi suedeze i-au ad us la inceput 0 usoara ameliorare. Abia cind plantele enumerate mai sus ~i culese in' so are is-au aplicat ca p;erna, s-a vazut fulgerator 0 schimbare in bine. A mai baut din acest fel de ceai ~i dupa ce i-a trecut nevralgia faciata.

Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Dol ani am tot tncercat fara rezultat diferite metode. Dupe. 0 singura baie de crnoru, cu durata de 20 minute, la care fusesem statuita, a lesit un alt eopil din cadit Ca 9i cum s-ar fi apasat un buton, a cazut de pe el tot ce era bolnav asemenea unui palton 9i din acea zia

fnceput sa infloreasea in mod vizibil. .

13

~ I'

. '

Cimbrul se culege in perioada infloririi, din iunie pina in august; eel mal bun ·133te eel cules in soarele amiezii. Fiorile pot fi puse intr-o sticla urnpluta pin~ la git ~i lasate 10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop. Uleiul de cimbru se folosests contra paraliziei, in apoplexie, scleroza in placl (multtpla], atrofie rnusculara, reumatlsrn sl entorse.

in' cazul erampelor abdominale, stomaeale ~i menstruale, ca !iii in spasmele organelor pelviene (genitale), este indicat elmbrul atlt in uz intern cit sl in uz extern. Sa beau 2 cestl pe zl, Fiorile eulese in soarele amiezii si uscate se aplica extern sub formA de perne de plante in cazul crampelor. inainte de culcare, aceasta perna se incalze~ta intr -0 tigaie sise pune pe stomac sau bazin. Se recornanda pernele de plants ~I Tn

umtlaturl, contuzll ~I reumatism vechi. .

Asocia Tn parti egale cu patlagina-ingusta., cimbrul l?i~a dovedit eficacitatea rn cornbaterez .fecliunilor callor respiratorii, a sec[etiilor abundente ale bronhllior ,I a astmului bronsic, ba chiar a tusei convulsive. Intr-o ceases cu apa fierbinte 59 Introduc 0 telie de'lamTIe !?i 1 lingurila de amestec cimbru-patlaqlna. Bepaos: 1/2 mlnut, Ceaiul trebuie baut toarts flerbinte ~i in inghitituri mici. Se prepare proaspat de 4-5 orl pe zi: caca arnt3ninta pericolul unei pneumonii, acest ceai luat din ora-n ora tn inghitituri rnici nu-si va rata efectul. Din fericire, mal exista. inca multe mame care n-au uitat crnbrut. De foarte multe ori nu se tine insa seam a de faptul ca daca se dA coplilor bautura direct de la frigider se poate ajunge la 0 bron~ita cronlca, iar aceasta duce ih

- anii urrnatorl la emfizem cu grea insuficienta respiratorje ..

Tinctura de cimbru (a se vedea IIModuri de tolosire") serveste ca frecVe pentru fortificarea rnembrelor la copiii slab dezvoltatl: dar 9i bolnavii de scleroza in pracl

. (multipla) ar trebui sa apeleze la aceasta trlctlonare. ..-

De cit chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp cu cimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai, Multi copii agitati sau nervosl au capatal un somn sanatos printr -0 baie de cimbru. Dar !?i oamenii suferind de surescitare nervoasa ~i depresiuni se insanato~esc la scurt timp dupa ce fac asernenea q_~1. _

N-ar trebui trecut cu vederea faptul ca aceasta planta - rnedlcinala esta un remedlu lndicat contra patimei betiei. Se toarna 1 litru de apa clocotita peste 1 pumn plin de cimbru, se acopera !?i se lasa 2 minute in repaos. Ceaiur se pune lntr-un terrnos ~I sa

_ tia alcoolicului la fiecare sfert de ceas cite 1 lingura plina. Urrneaza greturi. varslituri, purgajie !iii urinarl puternice, valuri de sudoare, 0 mare pofta de mincare !?i senzatls de sete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile, iar mai tirziu tot mal rare, cura se repeta.

$i in crizele de epilepsie se recornanda cimbrul. Ceaiul, 2 cesf pe zi, nu se baa Tn criz~, ci pe tot parcursul anului sub forma de cura de 2-3 saptamini, cu intreruperi de cite 10 zile, Minunat !?i foarte prielnic este siropul de cimbru. in racell, al sa adrninistreaza inaintea meselor.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 0 lingurita (cu virf) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspAt

fiarta !?i se lasa sa stea putln, . _ , ,.,

Adaos la baie: Pentru 1 baie cornpleta - 200 grame de plante (a se vedea ,,8ai complete" la capitolulPartea generalall).

Tlnctura de cimbru: Cu inflorescentele eulese in soarele amiezii se umple 0 sticla pina la git, fara a se indesa, se toarna rachiu de secarA sau de fructe de 38-40% !iii se lasa sa stea 14 zite la s.oare.

14

Ulal de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele. amiezii S8 umple a stlcla, fara a se indesa ~i se toarna deasupra ulei de rnasllne presate la rece, in asa fel ineit uleiuf sa stea peste florl intr-un strat gros de 2 degete. Sa

lasa 14 zile la soare sau in apropi erea rnasinil de gatit. . .

PernA de plante: Se umple 0 perna cu plante ~i se insaileaza.

Sirop de cimbru: Fiorile ~i tulpinile eulese in soare se umezese cu miinile ude la introducerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafinat ~i se apasa pentru a se indesa in borcan. Se lasa totul cca. 3 saptarninl la lac insorit. La filtrare, florile ~i tulpinile imbibate cu zahar. trebuie spalate doar cu putina apa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sa se eva pore fara a-I lasa sa flarba. Siropul n-are voie sa devina niei prea

subpre, nici prea gras, deci este lasat sa se raceasca 0 data sau de

doua orl, pentru a se face 0 proba,

. CIUBOTICA-CUCULUI (primula officinalis -- P. veris)'

Fiorile galben-aurii ale 'acestel specii de ciubotica'; cucului rasplndesc 0 mreasrna placuta, asernanatoare mierii l?i formeaza a urnbela dispusa pe 0 tulpina inatta de 10-20 centimetri, care se fidica din centrul unei rozete. Aceasta varietate se mai nurneste ~j agJica, anghelina, calce, cinci-foi, clzma-cucului, talpa-qlstel, t~a-caprei, t~a-aii, urschita-ursulul. Ea crests cu precadere pe cimpiile din zonele deluroase ~i prealpine.

Foarte rasplndlta Primula eliator, cunoscuta tot sub numele de elubotlca-cueutul, dar 91 de aglid, agrigel sau tita-vacii, creste pemai toate cimpiile, la margini de paduri si sub tufisuri ~1 poarta pe tulpina inalta 0 umbela florala de un galben deschis, cu un parium slab. Forta ei curativa este egala Tn valoare cu cea a Primulei officinalis, putind fi toloslta exact in acelasl fel.

o altasubspecle, Primula auricula, cunoscuta sub denumirile de urechea-ursului, ciubotica-cucului, ciubotica-ursului, urechea-soarecelui, urechiuse, este 0 plant~ alpina, care se afla' sub stricta ocrotire a legii, neavind deci voie sa fie culeasa,

Aflindu-ma intr-o societate, vecinul meu qe masa rnl-a povestit ca estela Gallspach fa cura, Aceasta fusese ultima sa speranta. tntrucit cura se apropia de sffr~it probabil fArA niel un rezultat, nu stla ce sa mai faca. In ciuda somniferelor foarte puternice, nu

putea dormi. Neurologii din Linz !?i Viena nu l-au putut ellbera de acest calvar: Cind se ~~

mUnds seara fn pat, mort de abase ala, n cuprinde a dursre de pares i-ar stinge cineva

o 'igar~ aprinsa pe partea anterloara a labei piciorului. Din aceasta cauza este fizic !?i

suflete~te fa pamint !iii in pragul disperarii. I-am spus ca stlu un ceai exeelent contra In-

acmnlet Dar va avea el oare efect imediat din pricina administrarii indelungate a unor

somnifere dintre cele mai puternice? - A incereat. Am facut cuno!?tinta pe 7 deeembrie

1976. ~apte zile mai tirziu am mers in viz ita la niste amici de-a; lui care rni-au eomuni-

15

J I

.1

cat inca din u~a bucuria ca prietenul nostru comun i~i recapatase somnul. In acolasl timp ii disparuse ~i durerea din laba piciorului. Ceaiul it ajutase sa-l?i reg~seascf\ sanatatea in cel mai scurt timp, inlaturind sl toate tulburarlle nervoase. Mec.1icul cara-l trata I-a rugat apoi sa-l dea reteta acestui ceai special contra insomnlel:

Se opareste 1 lingurita (cu virf) din acest amestec cu 1/4 htru de epA si se lasa sa stea 3 minute. Ceelul se bea foarte cald, in inghiliturl mlct, inainte de culcare. Se poate fndulcl cu pu!ina miere dupa gust.

. Ceaiul ar trebui preferat oricarui sornnifer chimic: Ace::,-~a din urma dlstrug t

sistemul nervos, in timp ce ceaiul inlatura toate tulburarlle nervoase. '\

Mama mea culegea in fiecare prlmavaraciubotica-cucului pentru ca stla ce influenta tlnlstltoare are asupra inimii ~i a nervilor. Se aduna lntreaoa umbela floralA SUa perioara. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. cXista 0 fotografie da-a lui in care poate fi vazut cu ciubotica-cuculul in rnlna, Prin el!ectul el depuratlv, clubotlca-cuculul elimina toate substantele taxiee care due la artrlta (guta) ~;I boll reumatice. Preotul Kneipp afirrna: "Cine are predispozhle spre boala articulatiilor sau afectiunea membrelor (intelege prin aceasta artrita-si reumatismul) sa baa zilnic 0 pea rloada mai lunga de timp una pina la doua cesti 'cu ceai de ciubotica-cuculul. DurerUe

puternice se vor atenua si cu timpul vordisparea camplet." ..

Ceaiul de ciubotica-cucului este in plus si un rnijloc excelent de intarire a nervllor ~I de tonifiere a lnirnii, calmeaza migrena 9i durerile de cap pe baz3 nervoasa, are un efect ieslt din comun asupra lnflamatlel rnlocardulul, a hidroplziel 9i a tendlntel sprs apoplexie. 0 fiertura de radikini. arnestecata cu miere, da un ceai pentru rinichl care ajuta la eliminarea calculului vezical (pietrei la vezlca).

50 grame de clubotlca-cucului 25 grame de flori de levantica 10 grame de sunatoare

15 grame de con de hamei

5 grame de radaeini de odolean

Se recornanda urmatorul ceai depurativ de primavara:

Se tolosests 1 lingurila (cu v~1) din

50 grame de clubotica-cucului acest-amestec la 1/4 Iitru da apa, 'plan-

50 grame de mladite de soc tele 'se oparesc si sa rasa sA stea 3

15 grame de frunze de urzici minute, Se beau tn tlrnpul zilai 2 -ce"ti,

15 grame de radacini de papadle inghi!itura cu InghititurA;. cealul 99

indulce~te eventual cu putlna miera. (Prin mladite de soc se inteleg mugurii tineri, care tocmai rasar primavaral)

. Perforrnante foarte bune in afectlunlle inimii realizeaza vinul de ciubotica,cucului. pe care nl-l putem prepara sing uri primavara. Se umple 0 sticla de 2 litri cu flori proaspete de clubotica-cuculul (umbelele florala intregi). fara a S9 indesa, iar deasupra se toarna yin arb: natural, curat. Fiorile trebuie sa fi~ acoperite. Sticla sa lasA, astupatA user cu un dop de pluta, sa stea 14 zile in soare. In afec!iunile cardlace sa is din ctnd Tn cind citb 1 inghititura de vin, cardiacii pot sa bea pina la 31inguri plina pa zi.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 Iingurita (cu virt) de plante cu 1/4 litru de apa ~i sa klsA sa stea putin.

16

Vln pentru inima: Modul de fabricare sl folosire se cauta la fragmentul

respectiv din text! . .

Ceal pentru dorm it: Modul de amestecare !?i de utilizare se cauta la fragmentul respectiv din text!

Ceal de primavara (depurativ): Modul de amestecare !?i utilizare se cauta la fragmentul respectiv din textl

COADA-CALULUI (Ecjuisetum arvense)

Denumiri populare: barba-ursului, bota-catului, bradisor, coada-iepei, coada-rnlnzulul, nodatica, opintici, parul-porcutui, siru~lita .

. Primavara timpurie, din rizomul care creste adin~ ies mai ·Tnti! tulpinile fructului, colorate maroniu, rodtoare ~i purtatoare de sport Abia mai tirziu apar frunzele verzi ~i inalte de pina. la 40 centimetri, care se

" asearnana cu niste braduti cu forma requlata, Coadacalului se gase~te pe clmpurl. terasamente de cale ferata ~i povirnisur! Acea 'varietate care creste pe pamin_t argilos este cea rnai tarnaduitoare. Contine, in

functie de locut de amplasare, 3-16%' acid siticlc care produce un efect curativ faarte bun. Bineinteles ca se va . evita planta de pe ogoarele ingra!?ate chimic. Coada-calului cu ramurelele foarte fine creste cu precadere in paduri 9i liziere. $i aceasta varletate are putere de leac.

in medicina populara, aceasta planta rnedlcinala a fost apreciata inca din timpuri lndepartate, in special datorlta tortei sale hemostatice (care are proprietatea de a opri hemoragia) sl a reusitelor in cazul bolilor renale ;;i vezlcale grave. Totusi, ea a fost data uitarli in decursul vremurilor. Chiar preotul Kneipp, marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus coada-calulul.la importanta sa anterioara. EI 0 declara drept "unica, de neinlacuit ~i tnapreciabila'' in cazul hamoraqtllor, al varsaturllor cu singe, al afectiunilor vezicale sl renale, al pietrei si nisipului. "In 0 mie de afectiuni", scrie el, "in rani necrozate chiar in abcese canceroase sau osteoporoza, coada-calului obtine perter: j lante' iesite din com un. Ea spala, curata, dizolva, arde, Yndeparteaza tot ce este- .stricat. Ads-sea, planta urneca, calda este fnvelita in cirpe ude ~i pusa pe locul care trebuie sa se vindece."

Preotul elvetian KOnzle afirrna ca tof oameniiincepind de la 0 oarecare virsta ar trebui sa ia zilnic ca bautura permanents c. c,ea~ca cu ceai de coada-calului. Atunci toate durerile reumatice, artrltlce ~i nevr~j~;(;e ar disparea, fiecare om ar avea un apus de viata sanatos. Povesteste ca un barbat de 86 de ani a fost eliberat datorita unei bai cu aburi de coada-calului de 0 derere ingrozitoare provocata de 0 formare de calcul l?i ca a mai trait inca rnultl ani. Preotul elvetian mai spune: .Cele mai puternice hemoragii ;;i varsaturi cu singe Ie va vindeca planta, luata intern sub forma de

ceai fn timp scurt, ba chiar aproape pe lac." ."

In cazul racelilor vezicaleel al durerllor spastice nu exista un remediu mai bun decit 0 infuzie de coada-calului ai care! vapori sint lasati sa actioneze asupra vezicii, fnvelindu-se bolnavul 10 minute intr -un halat de baie. Repetind aceasta procedura de

17

1-" .,

.' IJ

T.~

I

r

citeva ori, se produce 0 disparltie treptata a raulul, Batrlnii care deodata nu mol pot urina l?i se zvlrcolesc de durere, intruclt urina nu iese deloc sau doar pic~turA cu picatura, sint eliberati de chin gratie acestor aburi fierbinti de coada-ealului, filirA ca medicul sa-i sondeze.

. in cazul nisipului la rinichi, al calculului renal ?i vezical (pletrel la rlnlchl ~I la vezlca) se tao bai de sezut flerblnf cu coada-calului, bindu-se in acelasl timp csal cald de coada-ealului in inghitituri mici si tinindu-se urina, pentru a a ,9oli in eela din url11A cu presiune. in acest fel, piatra se elirnina de cele mal multe ori. In legatura cu acaste indrumari am primit scrisori care nu fac decit sa confirme cele de mal sus: Metoda a dus la eliminarea calculului renal, respectivii oameni se simt bine ~i nu-l mal JeneazA

nimic. .-

in situatii in care alte mijloace diuretice nu au' avut efect, coada-calului a alutet, ca de exemplu in retentllle de apa in perlcard, in pleura sau in tulburarlle renalo de dupa scarlatina l?i alte boll infectioase" grelH cu dereglari in eliminarea apel, Dup~ ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calulul este un mljloc excelent atit intern cit ~i extern pentru a ajuta functionarea norrnala a rinichilor ~I a vezicii urinare.

o sinqura baie de sezut cu coada-calului face minuni in lnflamatltle baztnotulul renal ~i in plonefrlta, Pentru aceasta se foloseste - deci numai ca uz extern - coadacalului cea inalta, care are nlste tulpini de grosimea degetului l?i creste in c~npiils mlal?tinoase 9i pal?unile alpine 9i care / aduce 0 usurare in cazul acestor maladll, 0 buna cuno9tinta de-a mea a zacut saptarnlnl 9i luni intregi in spital la lnnsbruckeu 0 grava inflarnatle a bazinetului renal. Neintrezarind nici un sfirl?it al sufertntel, mi-a .trimis de-acolo un semnal de alarrna, Am statuit-o sa taca a baie de sezut cu coada-calulut. La putine zile a sosit 0 scrisoare: IIMi-ai salvat vlata. Sint acasa. Baia de sezut cu coada-calului rnl-a luat tot raul, dindu-mi forte noi." Coada-calului cea inelta, cu tulpini groase cit degetul, cuteasa de pe cimpii mlastinoase l?i pal?uni alpine are vole sA fie folosita numai pentru bai de sezut, Pentru uz intern, deci prepararea cealulul, S9 la numai planta culeasa de pe ogoare, drumuri de tara sl liziere.

Dupa 0 nastere grea se poate Intlmpla ca la tinerele marne sa apara tulburArl de vedere, cauza constind binelnteles In faptul ca la nasterea unui copll rinichil felnell au avut de suferit ~i ei. Baile de sezut cu coada-calulul actloneaza din exterior in sensul _ i provocarli unei irigari sangvinea rinichilor, care trage preslunea rinichilor din ochl, in

asa fel incit tulburarile de vedere dispar treptat.

Marele medic german dr. Bohn, adept allui Kneipp, lauda coada-calului ~l puterile sale: IIPe de 0 parte, coada-calului este un mijloc lmpotriva hemoraglilor, pe del alta - l?i aeeasta in rnasura cea rnai mare - un leac pentru rinichi. Dupa consumulinfu~le' de coada-calului se elimina cu usurinta si din abundenta 0 urlna lnchisa la culoare. In caz de hidropizIe este un remediu rapid si eficace." clnd nici un alt mljloc diuretic nu-~ rnai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante ~i se beau 4-5 zlle (tn cazuri rebele pina la 6 zile) in slr cite 5-6 cestl cu ceal de coada-calului, dar numal th inghitituri mid; repartizate pe parcursullntregii zite. Practica arata ca in cel~ mal multe

cazuri urina se va elimina. . "

fn cazul unor eruptll cutanate (de plele) tnsottte de mincjiriml, chiar dac! smt cu cruste sau cu puroi, ajuta spalaturlle l?i compresele cu infuzie de coada~calu'u" Spalaturile l?i baile cu coada-calului sint de folos ~i In cazul lnflamatlllor purulonte nt. patulul unghiilor, in eel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozel, at tlinl10r vechl sl care nu se vlndeca, al ulceratiilor canceroase, al stratulul cornos de ta d~lcii, al flstulelor ~i peclnginei !iii al alter eczeme, cit ~i allupusulul. Se poato ,-lplica ~i planta oparita, invelita calda in clrpe. Pentru a combate hemorolzll dut~rc~1 ~ nodulli hemoroldali se apliea un terci de plante proaspete, care se face 3stf~l: S~

18

.

$p.;ll~ coada-calului proaspata ~i se farimiteaza bine pe un fund de lemn pina se

tormeaza un terci.· .

tn hernoraqll nazale continue se pune 0 compress cu infuzie racita de coadacalului. Ca mijloc hemostatic. ea ajuta In hemoragiile pulrnonare, in metroragll (hemoragii uterine neregurate). in hemoragiil~ stomacale ~i ale hemoroizilor. Aiei te nevole, fireste, de un ceai mai concentrat. In mod normal se calculeaza pentru 1 ce8~clt (1/4 litru) 1 Iinguri1a cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insa 2-3 lin- - urit& cu virf la 1 ceases. Coada-calului ajuta. cornbinata cu ventrilica. lncornbaterea rterlosclerozei 9; a amneziei prin efectul ei depurativ. Po ate fi caracterizata drept

mUIoeul eel mai bun de prevenire a cancerului. .

TInctura de coada-calutui este ~i' un remediu deosebit de bun contra picioarelor e re transpira (a se vedea •• Mflduri de folosire"). Picioarele spalate ~i uscate bine sint frlctionate cu aceasta tinctura, In plus, trebuie sa 58 bea zilnic, dirriineata, pe stomacul goh 1/2 ora inainte de micul dejun, 1 ceases cu ceai de-coada-calulul. La fel de bine 8juta contra transpiratlei picioarelor ~i baile de picioare cu coada-calului (a se vedea "Moduri de folosire"). Pentru a combate matreata, parul se spala zilnic cu infuzie de ~ada-calului, dupa care se rnaseaza cu ulei 'de masllns de calitate. Matreata va

dlsparea foarte curind. . ,

Coada-calului arnestecata cu sunatoare,: oparita si'consurnata 1-2 cesti pe parcursul zilei, in timp ce seara se maninca hrana salida, ajuta impotriva lncontlnentel urlnare. Se recornanda ca apa de gargara in amigdalite, lntlamatll ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, singerari ale gingiei ~i gingivite, fistule ~i pollpl in cerul gurii ~i git .. Fernelle care au scurgeri ar trebui sa faca bai de sezut cu coada-calului.

Nu trebuie uitat ca aceasta -planta medicinal a este unul din leacurile pulmonare cele- mai bune, atit in eaz de bron~na cronlca, cit 9i de tuberculoza putmonara. Prin consumul regulafde ceai se obtine a insanatoslre a ptarnlnulul tuberculos prin aportul de acid silicic, dar 9i inlaturarea slablclunll generale existente in decursul bolii pul-

monare. .

Noile rezultate ale cercetarilor lndreptatesc, conform botanistului austriac Richard Willfort, sa se presupuna ca prin utilizarea mai indelungata a ceaiului de coada-calului, tumorlle maligne sint stopate in cresterea lor 9i in cele din urma facute sa dispara. Chiar polipii organelor "pelviene sau cei rectali sau tntlamattne bursei sinoviale se combat in acest chip. In plus, se folosesc in anumite cazuri compress cu aburi de coada-calului 9ibai de sezut cu coada-calului. Aceste compress cu aburi ajl..lta ~i in durertle stomacale spastice, in crizele hepatice (de ficat) ~i b iii are' (ale vezicolei blllare) ~i in blocajele dureroase care dauneaza actlvltatll cardiace prin presiunea lor

ascendenta. .' - .

La 19 decembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era vorba de un fermier de 49 de ani, caruia irA aparuse In talpa 0 umflatura tare care-i pricinuia dureri marl, Nu mai putea sa calce. In spital a fast !inut citevazile 9; tnrnis iara~i acasa. L-am sf~tuit sa-~i puna comprese cu aburi de coada-calului care dlzolva chiar 9i tumorile maligne. Va puteti imagina cit am fast de surprinsa dnd mi s-a telefonat pe 22 decembrle, deci 3 zile mai tlrziu, ca urntlatura disparuse complet. Pielea era nltet flasca 9i moale la plpait, iar umtlatura tare nu se mai simtea. Un nou miracol din farmacia

O I " -'

omnu Ul. _. ..

Am putut constata din experienta ca 9i cele mal grave discopatii dis par foarte rapid cu ajutorul bailor de sezut cu coada-calului, daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv. Radiografiile arata coloane vertebra!e uzate din cauza virstei, la care TnsA nu se vede nici 0 cauza care sa stlrneasca dureri. Presiunea unui rinichi dereglat, care, dupa cum a dovedit-o experlenta, actioneaza ascendent, se plaseaza in nervii de la suprafata care merg de-a lungul 9irei spinarii 9; pricinuiesc aceste dureri. Oeci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de presiunea exercitata de rinichi asupra

1.

19

.' .

nervilor care sint deschisi. 0 baie de sezut cu coada-calului indeparteaza imediat, prin efectul sau in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascsndenta.

o femeie in virsta de 38 de ani se trata de trei ani de dureri de dlscopatle. in loc sa slrnta 0 ameliorare, durerile se accentuasera si femeia a intepenit atit de tars in zona umeri-git, incit dirnlneata nu se mai putea rldica din" pat dedl cu ajutorul unal bare pe care sotul ei i-a fixase de plafon deasupra patuluL In perioada aceea am ~Inut o prelegere la Steyr ~i eu aceasta ocazie am eunoscut-o. Va veti mira desigur aflrnd eA femeia a scapat, dupa 0 sinqura baie de sezut cu coada-calului, de toate durerlle ~1 de

anchlloza. " .

Acelasi lucru este valabil in ,Jegatura cu discopatia pricinuita de mersul cu tractoru!. Mi~dlrile zguduitoare nu vatameaz~ discurile intervertebrale, ei rlnlchil sint eel dereqlatl din, cauza acestui film sacadat. la nastare de. Ind_ata a presiune ascsndenta,

pe care bailede sezut eu co?<-calului 0 lndeparteaza, . ~ .

o doamna din Elvetia era de c~iva ani teapana ca un bat din cauza vertebral corvleale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus a amelia rare pasaqera, nlel pe departe Insa 0 vinde.eare. Am <unoscut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nu foarte convlnqator di va face 0 bale de sezut cu coada-calului dupa intoarcorea acasa. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie: Dupa nurnal 10 minute de baie calda de sezut cu coada-calului a trecut orice anchiloza. Si niei n-a mai revcnit

vreodata, dupa' cum am avut ocazia sa aud dupa multi ani. .

Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in scrierile sale: "Doua trelrnl din toli bolnavil de nervi nu ar Cljunge in .sanatorii, daca rinichii lor ar fi sanato"I.' De atunei am putut sa sfatuiesc multi oameni neferlcitl, care din cauza dereglartlor' rinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei fixe) ~I accese de nebunie, sa feel! b~l de sezut cu coada-calului ~i sa-l ferese de spitalul de bali nervoase. Aiei trebule folosit intern, pe linga urzica ~i coada-soricelului, ~i ceaiul de coada-calului, dirnlneata ~I

seara cite 1 ceasca.· .

in tulburarlle renale grave lnsotite de toate efectele lor secundare trebule lntrebulntata pentru baile de sezut coada-calului proaspata; eel mai bine, dupA cum am mai rnentionat, cea inalta de pe cimpiile mlastinoase. Pentru 1 baie esta necesara o galeata de 5 litri pli(la cu plants (a se vedea .Moduri de folasire" ca ~i "Sa; de sezut" din capitolul .Partea generala"). In timpul baii de sezut, rinichii trebuie sa stea subap! - durata baii: 20 minute! A nu se sterqe dupa baie, ei a se intra in halatul de b le~, a transpira 1 ora in pat. abia apai a se imbraca lenjeria de noapte uscata. Rernc.~lzit4, baia de sezut mai poate fi Iolosita de 2 -ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu virf) de eoada-calului Is 1 litru de apa - sa opareste, se

las a s.a stea putin, '..

Compresa cu aburi: 2 miini pline de coada-ealului se pun intr~o sita care sa agata peste un recipient cu apa clocotlta. Cind plantete sint fierbin~ ~I mol, se invelesc lntr -0 pinza de in ~i se apliea pe locul suferind. A sa impachata neaparat cald! A se lasa sa actioneze mai multe ore seu peste noapte.

Tlnctura: 10 grame de eoada-calului se lasa la macerat eu 50 grams de) . rachiu natural de secara. Se lasa sa stea 14 zile la scare sau alta surs! de caldura. Se agita zilnie!

20

Blli de sezut: 100 grame de coada-calului se la~a peste noapte in apa rece, in ziua urmatoare maceratul se infierbinta p~na da in cIa cot si se adauga la apa de bale. Durata baii - 20 minute. A nu se steroe dupa baie, ci a se intra umed in halatul de baie, a transpira 1 ora in pat. Apa baii trebuie sa

. acopere rinichii.

Compress cu terci: Coada-calului proaspata este spalata bine 9i farfmitata pe

un fund de lemn pina se forrneaza un terci. .

.' '

COADA-SORICELULUI (Achillea millefolium)

•

Alte denumiri: alunele, bradatel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-stranut~toare,' prisnel, , rotatele-albe, sorocina.

Ooada-soricelului este 0 planta medicinals careia nu putem sa' nu-i rezervarn un loc in viata noastra, Desi ea constitule sprijinul nostru de baza in unele maladii grave, este considerata -in primul rind 0 planta de leac pentru femei. Nu am cuvinte suficiente ca sa recomand femeilor coada-soricelulul. Preotul Kneipp este de parers in scrierile sale: IIDe multe nenorociri ar fi crutate femeite, daca ar

A '" .. A ; - •

recurge din cmd m cmd la coada-sorleelulul!"

Ca este vorba despre 0 fata ttnara care are tendints spre un ciclu neregulat sau de 0 femaie mai in virsta aflata in plina mencpauza sau care a trecut de aceasta perioada, pentru orieare, fie - tfi1ara, fie batrina, este" important sa bea din dnd in cind cite 0 ceasca cu ceai de eoada-soricelului. EI influenteaza in toate pnvlntele in mod favorabll organele pelviene (genitale) ale oricarei femei, asa ca -0 femeie nu po ate face nimic mai bun pentru sanatatea ei decit sa-~i

culeaga, cu ocazia unei plirnbari prin padure 9; cimpie, un buchet proaspat de coada~oriceluluL Ea creste in cantitati mari pe cimpii si drum uri Inguste de tara, pe la margini de pAduri si de lanuri de cereale. Fiorile sint aJbe sau trandafirii si au in soare un parfum aromatic, acrisor, FIorile trebuie culese in soare puternlc, 'caei atunci Ie crests contlnutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare.

Cunosc 0 tfnara hangit~ despre 'care s-a spus decdata ca ar ave a cancer la orgonele pelvlene. Is-au prescris raze cu cobalt. Rudele sale au fost Instiintate de medici ca boala este incurablla. M-am gindit la preotul Kneipp si la indicatiil8 sale in legAtura cu tulburarile organelor pelviene ~i l-am recomandat tinerei fernoi sa ~)ed atita ceai de coada-soricelului pe zi cit putea sa suporte. Ce mirata am fost cind am primit, nici trei saptamini mai tirziu, prin posta vestea ca se simte excelent 9i ca lncet, dar

sfgur, a fnceput sa-~i reeapete grel,ltatea norrnalal .

fn cazul unei lntlamatll a ovarelor se intimpla adesea ca prima baie de 98ZUt eu coada-sortcelulul sa ~i alunge durerile, iar inflarnatia sa se retraqa treptat. ~ fel de eficiente slnt- aeeste bai in lncontinenta urinara a oarnenllor batrini 9i a copldor, ca 9i in leucoree (poala alba! scurgeri). In aceste cazuri trebuie sa se bea suplimentar

ceai de coada-sorlcelului, ~i anume '2 cestl pe zi. .

~i la prolaps uterin se faco perioada mai indelunqata de timp bai de sezut eu coada-sortcelului, Sf:! beau in plus 4 cesti cu ceai de cretisoara pe parcursul intregii

21

r

zile, inghititura cu inghititura, ~i se rnaseaza cu tincture de traista-ciobanulul zona pelviana, pornind de la vagin in sus.

Mlomurile sint facute sa dispara cu ajutorul bailor zilnice de sezut cu coadasorlcelului continuate 0 perloada mai lunga de timp, plna ce controlul medical va constata retragerea lor totala,

o tinara fata de 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginecolog l-a prescris pilula. Ciclul tot nu i-a venit, in schimb i s-a marit enorm volumul sinilor. A refuzat sA ia in continuare pilula. ingrijorata, mama ei a venit la .rnine. Am statult-o sa-l dea fetei •. zilnic, dlmineata pe stomacul gol, 0 ceasca cu ceai de coada-sortceluhn. Dup~ patru saptamini, totul a fost in regula ~i asa a ram as sl plna astazl. lml amintesc ~i de 0 altA situatle asernanatoare, care a ajuns insa un caz pentru spitalul de boll nervoase ca urmare a faptului ca nu i-a tolosit nici una dintre doctoriile administrate. Din pacat: " f1P. vrernea aceea n-aveam atita experienta In materie de plante medicinale._

~i in rnenopauza femeia ar trebui sa recurqa hotarit la ceaiul de coada-soricelua«, Ar fi crutata de nelinlste lnterloara ~i de alte stari neplacuts. 9i bai!e de sezut cu coada-sorlcelulul au influenta tavorabila asupra sanatatii. Baile' de picioare cu adacs de coada-sorlcelulul fac bine ~i ~n nevritele pe la brate si picioare. Coada-soricetonn trebuie insa culeasa la ara insorita a amiezii. In eele mai multe cazurl, aceste btti ajut~1

deja dupa prilJla data, luind to ate durerile II~U rnina". . .

Ceaiul de coada-sorieelului este reeomandat de Dr. med. Lutze fn cazul .conqestiel cerebrate insotite de durerl de parcaar vrea eraniul sa pocneascaapol impotriva arneteltl, a greturilor, a bolilor de ochi lnsotlte de lacri'marl, a durernor acute de ochi si a hemoragiilor nazale ... " 0 migrena, cauzata de schimbarea v(en"lii sau de foehn, este inlaturata de a slnqura ceasca eu ceai de coada-soricelulul, h~utf\ fierbinte !i"i incetul cu incetul; consumindu-se acest ceai in mod regulat, mlgrena poa!e sa treaca de tot.

Intrucit coada-soricelului este nurnita rn veehile earti despre plante medicinals .Jeacul tuturor relelor", ea poate fi folosita acolo unde arice altceva pare a fi de prlsos. Ea va alunga din organism prin fofta ei depuratlva diferite boli care se lnstalasera de ani de zile. Totul este sa se taca incerearea.

Nu esie in general cunoscut faptul ca aceasta planta are 0 influentA pozitlva asupra maduvel osoase !?i ca stimuleaza acolo hematopoeza (torrnarea singelui). Ea ajuta in afectlunile maduvel osoase, in care. orlce alt medicament clacheaza ~i chi3r

in osteoporoza, daca se fac cure de ceai de coada-soricelului, bai !?i frectii cu tinct. J :\

de coada-soricelului, Aceasta planta rnedicinala este un mijloc hemostatic l)un :11 oprirea hemoraqillor pulmonare ~i poate vindeca, impreuna cu rAd~cina de ocligeana, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeana sint mestecate pe parcursul zilel, iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dirnineata ~i seara cite 0 ceasca, fnghititurl cu inghititura. Ceaiul este de un ajutor foarte rapid pentru hemoragille stomaceta, pentru hemoroizil care singereaza puternic, ea ~i pentru greutatile ~I arsurlle la stomac. in racell, durerl de spate sau reumatice trebuie bAut ceai de coadasoricelulul in cantitate mare ~i cit se poate de fierbinte. Ceaiul stirnuleazA ~i actlvltntea renal a regulata. inlatura lnapetenta, balonarlle ~i crampele stomacale, tulburarU. _

... hepatice, lnflamatitle traiectului stomacal ~i inte~tinal, stlrnuleaza actlvltatea lntestinala ~i are astfel grija ca scaunul sa fie regulat. Intrucit ajuta '~i in tulburarl clrculatoril ~I spasme vasculare, poate fi reeomandat eu multa caldura in anghlna pecto .. rala. Mincarimile neplacute din vagin se lndeparteaza prin efectuarea unor splilAturi ~i bAi de sezut cu infuzie de coada-soricelului,

Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara 0 alifie deosebit de bun~ dll, flari de coada-sorlcelului {a se vedea .Moduri de folosire").

22

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 lingurita (cu vir}) CU 1/4 litru de apa si se lasa putln in repaos.

Tlnctura: Fiorile de coada-soricelului culese in soare se introduc, tara a Ie indesa, intr-o sticla pin~ la git, se toarna deasupra rachiu de secara sau fructe de 38-40%; se lasa sa stea 14 zile in soare sau in apropierea

masinli de gatit. .

Alifie de coada-sorlcelulub Se Infierblnta bine 90 grame de unt nesarat sau de untura de, pore, se adauqa 15 grame de flori de ccada-scncelului proaspete ~i taiate rnarunt ~i 15 grame de frunze de zmeura taiate fin, ~e las a sa sfirlie scurt in qrasirne, se amesteca si se da tigaia deoparte. In ziua urrnatoare se incalzeste totul usor, se stoarce printr-o bucata de titon ~i se introduce Tn borcane uscate, preqatite dinainte. A se pastra la trigider!

Bai de ~ezut: A se las a 1 00 grame de coada-soricelului (intreaga planta) peste noapte in apa rece, a se da a doua zi in clocot ~i a se adauqala apa de baie (a se vedea si "Sai de sezut" la capitolul .Partea generala").

j

I,

!

", .

.

CRETISOARA (Alchemilla vulgaris)

, ,

Cunoscuta in limbajul popular si ca brumarie, cretarel, faina-de-in, palasca, pleasca, ratunjir, urnbra-rnuntelui, umbrarul-doamnei, cretlsoara creste mai ales la rnarqini de paduri ~i drumuri, povlrnisurl ~i cimpii umede din zone mai inalte si muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lobi,' 0 tulplna tare care nu este toarte inalta si flori galben-verzui fara stralucire;' 'ce pot fi vazute din aprilie pina in iunie 9-i chiar mai tirzlu, De ziua Trupului Domnului (Joia Verde - sarbatoare a bisericii catolice, n. tr.) se impletesc in anumite regiuni coronlte din ea, pentru a 'impodobi_ apoi fruntea Mrntuitorului, acasa, in ooltu] icoanelor. Frunzele cretisoarei stau uneori culcate la sol, iar dimineata. se vede in' mijlocul lor 0 picatura de roua, stralucind ca 0 perla. La inallimi de peste 1000 metri gasim 0 varietate a cretlsoarel care are partea inferioara a

- ,.' frunzelor de 0 stralucire argintie si care infloreste atit pe

terencalcaros, cit si pe eel de roca prirnara. in timpul infloririi, planta este culeasa in fntregime, iar mai tirziu numat frunzele; plantele sint lasate apoi sa se usuce in pod .

. Cretisoara este renurl';+~ mai ales ca planta de leac pentru femei (in germana se

__ -nurneste ~i .Frauenmante: cO: mantou de dama, .Frauenkraut'' = planta temeilor sau .Frauenhllf" = ajutorul temeilor). Cretisoara n-aiuta numai in tulburarl menstruale, leucoree (poala alba, scurqeri), afectlunl ale organelor pelviene ~i lndlspozltll la I vtrsta menopauzei, ci, luata la inceputul pubertatii irnpreuna cu coada-sorice'ului, influenteaza benefic aceasta perioada. Pentru cazurile tinerelor tete carora nu Ie vine ciclul menstrual Tn ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretisoara lmpreuna cu coada-soricelului (amestecate in par!i egale) vor f cele care vor reglementa aceasta problema. Cretisoara are efect astringent ~i vindeca foarte rapid, este folosita 9-i ca

23

'. .

.:

..

"

-

mijloc diuretic ~i cardiotonic, in febra prlclnulta de leziuni, rani purulente ~I abcose

negJijate. ,

In urma unei extractll dentare este foarte indicat ceaiul de cretlsoara. Dup~ mal multe clatiri ala gurii, ran a se inchide in decursul unei zile. Ceaiul de croti~oarfi lndeparteaza slablcluntle musculare (adinamiile, miopatiile) si articulare !?I ajutli in

anemil. '

in leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeiJor care au avut nasteri grele sau in predlspozltla spre avortur] (pentru fixarea sarcinii) !?i fortiflcarea fibrelor uterine, cretlsoara este de mare folos. Incepind cu luna a treia, astfel de femel ':i ar trebui sa bea ceai de cretisoara, Este un mijloc atottarnaduitor in toate bolile de " fernel sl ajuta, impre}Jna cu traista-ciobanului, chiar In hlsteroptoza (prolaps uterln) ~i hernii inghinale. In aceste cazuri se consuma in timpul zilei, incetul cu incotul, 4

cesti cu ceai de cretisoara pregatit pe cit se poate din plante proaspat culese. Tn afarA de aceasta, se rnaseaza locurile afectate cu tinctura de tralsta-ciobanului (a se vedea .Modurl de folosire", la artlcolul sfralsta-clobanulul", pag. 64), iar in cazuriJe de prolaps uterln se incepe frictionarea extern, din zona vaginului in sus. Aiel se folosesc, supllrnentar, bai de sezut cu coada-sorlcelului (sint necesare 100 grame de plante pentru 1 baie), In total 3 bai pe saptamina, cacl apa de baie, reincalzita, mai poate fi utilizatA Inca de 2 ori.

Stramosii nostri lntrebulntau aceste plante atit intern cit ~i extern, pentru vindecarea ranilor, la epilepsii ~i hernii. lata un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: .Daca un om a avut 0 hernie, fie el tinar sau batrln, sa puna sA fiarbA, un pumn de cretisoara intr -0 masura de apa atit cit lasi un ou tare sa flarba ~i sa boa fiertura."

in medicina populara actuala, aceasta planta isi ocupa iar locu! binemeritat. in special medicul naturist ~i preotul elvetian KOnzle 'releva aceasta: u Ooua treimi din to ate operatiile ferneiesti ar deveni de prisos, daca planta asta de leac ar ~ fost folosltl din tlrnp' ~i vreme mai lndelunqata: caci ea vindeca toate 0 lntlarnatllle organelor pelviene, febra, arsura, supuratla purulenta, abcesele ~i herniile. Orice lauzA ar trebui sa bea 8-10 zile din acest ceai; multi copii ar mai avea parte de mama lor ~I multi vaduvl de sotiile lor, daca ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicata extern - zdroblta ~i facuta compress - cretisoara vindeca rani, inlepaturi, taleturl, Copiii~re, in ciuda alirnentatiei bune, au 0 rnusculatura slaba, se lntaresc prin uzul continuu al acestui ceai."

Cretisoara csre creste la inaltimi mai mari ~i are partea inferioara a frunzelor ergintie se lntrebuinteaza mai ales in obezitate: 2-3 cesti zilnic au un efect deosebit de favorabn. Ajuta ~i la insomnii; ~i diabeticii ar trebui sa bea des din acest ceai. Coplll debiU ,I bolnavlclosl se fortifica vazind cu ochii, daca Ii se adauga in apa de baiG cretlsoara, La 1 baie se folosesc cca. 200 grame de ierburi (a se vedea uB~i comolote", la .Partea generala")..

Combinata cu traista-clobanului, dupa 'cum oeste explicat in capitolul II Tralsta-clobanului", cretisoara ajuta contra atrofiei musculare ~i in bolile musculare grele, In· curabile. "Aceasta plants medlcinala extrem de valoroasa se foloseste ~i to sc'ero~a

multlpla.. '

Mi s-a relatat dintr-o zona a tarii ca ceaiul de cretisoara (uz intern - se bea; uz ox .. tern - se fac spalari in zona inimii) a adus 0 ameliorare substantlala a starii bolnavutul in cazul unor grave atectlunl ale muschlulul cardiac.

Creatorul nostru, in mila SA nemarginita, a lasat sa creases pentru fiecare bo .. ,l!i cite 0 ptanta; n-o sa putem niciooata sa-l rnultumim indeajuns pentru aceasta.

24

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se foloseste 1 lingurita (cu virl) de plante la 1/4 litru de

I spa, S9 opareste doar, se lasa sa stea putin.. .

Cpmpresa cu plante: Se spala 0 cantitate corespunzatoare de plante proas-

: pete, se zdrobeste pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei 9i se aplica

sub forma de cornpresa. - . '. ..

I Adaos la bale: Pentru 1 baie cornpleta se iau 200 grame de plante uscate sau c~iva pumni de plante proaspete, se lasa lntr-o gaJeata in apa rece peste noapte, se lncalzeste totul a doua zi ~i se toarna lichidul peste apa de baie (a se vedea ~i ,,8a; complete" la .Partea generala").

:

DRAGAICA, SiNZIENELE (Galium)

Exista mai multe soiuri de Galium: .Iipicioa5a (Galium aparine), nurnita f?i asprlsoara, cornatel, iarba-llpitoare, turita, este raspindita pe ogoare, cimpii si de-a lungul gardurilor, fiind de aceea 'co'moatuta de'!'arani cu erblcide. Atinge 0 inaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilata (asezata in jurul unei axe la acelasl nivel) f?i umbele alb-verzul .

. pedunculate. Datorita tuf'pinii cu par aspru, aceasta planta este ° IIcataratoare", fiind nurnlta de aceea "lipicioasa" sau "iarbalipitoare".

Dragaica (Gallurn verum), nurnlta 9;, floarea-Iui-Sf.-Jon, lncheqatoare, sinziene, sinziene-galbene, srnlntinlca, prefera inaltimile; se tine drept, ajunge la 0 ihaltime de 30-60 centirnetri ~i are flori galben-aurii cu rnireasrna puterntca de rniere, Planta inflorita este culeasa in iulis.

Sinzienele (Gallurn mollugo), numite ~i dragaica, pete alareginei, slnziana-alba, au florile delicate, de culoare albgalbuie, asernanatoare florii-miresei, un parfum amintind usor mierea ~f se intilnesc foarte des pe povirnisurl si margini de drum,mai mult culcate la sol decit in picioare in timpul Infloririi.

Toate florile amintite sint aproape identiee In puterea lor lecuitoare. Se 9i utilizeaza In

acelasl mod. . ... . .

Planta aceasta care creste In cantitatl mari a fast data tot mai mult uitarii. Dar tocmai ei ar trebui sa i se acords a atentlernai mare lntr-o vreme In care bolile de cancer fae ravagiC$i aici trebuie sa aecentoez catorta curativa a plantelor proaspete este substantial rna; mare, deci folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie sa alba lac In stare proaspata. !?i in timpul iernii se pot gasi fire proaspete de sinziene albe pe locuri

fAr~ zapada, sub iarba uscata. .

Ceaiul de sinziene curata rinichii, ficatul, pancreasul sl splina de factorii patogeni. Cei ce syfera de tulburar! are ststernutul limfatic ar trebui sa bea zilnic din acest ceai. EI este Indieat ~i in cloroza, hidropizie ~i Junghiuri Intercostale. Folosit extern, ajutk' foarte repede in toate bolite de plele, in rani, furuncule ,i comedoane. SpAlftturile calde ajuta la intinderea tenului ofilit. $; sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de plele bolnave ~i se lasa sa se usuee.

Medieina populara recomanda dra-gaica sl In epilepsie; lsterle, coree, boli de nervi, retentte urlnara, nisip ~i platra la rinichi ,i in urina.$i la bolile gu,ei ajuta

25

... ~

· .

acest ceai daca se face zilnic foarte rnulta gargara. 0 femeie mi-a relatat ca a scapat astfel de gu~a, de boala glandel tiroide.

Ma lntilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu 0 pereche din Vienal,Ml:)lding, cu care sint prietena. Cind ne-am revazut in anul 1979, am constatat ca sotla f~cuse 0 gusa destul de vizibila. Se temea de operatie, I-am recomandat drag~ica. Sa face Infuzre ~i se tolossste calda ca gar£lara adinca de foarte multe ori pe zi. In luna februarle 1980 ne-am intTInit iara9i ~i iata, gU9a dlsparuse, Mi-a povestit, in cui mea farlclrll, cA sotul ei ii adusese des dragaica proaspata: inca de la inceput slrntlse cum i sa mlcsora gu~?, pina ce a dlsparut complet,

In ultima perloada de timp S-3U inmultit cazurile de paralizie a corzllor vocate. Se pare ca ar fi vorba aici de 0 vlroza. Gargara si clatitul cu ceai de dragaica sfnt de un rapid ajutor. Dupa preotul elvetlan KOnzle, acesr c=aieste un leac de incredera ~I tn cele mal grele boll de rinichi sau pionefrite (pur. ; la rinichi), chiar atuncl ctnd nlmlc altceva nu mai da nici un rezultat. Foarte eficace este amestecul de dragaic8, splinutA .. de-padure ~i urzlca-rnoarta-qalbena in pan) egale. ::1 acest caz, efectul se manifestA foarte iute. EI vorbeste de 14 zile. Se face infuzie de dri3gaica !iii se bea 1/2 ceasca pa stomacul gol, ,,30 minute inainte de micul dejun, l:::..r restul pe parcursul zilei, fnghltiturA cu inghititura. In caz de boala grea trebuie consurnata 4 cesti pe zi.

Dragaica a fost foarte apreciata in vrernurile stravechi de femeile cu afectlunl uterine. Ea Ii se punea femeilor in pat cind se declansa nasterea, pentru a Ie rnlcsora durerile facerii. Aceasta credlntas-a transpus apoi asupra Fecioarei Maria. Malea Dornnului a folosit dragaica in loc de paie pentru cutcusul ei sfint. Se rnai spune ca ar fi pus pruncului lsus dragaica in loc de perna moale in iesle: 0 legenda din Silezla relateaza ca Sfinta Fecioara a luat dragaica pentru ca este singura pe care magarul n-o mani~ca. Asta este adevarat. Desi draqaica este cautata de vaci, porcii ~i magarii 0 refuza.

Preotul KOnzle istoriseste in scrierile sale despre un barbat de aproximativ 45 de ani care suferea de 0 grava boala de rinichi ce se tot inrautatea. in cele din urmA a trebuit sa-i fie scos un rlnlchl, ~i. celalalt rinichi se umpluse de puroi ~i nu mal putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe 0 cura de dragaica. A baut zilnic 4 cestl din amestecul de plante pentru ceaiuri rnentionat mal sus, adica dragaica, splinut~~dea padure ~i urzica-moarta-qalbena in parti egale. A luat de mai multe ori pe zl cne 0 inghititura. iar consecinta a fost ca boala i-a trecut cornplet- Acelasi amestec de csaluri se r~comanda ~i in scleroza renala sau alte bon grave de rinichi.

In timp ce cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia in cartes S3 uGesundheit durch Heilkrauter" (Sanatate ptin plantele medicinale) asupra faptulul eA bautul ceaiului de dragaica ~i clatitul cu el sint un mijloc excelent in cancerul llmbll ~I ca sucul proaspat stors l?i amestecat cu unt ajuta in ulceratll canceroase de tot falul 9i in boli de piele de natura canceroasa, dr. .Heinrich Neuthaler scrie frt u Das Krauterbuch" (Gaftea despre plantele medicinale) urrnatoarele in leg~turA cu dragaica: IIDragaica alba este in unele regiuni recornandata sl astazi impotriva canoerului, lucru nepermis caruia trebuie sa ne i'mpotrivim cu hotarlre."

A~ dorl, stimati cititori, sa va expun acum citeva dintre experientele mele proprf legate de-dragaic~, pentru ca sa apreciati singuri. Cu aproximativ zece ani in um'lli, am auzit despre lrnbolnavirea unui medic stomata log din Linz de. cancer al IImbtt. Dup~ operatle slabtse foarte tare ~i trebuia sa se duca la Viana pentru raze. L-am sf~tutt $~ faca gargara cu ceai de dragaica. 0 saptarnina rnai-tirzlu am af1at deja ea razelo nu-t mai erau necesare !?i ca bolnavului ii era rnult mal bine. Curind s-a vindeeat complet.

Ceva mai tirziu am aflat despre 0 terneie de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbil. A fost sfatuita sa consulte un medic -dln Karnten, Aeesta i-a promis cA 0 vin·

, .'.

• Uncle dintre dcnumirile populare in limbs germana ale acestei plante medicinale se referA la MaicR Domnulul. cuM 61 " LiebfnllJenstroh. odicA .paiele Maicii Oomnului' ~i Maria Bettstroh, deci .paiele pentru culcusul Mariei' (n. tl.).

26

1

I

deca in cinci ani complet ~i i-a presorts un ceai de plante pe care bolnava mi I-a aratat ta un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragaica. Pentru a 0 scuti de at~ia bani aruncati pe calatoriile la Kamten ~i pe alte cheltuieli, i-arn aratat draqaica in natura

ca s..l'l si-o poata culege sinqura, S-a vindecat de aceasta boala groaznica. .

. Inca un exemplu: Era sfir~it de martie cind 0 femeie tinara din Viena mi-a povestit cl\ mama ei, in vlrsta de 63 de ani, este gray bolnava ~i se afla inaintea unei a doua operatii care trebuie sa aiba loc pe 19 aprilie, Bolnavei ii crescuse deodata, cu 0 jumAtate de an in urrna, 0 tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunci adevarul, descrllndu-l boala ca fiind 0 formare de gu~a. Astlel, bolnava ajunsese .Ia prima operatie. limp de sase luni totul decursese normal. Acum aparusera ins~ la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi ~i noapte. Mina era urntlata, bolnava nu-si mal simtea mina ~i bratul, nemaiputind tine nici macar 0 foaie de hirtie. Perltru a-t usura durerile, medicul primar care 0 operase prima data propusese 0 a douaoperatle, care trebuia, dupa cum am mai spus, sa aiba.loc ta. 19 aprilie ~i la care sll-i ssctioneze un nerv dintre git si clavicula pentru a 0 elibera rnacar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustinea ca nu mai exists nici un alt ajutor medical. Totusi, au am sfatult-o pe femeia respectiva sa bea ceai de dragaica ~i sa taca gargara cu el. t-arn mai recomandat un arnestec - cu efect de impiedicare a torrnaril cancerului - de ceaiuri de plante, ~ianume300 grame de fillrnica, 1 OOgrame de coada-soricelului ~i 100 grame de urzica (11/2 litru pe zi, cite 1 inghititura la fiecare 20 minute), precum ~i ungerea ~i frictionarea cu alifie dedragaita. Va'l?ute!i iniagina mirarea si bucuria mea cfnd am atlat ca durerile lncetasera dupa 4 zile! Inainte' de 19 apriiie, femeia a inceput sA-~i slrnta iara~i mina ~i bratul, putind sa IE~ rniste. Medicul prirnar a fost vizibil surprins cind fiica ei l-a rugat sa nu mai etectueze a doua operatle, A rarnas .impreslonat atunci eind i-a relatat fidel despre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: "Mama dumneavoastra sa continue asa!" Am aflat dupa cltva timp ca femeii Ii merge "stralucit" - eitez exact cum mi s-a comunicat - ~i ca poate deja sa se ocupe de gospodarie ~i de

familia ei de sase persoane. ,.

~i tratind uleeratiile eaneeroase se pot obtine vindecari. In ultimul timp s-au fnmultit bolile maligne de piele care se manifesta sub forma unor pete intt,!necate, bine conturate. ~i aspre. Se presupune ca ar fi yorba de 0 boala lntectloasa. In acest caz, tratamentul cu suc proaspat de dragaica ~i alifie de filimica da rezultat. Simultan trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filirnica, urzica ~i coada-soriceluiui.

o femeie din Austria superioara avea 'un nodul in cerul gurii, care-t pricinuia durer! fngrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaidi, a scapat in 4 zile atit de nodul cit ~i de dureri. Afirrnatia ca folosirea dragaicei in astiel de boll este .un lucru nepermis" nu poate sta deci in picioare. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc ajutor. ci ~i atotputernicia Domnului. La urma urmei, totul ecte in mlinile Domnului!

..

I

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eeaiului: Se toloseste 1 linqurita (cu virf) de . )'~lgaica la 1/4 litru de

apa, se opareste, se las a sa stea putln, .

Sue proaspat. Se spala dragaica proaspata si se stoarce, cit este inca in stare urneda, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic.

Prepararea alifiei: Sucul proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pina se forrneaza 0 pasta alifioasa care se pastreaza la frigider.

27

"

f':--

,

Filirnica ocupa un lac de seama printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, eum ar fi: boance, ealee, ealdaru~a, coconlts, feti~c~, tloaregalbena, galbenioare, nacotele, oehi-galbeni, ro~ioar!, rujinica, salomie, stincuta, tatai9i, vi'zdoage. Filimica este dintre acele plante care intervin, oferlndu-si ajutorul, fn cancer 9i uleere canoeroase. Se gasB9te in unale gr~dlnl la tara, uneori crests salbatic 9i pe grohoti9url de panta, Fiind din nou cunoscuta si dorita in popor, avl'nd deci iarasi cautare gratie fortei 'ei vindecatoare, nu 0 lrttilnlm dear in gradini, ci -!?ipe 090are,-- Fllimica -aj!Jnge la ~ 0 inaltirne de 30-60 centimetri, capituleleei tlorals stralucesc in nuante de la gaJben pina la portocallugalbui, iar tulpina 9i frunzale sint zemoase si lipicloase la pipalt. Exista dlferite varletatl; cu capitulele florala pllns, cu staminele desehise sau inchise la culoare. Ela sfr1t similare in puterea lor de vindecare. Daca dimineata dupA ora sapte capitulele lor florale sint inchise, inseamna ca in acea zi va ploua. De aceea, fillmjca era considerata inca din secolele trecute drept barometru, .

In rnedicina populara aceasta planta se culege ~i se utilizsaza cu flori, tulplna ~i _ frunze cu tot, Trebuie adunata insa pe soare stralucttor, caci atunci puterile el tamaduitoare ating apogeul. Filimica poate fi luata proaspata din gradina pina ttrziu in

toarnna, atita timp cit n-a fast napadita de rugina (mana)._. __ _ . .

Filimica se asearnana puternic cu arnica, fiindu-i insa superioara in putere curatlva, Arnica n-are voie sa fie administrata intern decit sub supraveghere rnedicala, tntrucit este posibil Ca cealul mai deqraba sa dauneze bolnavilor de inimA decit sA Ie foloseasca, pe cind ceaiul de filimica poate fi consurnat fara a dauna, Fiind 0 pfantA depurativa, ea constituie pentru noi un ajutor pretlos in icterul infectlos. BAutul zilnic a 1-2 cesti cu ceai de filimica face minuni. Filirnica are efeet de cur~lire, stlmuleaza clrculatla singelui si grabe~te vindecarea ranllor,

Un om a intrat cu. mina intr-un fierastrau circular si durerile de pe urma ranli nu au incetat nici dupa lesirea din spital. Auzind aeeasta, l-am sfatuit sa apelezela Ima de filimica. A fast entuziasmat de efectul acestei pomezi ~i mi-a comunicat eA durerlle care-i prlcinuisera multe noptl nedormite au trecut in scurt timp. De atunei, sotia lui planteaza iarasi filimica in grad ina.

Aflindu-ma lntr-o vizita in Muhlviertel, gazda rni-a ararat picioarele ei pline de variee. Am luat filirnlca din gradina ~i am preparat alifia. Rama9i~ele i le-arn apllcat imediat pe gambe (resturile pot fj refolosite de 4-5 ori). Pe urrna, femeia a intir)s zilnic alifia, cu 0 grosime cit muchia cutltulul, pe 0 bucata de pinza pe care ~i·a legat-o de gambe. Vell fi uimiti auzind ea patru saptamini mai tirziu, cind rn-a vizltat 13 Griesklrchen- varicele ii disparusera. Ambele piGioare aveau iara~i 0 piele frun10asA neteda . ..o calugarita rnl-a relatat ea sfatulse a femeie batrina. pe care 0 rernarc: sa pe strada din cauza varicelor deosebit de mari sa se trateze cu atifie de filimicA, A fo t surprinsa cind acea femele l-a aratat, 0 luna mai tirziu, in culmea fericirii. plcioarele. Toate varieele dlsparusera ~i pie lea 19i recapatase netezlrnea,

Alifia aceasta ajuta foarte rapid ~i in flebite, ulcere varicoase care nu se vlndec6, fistule, deqeraturl ~I arsuri. Alifia s.i resturile de pe urma prepararli ei se folosesc la lezlunlle ulceroase ale sinului, chiar daca sint maligne (cancer mamar).

Unei cunostinte a trebuit, deodata, sa i se extirpeze sinu!. In timp ce sa afk, tnct\ ~, spital ~i totl ne faeeam griji in legatura cu starea ei, i-am pregatit alifie de filimidt Cu

:

FILIMICA (Calendula officinalis)

:

:

28

29

acsasta alifie ~i·a uns mai trrziu uriasa rana ramasa de pe urma operatlel, drept care m~rimea ranii s-a redus mult. Cicatricele ei au dovedit la eonsultul postoperator 0 vlnd care atit de frurnoasa in cornparatie cu cele ale altor paciente, ineit n-a mai fost n eesara decit partial radioterapia.

Alifia de filimica este de mare ajutor ~i atunci cind piciarul este napadit de' elu- .

perc,1. Multe scrisori mi-au confirmat acest lucru, chiar II") cazurile in care dadusera

gre~ toate metodele incercate pina atunci. $i infuzia de fi1imica proaspata poate fi

faloslt~ eu succes in aceasta boala. Daca 0 astfel de micoza a euprins zona vaginu-

lui, trebuie f~eute spalaturi sau bai de sezut. Se iau 50 grame de filimici uscate sau de

2 ori cite 2 mnni pline de filimiei proaspete pentru fiecare baie de 9BZUt. 0 femaie din Stuttgart rnl-a seris eft sotul ei suferise de 0 clupercs-Ia picior. Ce nu lncercaseral Baile, alifiile ~i pudra nu dadusera nici un rezultat. Atur,lci au incereat cu alifie de

filimica. Dupa opt zile, loeurile deschise s-au vindecat 9i asa au rarnas. Nu-i minunat?

Pe ling~ atifie ar trebui preparata ~i a tinctura de filimica (a se cauta reteta la "Moduri

de folosire"). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta. este foarte potrivita la compresele . \

preparate pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul-

ceratU purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escare-

lor. pentru umfJaturi, abcese ~ipustule.

Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune filimica drept un mijloc fitoterapeutic de vindecare a ulceratiilor canceroase, ci si medici cunoscuti ca dr. Stager, dr. Bohn, dr. Halenser ~i altii'~ Dr:' Bohn clteaza aceasta ptanta ca fiind eel mal important rnijloc curativ in bolile canceroase, atunci cind nu S8 mai poate interveni pe cale chirUlgicala 9i recomanda sa se bea 'ceai de filimica 0 perioada mai lunga de timp. Sucul proaspat stars al filimicii poatef folosit cu mare sucees chiar in cancerul plelli. Hemangiomul ems vreme mai indelunqata de citeva ori pe zi cu sue proaspat de filimica po ate fi facut sa dispara, la fer si semnete din nastere (sub forma de pata colorate) sau keratoza senlla (petele de batrinete). $i petele aspre de natura caneeroasa de pe piele pot fi astfel indepartate. ~ecent, medieul ~i cercetatorul american, dr. Drwey. a atras atentia asupra puterli curative unice a filimieii [a cancer; a putut

consemna reusite tarnaduitoare foarte bune. .

Ceaiul de filiniica se adrnlnistreaza intern ~i in boli gastro-intestinale, in crampe ,I ulcere stomacale, in inflarnatli ale colonului, hidropizie ~i hematurie. EI reprezinta, de asemenea, un mare ajutor in viroze ~i infectii bacteriene. Ce etect minunat are folosirea ceaiului proaspat de filimica reiese dintr -0 declaratie pe care rni-a fl\eut-o ~n medic: ,,0 fetita de doi ani ~i jumatate se cam imbolnavise dupa repetarea vaccinului antipoliomielitic; avea diaree cronies, slabise, se constatasera 0 scadere evidenta.a vederii ~i tot felul de greutati de nutritie, La un consult clinic se determinase rn cede din urma ca ar avea paratifos. motiv pentru care fata era tinuta sub observatie rnedtcal'i. Dupa 0 folosire de 0 saptamina a ceaiului preparat din florl proaspete de filimic j ~;;~cirnjnistrarea unui nurnar mic de medicamente homeopatice, copilul s-a refacut i'n mare masura. Rezultatul analizei facute imediat ~i repetate de 3 ori a materiilor feedle. in vederea depistarii agentilor patogeni ai tifosului, a fost pentru prima

data neo"-'+;": " .

Deoz:; ",'-2 filimica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac excelent sl in boUle de ficat, Fiorile, frunzele ~i tulpina sint oparite cu' apa clocotita, iar ceaiul se bea nelndulcit. La bollle enumerate mai sus sepot bea 3-4 cesti pe. zi, aproximativ 1 linqura la flecare stert de ora. Se obtine un mijloc vermifug daca S8 prepara un eeai din 1/4 litru de apa ~i 1 lingura plina de flori de filirnica. Sueul tulpinilor proaspete lndeparteaza veruclle (negll) ~I scabia (rna); daca infuzia se fierbe ~i locurile atinse sint lmbaiate in ea, atunci se vindeca eczemele ~i lnflamatlile ganglionilor. Ceaiul, consumat zilnic, are eteet depurativ. Persoanelor care folosesc ochelarisi carefac cne 0 baie de ochi eu eeal caldu~ Ii se intare~te vederea .. Spalaturile GU infuzie de fitimica 9i coada-calului,

!

I

....

amestecate in parti egale, ajuta in ulceratll 9"1 tumori canceroase, la plcloarele cu ulcer varlcos, in osteoporoza, in abcesele coapsei ~i in ranlle urite, purulents, care nu vor sa se vindece. Se ia 1 lingura cu virf din acest amestec pentru 1/2 litru de apA. - Pentru a reliefa performantele unice ale ceaiului de fllimica, as dori sa mal in!?lr cltsva rezultate concludente: 0 asistenta rnedlcala care suferea deja de opt ani de a lnflarnatle a colonului i~i luase ora la un medic specialist. A fast sfatuita, dup~ brosura

. mea, sa ia ceai de filimica. Pe parcursul a patru zile a baut, incetul cu lncetul, cite douA cesti cu ceai de filimica. Nici nu i-a venit sa creada cind dupa aceasta foloslre scurtA tot raul i-a disparut . - 0 calugarita mi-a povestit ca suferea de dlaree puternlcA. Da~1 a baut ceai de rnusetel, nu s-a simtit nici 0 ameliorare. Abia cind a recurs la cealul de filimica a fost inlatJrat raul in tirnpul eel mai scurt.- 0 alta d~lugarila din Bavaria sa chinuia deja de 15 ani cu 0 cluperca la picior ~i avea deseori ~i fleblte, A reuslt sA ajunga, in cele (:1 urrna, prin uzul alifiei de fillrnlca, la 0 vindecare _a picioarelor. - Fiorile de filimica, 2 lingurite rase la 1 ceasca cu apa, sint un laxativ usor, - Crustela din nas se pot vindeca usor cu alifie de fllimlca. Observatie: Dace cineva nu suporta untura de pore oeste folosi la prepararea alltiei 9i grasime vegetale. de calltata, Pentru a obtlne 0 pomada mai alifloasa, se toarna in ea cit este calda putin ulel.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 Jitru de apa." Bal de sezut. De 2 ori cite 2 miini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante uscate la 1 baie de sezut (a se vedea 118ai de sezut", la "Partea qenerala").

Spalaturi: 1 lingura (cu virf) de plante la 1/2 litru de apa, --

Tlnctura: Se pune 1 pumn plin de flori intr-un litru de rachiu natural. se lasA 14

zile la soare sau la d~ldura de cca. 20 grade. ..

Alifie de filimica: De 2 ori 2 miini pline de filimica (frunze, tulpini l?i fieri) sfnt talate marunt. 500 grame de oslnza de pore hranlt natural sau de untu(A de pore buna se inflerblnta astfel de parca s-ar pune snitele la prajit..ln aceasta untura fjerbinte se introduo filimicile talate, se lasa sa snrlie blne. se arnesteca !?i se iau de pe foc. Se acopera 91 se lasa sa stea timp de 0 zi. A doua zi, preparatul se lncalzeste u~.9r 9i se filtreaza printr -0 bucatA de pinza sau tifon in vase curate; preqatite dinainte.

Suc proaspatr Se spala frunzele, tulpinile ~i florile sl se trec, in stare umedA, prin storcatorul electric de uz casnic.

LEURDA (Allium ursinum)

Fiecare primavara aduce sperante in soare si caldura. Ne slrntlrn larl'i~1 vesell~1 plini de avint, ne bucurarn de prima tnverzire a natqrii 91 de volosla lumli pAsi1rUor CU rntreaga fiinla, ca de un autentic dar de la Creator. In Iata acestei noi splendori VG!'2i, ar trebui sa pasirn spre 0 noua cura de prlrnavara, 0 cud~lire ~I depuratle a organls· mului care duc la 0 lrnprospatare si inviorare igienica damne de luat in searnA.

Mai ales leurda, numita ~i ai-ciorasc, al-de-padure, ai-salbatic, alutl, aliu, allu-deiunie, leoarda sau leorda, face parte dintre acestl vestitori ai primaverii. Frunzels, do un verde proaspat, lanceolate, lucioase, asemanatoara celor ale lacramioarel, les dintf·\.Jn bulb lunguiet care este inconjurat de membrane albe, transparente. Tulplna netl\d~.

30

de un verde deschis, lrnpreuna cu potirul alb 'ajung pina la 0 inaltime de 30 centimetri. Leurda crests numai pe cimpii .bogate in humus 9i umede, sub tutisurt, in paduri de toioase si alpine. I se simte ptJternicul miros de usturoi chiar tnainte de a zari planta. EI i-a ~i adus in popor numele de "ai" - salbatic, de padure -. insemnind usturoi; acest miros exclude tara nici o. indoiala orice c6nfuzie cu frunzele lacramioarel sau cu otravltoarsa brindusa de toamna.

La inceputul pdmaverii, multe zavoaie sint acoperite cu frunzels proaspete, verzi ale leurdei. Ele rasar din parnint In aprilie ~j mai, uneari chiar mal devreme. Fiorile davin insa vizIbile abia- pe la mijlocul lui mai sau in iunie. Puterniee .. f.o'1e vindeoatoare zac in ea ~i se spune ca sl ur~ii 0 cauta cfnd ies din hibernare, pentru a-~i curata stomacul, intestinels ~i singele.Leurda contine in ssenta proprietatile usturoiului nostru, numai ca are 0 putere curatlva mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicata in curele depuratlvs de primavara ~i ajuta la vindeearea bolilor eroniee de piele.

Intrucit frunzele 19i pierd fortele lecuitoareln stare uscata, in cura de curatire ?i depuratle de primavara ele se folosesc proaspete. Sa pU!1, taiate rnarunt, pe piinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment

v, (nefierte) in supa zilnica, pe cartofi, in perisoare,

chiffele sau alte mlncaruri al carer gust este imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frunzele pot fi preparate ?i ca piure sau salata, lntrucit-folosite in cantitati mari au un gust fntepator, ar trebui amestecate in piure cu frunze de: urzici.

Frunzele tinere se aduna in aprilie si mai, decl inainte de inflorire, iar bulbii la sfirsitul verii si toamna. Bulbii de leurda pot flfolosltiIa fel ca usturoiul. Este indicat ca persoanele cu stomac sensibil sa toarne lapte cald peste frunzele 9i bulbii taiati marunt, sa lase totul sa stea 2-3 ore, apoi sa bea acest lichid, inghititura cu inghilitura.

Pentrua avea pe tot parcursul anului leurda in casa 9i a beneficia de puterea ei tamaduitoare, se prepara 0 tinctura de leurda (a se vedea IIModuri de folosire"). Din aceasta tinctura se iau zilnic 10-12 plcaturi in pulina apa. Aceste plcaturi ajuta la 0 memorie excelenta, previn arterioseleroza 9i alunga multe alte afectiuni 9i indlspozltii.

Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recornanda atit la dlaree acuta sl cronlca, chiar daca aceasta este in sot ita de balenar! si collcl.' cit sl la constipalie,' daca aceasta se bazeaza pe spasrne interne sau pe' lenevirea hitestinelor. Viermii intestinali, chiar 9i !imbrieii, mar la cltva timp dupa folosirea leurdei. o data cu lrnbunatatirea activitatii intestinale dispar si acele indispozltli care apar adesea la oameni virstnici sau la gurmanzi din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea pllne, Insomnia, tulburarlle eardiace provocate de stomac, indlspozitlile provenite din arterloscleroza sau hipertensiune arterlala - ca vertijul (ameteala), senzatla de apllsa.re (Ia cap), de nellnlste ,i depresiunile - vor coda, Suprapresiunea scads treptat. V1nul de leurda (a se vedea .Modurt de tolosire'yeste un preparat minunat pentru totl batrinii cu ~e~~ice sec~elii pulmonare va~undente ji gr~utal! in respir~li~ legate de acestea. Chlar In cazunle de tuse rebela Indelungata se scapa de flegma ~I de insuficienta respiratorie provocata de -ea. Acest leac este indicat in tubereuloza pulmonara ~i hldropizie,. de care sufera deseori cei batrini. Frunzele folosite in stare proaspata curata rinichii 9i vezica, favorizind urinarea. Ranile care se vlndeca greu.

31

. t

-.

unse cu suc proaspat de leurda, se vor inchide rapid. Chiar ~i starea bolnavllor cardiovasculari se arnelioreaza.

Leurda este un mijloc depurativ inca neapreciat la justa sa valoare, care 50 dovedests bun mai ales pentru epiderma cronic suterlnda. Medicul naturist ~I preotu' elvetian Kunzla a laudat in mod special aceasta planta: .Ea curata intregul organism, face singele sanatos. alunga ~i distruge substantele otravltoare. Persoanele msreu bolnavicioase, eele cu eczeme si cu tenul fainos, scrofulosii sl reumaticll ar trobul s~ venereze leurda asemenea aurulul, Nici 0 planta de pe Pa'mint nu este atit de eflcaee pentru curatirea stornaculul, a intestinelor ~i a singelui. Tinerii ar inflori ca nlsta roze ~I s-ar deschide ca un con de brad la soarel" Kunzle arata mai incolo ca stls famllli al carer membri erau inainte utot timpul anului bolnaviciosl, mergeau din dcctorln doctor • erau plini de eruptii si eczema. scrofulosi pe tot corpul, palizi, de parca a1r f z2teut deja in groapa ~i l-ar fi rtcilt gainile iara~i afara de sub pamint si care r-au insanatO!;;lt ~l inviorat dupa 0 lntrebulntare mai indelungata a acestui darrninunat (II .rmnezelrll".

. I

MODURI DE FOLOSIRE

Este denumit in' Iimbajul popular ~i . macr1~-depadure, macrisul-caprei, rnacris-pasaresc, mAcri~or-tri· foios, rnacrisul-cucului, pita-cLIcului trifoiu-acru.

Macri9ul-iepurelui acopera solul pretutindeni I'n padurile noastre de foioase 9i conlters.cu un cover de frunze de un verde deschis, presarat cu flori alba) dell~ cate. Privelistea sa este extrem de plaeuta ocbllor. Ctnd merg sa culeg ciuperci, mi se intimpla uneori sA m~ aplec dupa o frunza 9i sa a rnanlnc. Fiorile Ie adun tn cantitati mai mici pentru un amestec de ceaiuri pe care II eitez la pag. 87.

I'. Maeri~ul-iepurelui nu se usuca, ci se intrebuinte "a

doar in stare J?roaspata. EI inlatura piroz!su~ (ars~.~ile la stomac) ~I tulburarlle hepetice ~I digestive usoare. Pentru aeeste lndispozitii, el se baa sub forma de ceal rAcit in prealabll, in porti\ de cite 2 cesti pe zi. Contra i~terului, a nefrltel, a erupjtllor cutanate ~I a vlermilor, doza respectiva se bea calda.

Medicina populara recornanda sueul proaspat stars pentru cancerul lnclplent la stomac, tumorile ~I ulceratnte canceroase interne ~i externe. Sucul proaspat $.~

Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurda se mar .mtesc ca patrunjelul sau ceapa 9i se presara pe piine, in supe, SOSUri. sslate ~i

rnincarurl cu carne. .

Tinctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiati rnarunt se introduc !ntr-o sticll pina la git tara a se indesa, se toarna deasupra rachlu de secara silY orice alt rachiu de 38-40% tacut in casa si se lasa 14 zile in soare sau.fn apropierea masinii de gatit. Se iau de 4 ori pe zi cite 10-15 picaturiti'l

putina apa. .

Vin de leurda: Se ia 1 pumn de frunze taiate rnarunt, se lasa sa dea cil.eva clocote in 1/4 litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop ~i se bea din acest yin peste zi, incet, inghititura cu inghititura.

32

MACRI~UL-IEPURELUI (Oxalis aceto.Ua)

. . .

I I

obtine cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. Se. iau 3-5 picaturi 0 data pe ora. diluate in apA sau ceai de plante. Pe ulceratiile canceroase externe sucul proaspat

stors S8 ungs direct. .

in parkinsonism (boala lui Parkinson), sucul se prescrie in doza de 3-5 plcaturi ps ora, luate lntr-o infuzie de coada-soricelului, iar extern se foloseste pentru f!'ictionarea !iiirei spinarii. Diluarea !?i dozarea trebuie respectate cu strictete 'atit la cancere de stornac, ulcerati.i si tumori cit si la boala lui Parkinson.·,

1 I I, *

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingura de frunze proaspete cu 1/2 litru de

apa !iii se lasa sa stea putin. ; . , -

Sue proaspat: Se spala frunzele !?i se store cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic.

MU~ETELUL (Matricaria chamomilla)

Alte denurniri: mamorita, mararlul-cllnelut, matricea, moruna, musetel-de-clrnp, roman, romanila, romasca

Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii. tuminlsurl, costise, pe lanuri de cereale, c1'mpuri de porumb, trifoi, cartofi si steels. Valorosul nostru musetel este. izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a Ingr~~amintelor chimice ~i a cornbaterli buruienilor prin erbidde. Dupa ierni bogate in zapada ~i prlrnaveri cu rnulta urnezeala, poate fi inmnit foarte des, Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat.sl placut. Nu cred ca este necesara 0 descriere mai arnanurititaa acestei fieri atit de cunoscute. Capitulele florale terminale 'S8 colecteaza din mai pina ih august, de preferat in soarele amiezii. Nu este o exagerare daca citez

, rnusetelul ca -pe un .leac universal", rnai ales pentru eopiii mid.

Pruneilor Ii se poate da ceai de rnusetel la once indispozltie, mai alss contra crampelor ~i a durerilor abdominale (collel). EI ajuta ~i ih balonarl, dlaree, eruptll, dureri de stomac si secretll stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) ~i alta afectlunl ale organelor pelviene, in insomnii •

. epldldlrnlta, febra, dureri de pe urma r8.,,!j~or ~i dureri de dinli. .

Mu!?stelul are efeet sudontlc, cal.nant, antlspasmcdlc, dezinfectant ~i antiinflamatorin Inflamalii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, rnusetelul S9 admlnlstreaza subtorrna de comprese ~! spalaturl in conjunetivite ,I alte inflamatii ale oehllor, in eruptll eutanate care provoaca mlncarlrni sau supuratli, ca gargara to durerlle de dintl. precum 9i la spalarea ra~ 'or. Cind avem suparari. ar fi bine sa bern de fiecare dat~ cite 0 ceases cu infuzie de rnusetet: ne-am linisti inainte ea inima sa ne fie afeetata. Foarte incicata este 0 psrna uscata cu rnusete! apllcata calda local.

Baile 91 spalaturile cu rnusetel au un efsct calmant, cu influenta bensfica asupra intregulul slstem nervos. DupaA boll grele sau starl de epuizare va veli simti curind mal bine 9i lini~titi sufleteste. In ingrijirea durnneavoastra cosmetic a sa nu uitali rnusetelul. Daca Iaceti saptarninal 0 bale a fetei cu infuzie de rnusetel, veti vedea cum tenul dumneavoastra inflore9fe 9i culoarea fetei se improspateaza. ~i in ingrijirea

33

, .

parulul ar trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca avetl parul blond, Spallndu-va astfel pe cap, parul va va deveni vaporos !?i va capata un Juciu frurnos. .

Musetelul usureaza scaunul fara a avea efect laxativsi este asttel indicat indirect in tratamentul intern al hemoroiziJor, care pot fi tratati !?i extern cu aline de musejel. Aceasta pornada poate fi Iolosita ~i pentru vindecarea ranllor, Guturaiul ~I slnuzlta se arnelioreaza repede daca se inhaleaza vapori de rnusetel. Dupa un astfel de tratamsnt trebuie stat, binelnteles, la caldura.

Uleiul de rnusetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralglilor \>1 a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorlta puterll sale de a scadea febra, drept floarea zeului soarelui. Numele de Matricaria este derlvat din latincsculmater- == mama, deoarece rnusetelul era utilizat in bolile mamelor ~I ale femeilor in generaJl In vechile carti despre plante medicinale se poate cit; c~ ulelul de rnusetel alunga oboseala membrelor, iar rnusetelul fiert in apa ~i aplicat pe vezlca

bolnava calrneaza durerile. -" -- , -, > c "

Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre 0 femeie din sat, numltA vrajitoarea rnusetetulul si foarte cautata de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab sa-f?i recapete auzul, prajind 0 ceapa-de-rnare, Urginea maritima (care se cultivA in horticultura), in ulei de rnusetel si picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche.

Aceasta IIvrajitoare" facea sa se rnlste iaras' membrele parallzate. cu ajuterul frictiunilor cu ulei de rnusetel, Contra durerilor de ochi punea la fiert musetet ih lapte ~i TI aplica sub forma de comprese calde pe ochii inchi!?i, care se vindecau curfnd. in continuare, preotul Kunzle lstoriseste: .Un ~esator nu mai putea dormi decit sezlnd; altfel avea sanzatia ca se sutoca, Femeia I-a privit pe om drept in ochi ~i i-a declarat cA sl nu poate urina, ceea ce ernul i-a confirmat. I-a spus sa-si preqateasca imediat o stichl mare cu yin pe care sa-l fiarba cu rnusetel, din care sa bea un pahar plin dlrnlneata ~i unul seara. Urmarea a fost ca a reus it sa e1imine 0 cantitate incredibila de urlna, mai intii tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat."

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 linguri!a (cu virf) de flori de rnusetel cu 1/4'

li~ru de apa !?i se tasa sa stea putin, ' "

Adaos la baie: Pentru baile lncada se iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentru baile fetei 9i spalatul parulul cite 1 pumn plin de fieri de musetel; canntatea respectlva se oparaste 9i se lasa sa "traga",

Comprese: 1/4 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu vTrf) oe . rnusetel, se lasa sa stea putin, se strecoara ~i se fac comprese calde.

Aburl de rnuseteh 1 lingura (cu virf) de rnusetel este oparita cu 1 litru de Spa in c1ocot. Vaporii se lnhaleaza stind cu capul sub un prosop.

Perna cu plante: Se umple un sacule] de pinza 98 in cu flori uscate de rnusotel ~i se lnsalleaza. Se incalz89te bine intr-o tigaie uscata ~i se

aplica local. '

Ulei de musetel: Se umple 0 sticta pina la gil, fara a se indesa, cu fieri proaspete de musetel culese in soare sl se toarna peste .. ele ulei de m~sline presats la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile. Sticla se lasa, bine astu-

pata, 14 zlle in soare. Se p'astreaza la frigider! '

34

AJifie de musetel: 200 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frige ceva si se adauqa 2 miini pline de flori proaspete de rnusetel; vor da in clocot, rididndu-se spumegind. Se amesteca, se acopera si se pune totul peste noapte intr-o incapere racoroasa. A doua zi se lncalzeste inca 0 data usor ~i se stoarce printr -0 bucatica de plnza de in. Din experlenta a reiesit ca cel mai bine se procedeaza astfe]: Se pune o bucatica de pinza de in lntr -0 sita, aceasta se fixeaza peste un vas cu cioc ~i se stoarce. Pasta alifioasa este arnestecata apoi uniform, dupe. care se toarna In borcane curate.

..

·NUCUL (Juglans regia)

..

Nucul, numit in popor si nucar sau nuc-costeliv, inflore~te in luna mai inca inaintea forrnarll ~i aparltlei frunzelor. Frunzele proaspete se aduna in ionie, nucile . verzi la mijlocul lui iunie, atita timp cit mai pot fi in1epate user, cojile verzi de nuca putln inainte de a S8 coacs ~i de a dsveni maro, iar fructsle coapte in

" ~. septembrie. .

Ceaiul din frunze de nuc este un mijloc eficace In tulburarlle digestive, decl in constlpatle si in inapetenta (lipsa poftei de mincare), precum ~i in curalirea singerui. De asemenea, el se intrebuinteaza cu buns rezultate in tratamentul diabetului liii contra icterului.

o infuzie din frunze de nuc ca ada os la baie este

buna contra scrofulozei si a rahltlsmului, contra osteoporozei ~i a urnflaturllor la os. ca si a unghiilor purulente de la rnlinl ~i picioare. Spalati In caz de eczema la cap (mai ales la sugari), rofii (eoji) si scabie (riie) locurile respective cu infuzie din frunze verzi de nuc ~i Yeti vedea curind rezultatull

Spalaturile, respectiv baile cu acest adaos aiuta in acnee, eruptll purulente, transplratla plcloarelor ~i leucoree, Se clateste gura cu aceasta infuzie in caz de stornatlta ulceroasa, atectlunl ale gingiei, gitului ~i laringelui.

o infuzie -concentrata din frunze de nuc, adauqata la apa de baie, vlndeca degeraturile. $i in cazul unei caderl masive de par se poate aiunqe la rezultate bune, masindu-se mult pie lea capului cu acest lichid. EI este un produs natural exceptional si fmpotriva paduchtlor de cap reaparuti in ultima vreme. Frunzele proaspete alunqa ~i

alte insecte nedorite. .,-

Din nucile verzi culese inainte de Sinziene, deci aproximativ pe la mijlocul lunii iunie (nuelle trebuie sa poata fi Tntepate usor), se poate pre para 0 tlnctura de nuci care curafa stornacul, ficatul ~i singere ~i inlatura hipotonia (lenevia) stomacala ~i colita de putretacpe. Aceasta tincture este, de asemenea, un remediu excelent contra singelul ingro~at.

35

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: Se opareste 1 lingurita. (cu virf) de frunze de nuc taiate marunt cu 1/4 Iitru de apa proaspat fiarta ~i se lasa putin sa stea.

Adaos la bai si spalaturi: 100 grams de frunze pentru baile complete, lar pentru sp~laturi 1 Iingurita (cu vlrf) de frunze maJuntite la 1/4 litru de apa (a se vedea "Sai complete", la .Partea generalall). Pentru 0 infuzie

concentrata se ia 0 cantitate dubla. .' ,

Tlnctura de nuci: Aproximativ 20 nuei verzi sint taiate in sferturi ~i introduse intr-o sticla cu git larg; se toarna deasupra 1 litru de raehiu de secara, in asa fel ineit sa aeopere nucile cu un strat gros de 2-3 degete. Sticla, bine astupata, se lasa Intre 14 z;;c ~.; 4 saptamini la soare sau la caldura. OupA scurgerea acestui timp, cC:-;Jtul se strecoara ~i se introduce in stide. Se ia cite 1 lingurita plina in functie de neeesitate. Puteti obtins un IIchior de nucl foarte gustos daca adauqati la nueile verzi 2-3 cuisoare, 1 bucata de scortisoara, 1 bato.. = :c ! Ie vanilie si coaja spalata, notratata cu substante chimice a unei jurnat3!i oe portocala. 500 grame de zahar se fierb in 1/4 litru de apa, S8 las a sa S9 raceasca ~i se toarna peste tincture filtrata.

36

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buciurnas, calarnar, calamuz, calrnena, crinde-apa, paporotnec, papura-rosie, speribana, speteaza, tartarachi, trestie-mirositoare. Aceasta planta acvatica este raspindita mai ales pe linga balti, lacuri, macirle ~i pe malul apelor lini~tite. Din mTIul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pina la ina!timea de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistjl conic, in nuante deIa verzuliu la rnaro-qalbul. RadAoina este qroasa cit degetul, creste pina la 0 lungime de 1 metro $1 are, in stare proaspata, un gust amar, puternic condirnentat,

I Uscind radacina, aceasta i~i mai pierde din aroma ~i tArle. Se

I culege in prirnavara timpurie sau in toamna tirzie:

\ Rad~kina obligenei nu este utilizata numai datorita puterii oJ

1ntaritoare in cazul unei slilbiri generale a organelor dlges .. tive, in balonari stornacal'e ~i intestinale, precum ~i in collcl, ci ea ajuta 9i in dereglari glandulare ,i artrita. Radacina eontribuie foarte mult la cur~lirea de mucozltatl a. int.estlnel~r ,I stomacului cu secretn abundente. Este IndJcatA \)1 rn hipometabolism (metabolism scazut), in hipotonle (Ienevle) lntestinala, in cloroza ~i hidropizie.

Oamenii neobisnuit de slabi, care au pierdut in greutate nu din lipsa unel hrane bune, ar trebui sa bea ceai de obligeana l?i sa faca din cind in clnd cite 0 bale completa cu adaos de obliqeana. Obligeana inlatura inapetenta, se recomanda tn cazel functlonarll proaste a rinichiului ~i este un mijloc bun de curatire pentru organism. Ceaiut este de folos chiar copiilor alergici la gluten, suferind de celiachle, maladie tot mai frecventa in ultimul timp. Radacina uscata, mestecata Incet, TI poate dezobisnu! pe furnator de patima de fumat. Ochii slabltl pot fi intariti daca se ung de mal multe on

I .

'j

..

, plaoapele inchise cu suc proaspat stors din radacina de obtigeana. Sucul se lasa cneva minute sa-~i faca efectul. apoi pleoapele sint spalate cu apa rece.

Adesea am putut aduce un ajutor substantial in deqeraturl sau cind ingheata diferite parti ale corpulul, recomandind baile de. obliqeana, Hadacinile sint bagate peste noapte in apa rece, iar a doua zi se pun sa dea in clocot. Se iau de pe foc ~i se

. fasa sa stea 5 minute. Se scatda locurile bolnave 20 minute in infuzia nu prea fierbinte. lichidul respectiv poate fi relncalzit si refolosit maximum de 4 ori. Baile au 0 actiune benefica ~i asupra miinilor si picioarelor reel, dar in acest caz ele trebule facute cit se

poate de fierbinti. ' , '

Un barbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepartarea unei tumori hepatice. La intervale de cite 4-5 saptamini facea puseuri de temperatura. Pacientul urrna sA fie dus din Linz intr -0 clinica din Viena. Soacra sa mi-a povestit ingrijorata despre boala lui fara~anse de vindecare. Se constatase deja existents unor tuberculi intestinail care provocau febra mare. 9i aici a ajutat radacina de' obligeana. Este firesc faptul

eli ih bali atit de grave ceaiul trebuie baut citeva saptamini - ba chiar luni - in slr. . .

fn timpul unei excursli de la .Weissenbachtal la Postalmam lntllrut un cuplu din Bad Ischl, 'care pornise pe munte echipat cu rucsacuri grele. Cei doi voiau sa petreaca ni~tezile Iini~tite lntr-o cabana cu aprovizionare proprie. La un popas am intrat cu ei in

verba 9i am aflat urrnatoarele: - " , ,

Barbatul, inalt de 1,85 metri si in virsta de cincizeci si ceva de ani, slabise, de un an tncaace, tot mai tare, fara a descoperiinsa cauza. Cind a ajuns la 48 kilograme, a surprins, lrnpreuna cu asistentarrredicalacare-l tnsotea la clinica, 0 convorbire teletonica dintremedicul lui ~i alt medic. A auzit: ,,vi-I trimit acurn pe pacientul meu ~el rnai lipsit de sperante - cancer pulmonar!" A aflat astlel, fara sa vrea, diagnosticul. Dupa aeeea a fost sfatult de cineva sa mestecs cu sirg radacini de obliqeana, pentru a-l ajuta in acelasl timp sa se lase si de furnat, iar dlrninsata ~i seara sa bea ceai de coadasorlcelului. Treptat, a inceput sa ia in greutate sl, slmfindu-se mai bine, nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jurnatate de an a fost iar la consultatie la medicul sau. Acesta s-a ridicat bruse de pe scaun, cu rnllnile sprijinite de masa de lucru, uitindu-se mut de uimire la cel pe care n credea de mult in groapa. nCe-ati fa cut?" a fast tot ce a putut articula. IIAm rnestecat radacini de obligeana ~i am baut ceai de coadasoricelului." "Radacini de obliqeana? Pe unde se gasesc?,' .Nu trebuie gasite, domnule doctor, se curnpara in arice magazin de plante medicinale cu cltiva 9i1ingi!n Omul f~i redobindise atune! deja greutatea initiala de 86 kilograms, lar jum~tate .de an rna! tirziu a facut, cu un rucsae greu in spinare, excursia cu 6cazia careia l-am cunoscut. .

Ori de cite ari imi amintesc de urrnatoarea intimplare .de demult, fie pornenind-o in prelegerile mele, fie notind-o pe hirtie, ca acum pentru dumneavoastra, sa imi apare ca 0 providenta divina ~i stnt intotdeauna rniscata pina in adincuri. Mama mea era gray botnava, avea nlsts crize intestinale de nedescris 9i medicul ml-a spus lntr-o zj ca ar trebul sa rna astept la ce-i rnai rau: 'ca ar fi cancer intestinal. Era pe vremsa dnd inca nu rna ocupam decit rareori de plante medicinale, de?i 9i pe atunci recurgeam doar la met ode naturale si nu luam niciodata doctorii. Aceasta comunicare a rnediculu' rn-a uluit. De-abia mai eram in stare sa-m! vad de treburile cotidiene.

Contrar abiceiului meu - ziua mea incepe de regula la ora 6 dimine:;."\ ~i se tncheie de cele mai multe ori la 11 noaptea - m-am bag at in pat irnediat dupa ora 8 seara. Tocrnai reflectam la situatia disperata a mamei, cind a intrat sotul me\~ 9i a pus un radio portativ Iinga mine. spunihdu-mi: IICa sa nu mai fii atit de singura!" Putin dupa aceea am auzit 0 voce la radio: "Va vorbeste medicul casei. Radacinile de obligeana vlndeca arice tulburare stomacala ~i lntestlnala, orieit ar fi de veche ~i de rea, chiar maligna. Se ia 1 ceases cu apa rece, se pune in ea 1 lingurita rasa de radacini de obliqeana, se lasa sa stea peste noapte, se incalzeste U90r a doua zl, se strecoara 9i se bea cite 1 inghititura inainte ~i dupa fiecare mass. Aceasta lnsearnna 6 inghitituri pe

37

1-0:--

',' .

'j

'1

-I i

I"

.. ,'

.j

zi; mai mult nu este voie. De fiecare data, ceaiul trebuie incalzit la bain-marie. Acest tratament se refera la intregul traiect stomacal ~i intestinal, inclusiv la rlcat, bllll, spllna ~I pancreas." Fericita la cui me, l-am relatat mamei In dirnineata urrnatoare cole auzite, ea insa rni-a spus, fadnd cu mina un gest de resemnare: IIPe mine nu rna mal poate ajuta nimeni ~i nimicl" Mi-am procurat radacina de obliqeana ~i l-am dat-o exact a~a cum am descris mai sus. Veti fi de acord ca ce va povestesc S9 apropie de un rni~ racol, cind veti afla ca deja dupa 14 zile pe mama n-a mai jenat-o nimic. Saptaminal a inceput sa ia in greutate cite 400 grame, dupa ce inainte slabise foarte mult. Datorita acestei intimplari rn-arn ocupat tot mal mult de fitoterapie ~i am putut fi de Iolos in multe cazuri disperate. Radacina de obliqeana da tot mereu rezultate uluitoare.

Cin~aciditatea gastrica lipseste sau se afla in exces, radacina obligenei va ~tI 5-0 regleze In ambele cazuri. ,

o femeie din Vorarlberg a suferit timp de doi ani de dureri de stomae ~i a ajuns sa nu mai poata rezista nici 0 zi tara rnedicarnente. La sfatul meu a luat cele 6 inghitituri de ceai din radacina de obligeana sl in trei zite i-au pierit orice dureri; niei nu

s-au mai repetat de atunci. .

o alta femeie din Austria inferioara a suferit ani de-a rindul de ulcer duodenal.

Pentru a putea suporta durerite, trebuia sa ia mereu medicamente. Nu mai tolera deloe hrana solida, n-avea, oricum, nici pofta de mincare. Indicindu-i-se radaeina de obligeana, a luat zilnic cele 6 inghitituri, drept care durerile s-au tot diminuat. dupa cinci saptamini au trecut complet, l-a revenit apetitul ~i a putut suporta, ca ~i cellaltl membri

ai familiei. 0 mincare de casa slrnpta dar consistenta. " . ,

Un barbat mai in virsta a suterit ani de zite de diaree. Se invatase cu gindul cll nu va scapa nlciodata de acest chin. Luindu-se dupa statu rite mele din carte, a ineep4t sA

bea zilnic din acest ceai. in scurt timp, intestinul i s-a vindecat. ' '

Un baietel care avea mereu diaree in ciuda unui regim alimentar sever a scapat de ea dupa 6 inghitituri din acelasl tip de ceal, recapatindu-si potta de mincare ;;1

ingra~indu-se cu citeva kilograme. spre fericirea mamei sale. ,

-Zece ani s-a chinuit un barbat cu diaree cu singe, de 30-40 ori pe zi. Prietenul sAu rnl-a povestit ca omul vesel, plin de viata de odinioara se transformase. este firesc, intr-unul vesnlc trist. Tot ce incercase in acesti ani daduse grs9. A fast pensionat re~ lativ de tinar. Pe la Pasti a inceput, mai int" destul de sceptic, sa bea zilnic ~ile 6 inghitituri de ceai din radacina de obliqeana, pe linga care lua si'2 cestl cu -ceai do filimica oparita, Mare rni-a fost mirarea cind rni-a scris sotia lui ca 18 lnceputul funit lunia a aceluiasi an omul sl-a reluat lucrul.

• I

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului.: Ceaiul din radacini de obliqeana se prepara doar ca extract rece. 1 lingurita rasa de radacini se lasa peste npapte in 1/4 litru de apa, Dirnlneata se incalzeste usor ~i se strecoara, Inainte de Iotoslre,

ceaiul S8 incalzeste in bain-marie. ,_

Sue proaspan Had~cinile proaspete se curata cu grija 9i se trec prin storcatorul electric de uz casnic cit sint inca umede.

Adaos fa baia complete: Cca. 200 grame de radacini se lasa peste noapte la rece in 5 titri de apa, A doua zi se da totul in clocot, se trage de pe foe, se lasa sa stea putin ~i se adauqa la apa de baie (a se vedea liB Ai complete" din .Partea generala").

38

I

;

pApAolA (Taraxacum officinale)

Papadia se nurneste in limbaj popular :?i buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori-galbene, raptuca, 1iIicea, niparticli, papagainii, pui-de-qisca. Aceasta olanta, vazuta pe pajisti !iii toate intinderile de iarba !iii considerata de rnulti. 0 buruiana suparatoare, . reprezinta pentru omenirea suferirJ.da 0 planta de leac deosebit de valoroasa. lnfloreste in aprilie-mai pe toate pa~unile, tizierele, cfmpiile ~i orice suprafata cu iarba - un covor floral gal ben care ne entuzlasrneaza an de an. PJanta evita locurile foarte ude. Are doua proprietati rernarcabile: Ajuta in bollle biliare 9i

in c~le hepatice. .

Inainte de inflorire se colecteaza frunzele. prLmavara sau toamna radacinile. iar tulpinile in timpul infloririi. Intreaga planta are efect tamaduitor. Eu insami mi-am ere at un oblcel din a pune, cum se face prirnavara, intreaga planta pe rnasa in forma de salata sau de a prepara la cina 0 sa'ata de papadie amestecata cu cartofi si . garnisita cu oua cleioase. Cind am fost in lugoslavia la cura,

. pacientii .primeau zilnic la masa, pe Iinga alte feluri de salate

proaspete, !?i un castronas cu salata -de papadie. Medieul, un renum!t specialist in , bolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea referitor la aceasta problema ea papadia are 0 influenta cit se poate de benefica asupra fieatului. Astazl stiu ca tulpinile proaspete, din care se consuma 5-6' pe zi in stare cruda, ajuta rapid in hepatita cronlca (durere foarte scuta pina sub omoplatul drept). Ele sint de tolos 9; in diabet. Diabeticii ar trebui sa rnanince aeeste tulpini, pina la 10 pe zi, atit timp eft papadia este inflorita. Sa spala tulpinile cu flori eu tot, abia dupa aceea se indeparteaza ffoarea 9i se rnesteca lncet tulpina, Aceasta are la inceput un gust arnarui, este acrlsoara si zemoasa 9i se asearnana eu andivele. Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt ab~tuti !?i obositl, ar trebui sa taca 0 cura de 14 zils eu tulpini proaspete de papadie. 5e 'lor minuna de efectu' lor extraordinar ..

Ele ajuta insa 9i in arte afectiuni:"Ne scapa de mlncarlml, eczeme ~i eruptll, imbunatatesc sucul gastric 9i curata stomacul de tot felul de substante care se elimina greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul blllar, ele stirnuleaza act,lvitat,ea he~atica ~i bilhr~. Pe linga saruri minerale, papadia contlne substante curative !?I de sinteza foe; :18 irrportante pentru inlaturarea tulburarllor de metabolism. Datorlta efectului S8U depuratlv, ajuta 9i in artrita~l reumatism; mflamatllle ganglipnllor se retrag. daca se tlne pina la sfir~it cura de 3-4 saptarnlni cu tulpini proaspete. In lcter sl in afectlunlle srknice, papadia se foloseste, de asemenea, cu sueces.

Radacinile de papadi«, mincate crude, la fel ca ~i .cele uscate servite la ceai au efeet depurativ, de stlmutera a digestiei, sudorific ~i diuretic, precum 9i stimulant. Ele fae singele foartedtuid, fiind considerate un mijloc excelent contra singe lui

ingro~at. . .'

Vechile carti des pre plante medicinale istorisesc ca femeile foloseau ca prod us cosmetic infuzia preparata din oparlrea plantei 9i a radacinil. Obisnuiau sa-!?i spele eu ea ochll ~I fata. sperind sa capete astfel un .. chip mai luminos",Papadia face parte din acele plante care nu .. hiberneaza", ci Ie cresc frunze ~i in anotimpul rece.

.,

39

.,.,_

, ,

'1

...... .

'.

in fiecare primavara irni prepar un sirop din flori de papadie, care are un gust oxcelent, fiind In acelasi timp l?i In profitul sanatalii. La turta dulce pe care 0 fae de Craciun, folosesc numai sirop de papadie.

A Mama mea s-a intilnlt odata cu 0 femeie care-si umpluse l?ortul cu flori de pAp{tdle. lntrebind-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosulul slrop de papadie, pe care, la rlndul meu, 0 transmit mai departe:

Se pun de 2 ori cite 2 miini pline de flori de papadie Intr -un litru de apa rece. Sa pune la foc mic plna lncepe sa flarba, se lasa sa dea clteva clocote bune, se ia oala de pe foc ~i se lasa totul sa stea peste noapte. A doua' zi, se gole~te contmutul intr-o sitA, se scurge, iar florile se store bine cu am be Ie miini. Sucul se arnesteca cu 1 kilogram de za:"ar nerafinat, la care se adauga 0 jurnatate de lamiie Hliata falii (coaja se aruneA dad! a fost tratata cu substante chimice). Mai multa lamiie acreste prea tare. Oala sa pu.: lara capac pe maslna de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se dA la focul . eel ; i .ai mic. Astlel, lichidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la r~cit 0 datA, maximum de doua ori, ca sa i se poata stabili adevarata conslstenta. N-are voie sA devina prea gros, caci s-ar zaharisi dupa 0 pastrare mai indelungata, dar niel prea su:+ 0, caci atunci ar incepe sa fermenteze dupa un timp. Trebuie sa devinA un sirop adevc.at, VISCOS, care, uns pe chifla sau piinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.

Odata lucra la noi un timplar caruia ii preqatisern pentru cina un platou cu hranA rece, In timp ce familia mea se delecta cu felii de piine cu unt unse cu acest slrop de

. papadle proaspat preparat. ~i timplarul nostru a avut pofta sa guste. Crescator de al· bine filnd., nu rn-a crezut ca am facut singura .rnlerea". A fost lnclntat ~i rnl-a spus cA siropul putea fi doar cu greu deosebit de mierea veritabila. A~ dori sa mai remare cA bolnavii de rlnlchi nu suporta bine aciditatea mierii __ naturale, in timp ce siropul' de

papadle este mai sanatos ~i Ie prleste. .~'

Aceasta planta medlclnala valoroasa ocupa un loc insemnat in medicina popularA.

Din pacate, ea este cunoscuta grel?it de cea mai mare parte .a _ populatlel ~l con-

siderata 0 buruiana incornoda, .

intr -0 procesiune de Joia Verde rn-a frapat un flacaial? care era stegar ~i avea fata desfiqurata de acnee. l-am atras mamei lui atentia asupra efectului depurativ al urzicii si papadiei, Mama nici nu stla care-i papadia, desi era departe de a fj 0 locuitoar-e de metropola, ea traind in oraselul nostn.i. Cind l-am explicat despre ce planta aste Yorba,

rnl-a declarat revoltata di doar n-o sa-i ofere fiului ei asemenea buruieni. .

MODURI DE FOlOSIRE

Prepararea ceaiului: Se pune peste noapte 1 lingurita (cu vlrf) de radAcini in 1/4 litru de apa rece, se incalzel?te a doua zi pina incepe sa fiarba ~I se fil· treaza. Aceasta cantitate se bea, inghititura cu inghititurA, 1/2 orA fnalnte l?i 1/2~ora dupa micul dejun .

Salata: Din frunze ~i radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec-

fly de text). .

Tulpini: A se mesteca bine l?i a se rnlnca zilnic 5-10 tulpini crude, spalate, Prepararea slropului: A se vedea fragmentul respectiv de textt

40

PATLAGINA-iNGUSTA (Plantago lanceolata)

Din marea abundenta a plantelor noastre medicinale voi alege In continuare una care pare sa fi fost la fel de rasplndita In vremurile lndepartate cum este ~i in zilele noastre ~i care s-a bucurat de-atunci lncoace de un renume remarcabil. Termenul german * este format din wege + rich. Ultima silaba, asernanatoare slrbescului .reiks'', se Inrudeste cu cuvintullatinesc .. rex" = rege. Deci patlaqina era regele drurnurilor'" ~i a 'crescut inca

din timpuri stravechl spre binele ~i binecuvlntarea omenirii. 0 rugaciune anqlosaxona, care evoca noua plante ~i se gase~te intr -un manuscris datlnd probabil din' secolul al XI-lea, se adreseaza ~i patlaginii:

.~i tu, p{ttlagin{t, Mam{t a plantelor. deschisa catre est, puternlca in interior:

Peste tine huruie carute, peste tine au c{tIMt fernei, peste tine au c{tl{trit mirese, peste tine au sfor{t,it tauri, /~;'---._'

£:::::::::::::::'7"'" Tuturor le-al rezlstat;: !?i Ii te-al irnpotrivit. Rezist{t deci !?i otravll, !?i contagiunii,

!?i raulul

care strabate tara!'

Astazi este la fel ca atunci. Raul strabate tara ~i avem nevoie de plante medicinale cum este patlagina-ingusta - Intllnita ~i sub denumirile de iarba-taieturii, limba-oii, limba-baltilor, llmba-broastel, patlagina -, mult apreclata in vechile carti despre plante medicinale, pentru a combate acest rau, Ruda sa, p'atlagina sau patlagina-Iata (Plantago major) - care mai este cunoscuta ~i ca iarba-qrasa-de-qradina, iarba-bubei, larba-rnare, limba-boului, limba-oii, rnarna-padurii, placintica-vacii -, nu-i este eu nimie mal prejos ~i se foloseste exact la: fel. Ambele erese pe toate dmpiile, marginile de drumuri de tara, pasunile. povlrnlsurile, lizierele, in santuri si pe terenurile umede

necurtivate, fiind practic faspindite in lrrtreaqa !ume. .

Patlagina se foloseste in primul rind impotriva maladiilor aparatului respirator, mai ales in cazul unor secretll abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulslva, astm pulrnonar, ba chiar in tubereuleza pulmonara. Preotul elvetian KOnzle, medieul qaturist popular ~i cunoscatorul marii puteri de leae a plantelor noastre, serie: 1.lntrebuintare gase~te intreaga patlagina in toate varietatile ei, cu radacina, tulpina, floare ~i saminta cu tot. Ea cur,ata stomacul ca niei 0 alta planta, este de aceea indicata pentru acei oameni care' au singe putln sau prost, ficat ,i rinichi bolnavi, 1nfatl~are pallda, care fac eruPtii, eczeme, care mai ~i tusesc putin, sint ragu,ili, slaol ca nlste ogarl, chiar daea i-ai baga in unt. Ea-i ajuta sa se puna pe pieioare pe coplll firavl, bclnavlclost, care nu S8 dezvolta ea lurnea in ciuda unei hrane bune."

Eu Tnsami am putut' fi de ajutor multor persoane suferind de astm pulmonar ,I bronslc. prescriindu-Ie paflagina-fngusta arnestecata eu eimbru in parti egale (a se

..

• P4t1l1glna se numeste 1n IImba germans Wegerich (n. tr.) .

••

Way!) ,~ drumurl in germana, de gasit sub forma wega in vechea germans de sus, adica in dialectele din sudul Germaniel,

dinbo anll750 ~i 1050 (n. tr.).

41

• r

r· .

"

.'

.....

11"

-I

vedea "Maduri de folosire"). 0 astfel de infuzie este foarte recornanoaotla ~i fl1 bollle hepatice 51 vezlcale. Psntru a combate cu efect extraordinar bronsita, astmul putmonar ~I bronslc, ceaiui se prepara dupa cum urrneaza: Se pune la'fiert 1 ceasca cu apa race cu1 felie de lamTIe (daca aceasta a fast tratata cu substante ehimlce - atunel fara coaja) ~i 1 lingurita plina de zahar candel maro, se lasa sa dea 4-5 ciocote, 513 la

, de pe foe ~i abla dupe. aceea se adauqa 1 lingurita plina din amestecul de plante. Sa Iasa 1/2 minut in repaas. In cazurile rnai grave. ceaiul trebuie pregatit proaspat de 4-5 .ori pe zL Se bea, inghititura cu inghititura, 9it se poate de fierbinte.

Dupe. cum se poate citi !iii In vechile carti desprs plante medicinals, sam;rl\a de patlagina cornbate forrnarea calculului, daca se iau 8 grame zilnlc. Alaturi S8 bea csal de patlagina. Siropul de patlagina-ingusta curata slngels fje impuritali, toxlne ~i vlrusl, Ar trebul utilizat pentru a adevarata cura, luindu-se zilruc inaintea fiecarel mese dte 1 lingur~ (copiii - cite 1 lingurita). (A se cauta prep~r-1~ea siropului la "Maduri de folosire".)

Printre tarani este cunoscut ea patlaqlna este inca din timpuri indepartate un foarte apreciat leac contra ranllor, Odata, un laran s-a ranit ia clrnp cu a unealta; spro uimirea mea, a luat frunze proaspete de patlagina, te- 2 f:' ri'n)tat !?i ~i le-a pus pe rana, Desi frunzsle erau nespalate, locul nu s-a inf1amat. Frunze!3 proaspete, farimitat9. ajut~ in crapaturi, Hiieturi. intepaturi de viespe, ba chiar In muscaturlle de dine turbat, de animals veninoase 9i serpl, peptru ultimii numai in caz de necesitate, daca nu sa afla niei un medic la fata laeului. Intr-o veche carte despre plante medicinals scrle:

IIDacB 0 broasca este rnuscata de un palanjen, se grdbP.9te la patlagln~. Aceasta 0

ajuta." . .

Frunzele proaspete, frecate 'intre ambele milni, amestecate cu ceva sare Iii! apllcate la g1t vlndeca de gu~a. Frunzele de patlagina puss In pantofi vlndsca ba)ilcllo pridnuite de prea mult umblat sau plimbat. 0 tumoare, fie ea chiar mallgnA,_ trece, daca este tratata cu frunze proaspete farimitale. Frunzele ajuta, aplicate pe locurils bolnave, si in boUle canceroase de grande. hi aceste cazuri este rnsa bins sA sa puna maghiran proaspat (in cazuri urgente se poate folosi 91 maghiran uscat) la macerat In ulei de rnasline. Se introduce fTlaghiranul intr-o sticla, se toarna utel cessupra 91 sa lasa sa stea 10 zile la loc calduros, Uleiul de maghiran obpnut S8 Ul1g8 it,

. zona glandelor" bolnave, se pun frunzele fa.cirrutate dsasupra 9i se leaga lacul c.u 0 bucata de pinza.ln scurt timp ~e va simti 0 ameliorare.

Cu ·oeazia unai prelegeri tinute la biserica parohiala a orasului Unz am arAtat c~ frunzele farimitate de patlagina ar putea vindeca orice rana, chiar daca ea ar fi veche de z~ce ani. Cind aT vorbit, cinci luni mai tirzi~,_rri sala !?colii ~e e~lugarite din UI"IZI 0 terneie a cerut cuvintul: .La vremea respecnva am pus la Indolala afirmatla dumneavoastra ca frunzele de patlagina. vindeca orlce rana, oriclt de veche ar ft. Veclna mea avea de 17 ani ulcer varicos la picior, din cauza caruia nu mai putea de mult s~ lasa din casa. Chiar a doua zi l-am adus frunzele ~i i le-arn pus, dupa rndrum~rne

. durnneavoastra, pe piciorul bolnav. Trebuie sa-mi retrag oriee dubiu: Rana S-8 tl"lchls repade 9; nu s-a mai deschis in cele cinci lun; care au trecut."

Un alt exemplu: Un invalid de razbol cu 0 proteza la plcior capatase rani deschlso pe bontul plclorulul amputat, care S-8U datorat unei canicule prelungite. Acestea flU vaiau sa se vindeca nici cu a IifH , nici cu raze, nici cu injectii. Cind si-a apllcat frunlel~ de patlagina-ingusta. ranile S-8U inchis peste noapte 9i ernul a putut sa-!?i vadA tar ~l de ritmul normal al muncii 9i vietil sale.

Eu fnsami m-am ajutat odata rapid eu suc proaspat de petl.agina-ingust~. Cu , III n, urma, nepotelul rneu, care avea pe-atunci un an 9i pe care-I tinaam tn br te, rn-a muscat din neastirnpar de obraz, deasupra coltului guriL Locul mu~ca1urll "'1-3 pricinuit citeva zile ni!?te" dureri foarte marl. L-am tamponat din cind in cfnd cu e~Q."la de patlagina-ingusta. Imi faceam griji sa nu se formeze intr-o zl 0 nlt~rittu:1

:

42

I

canceroasa. La sfirsltul lul aprilie, am participat cu sotul meu la 0 sesiune in Freistadt. Daodata am sirntit pe vechiulloc al rnuscaturii un nodul lntarlt, cit un bob de rnazare, care S8 formasa in timpul noPlii. lrnediat mi-am cules de pe psjiste un pumn de frunza de plttlagina-fngusta. Ie-am frecat intre aratator ~i degetul mare ~i am tamponat de mai mults ori in acea zi locul respectiv. Seara, intarltura de-abia se mai simtea: Tn dirnineata urrnatosre dlsparuse complet. spre bucuria noastra. Nu este deci 0 exagerare atunci . cmd preotul . Kneipp 'aflrma in scrierile sale ca pentru fiecare boala a crescut 0 planta. Cu cit ma adincesc mai mult in tainele fitoteraplei, cu atit traiesc mai multe miracole. Multi oameni mor anual in chinuri din cauza unor astfel de abcese canceroase, desi tl....xistA ramedii sub forma plantelor rnedicinale. Am putea fi cu totil mai sanatosl ~i mal bucurosl de viata, daca am arata mai rnulta intelepciune fala de plante Ie noastre de leao, Bineih~eI8s, in ochi.i nestiutorilor ele sint doar niste buruteni. incepeti sa va ecupatl mai mult de aeeste plante 9i veti scapa treptat de tot ce va supara,

Acests rTnduri ale mele trebuie sa dea curaj si mihgiiere tuturor batrinilor care suferA de ani de zile de ulcer varicos la picior. Ranile lor se vor inchide curind ~i se 'lor vindeca prin apliearea frunzelor de patlagina. Virsta nu conteaza aici. Daca exista fil <? umflatura pute~nica, ':Itunci Ricioru2 ~~ imbaiaza in wextr~ct reee .. ?e nalb~ ~ay in. infuzle de coada-joncelulul.. Marglnne ranu se ung dupa bale cu alitie de filtmlca (a se cauta la IIFilimica". la IIModuri de folosire"), ~i pentru combaterea trombozei se reco-

mand~ cu caldura frunzele de patlagina. .

Aceste exemple arata clar: Ne mai putem bizui pe farmacia Domnului - farmacia verde - ~i atund cind bolnavul s-a resemnat in legatura cu orice posibil ajutor medical.

MODURI DE FOLOSIRE .

Infuzie: 1 lingurita (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa - se opareste, se las a

putln in repaos. . .

Amestec de ceaiuri: 1 lingurita de frunze de patlagina cu cimbru in patti egale este oparita cu 1/4 litru de apa (a se vedea fragmentul respectiv din text).

Compresa de frunze: Frunzele proaspete de patlagina-ingusta sau de patlagina-Iata sint spalate 9i zdrobite pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei. pina se torrneaza un terci care se aplica local.

Sirop, relet a nr. 1: De 2 ori 2 mTIni ,pline de frunze de patlagina spalate se trec prin rnasina de tocat carne. Se adauga acestui terci de·frunze putina.apa ' ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar nerafinat si 250 grame de rniere. Se lasa totul sa fiarba lafoe mic, cu amesteeare continua, pina cind se formeaza un lichid viscos, care se toarna fierbinte In borcane 9i se p~streaza la frigider.

Sirop, reteta nr. 2: Frunzele spalate se pun in straturi cu zah8r nerafinat intr-4.n borcan de rnuraturi 9i se apasa ca sa se indese. Astrel, totul se va aseza, In zilels urr1)atoare punerea in straturi se repeta, pina nu mai incape nimic in borcan. Intr-un lac ferit in gradina se sapa 0 gaura, in care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celotan, Sf:' asaza deasupra ° scindura 9i se pune 0 piatra pe ea. Totul se astupa cu pamint. Scindura 9i piatra trebuie sa ramina insa vizibile. Datoritacalduriiconstante, zaharul 9i frunzelefermenteaza, formind un sirop. Dupa cca," 3 luni, borcanul se scoate, sucul se stoarce printr-un storcator de fructe (nu printr-o pinza), se pune sA dea citeva clocote 9i se trage in borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de ferrnentatie sa lase borcanul in soare sau in apropierea sobei, pina ce siropul se asaza la fund. ~i acest sirop se pune sa dea citeva clocote bune.

43

: ", .

'J.

. ,

'I ~

\ . ,

':'

'. .

PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

Pedlcuta este nurnita in Iimbajul popular bradisor, brinca-ursului, briul-vlntului, bunceag, chindlcuta, coada-alor-de-vint, cornatel, cornlsor, crucea-pamintutui, netota, pceleca, plclorullupului. praful-strigoilor. talpa-ursului. Acsasta plantA. asemanatoare mu!?chiu!ui 9i vesnlc verde. se t1ra!?te pe solul padurll cu

niste vrejuri lungi de 1-2 metri, avind nldacini rnlcuts, fine ~I subtirl, Din vrejuri crese niste tulpinite lungi de 7-10 centlrnetrl. rnoi la pipait 9i ramificate, care searnana cu larba-nsaqra, dar au frunzele rnai mol 9; rnai dese. Cind planta are patru ani. torrneaza vara pistil uri galbui care contin polen, numit ~i faina· vrajitoarei. Aceasta faina sa lntrebuinteaza homeopatic, Tn cazul portiunilor de piele roase 9; ranite.

Pedicuta este 0 planta de leac continlnd radiu. Ea poate fI deosebita usor de celelalte soiuri de muschi datorita vrejurllor lunqi, asernanatoare unor sfori 9i a polenului galben al plstilvrilor ei. Create nurnai in Iizierele padurilor 9i in padurile malta dinspre nord, de la 0 altitudine de 600 metri in sus. DupA taiarea copacilor (defrisari), planta se usuca !?i dispare tn cele

din urrna de tot, caci T~i pierde puterea de viate sub actiunea dl-

.. recta a soarelui.

Tn Austria !?i Germania, pedicuta este strict ocrotita de lege. Recomand deaceea

ca necesarul de plante sa fie procurat din farmacii !?i magazine specializate In plante .1

medicinale. Cornertul cu plante medicinale aduce pedicuta din tarile nord ice. asa inch este garantata 0 calitate buna,

. . Pentru reumatici ~i bolnavii de artrtta, chiar 9i atunci cind prezinta deja modl-

ficarl ale formelor artlculattllcr (incheieturilor), precum _!?i in caz de co,!stlpath! cronica ~i hemoroizl. recornand cu cea mai mare caldura ceaiul de pedicut~. Persoanele care sutera de diaree trebuie sa intrebulnteze inse ceaiul cu rnulta precautle, ca sa nu Ie provoace spasme intestinale. Pedicuta n-are voie sa fie fiarta, ci doar oparita cu apa Tn c1ocot. Ceaiul se intrebuinteaza 9i tn toate bolile cailor urinare .. ,l ale arganelor genitale, la dureri si tumeflerl ale testiculelor, la formarea nlSlrulul la rlnichi sl la collclle renale. In hepatite,_la tumari ale tesutulul conjunctiva ftcatu· Jul, chiar daca sint deja maligne, pedicuta este indispens~bila. Ea-I ajutA pe convalescent sa se.puna repede pe picioare cu torte depline.

Sotul unei femei mai in virstl! pe care 0 cunosc a suferit ani.. de z .. \3 de 0 grea Insutlclenta respiratorie in timpul noptii, tratata ea astm cardiac. Ii era tot mai rAu, pn'lA ce s-a dus intr-o zi iar la doctor. "Daca nu Incetati lucrul imediat, in opt zile smtati un om mortl" Medicull-a trimis sa se interneze la spitalul Grieskirchen. Am aflat de lasotta bolnavuJui ca ave.a ciroza hepatica in ultimut stadiu. Cu ciroza hepatica merge mhl~ rn mina 0 insuficlenta respiratorie nocturna, Dupa citva timp, omul a fost trimis acasa c fiind pa rnoarte. La sfatul meu, sotia sa a facut rest de pedicuta, care sl-a Mcut rapid efectul. -Nu conslderati ~i dumneavoastra a rninune daca va spun c~ dup§ pruna csasca cu ceai de pediqJta omul a scapat de sufocatiile cumplite din timpul noptii cu

. care se chinuise ani de-a rtndul? '

Daca 9titi In cercul dumneavoastra de cunostinte un caz de ciroza hepanca, cluar de este fara speranta, dati curaj acelui om ~i indreptali-J spre pedicuta noastra 3tll de irnportanta in fitoterapie. Chiar ~i oamenii care au boli grave de ficat pot fi redati ViQtii datorita pedlcutel.

44

fntr-o excursie cu seop didactic pe care am facut-o prin padure in Austria superiOflr~ eu un micgrup, l-am atras atentia insotitorului meu, botanistul dr. Bruno Weinmetster, asupra tamaduitoarei pedicure in materie de ciroza hepatica ~i cancer la tical. Drept care rni-a povestit urrnatoarea Tntimplare: Student fiind, a facut eu c~iva prieteni o excursis in munti. tn drumul spre cabana a gasit printre jnepeni un vrej de pedicuta, ps care sll-a fnfa!?urat amuzat in jurul palariei. Clnd au ajuns sus la cabana, unul dintre prie~eni a facut un circella plctor, atit de dureros ~i de puternic, ineit pieiorul i s-a ,suelt din incheieturagenunehiului. Degeaba auincercat ceilaltl sa-I ajute. Cabanierul a adus rachiu de drojdie sl pieiorul a fast rnasat cu el fara niei un succes. Deodata, tmarul Weinmeister a avut lnsplrapa Sa-91 ia vrejul de pedicuta de pe palarie ~i sa infa~oare eu el piciorul, de [os pTna sus. Piciorul si-a revenit pe lac la pozitia norrnala. Dr, W'sinmeisler s-agindit eEl ar fi vorba de a colncidenta. Poate circelul ar fi trecut ~i fara pedleuta. Tn drum spre casa a cules pentru gazda lui, care (iv'ea des circei la gamb~, un pumn de pedlcuta .. Aceasta a scapat-o imediat de circei. Dupa ani de zife, dr. Welnmeister l-a relatat unul medic specialist aceasta intimplare. De la el a aft at ca pedlcuta este 0 planta care contine radiu. De atunei au fast vindecati multi oameni de

astfel de erampe musculare eu ajutorul unor perne umplute eu pedicuta, . _

o cuno~tinla de-a mea a fast lnternata la spital, nemaiputind urina. Bratul era deja puternic umflat de la umar la cot. Cind a iesit din spital, starea ei era aceeasl ea inainte, Din Iericire, tocmai aveam niste pedicuta in casa, caci soaera mea de 86 de ani suterca desecri de circei la gamba. Supozitia mea ea ar putea fi vorba la ace a cuno~tinF'i de un spasm vezical s-a eonfirmatin momentul in care l-am pus un sacute] eu pedicuta uscata in reqiunea vezieii_urinare si dupa doua minute a putut urina iara~i normal. A mai purtat aeest saculet eu pedicuta eiteva zile in regiunea vezicii; edemele

de pe brate s-au retrastreptat, ..

Eu lnsarni am suferit ani de zile de hipertensiune arterlala. In eele mai multe . eazuri ea provine dintr-o hiperfunctie renala. Deei mi-am pus la un moment dat peste noapte un sacule] umplut eu pedicuta in regiunea riniehilor. A doua zi, tensiunea mea arterlata scazuse de la 200 la 165. De, atunei, imi aplie din cind in eind in zona rinichi-

lor un saculet umplut eu pedicuta proaspata. .

. . Tn cazul etreetlor la gamba, psdlcuta S8 pune intr-o bucata de pinza care se leaga i'n jurulgarnbeL Se. pot face insa ~i bai la picioare, iar pentru spasmele vezicale bai de sezut, folosind pedicuta (a se vedea "Bai de sezut", la .Partsa generala'\ pag. 8).

- Dupa Iezlunl de pe urma razboiului sau a accidentelor ramin adesea cieatrice care provoaca spasrne.. Un invalid de razboi- avea pe spate a cieatrice in care puteai s~ bagi rnina de adinea ce era. Aceasta eicatrice Ii provoca tot mereu spasme dureroase .. care.aveau drept consecinta valuri de transpiratie pe intreg corpul. Durerile se lntlndeau pina la pie lea eapului. Dupa 30 de ani de grea suterinta, l-am putut elibera pe acest om de chin prin perne umplute eu pedicutasi bai eu pedicuta.

ranD- vrajitoarel (pole nul de pedlcuta) Ii ajuta pe eel gray bolnavi care au faeut escare sa i! se inchida leziunile in timpul eel mai seurt. Faina-vrajitoarei se presara, distribuind-o cit se poate de fin ~i eu multa grija pe locurlle cu rani deschlse. De obicei apare o u, ,j are slrntitoare chiar dupa prima utilizare. (Alte vindecari reuslte eu ajutorul pedicutei pot f citite in brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparuta la edftura Wilhelm En'1sthaler, A-4400 Steyr, Austria.)

Daca'cineva este atit de strins legat cum sint eu de plantele de leac ~i obtlne prin ele succese tot mai multe ce ating apraape miraeolul, nu poate sa nu se gindeasea la Creatorul universului, care ne asterne toate aeeste minuni la picioare. Din pacate, mu~i oameni se impiedica de ele fara a Ie aeorda niei a atentie ~i nu simt nlciodata atotputernicia Cerului.

45

'.

j.I!, ,

/il

....i ... ,

.

.. .

.1.

.. . .

I,

\

..

. '

'.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 lingurita rasa de pecicuta se opareste CU 1/4 litru de apa in clocot, apoi se lasa sa stea putin. Se bea nurnai 1 ceases pe zl, l?1 . anume dirnineata pe sjornacut gal, 1/2 ora inainte de micul dejun, inghititura cu inghititura. In caz de ciroza hepatica sau de cancer hepatIc,

se beau zilnic cite 2 cestl, .

Perna cu pedlcuta: Cu pedlcuta uscata (tn functie de dimensiunea loculul cu spasme sau circei !?e iau 100, 200 sau 300 grame) se umple a perna care se pune noaptea p~ste respectivele portiuni dureroase. Aceasta perna r~1 rnentine eficacitatea timp de cel mult un an.

Baie de sezut: A se ,/;:: .ea .Partea generala", pag. 8. - -

PODBALUL (Tussilago farfara)

Denumit si bruscanis, brustan, brustur-alb, brusturde-riu, cenusoara, galbinele, gu~a-gainii, limba-vecinai, lapogel, papalunqa, podbeal, rotungioare. Atuncl dnd cirnpiile si povirnisurlle noastre n-au inca nicl un pIC de , verdeata de primavara, iar ochiul de-abia dacA recunoaste cite 0 urnflatura foarte tlrnida de m~i~or de salcie, podba!ul esta primul care-sl scoate la lumln~ la inceputul primaverii potirEile galbene.

Pe soluri umede, povimlsuri ple!i>uve, eariere de pletris, pwamint I!:telenit, 090are pa:aginite ri grohoti~uri de panta se gasesc perne Intregl deflon de podbal, care apar din pami'nt cu mult inaintea frunzelor. La ele

. '9i cauta albinale 9i alte insecte prima tor hranA.. Pod-

baluJui if prieste numai pamintul argilos, lutes, el reprezinta, ca sa zlcsrn asa, caracteristica solurilor de argi_la ~i lut. Sint primele flori pe care ni le putem culege pentru provizia de lama. Datorlta proprtstatilor lor expectorante sl antiinflamatoril, Ie putem folosi cu mare succes la bron=?ita, laringita, faringita, astm bronsic !iii pleurezls, ba chiar la tuberculoza pulmonata incipienta. Cei cu tuse rebela ::;1 ragul'eala chinul· toare ar trebui sa bea de mai multe ori pe zi ceai fierbinte de podbat amestecat cu

m~ffi. .

Mai tirziu, in luna mai, cind apar !i>i frunzele linoase, verzi sus !?i alb-argintil pe partea de jos, Ie utilizarn, din cauzacontinutului lor bogat in vitamina C. ca verdoatA pentru supa ~i salata de primavara, Intrucit frunzele contin mai multe substante active decit florile.isint culese 9i pentru a se putea folosi un amestec de flori !?i frunza la prepararea ceaiului. De la medicii naturisti al antichitatii 9i pina la preotul Kneipp. podbalul este pr91uit in mod unanim. Frunzele sale proaspeta 9i spalate, puse pe plept ca un terci, ajuta in arice boala grea de plamini, in erizipel ~i I~ziunl ale tesuturllor cu umtlaturl vlnetll si chiar in inflamatii ale bursei sinoviale. Rezultatele aeestor com-. prese cu terci sint uimitoare. Compresele cu infuzie concentrate din frunze de podbal sint utilizate in ulcerul scrofulos. Vaporii de podbal, atit de la flori cit !?i de la hunzs, trebuie lnhalati de mai multe ori pe zi in pazul bronsltelor cronice cu aecese dose ~I tn lnsuflclenta respiratorie sufocanta. In eel mai scurt timp se va resim~ 0 mare usurare. Plclcarete umf!ate ar trebui scaldate mai des intr-o fiertur~ preparata din frunze de podbal.

46

Siropul pe care ni-I putem fabrica dIn frunze de podbal se dovedeste foarte bun in bronslte sl alte afectiuni pulmonare. Intr-o oala de lut sau un borcan de rnuraturi se Introduc a'tternativ un' strat de frunze ~i un strat de zahar nerafinat, se lasa sa se aseze ~l sa umple pina ce nu mai e loc In vas. Apoi se leaga cu 2-3 straturi de celotan ~i se puna in gradin~, la loc ferit, intr-o gaura facuta In pamint. Se a~aza 0 scindura deasupra ~i sa acopera cu parnlnt, Caldura constants stlrneste un proces de fermentatie. DupA B saptamihi se dezqroapa iarasi oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel

.obtinut se lasa sa dea 1-2 clocote. Dupe. ce se raceste, este turnat In sticle mici, cu gnul lat. Acest sirop este mijlocul nostru de aparare eel mai bun In timpul iernii l?i al epidemiilor de gripa. Se ia cu lingurita.

tn astrn, in afectiunile permanente ale bronhiilor ~iale fumatorllor sint de mare folos, primavara, 2-3 lingurite de suc de podbal prcaspat stors turnate lntr-o cana cu supA limpede de carne sau eu lapte cald.

Pentru combaterea flebitelor se poate prepara 0 rnasa alifioasa din frunze proaspete zdrobite 91 smintlna proaspata, care se aptica pe portiunile inflamate l?i se leaga usor cu 0 bucata de cirpa. Sueul stors proaspat din frunze de podbal ~i picurat in ureche este efieace Tn durerile de urechi.

CEAI PENTRU TUSE

Daca vretl un ceai expectorant, arnestecati flori 9i frunze de podbal, flori de lurninarica, cuscrisor (nurnit 9i mierea-ursului sau plurninarica) 9i frunze de patlaginaingusta in parti egale. Din acest amestec de plante se iau 2 linqurite la 1/4 litru de apa ~i se oparesc, Se beau zilnic, calde, Inghititura cu inghititura, 3 cestl cu acest ceai lndulcit cu miere.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Sa Ioloseste 1 lingurita (cu virf} de flori (mai tirziu, dnd apar 91 frunzele, se pun frunze ~i flori amestecate in parti egale) la 1/4 litru de apa, S8 opareste dear 9i S8 lasa putin in repaas.

Comprese: Frunzele proaspete se zdrobesc ~i se freaca pina iese un terci care se aplica sub forma de comprese.

lnhalatle: Se opareste 1 lingura (cu virf) de flori ~i frunze ~i se lnhaleaza vaporii sub 0 clrpa. Se repeta de mai multe ori pe zi.

Bal de picioare: 2 mitni pline de frunze de podbal se fierb lntr-o cantitate de apa corespunzatoare: se lasa sa stea putin, Durata baii - 20 minute.

Suc proaspat: Se stoarce sucul din frunzele proaspat spalate, cu ajutorul storcatorulul electric de uz casnic.

Sirop ~i'amestec de ceaiuri contra tusei ~i a ragu~elii: A se vedea fragmentele respective de: text.

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri: calambuc, cocenasi, colibas, cucuruz. girni~or, malal, papusol, penche, tenchiu, tenqheri. in ultima' vreme s-a rasplndit foarte mult cultivarea

47

s: /1 J .t

··t .'

. \

r

..

" , '. ~ ~.

"

..

I .

porumbului. in timpul infloririi, din teciie lungi ~i ascutite ale frunzolor atirna in afara stigmatele sale filiforme, Ele se numesc :?i rn~tas aporumbului ~i constituie partea cea mai curativa a plantei. Porioada de inflorire se intinde din iunie pina in august. Matasea-porumbulul este taiata inaintea polenizarii ~i uscata rapid la umbra.

Daca avetl nevoie de un produs diuretic confirmat, atuncl betl acest ceai de matasea-porumbutui, care este ~i un mijloc de sliiblre eficace ~i inofensiv (actual pentru nurnarosf supraponderaJi din societatea bunastarii). Daca matasea-porumbului este depozltata tlmp mai indelungat fara a fi complet uscata, atunci i~i pierde efedul rll.u-

retic si devine laxativa. r

. C'eaiul de rnatasea-porurnbulul este la fel de eficient in bolila cHilor urinare cu formatle Iitiazica (formare de calcul), in ede: _r ~I onasa rca (edeme generalizate), ca ~i in nefrlta, catar vezlc=t. ,.trlt"~ ~I reumatism. EI poate fi folosit cu succes illJpotriva lnconttncntel urlnare la copii ~i batrini ~i a colicilor renale. In toate aceste boii ;;B ta la fiecare 2-3 ore cite 1 lingura plina de ceai de matasea-poruml 'U!l~:.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de .matasea-porumbulut cu 1/4litru de apa fierbinte. Se lasa putin in repaos, nu se lndulcests. i.

" .

. '

PUFULITA-CU-FLORI-MICI (Epilo~ium parviflorum).

Am primit odata a scrisoare de la un tata de familia rn care scrie textual: Na implor cu miinlle impreunate ~i ridlcate, poate Imi rnai putef indica un .drurn - lnapo! spre sanatate ~i darul familial . rnele, <tare .sufera din greu alaturl de mine, un tata sanatos." lnainte tmi evoca drumul suferintei sale: in anul 1961 devine aceta 0 prostatlti cronlca (intlamafie eronlca a prostatei) din cauz: rmb~lerll intr-o apa care conpnea radiu. A umblat din spital fn spital, dar nici un medic nu I-a operat; era disperat. La fiecare scaun elirnina singe ~i puroi. Din cauza numoroasolor medicaments a capatat ulcer duodenal 9i 0 atectlune grav~ la fieat, jar flora lntestinala i-a fost distrusa, Era rna] aproape de mearte deeit de viata 9i a trsbuit, la lndicatia doetorulul, sa suspends orice rnedlcarpent, Apoi a fost operat, dupA cum serie, pe cale electrlca. In cluda operatiel, inft· rnatille u rarnas pina astazl. Medicamentele 91 injeetiile l-au h1rEtutatit din nou starea. A recurs la ceaiu1 de urzlci !?i la ceaiul diuretic care i-au ameliorat boala in asa rnasura, fncit a~ti!\l.l poate lucra din nou. De acest drum chinuitor r fi fost probabil crutat mult incercatul tata de familie daca ar fi stiut de pufulita-cu-flol'i-tnici care poate vindeca din temelie bolile de prostate.

Pufulita-cu-flori-mici. necunoscuta pina acum ea planta medicinala ~i nemention;\t~ in nicl 0 carte obisnuita despre plante medicinale, a intrat abia prin prezentai ea din

48

'.

pfima editie a brosurf mele "Sanatate din farmaeia Domnului" Tntr-un adevarat mars t(illlllfal ca planta medicinala contra bolilor de prostata. In eel mai scurt timp a dev~nit cunoscuta in intreaga Europa si in afara ei, nu,.in ultima instanta din cauza di a "jut"t deja multi oameni in maladiile susrnentionate. In ultima vreme apare si in car1i1e dospre plante medicinale si revistele de specialitate.

Din cauza numeroaseior varietati ale acestei flori s-a ivit insa a anurnita incertitudine. Dintrs subspsciile cu actiune ta.maduitoare trebuie Tnsirate urrnatoarele: cirligel seu rilcitoaica (Epilobium roseurn), pufuUla-cu-flori-micl (Epiloblurn parviflorum). ~urull,a" (Epilobium montanum), nurnita f?i fata-n-fata, pufullta-verde-lnchis (I pilobium obseurum), pufullta lanceolata (Epilobium lanceolatum), pufullta-de~ol1nA (Epilobium collinum). pufulita-de-mlastina (Epilobium palustre), Pufullta-depletrl~ ~Epilobium fleischerirsi pufulija-alpin~ (~~iI?!Jium a~aga.lIi~ifolium). Varieta!ile tam doitoare S8 recunosc toate dupa ftonle lor rruci In culon rosietice, roz pal sau alblcloase. Ele stau ca batute-n cuie pe silicvele (fruct capsula) lunqule]e, -inguste, din care lt~nesc la plesnire sernintele pavoazate cu peri. albi, asemanatorl bumbacului. In T rol, puful!ta este cunoscuta in mod surprinzatorsub numele de ,frauenhaar" = parul femeli.

Din varietatile enumerate f?i care au putere lecuitoare se colecteaza intreaga p.ant~. deci tulpina, frunze ~i flori, cu grija ca planta sa fie culeasa din mijloc - de altfel, ea se rupe foarte u~or -, pentru ca sa poata forma noi rnladite laterale. Geea ce s~ cules se taie cit este in stare proaspata, Din ceaiul de plante se beau, ~i in cazurile eele mai grave, numai 2 cesti pe zi, ~i anume 1 ceases dlmineata, pe stomacul gol, ~i 1 ceasca sears. Acest lucru nu lnseamna insa ca se poate renunta la controlul medical. Orlcurn, sfatul medicului trebuie cerut In ariee boala grea.

Doua subspecii de Epilobium, care. pot _ fi doar cu greu _ confundate cu celelalte soiuri cu flori mici, nu au voie sa fie colectate. Este yorba de cea nurnita raseoaqe .. Iimbrica!ii. pufulita sau sburatoare (Epilobium hirsutum) ~l de sburatoare (Epilobium angustifolium). La prima dintre ele, florile ajung de marirnea unghiei degetului mare l?i str~lucesc purpuriu. Ea se gase~te adesea in stocuri mari, stufoase, pina la 150 centimetri fnaltime, in ~i linga apele putln adinci; tulpina si frunzele sint carnoase ~i acoperite u~or cu par pe parte a lnterioara. Cunoscutul botanist austrlac Richard Willfort, care cunostea foarte bins pufulita ca planta de leac, nu 0 mentioneaza in cartea sa. Ar putea, dupa cum a sustinut el, sa fie confundata cu rascoaqele (Epilobium hirsutum); acestea au, insa, spre deosebire de putulita-cu-florl-rnict, nistetlori eel putin de cinci ori mai mari, tije 9i frunze mai carnoase, 0 inaltime sen sibil rnai mare sl declanseaza un efect contrar. - Sburatoarele (Epilobium anqustitoliurn) cresc lnalte de '. 150 centimetri 9i pretera lumini~urile. liz.ierele ~i vecinatatsa tuflsurilor de zmeura. Fiorile mari, de culoarea purpurei, slnt dispuse in ciorchini lungi, piramidali, neindesatl pa a tulpina rosietica la baza. Fiorile acestei varietati foarte des intilnite stralucesc in tlmpul fnfloririi, formind niste supratete rosf C~3 tocul. Denumirea germana populara IIUnholdenkraut' = iarba-diavolului este, cre':l, un .nd'clu destul de clar ca nu poate fi folosita contra prostatltel.

Eram femeie tinara cind socrul meu a murit in puterea virstei de hipertrofie a prostatel, deci de 0 rnarire patoloqica a prostatei. Un vecin care era expert in materie de plante medicinale mi-a aratat aceasta pur. :;ta~cu-flori-mici, spunindu-mi: .. Daca socrul dumneavoastra ar fi baut ceai din aceasta planta, astazi ar mai fi fost in viat~t Tinatl-o minte! Sinteti femeie tinara ~i puteti ajuta multi oameni cu ea." Dar dupa cum sa fntimpla clnd e~ti tinar ~i sanatos, nu m-a mai preocupat aceasta planta. Nu la fel a ftlcut ~i mamal Ea a cules-o in fiecare an liii a ajutat multi oameni suferinzi de vezlca urlnor3 ~i de rinichi. Forta sa curativa este atit de mare, incit adesea inlatura fulger~tor toate supararile ~i durerile legate de bollle de prostata. Au existat eazuri cfnd oamenii se aflau in preajma operatlel ~i nu puteau urina decit picatura eu

, I

, . . .

~ ..

, . ,

, .

49

".

picatura; 0 singura ceasca a l?i adus 0 usurare. Ceaiul trebuie baut, blneinteles, mal mult timp, pentru a obtine 0 reala insanatol?ire.

Mi-a relatat odlnloara mama mea des pre un pacient care suferise deja trel opera til de cancer vezical - cancer vezical dovedit clinic - si care se gasea intr -0 stare fizicl! foarte proasta. L-am sfatuit sa bea ccai de pufulita, Am aflat ulterior de la medicul sau ca s-a vindeeat. Era pe vremea dnd inca nu ma ocupam de plantele medicinals. Aceasta vindecare rn-a impresionat profund. Mama mea m-a rugat deseorl s~ nu ult niciodata sa euleg aceasta plants medicinala cind ea n-o sa rnai fie in viatA. fn 1961, de ziua Intrarii Maicii oomnului In biserica, a murit mama mea cea draga ~i eu am ultat

in v1?ra aceea sa adun pufullte. ,.

In eabinetul de consultatii al rnedicului meu am aflat ca un barbat pe care-l cunostearn zacea far;3. sperante in spitalul nostru, bolnav de cancer vezical. "Nu", am exclamat, .acest barbat vrednic n-are voie sa rnoaral" M-am gindit la pufulita. Medlcul, desl avea 0 atitudine pozitiva fala de plantele medicinale, a fost de parere ca fn acest caz nu mai putea ajuta nimic. Eu nu culesesem insa pufulite l?i m-am gindit cu groaza ea la mijlocul lui oetombrie totul 0 fi ofilit ~i uscat. M-am dus totusi sa eaut. !?tiam un loc unde infloreau in timpul verii.

N-am mai gasit, ee-l drept, decit citeva tulpini vestejlts, pe care Ie-am cules totusl, Ie-am talat rnarunt ~i Ie-am trimis sotiel bolnavului. l-a dat sa bea 2 cesf pe zl, una dl .. mineata 9i una seara, ~i dupa 14 zile am aflat de la medic, printr-un anun] telefonlc, ca Tn starea bolnavului survenise 0 mare schimbare Tn bine. Mi-a spus rizind: .Decl plantuta ta ajuta!" oe-atunci am putut ajuta sute si sute de oameni, asa cum Jml

.- spusese odinioara batrinul din locul meu natal: "Tine~i minteaceasta planta; Rutall

ajuta mulli oameni cu ea. II - , .,(.

Un farmacist din MOnchen mi-a aratat intr -0 carte veche ~i groase. de farma~ 10- cui In care in jurul anului 1880 pufulita mai era consemnata In mod oficial. Medicamentele chimice au izgonit-o total. Prin prelegerile mele, drurnetiile In scopul descoperiril plantelor rnedlclnalq ~i publlcatiile mele, putulita a devenit din nou cunoscuta tn to ate rindurile populatiel. inorumarlte mele gasesc ecou puternic in sutletele multor oameru, caci pretutindeni unde ajung cu sotul meu in drumetiile noastre, fie in rnuntl, pe dru .. muri de padure, la margini de piraie, fie in lurninisuri vedem, spre bucuria noastra, c~ a fost culeasa numai rnladita central a a pufulitei, In scopul de a cruta planta. Orlclna

.. cuncaste aceasta planta rnsdicinala 0 apreciaza 9i 0 apara de pieire, culeglhd-o astlel cu rnulta bagare de searna, Planta mai creste, dupa cules, inca de 2-3 ori. Daca ria zomul ramine in pamint, atunci va inmuguri din nou in primavara urrnatoare .

. Af1u cu bucurie din serisori ca in multe gp3dini putulita-cu-flori-rnici creste acum

.. printre capsunl, legume ~i arbusti decorativi. Inainte era smulse. din pamint ce orlce burulana suparatoare. error suterinzi le-ar fi putut aduce in acest rastirnp vindecare ~i un nou curaj de a infrunta viatal De curind am avut posibilitatea de a ajuta un preot care era considerat de medici incurabil, avind cancer la prostate ~i la vezlca 9i care se dedica astazi din nou cu intreaga putere de munca prafesiei sale.

o scrisoare din Schwarzwald: .Cumnafa mea a fost tratata de un cancer al 0(ganelor pelviene cu raze care t-au daunat, provod'ndu-i 0 ftsura in intastin ~i tn vezict\, A capatat asemenea dureri vezicale, incit medicul a fost nevoit sa-; prescrie mOf'fll1~, Atunci am cautat dupe. llustratia dumneavoastra din <<Farmacia Dornnululs pufullt • cu-f1ori-miei, am descoperit-o ~i dupa a saptamina de cura GU ceai, toate dursrile u disparut, Acestea sint minunile din farmacia Domnuluil" - Despre alte vlndec:\ri obpnute pute!; cit; in brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparuta la editura Wilh )h"

Ennsthaler, .

Multi dintre cei care sutera de prostata se pot insanato~; cu ajutorul puflllltel-cu· flori-mici, deseori chiar tara sa mai fie nevoie sa se opereze. Oaca operatla S-3 t?fl~Ct1l3t

:

50

Pufulita ajuta (de dr. Dirk Arntzen, Berlin)

o scrlsoare de la dr. Arntzen, medic practlclan, antropozof: .. La baza urmatoarei evocarl sta 0 intelegere a plantelor, asa cum a fast ea stirnulata de Rudolf Stainer l?i dezvoltata in continuare de diferiti biologi ~i botanisti, Aceasta inteleqere este de tapt 0 imagine ~i se numeste: <<Dmul invers triarticula!». Asta inseamna ca rAdacina carespunde orqanizarlrnervl-sirnturi, deci mai ales capului ornului, zona frunzelar - sistemului central, ritmic, iar zona florl-fruot, par1ii metabolism-membre. ,

. Aceasta reprezentare. ca toate lucrurile vie~ii, nu se poate aplica rnecanic. Ea trebule prelucrata in mod individual pentru tiecare plants in parte ~i invers, ~i pentru fiecare pacient in parte. Dar. odata existenta, chiar daca este inteleasa mai intir doar pe baza , citorva exemple, ea otera un fundament solid, temeinic pentru intelegerea <<felatiflor>'> dintre am 9i planta, care altfel rarnln intotdeauna putin neclare.

Principiul acestui proeedeu va fi ilustrat pe baza unui exernplu. Sa luam Hamamelis virginica. Aiel, florUe apar iarna direct din scoarta. Nu are loc legatura normala prin frunza. Scoarta trebuie considerate ca apartinind zonei minerale a radacinii. Avem deci o situatie in care <<principiul metabolic» al florii da direct de <<principiul nervi-sirnjurt»; at rilidacinii !iii scoartei, fara a trece prin echilibrarea <<5anatoasa, norrnala-s prin frunza. Aceasta situatie exista 9i la am (9i natural. la animal), de exemplu in cazul ranii, dar mal ales in zona anala. Hamamelis este un model pentru rana, pentru hemoroizi. Aceasta planta poate trai cu aceasta situatia a viata intreaqa, fara sa insemne ca se fmbolnave9te; s-ar putea chiar spune CB. ea traiests din 9i prin aceasta situatle de ex-

.; ceptle. De aeeea, planta poate deveni un mijloc de leae pentru noi. Cacl ne arata cum putem jangla 0 viata intreaga cu a situatle anurnita, care exista, fara a one imbolnavL ~i t'ntrudt astlel de <<situa!ib> sint realitali ale vietii, deci deja ceva spiritual, nu este atit de mult vorba de materialitate, de substanta, ceea ce poate da 0 explicatie pentru efeetul

dilu~rilor homeopatice (potente), '

~i acum reteritor la Epilobium, pufulita Mariei Treben. Aceasta planta se caracterlzeaza mai ales prin faptul ca ceea ce' este considerat la inceput drept 0 tulpina

I

I I f

d£)ja. ceaiul de pufulita inlatura usturimile 9i celelalte ineonveniente care se ivesc de mutte or; ulterior. Trebuie consultat insa in arice caz medicul.

Un barbat vindecat de a boala a prostate! serie din Coburg: nPufulila-cu-f1ori-miei rn-a ajutat in durerlle mele de prostate. Zacearn in spital in Coburg, bolnav de infarct mlocaroic. Pe ITnga aeeasta, aveam dureri de prostate. 9i nu puteam fi operat din' eauza starf proaste a inimii. Mi s-a spus ca mi S8 va pune 0 sonda permanents, daca sltualta mi se va rnr~utati. - Am aflat despre minunata pufulita-cu-flori-micl care a ajutat pe at~ia in suferinte asernanatoare. Am inceput sa beau cite 3 cesti pe zi; 'in citeva zile am scspat d~ orice dureri de prostata. Acum mai beau pentru ca sa rna retae cite 2 ce~ti pe zl. - Ii rnulturnesc lui Dumnezeu din toata inima. Va doresc, doarnna Treben, slt mai aJutap cu pufullta-cu-Hori-mlci multi oameni care sutera de acelasi chin, Este incredibll c~ plantele medicinale ale Domnului aduc - cind medicina nu mai are solutii -

un ajutor atit de mare." '

.

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurila (cu virf) de' plante cu 1/4 litnj de ap~ ~i se lasa sa stea putin, Numai 2 cesti pe zi - prima, dlrnineata, pe stomacul gal, iar a doua, seara, 1/2 ora inainte de cina.

61

'.

, .

.-.,.- "

j ,

I"

. I

! I

I

II

.' .

I'

,

r

• 1

. '

florala mica 9i nevlnovata este in realitate un ovar de fruet hipogin care, asa cum a normalla un truct, se umfla sensibil dupa Inflorire. se decoloreaza si creste in lunqlrna. Toamna sint eliberate apoi sernintele inconjurate in abundenta de bumbac. Pufulita in toate varietatile sale este 0 planta relativ raspindita. Planta inflore~te 9i rodeste destul de puternic, adica se destasoara destul de puternic In acest domeniu; frunzele, tulpina 91 radacina devin In schimb mai putln importante, mai neinteresante in cornparatia cu aeeasta. Totul raportat la om insearnna: Putem cauta efeetul principal in partea de J09 a omului, din care fac parte in mod esenttal organele urinare 9i de reprodueere. Prin alte reflectii se poate oarecum exclude zona lntestinala (acestea sint mai cu seama plantele cugust amar).

Ovarul de fruct ca parte esentlala, batatoare la ochi se afla spre inauntru. Prln acest lueru se poate intelege faptul ca Tn el se vede clar un raport pozijional cu prostata, Dezvoltarea fructului toamna te r!uee cu gindul si la toamna ornului, omniprezenta sa -ja 0 <.noala» cam la fel c;,= .recventa..;

Ceva foarte asernanator seintilneste la pepene, la dovleac: ovar de fruet hipogln, rnarire uriasa dupa inflorire 9i, ca sa spunem asa, in mod necesar, actiune asupra organelor urinare. La fel 9; la para (Pyrus). ?' pentru speclallstl: Hypoxis rooperi are tot ovar de fruct hipogin.

Demn de remarcat este fenomenul ca anurnite plante urogenitale importante, ca plopul, ca bumbacul (Gossypium), prezinta 9i ele 0 forrnatie cu aspect de bumbac puternica, batatoare la ochi. Explicatia aeestui fenomen inca nu s-a gasit.

. Cea mai eficace, asa curnscrie 9j MC?ria Treben, este prepararea cealulul, Acest mod de' preparare aromat, apos da puterilor tarnaduitoare si directla specialA9~tre

partea de [os a omului cu aparatul sau urinar. ..

!?i, ceea ce este eel mal important, pufullta ajutal Multe mulfurnirl redescoperitoarei aeestei plante medicinale din farmacia Domnului, pin~ acum neglijate."

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

Alte denurniri sint: ai-de-padure, burulana-de-cele-sfmte, bu· ruiana-de-pscinqlne, buruiene-sfinte, calee-mare, crucea-vcrilcului, galbinele, iarba-de-neqi, [arba-rlndunicii, laptiuga, negeJaritA, oiasca, paparuna, salatea, scintelta, tatarcele, Daca ne gihdim la faptul ca rostopasca se intilnests adesea in vechile carti desprs plante medicinale sub numele de .burulana-de-cele-sfinte" sau .buruiene-sflnte", ne putem imagina de ee prestigiu se bucura odlnloara in popor aceasta planta rnedicinala considerata a" Azi adssea drept 0 buruiana otravitoare. Aversiunea epocli noastra modarne fata de rostopasca rni-o pot explica doar prin faptul cA la inceputul industriai medicamentelor au fost condamnate ~l 6 .. negate cu hotarlre toate plantele medicinale valoroase, pentru a lndeparta poporul de plantele de leac 9i a-l indrepta spre leacurile pe baza chimica .

Rostopasca se dezvolta ramificat, atingind 0 inaltime intra 30- 80 centimetri. Ea Inflore;;te, Incepind din luna mal, pe tot parcursul verii 9i pina in toarnna, Frunzele sale sint zirntate ;;i se asearnana cu cole de stejar, Din tulpina 9; rizom izvoraste 0 seva galben-portocalie 91 destul de VISOA '3 . Rostopasca preteravecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohoti9urilor de pantfi, pr~cum ~i livezile sudice. Oridl: ar fi vara de secetoasa ~i marginiie de sud ale pllduriiol' de uscate, din plants tot va curge sucul gros, galben-portocaliu, in cantitatl suficlente. Oar

52

i Tn timpul iernii, dnd zapada acopera tot. putem gasi rastopasca daca ne-am intiparit

tn minte locul unde creste. .

Planta aceasta este depuratlva (deci curata singele) ~i hernatopoetlca (deci ajutA I forrnarea sTngelui). Eu a9 recomanda-o, asociata cu urzicile ~i rnladitele de soc, in leucemle. Numai ca trebuie sa se bea minimum 2 litri pe zi din acest amestec de ceaiuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.

Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave, daca se toloseste fn forma horneopatlca. Curalind alit singele cit ~i ficatul, ea are 0 influenla dintre cele mal bune !if asupra metabolisrnului. Aceasta plants rnedicinala este tolosita eu succes in afectl.unil~ .biliare, re~nale ~j hepatice .. Pusa ih ~in (30 g!aTe ~e rostapas~a lmpreuna cu r~daclnl'e se lasa 1-2 are In 1/2 htru de vm alb), mlatura faarte rapid Icterul. Este indicata sl in tratarea hemoroizilor care dau arsuri in zona anusului,·in combate~ea rn~epaJuriior ~i a senzatlel de IIcutite" in tlrnpul urinarii, .ca l?i. contra viJiltulul In urechl. In toate aceste cazuri se pot bea cite 2-3 cesti cu ceai (care nu se prspara prin fierbere. ci doar prin oparlre) pe parcursul zilei, in inghitituri mici. Acesta esta folosit extern contra bolilor de cancer la pie Ie, contra bataturHor, a veruc.lor (negllor) ,I a eczemelor care nu vor sa se vindece. Cataracta 1fi petele pe ccmee dispar treptat. sueur ajuta chiar in cazut singerarii retinei ~i a dezlipirii de retina. Se la 0 frunza de rostopasca, se spala, lar tulpina ei fraqeda se zdrobaste intre degetul mare ~i degetul aratator umezite in prealabil. Zeama asttel obtinuta este unsa cu arAtAtorul. tinind ochii bine 'Tnchil?;, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct tn cchl, aotiunea ei se comunica totusi ochilor. Acest lucru se poate incerca pentru a trata cataracta, vederea slaba 9i in mod preventiv pentru ochii sanato9i par suprasolieita~i. Eu insami n resimt etectul binsfacator cind trebuie adesea sa stau pina noaptea tfrziu ca sa rezolv corespondenta, Cind sint lstovita, tau 0 frunza de rostopasca din gr~dina ~i it aplic zeama catre coada ochilor, in modul pe care I-am aratat rna; sus. Am de fie care data senzatia deosebit de aqreabila c;2 mi s-ar fi, tras un val din fa1a ochllor, in medicina homeopatlca se prepara din aceasta planta 0 tinetura din care 58 administreaza, in cazul afectiunilor mentionate mai sus, de 2-3 ori zilnic cite 10-15 plcaturi in

putina apa. .

Cu citiva ani in urrna mi s-a povestit despre 0 femeie care avea pe pleoapa inferloara dreapta un abces rosu de marlrnea buricului degetului cel rnic. Oculistului la care s-a dus ca sa-i prescrie 0 reteta pentru ochelari nu i-a placut ce-a vazut - avea abcesul deja de 7-8 ani fara s-o fi suparat vreodata - 9i a trimis 0 proba la analiza. Era cancer de plele. Pentru tinara femeie a fost - dupa cum va puteti imagina - un 90C cumplit. Cum familia ei face parte din cercul nostru de cunostinte, am putut S3 recomand rostopasca. Era luna februarie si, din fericire, 0 iarna blinda. Rostopasca trece bine peste iarna !?i rarnine verde. Sfatul meu a fost sa scoata planta din pamint cu rad;3cina eu totsl s-o planteze intr-un ghiveci, pentru a a avea la indemin3.. Ferneia urma sa-9i tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bolnav cu seva galben·pmoc2P''''. Cum abcesul era plasat pe pleoapa, i-arn atras atentla ca seva nu era noc'va per.tn, ochi. Am mai sfatuit~o sa rnearqa 0 data pe luna la tratament cu raze Rontgen, aso cum il prescrisese medicul. desi aceste iradieri nu alunga tumorlle maligne. ci ~? mal ihtimpia sa distruga portluni de eplderrna inca sanatoasa, ba adesea chiar . ::238Ie. Scurt timp inainte de sarbatorile de Craciun am trait marea bucurie ca abc=v' canceres sa dispara, Femeia mi-a facut 0 vizita si rnl-a sarit de gil chiar de la Ul?ff.. iV sdicu: oftalmolog la care fusese 9i inainte a intrebat-o mirat ce facuse. La raspunsui ei: "Lunar la Linz pentru raze", doctorul a spus: .Daca asta a reusit Rontgen-ul, e intr-adevar un miraco!." Mi-a mal rnarturislt ca nu ar fi rezistat sufleteste vazind fetele mincate pine. la os ale celorlalte pacientepe care Ie intflnea la raze, daca nu as fi Inarmat-o eu cu atila curaj. credinla in Dumnezeu sl incredere in sine.

. ,

. ,

53

I

'I

$i acum rugamintea mea pe care 0 adresez tuturor celor care citese acosta rTndurl: Ajutati sl durnneavoastrajntr-un caz similar ~i crutati-i astfel pe semeni! dumneavoastra de un sfir~jt cumplit! In tirnpul nostru atit de poluat se Ingramadesc C:JlUrile in care din negi lnrositi si care incep deodata sa creasca se torrneaza cancorul

pielil. "

Firele de par de pe obraz ~i cresterea exceslva a parului pe orate ~i plcloare la femei indica 0 tulburare renala, Locurile respective se ung cu sue de rostopasca, obpnut cu ajutorul storcatorului electric (sucul se jnentine prcaspat in frigider maxi .. mum 1/2 an); este lasat sa actioneze citeva ore, apo! locul se spala cu un s5.pun emotient, iar pielea care s-a uscat putin se trateazji cu alitie de filimica, ulei de mu~etel sau sunatoare (a se vedea .Modurl de folosire"). In atara de aceasta, trebuie facule 0 cura de ceai de urzici - cel putin 3-4 cesti pe zi -, precum 9i bai de sezut cu coadacalului pentru 0 irigare mai buna a rinichilor (a se citi 9i articolul despre .Coada-calului'I).

a cunostinta din zona orasului Mainz folosea in timpul pllmbarllor sale zilnice sova de rostopasca asa cum am aratat. Un cline lup destul de batrin n era Insotitor credlncios. Odata i-a dat Tn gluma 9i lui cu pu1ina seva pe ochi, ceea ce sa pare cA t-ar fi facut foarte bine cirnelui, caci de-atunci se posta de flecare data rugator fn fata stap.lnului sau, cind acesta folosea rostopasca.

intr -0 parohie din Austria superioara in care am tinut 0 prelegere In luna nolemorle, am facut cunostinta cu un paraclisier care purta ochelari. Clnd m-am lntors In fabruarie la aceeasi parohie, paraclisierul nu mai purta ochelari; dupa cum singur rni-a povestit, nurnai datorita faptului ca din noiembrie rni-a urmat zilnic sfatullegat de cura cu zearna de rostopasca. In plus, acum vedea mult mai bine decit Inainte cu ochelari.Fllnd larnal trebuia sa-~i ia frunzele de rostopasca de sub patura de zapada. Mentionez acest lucru numai pentru a sublinia ca anumite plante medicinale pot fi gasite proas-

pete chiar sl In anotimpul rece dnd mai orice veqetatie pare a fi rnoarta. ,

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurita rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar. - Sue proaspan Frunzele, tulpinile 9i florile se spala !?i se trec In. stare urneda .

prin storcatorul electric (pentru folosirea externa), ,.

TInctura: A se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.

Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot ~i se lasa sa stea 1-2 are, apoi se filtreaza !?i sa baa in

inghitituri mici. " .

SALVIA, JALE~UL (Salvia officinalis)

Clteva denumiri ale Salviei officinatis: 'cilvie, jale, [ales, [ales-bun, [ales-de-qr fidh)l, salvie, salvle-de-qradina, salet, salvir, serlal. Salvia, cunoscuta ca 0 planta din f .. \mllia labiatelor, provine din Europa de sud ~i se cultiva Ia noi in gradini. Planta atinqe 0 Ina1lime de 30-70 centimetri, flo rile ei violete sint dispuse vertici!at, deci in cere, ~, jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-finoase sclipesc arg.intiu !iii emana un parfum usor amar, aromatic. Salvia-de-qradina trebuie sa aiba partea ei de gradinA rlltt"Un lac ferit, Insorit. Pe parcursul iernii, eu 0 acopar usor cu crengi de molid, dooarece este deosebit de sensibila la ger.

54

o alta subspeeie, Salvia pratensis, cunoscuta sub denumirile de buruiana-mTIcedului, coada-vacii, gav31. jale, [ales, jales-salbatic, [ales-de-clrnp, [alesde-pad ure, salvi e, salvie- de-ci'm p u ri, salvie-salbatica, S8 gase!?te pe povlmlsuri, pasuru 9\ cimpii. De departe se vad stralucind florile-i atoastrul-violete care raspindesc a rnireasrna plina de arome. De la aceasta specie se fo!osesc fiorile, de cele mal multe ori numai pentru gargara sau pentru fabricarea otetului de salvie - 1 pumn plin de flor! esteIasat la' macerat in otet natural - si acesta se intrebuinteaza ca frectie binefacatoare fn timpul unel bolirnal lungi in care se sta la pat. Frunz:ele 58 colecteaza inaintea perioadei. infloririi~ in mai 91 iunie. Intrucit plantele dezvolta in zilele insorite 9i uscate uleiuri eterice, frunzele sint eulese numai in soare, preferabil la ora amleziisi apol sint puse la,

umbra ca sa se usuce. '

Mai curativa dedt Satvia pratensis . este insa

A Salvia officinalis, citata mai sus 91 de care. ma voi

ocupa in continuare pe larg. Inca de pe vremea strabunilor nostri, salvia era 0 plants meciclnala deosebit de laudata si pretuita. Un versule] din jurul anului 1300 spunea:

_ _ IDe ce sa meers omul, .

~ , Clnd. ingradina creste salvia?"

Chiar 9; numele oqlindeste marea apreciere 'de care s-a bucurat aceasta planta de leac din partea oamenilor inca din timpuri indepartate. Denumirea de salvia deriva din

cuvintullatinesc .salvare" (a vindeea, a lnsanatosl). .',

Dintr-o frurnoasa carte veche despre plante medicinale reiese cit de mult era stimata pe vremuri salvia: nCind Maica Domnului a trebuit sa fuga cu copilul lsus 1'n tata lui Irod, a rugat toate florile de cimp s-o ajute; dar niei una nu l-a oferit adapost, Atunci s·a fnclinat catre salvie !iii lata, aici a gasit refugiu. Sub frunzele saJe dese, ocrotitoare, s-a ascuns pe sine insasi !iii a adapostit pruncul in fata aprozilor lui lrod. Acestia au trecut pe linga ei fara a-i vedea. Dupa ce pericolul a fost depasit, Maiea Domnului a le9it din ascunzatoare 9i a vorbit atectuos salviei: <<De azi inainte 9i pin§. 1'n vecii veellor vei fi 0 floare preterata a oamenilor. Iti dau putere sa vindeci oamenii de orice boala: salveaza-i de la moarte, cum ai facut si cu mine»." De~atunci, salvia lnfloreste orislclnd lntru salvarea 9i ajutorarea oamenilor. - Cind ai facut ani de-a rindul experiente cu plante medicinale ~i ai cerut adesea in c1ipe grele ocrotirea 9i ajutorul multiubitei Sfinte Fecioare, atunci simti din ~r8dinta adinca si ineredere adevarata cum isi intinde mllnlle

ocrotitoare peste planti~!e nc]stre rnedicinale. '

Ceaiul de salvie, baut rnai des, fortifica lntregul organism, ne fere9tE,t deatacuri de apop!exie 9i are un eiect toarte favorabi1 asupra paraliziilor. In cornbaterea transplratlel nocturne e:3~'" singura planta rnedicinala, in afara levanticii, care vine oamenilor in ajutor; ea vim. :-·ca maladia care provoaca aceasta transpiratie in timpul noptii ~i indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea slabtclune care lnsoteste boala, Multi doctori au recunoscut proprietatile remarcabile ale salviei: ei 0 administreaza in spasme, atectlunl ale maduvel splnarl], dereglari glandulareA ~j tremurul membrelor (trernuraturtle extremltatllor) eu cele mai bune rezultate. In afectiunile menponate mal sus, S9 beau 2 cesti pe. pareursul zi1ei, inghititura cu inghi1itura. Ceaiul are un etect benefic 9i asupra ficatului bolnav, inlaturind balonarile si toate indispozitiile legate de dereqlarile functionarli ficatului. Are actiune depurativi, elimlna rnucozitall1e prea ab~ndente din aparatul respirator ;;i stomac, stlrnuleaza pofta de.

55

..

J

•••••• '1-

mincare si combate tulburarlle intestinale si diareea. - Pe lntepaturlle de Insocte

se aplica irunze de salvie farimitate cit de marunt. '

Ceaiul de salvie se recornanda extern in mod deosebit in amigdalite, boll de gil, abcese (focare de puroi) dentare, lnflametll ale faringelui ~i cavitatii bucala. La multi copii 9i adultl nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la tirnp cu salvie. Oaca lipsesc amigdalele, care In calitatea lor de politisti ai organismulul opresc substantele otravitoare 9i Ie prelucreaza, acestea se fhdreap~a direct. catrs rinichi. 0 infuzie de salvie ajuta 9i dintii care se mlsca, gingiile care singereazA, deeosarlle (retragerea gingiei), abcesele dentare, Se clateste gura, se face gargarA sau se aplica tampoane de vata imbibate in infuzie.

Foarte important ar fi pentru oamenii slabtde nervi si femeile care suterA de atectlunt ale organelor pelviene sa faca din dnd in dnd cite 0 baie de sezut cu salvia

(a se vedc: .Moduri de folosire"). . .. . . . .. _ .

Pe Ilii0~ .olosirea cu rezultate bune a salviei ca planta medicinala, ea nu trebuie ultata nici in calitatea sa de planta arornatica (mirodenie) foarte gustoasA. Se intrebuinteaza in portii foarte mici, asernanator cimbrului, la mincaruri grase, cum ar fi friptura LE- f~Jrc de gisc.? sau de curcan. Si vinatul devine mai gustos prin adaosul unei frunzulitr. de salvie. In prepararea brinzeturilor amestecate cu verdeturi (cu mrodenii) 9' asosurilor condimentate ar trebui sa ne gindim la salvie rnacar din motive de sanatate. In anumite zone se coc "prajituri 9i cozonaci de salvie". La coca se adaug~

,frunze de salvie taiate foarte fin, asemenea anasonului.

MODURI DE FOLOSIRE

..

Infuzie: Se opareste 1 lingurita de plante cu 1/4 litru de apa 9i se lasa sa stea:

putin. ..

01et de salvie: Se urnple 0 sticla pina la git (fara a 0 indesa) cu flori de salviede-dmpuri Gale), se toarna deasupra otet natural in asa fel Incit sA acopere florile 9i se lasa sticla sa stea 14 zile la soare sau la caldura,

Bai de sezut: Se pun de 2 ori 2 mTIni pline cu frunze peste noapte in apa rece la macerat. A doua zi, totul se incalzeste pina da in clocot, iar extractuf.; incalzlt se. adauqa la apa de baie (a se vedea si IISai de sezut" la nPart~

. qenerala"], .-

SPLINUTA (Solidago virga-au rea)

Este numit~ In Iimbaj popular si floare-boiereasca, floare-buiaca, manunchl, smeoaica, splinarita, varqa-de-aur. Aceasta planta medicinala se gase~te la margini de paduri, In santuri cu apa, pe povirnisuri 9i locuri defrisate de padure. Tulpina, stutoasa, presarata cu lujeri cu flori galben-aurii. ajunge la 0 inaltime de cca. 80 centimstrt . Fiorile ss.pot aduna din iulie pina in octombrie. Se utilizeaza in bolile ~I hemoraglile Intestinale. Splinuta este apreciata Insa cu predilectie ca planta de leac lmpotriva

bolllor renale. J

Fiorile sl frunzele creeaza 0 senzatie racoritoare 9i intrucit planta deshidrateaaa, ea este recornandata in atectlunlle renale ~i vezicale. Marele medic naturist. preotul KUnzle. istoriseste in scrierile sale despre un barbat de 45 de ani care suterea de 0 boala grea de rinichi ce se tot agrava. In cele din urrna a trebuit sa-l fie scos un rinichj, ~i celalalt rinichi avea puroi 9i nu mai putea functions normal. Atunci omul s-a pus po 0 cura cu splinuta. A amestecat splinuta, dragaica (sinziene) si urzica-moarta-galbena ~l

56

. .

parti egale, 9i-a pregatit din ele un ceai 9i a baut 3-4 cesti In timpul zilel, in inghitituri mici, drept care baala i-a trecut camplet, dupa cum singur a declarat, in 14 zile ..

Splinuta are efeet Irnpreuna eu dragaica l?i urzica-rnoartagalbena sau alba chiar ~i in 'scleroza renal~J in irigarea renala si la racardarea la rinichiul artificial. In toate cele trei cazurl am putut obtine succese prin tratamentul fitoterapeutie indieat. Astfel, un barbat in virsta de 52 'de ani, considerat de doctori a avea scleroza renala incurabila ~i pensionat de boala, a venit gifiind ~i asudind la mine, cupa ce a ureat seara pina la etajul intii. 9i s-a trintit - rasufllnd din' greu - in~r -un fotoliu. Dupa numai 0 saptamina in care a baut zilnic cite 3 cesti din amesteeul de ceaiuri rnentionat, i-a rners se1a vizibil mai bine. Folosea insa to ate plantele proaspete, din natura. Dupa a treia saptamina nu-l mai supara nirnic.'

. Taate ineordarile nervoase de pe urma diverselor stari sufletestl ale omului se descarca prin rinichi. De a:ceea,. dOpa un soc de ordin afectiv, fie moartea subita a euiva apropiat 9i drag, fie orlce alta nenorocire, se stie ca rinichiul este eel care sufera mai mull. Splinuta se dovedeste a fi 0 planta rnedicinata

care influenteaza cit se poate de pozitiv viata afeetiva. Ca atare, ceaiul de splinuta ar treb .. ui consumat neaparat in cazul unor deceptii ~i al altor star! sufletestl stresante. , Ingerul pazitor al plante lor medicinale se g~se~te in imediata apropiere a splinutei.

-Simtim efectul ei de echilibrare in starlemotlonale grele, asemenea unei milni care mingiie, consoleaza 9i calmeaza. Deja privelistea splinu!ei in mijlocul naturii actioneaza asupra noastra tinistitor. Ar trebui sa tim recunoscatori ea stim in aproplerea noastra 0 planta care aduee atita mingilere.

11

MOD DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurita (eu virf) de splinuta cu 1/4 litru de apa si se tasa sa stea putin, - Din amestecul de ceaiuri deja rnentionat se ia tot 1 lingurita (cu virf) 9i se preqateste ea mai sus.

.' . . , ..

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

Acsasta planta care 1'nflore9te la margine de drumurl 9i paguri, 'pe dealuri !?i cimpii, din julie pina in septembrie, se mai nurneste in limbaj popular 9i burulana-ds-nadut, burulana-de-pe-rozor, erucea-voinicului, drobisor, floarea-Iui-Ioan, hernei-de-parnint, lamnie, mchegatoa're, osul-iepurelui, pojar, pojamita, sburatoare, sunaica, !?ovirvarita.

\ . Planta atinge 0 inaJtime de 25-60 centimetri, are 0 tulpina lunga !iii rarnificata ~i

rnflore~te in cims galben-aurii. Pentru a a recunoaste sigur, zdrobiti a floare camplet deschlsa, va curge astfel din ea 0 seva rosie. Planta inf[orita este culeasa pentru a S9 pregati din ea ceai 9i bai, in timp ce pentru uleiul de sunatoare se folosesc numai

florile. . .' . .

Credinta populara veche punea seva de culoarea ~1'ngelui 9i cu actiune balsarnica a ffarBor in legatura cu slngere 9i ranils Mintuitorului. lntr-adevar, uleiul de sunatoare este cel rnai bun ulei pentru rani, caci are elect calmant, antiinflamator ~i cicatrizant. 0 legend a despre aceasta planta povestests: .Cind apostolul preferat al Fiului Oomnului

57

·~~~~~======~~--------------------

j.

se afla sub cruce, mmnit de moarte, a adunat cu grij~ plantele stropite cu slngele stint, spre a Ie darui ca amintire scumpa credinciosilor evlaviosi la moartea Mintuitorulul." Seva rosie a aromatei plante iasa tainie impresia ca in substanta purpurie a florilor galben-aurii ar trai ascuns un strop din slngele Mintuitorului nostru.

In zi de Sinziene, simbolul fortelor sfinte ale luminii ~i ealdurii, sunatoarea straluceste In toata splendoarea ei norala unica. Pe vremuri, fetele Impleteau din ea coronlte, lar clnedansa In jurul focului in noaptea de Sinziene trebuia qA poarte 0 cununita din sunatoare - coroana de Sinziene. In aceasta noapte plina de mister, teeioarele presarau rarnurele de sunatoare pe apa, sp: ,- -:: vedea din fnflorirea florilor otilite cum va fi la anul cu pE ::~'- ul lor. *

In Austria superioara, taranul punea, dupa un vechl obieei, planta intre doua felii de pTIne si 0 dadea vitelor ca hrana, pentru ca animalele sale sa fl:_ eft 'tate de boli. Din pacate, aceasta traditie nu mai este urrnata astazi decit izolat, "In E:;iUnilte familii credincioase.

Din cele spuse rezulta dt de apreciata a fost sunatoarea inca din timpuri stravecht.

Ceaiul de sunatoare se foloseste in leziuni nervoase si boli nervoase de tot felul, tn rani de pe urma unor lovituri '~i vatamari prin rldfcat. 'EI este Jns3 9i un leac excelent al diareei.

Nevralgla trigemenului poate f 9i ea cornbatuta cu sunatcare, daca S8 beau zll· nic 2:-3 cestl cu ceai de sunatoare 91 se freaca (extern) cu ulei de sunatoare timffJ mal indelungat locurile afectate. Ne putem face singuri a tlnctura de sunatoare care are efect in bali de nervi, nevraze ~i astenie insolita de insomnii. Tinctura este folosita, extern. ca frectie, iar intern. S8 iau 0 data pe zi 10-15 plcaturi ihtr-o lingura cu apa,

Tulburarlle de vorbire, samnul aqltat, accesele de isterie, somnambuUsmul sint vindecate cu ajutorul sunatoarei, la fel 9i incontlnenta urlnara ~I depreslunile, Din practlca mea am observat ca in toate aeeste bali, in afara intrebuintarii interne a. ceaiurilor, pot aduce un ajutar eficaee 9i baile de. sezut cu sunatoare (a se vedea "Maduri de folosire"]. Ele se fac 0 data pe saptamTn? fiind urmate de 6 ~ai de picioare in celelalte zile ale saptaminii. Aceasta cura se recornanda in starile nervoase de- once fel.

Fetele tinere, aflate la virsta de crestere, ar trebui sa bea pentruun timp clte 2 cesf cu ceai de sunatoare zilnic; el sprijina dezvoltarea organelor genitale la femei ~i 3juta ta inlaturarea dereqlarflor ciclului.

. Un leac natural foarte laudat este uleiul de sunatoare. N-ar tr ebui sa llpseasca din niei 0 go:wodarie. Poate fi preparat foarte usor in casa (a se vedea "Moduli de folosire"). I~i rnentine puterea curativa timp de doi ani 9i este utilizat cu succes nu numai ih ingrljirea ranilor deschise, a ranirllor proaspete, a hematoamelor, a lnflamatlilor ganglionilor ~i a tenului aspru, ci este si un predus eficacs de frictiona.re fi1 cazul durerilor de spate, de lumbago, de sciatica 91 reumatism. Pentru 8 avea la indemina un leac casnic contra arsurilor 9i a cparirilor, se tin florile in ulei de in. Ace$t

ulei se foloseste si la arsurile de soare. "'

Sugarii ell dureri de burta (colici) se linlstesc daca burtiea Ie este rnasata cu lIlai de sunatoare, - 0 taranca pe care 0 cunosc vindeca toate ranlle, chiar ~I pe cele als animalelor ei de casa, cu acest ulei. Barbatul sau a fast odata ranit grav la In\'t'l~ d 0 uneatta, Compresele cu ulei de sunatoare au inlaturat curind toate durerile, i r r:inilo i

I I I,

!

• Tn limb3 germanA. sunatoarea se nurneste Johanniskraut. adica .planta slnzleneter', iar ziua de Sinziono. Joh'lm)r:<'ld~ .. ,'~; ~~ face in llrnba romanA conluzie cu planta care poarta ~i denumirea de sinziene. care esle dragaica, adicA ,G:llium' (l'l.lU.

58

I.

J

i

. ,

59

.... ~ ...

s all vindecat fllra probleme. - Un alt taran a tratat cu succes 0 rana externa grava de

Ia pleiorul calului sau cu ulei de sunatoare. .

Un doctor a constatat la 0 fetila de 8 ani 0 inflamare a ganglionilor Iimfatici abdominalt. De fieeare data cind frigul actiona asuprafetei, intern sau extern, ea avea d\.lrt~ri de burta, fn cele din urma zilnic, in special dirnineata. Mama ei a citit in brosura c~ uleiul de sunatoare po ate ti folosit cu succes in tnflamariaie ganglionilor. A. ineeput s!\ trace burta copilului de tiecare data dnd se vaita de dureri. In scurt timp, acestea

.. au tl ecut. '

.

..

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiurui: Se opareste 1 lingurita (cu virf) . de plante cu 174 !itru de

apa ~i se las a putin sa stea.· '. . ~ . .

Ulel de sun5toare: Fiorile culese pe vreme insorita se introduc intr-o sticluta pina la git fara a se indesa ~i se toarna ulei fin de rnasline peste ele. Uleiul

" trebuie sa acopere florile. Sticla,bine astupata, se tasa dteva saptarnin: in soare sau in apropierea rnasinii de gatit. Dupa eitva timp, uleiul capata 0 culoare rosie. Se filtreaza printr-o bucata de tifon, se storcbine resturile sl uleiul de sunatoare se trage in sticle de culoare lnchisa. In eazul utilizarli sale la arsuri, se poate reeurge pentru macerare la ulei de in in loc .de ulei de masline.

Tlnctura de sunatoare. 2 rnlini pline de flori eulese in soare se pun intr-un litru de rachiu ~i sticla se lasa 3 saptarnini la scare sau alta sursa de caldura.

Sal de ~ezut: 1 galeata pllna cu sunatoare (tulpina, frunze si flori) se lasa peste noapte in apa reee. Inaintea baii, continutul se da in clocot si se adauqa la apa de baie. Durata baii - 20 minute (a se vedea "Bai de sezut" din u Partea generala").

TATANEASA

(Symphytum officinale)

. Este denumlta in limbajul popular 9i barba-tatel, boraclcc.uarba-lntantoare, iarba-lu i- T ati n, gavat., iarba- tati i, iarba-neaqra, lutatina, nadai, plosnltoasa, radacinaneaqra, tacin, tatana, zlac, iar In snqteza comfrey. Aceasta planta de leac este una dintre cele mai bune 9i

indispensabile pe care ni Ie pur.e natura la dispozitie. Creste pe cimpii unde este umezeals, la margini de cimp, in santur: urnede ~i de-a lungul apelor. 0 putem gasi ~i pe Iinga garduri ~i pe grohoti9uri d . panta, inflorind pe tot parcursul verii. Frunzele sint aspr.e o?l foarte ascutite la vlrf.

, Radacina care traloste mai multi ani - in exterior este mara inchis pina la nsaqra, in interior alba pins la galbuie - are grosimea degetului mars, iar daca 0 desfaci este foarte cleioasa, unsuroasa ~i llpicioasa la pipait. Fiind ~ plants eu radacini adinci, tataneasa nu prea poate fi distrusa. Hadacinile sale sint smulse din parnint prirnavara sau toamna. Li se poate veni de hac doar cu ajutorul unei eazmale ascutite. Planta proaspata este culeasa 11·.aints l?i

...

. " ----.....====~----------------~

..

in timpul perioadei de inflorire.

Tinctura de tataneasa, pe care v-o puteti face usor singuri, ascunde in sine 0 fortA rnlnunata, Bolnavii care au fost tratatl ani de zile impotriva reumatismulul ~I a Inflamatiilor articulare cu tot felul de leacuri excelente, tara a se vindeca, gasesc un ajutor '~apid in tinctura de tataneasa.

o femeie care de-abia se mai putea servi de bratul drept (incheietura umarulul era aproape intepenita, iar medicul constatase deja 0 pareza) si-a frecat zllnlc, la sfatul meu, incheietura 9i bratul drept cu aceasta tinctura, Dif.'l zi in zi a simtit cum i S9 allnA suterintele. Astaz] artlculatla are mobilitate norrnata ~i femeia se poate ocupa iar de gospodarie. Dar ~i frunzele tatanesei, oparite sl aplicate ca terci cald pe membrele paralizate, ajuta peste noapte, atunci cind maladia provine din surmena], luxallel entorsa sau apoplexie.

Matu9a sotulul meu a fost trlntita [os pe strada de un motociclist. S-a internat in spital cu fractura coxo-fernurala. La operatle i s-a bagat un cui sl a fast trlrnisa acasa dupa ce s-a facut bine. Cuiul trebuia scos peste un an. Dupa ce s-au'potolit durerile ~I a putut merge iara9i normal, a neglijat consultul medical prevazutdupa scurgerea anului. Totul parea in perfecta ardine, pina ce s-a trezit intr-o zi cu niste dureri lnsuportabile. Abia acum s-a dus sa-si scoata cuiul :;;i s-a constatat ca se formase deja !>steita (puroi la os). Desi injecliile au calmat temporar durerile, supuratla n-a trecut. In acest stadiu a venit la noi in vlzita, fiind un munte de disperare. Pot spune, fara a exagera: Comprese calde cu terci din faina de tataneasa au ajutat-o peste noapte. A doua zit femeia putea deja sa stea asezata sau intinsa, tara a avea dureri. Avind in ve· dere ca in magazine nu se gaseau dedt radacini taiate marunt, matusa a avut insplratia sa Ie usuce in cuptor, dupe care le-a rnacinat cu 0 ri911[ta veche de cafea. ~i-a pus aceste comprese cu terci (a se vedea .Moduri de folosire") pina ce locul n-a mal

suparat-o. - -

~i tumefierile la glezne ~i la incheieturile miinilor se retraqcu ajutorul acestul terci. A9 vrea sa atrag atentia in mod deosebit asupra faptulul ca aceste comprese pot aduce alinare chiar 9i in caz de paraplegie. Compresele calde cu terei ajuta 9-i in ulcer varicos, in tumefieri reumatice ale muschllor, in noduri de artrlta, in umftaturl, tn dureri in ceata, in lnflarnatll _ale pielii piciorulul sl calmeaza durerile de dupa am .. putar].

Din radacini se poate preqati ~i un ceai care este folosit intern in bron~ltt. atectlunt ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale si pleurezii. Se beau peste zit inghititura cu inghititura, 2-4 cesn, Pentru a combate. ulcerul gastric se recornanda un amestec de plante pentru ceai: 100 grame de tataneasa, 50 grame de filimica ~i 50

gralJ1e de troscot (a se vedea u Moduri de folosire"). ,

Inca 0 data vreau sa mentionez tinctura de tataneasa. Se utilizeaza cu eel mai bun rezultat sub forma de cornprese la reziuni externe si interne, raniri de tot felul, con-

tuzll, hernatoarne ~I fracturl, .. .' _

Frunzele-tatanesei se intrebulnteaza nu numai pentru comprese, ci 9i ca adaos ta baile complete in caz de dureri reumatice, artrlta, dureri de oase, tulburar] ale lrlgatlel sangvine ~i discopatie. Totusi, pentru tulburarlle irigatiei sangvlne 3 picioarelor, pentru varice 9; pentru tratamentul suplimentar sau postoperator al fro c .. turitor, se fac bai de sezut (in cada) cu adaos de tataneasa,

In anumite zone geografice se moaie frunzele de tataneasa in aluat de clAtite, dupa care se coc, beneficiind in acest mod toata familia de substantele active ale aeestei minunate plante medicinale.

:1

60

.

I ·

[

, I

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea cealului de radacini: Se pun peste noapte la rece 2 lingurite de rltd~cini taiate rnarunt in '1/4 litru de apa, dirnineata se incalzesc usor ~i se strecoara. Se beau inghititura cu inghititura.

Amestec de plante pentru ceal (Ia ulcere gastriee): Se foloseste 1 lingurita (eu virf) din amesteeul respectiv la 1/4 litru de apa, se opareste sl'se lasa in repaos 3 minute. Se beau 3-4 cesti pe parcursul zilei, calde, inghititura

.' eu inghititura. .'

Comprese cu terci: Hadacinile bine uscate sint rnacinate fin, sint amesteeate repede lntr-o ceases cu apa foarte fierbinte ~i cite va picatur! de ulei alirnentar pina se forrneaza un terci, acesta se intinde pe o btJcatica de

plnza, se aplica local in stare calda ~i se leaga. . .:

Compress de frunze (proaspete): Frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei. se pun pe locurile afectate ~i

sa 182ga. .', .

Comprese de frunze (oparlte): Frunzele de tataneasa sint oparite cu apa clo-

. cotita ~i sint aplicate calde. .

Adaos la balle complete: 500 gramede frunze proaspete sau uscate de tatane.1Sa se las a peste noapte la rece in cca. 5 litri de apa. A doua zi se pune totul la fiert, iar lichidul se adauqa in apa bail (a se vedea "Bai. com-

plete",la .Partea generala"). . - '.

Adaos la baile de ~ezut: La fel ca la baile complete, insa numai 200 grame de

frunze. -

Tlnctura de tataneasa: Se spala radacinile de tataneasa ~i se curata cu a perle, se taie rnarunt si se introduc intr-o sticla plna la git fara a se indesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit. Rachiul trebuie sa acopere radacinile.

Alifie de tataneasa; 4-6 radacini (in tunctls de rnarlrne) de tataneasa proaspeter $i spalate sint taiate foarte fin, prajite lute in cca. 250 grame de untura curata din intestine de pore, lasate sa stea peste noapte, incalzite a

. doua zit apoi filtrate si presate printr-o bucata de pinza. Se introduc imedlat in recipiente mici ~i curate 9i se pastreaza la frigider. Pomada poate fi ;ntiebuintata .iQ focul unei comprese eu terci. Este indlspensablla in tratarea ranilor la oameni si animale!

Vln de tatlmeasa: 2-5 radacini' proaspete ~i spalate sint taiate fin 9i lasate 5-6 saptamini intr-un litru de vin alb natural. Un mijloc excelent in tratarea i..;olilcr de plamini!

TRAISTA-CIOBANULUI (Caps ella bursa-pastoris)

. Aceasta olanta rnedicinafa foarte valoroasa, care se Intnne~te peste tot pe drumuri, c:impii, p"amlnturi intelenite, ogoare paraginite, santurl, povirnisuri, cimpuri sl gradini de zarzavaturt, este conslderata in general 0 buruiana incornoda. De-abia -se aduna undeva a rnovlla de pamint - rnai ales cinp se construiesc case - 9i imediat apare, aproape peste naapte, traista-ciobanulul. In limbajul popular i se mai zice 9; arior, buruianA-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, pungapopii, pungulita, rapan, straita-popii sau ta9culita. Frunzele zirntate neregulat forrneaza - asemanator papadie: - a rozeta. Tulpina ajunge pina la a inaltime de 40 centimetri.

61

Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Fiorile, foarte mici, de un alb murdar, sint umbeliforme, alcatulnd 0 intlorescenta Tn forma de ciorehine; de tulpinltele subtlri atlrna rnicile pasta! (fruet capsula) sub forma de lnlrnloare ~i amintind la pipait de pielea prelucrata. Orataniile au 0 preferinte specials pentru. traista-eiobanului. Imediat ce zapada se topeste sl vremea se lncalzeste, aceasta plantA

t. I • ,

rasare proaspata ~i verde.

Ceaiul de tralsta-ciobanulul, din care se consuma ztlnlc 2-3 cesti, se intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemomqii, ca de exemplu in hemoragiile nazala, stornacale, lntestlnqle si in. metroragil (hemoragll uterine ;.-:;regulate). In cazul ranilor singerinde, la care singelc p _"rea sa se opreasca, infuzia de .tralsta-clobanu-

lui are un efect hemostatic uimitor. -- -

Tn cazul menstruatillor abundente, se beau, timp de 8-10 :;:lk' 7.1air ite de venirea ciclului, zilnic cite 2 csstl de ceai, tolosvrd i iingurit~ (cu virf) de tralsta-clobanulul la 1 ceases. Acest eeai "serve9te 9i la reglarea ciclului pe par .. cursul pubertatll, In timpul menopauzei, de asernenea, fiecare femeie ar trebui sa bea 4 saptamini de-a rindul cite 2 cesti _ziln!c, sa intrerupa apoi pentru 3 saptamini ~l sA repete periodic acest tratament.

. Pentru hemoroizii care singereaza, se fac mici clisme intestinale, bai de sezut saU spa~aturi cu infuzie carduta de traista-ciobanului. Mamele care au sinii umflatl in timpul alaptatului ar trebui sa-!?i lncalzeasca la aburi (intr-o sita) traista-ciobanului proasp~t!, s-o puna intre pinze 91 sa si-c aplice local calda, sub forma de comprese. Se recornanda cu succes in cazul hemoragiilo.r renale 2 cesti pe zi cu un amestec de ceaiuri din traista-ciobanului 91 coada-calului in parti ega Ie.

Traista-ciobanului este insa - asernanator viseulul -9i 0 plants medicinal a care ra,gleaza circulatia sTngelui, fiind indicate deci in mod deosebit atit la hipertensiune eil ~I la hipotensiune arteria Hi- Spre deosebire de eeaiul de vise, care se face lasindu-se visGul PE?'ste neapte in -spa la rece, aeest ceai se preqateste oparind traista-ciobanului, Se iau 2 cestl pe zi 91 se fntrerupe consumul de ceai atunci cirid circulatia s-a normailzat. Un efect curativ la fel de bun ea si viscul n are traista-ciobanului in hemoragJUe menstruale. ~i in acest caz, csaiul se bea numai 0 perioada de timp.

Aceasta planta rnedicinala de mare valoare este de un real ajutor la toate bolile musculare externe, Este interesant ca despre acest lucru nu s-a scris nimic in aproape nici 0 carte rnoderna de plante medicinale. Acum c~iva ani, un damn b~trih mi-a daruit 0 carte veche de plante medicinale, cu gravuri 9i desene unice, Dar, asa cum se intimgla cind ziua ti-e plina de dirnlneata 91 pina seara, n-am putut rasfoi cartes decil 0 data. Intr-o noapte, catre ora douasprezecs, am sarit deodata din somn; mi s-a parut ca as fi fost trasa user de umeri. Bruse, mi-a trecut prin minte idee a: ,Ai aceasta carte de plante medicinale deja de 0 jurnatate de an 9i inca nu te-ai ocupat series de ea nici macar o singufi3. data!" M·am trezit ca lumea din somn, m-am sculat din pat, am luat carte a 9i rn-arn asazat mai comod in camera de zl. Am deschis-o ?i ml-au s~\rit

,imediat in ochi cileva rinduri: .Atunci clnd nimic nu mai ajuta in atrofia musculara, IlJa~ urrnatoarele: traista-ciobanului taiata marunt se lasa 10 zile cu rachiu de secsra la scare sau in apropierea rnasinil de gatit, se fricponeaza loco rile respective de clteva orl pe zit iar intern - 4 cesf cu ceai de cretisoara." Ca ~i cum tot ce-mi doream ar fi fost sa citesc aceste cileva rinduri - atunci nlci nu mi-am dat seama de asta -, am tn his cartea, am pus-o la lac, m-am bagat in pat si curind am adormit. Citeva zile mal t~'21lJ am fost sonata din Viena: "Ma puteti ajuta? Am 52 de ani, sint de profesie asistentA

62

I

r

•

",~dicala ~i sint pensionata medical de doi ani. Slnf comptet neajutorata din cauza .troflel musculare!" I-am recomandat reteta mentionata, iar cind a venit insanato~ita duplt trei 5aptamini la mine la Grieskirchen, am afJat ca la data la care fusssem trezita din somn in miez de noapte, ea facuse un pelerinaj la Maiea Domnului la San Damiano tn ftalia. La intoarcere, in autobuz, un damn, vazind-o atit de neputincioas8, a trimis-o Ia m.i~e. Curind dupa aceea s-a sirntit atit de refacuta ~i intarita, incit ~i-a putut refua

serviciul. .. -

. Un alt ape! telefonic, de data aceasta din Steyr, Austria: .. Am 62 de ani. Din.cauza unei relax,arl a sfincterului am ·facut anul trecut un prolaps intestinal ~i am fast operata. n aceasta toamna treaba s-a repetat; dureri neintrerupte. zi l?i noapte, tntinzindu-se de la buric spre ambele sold uri, ca 51 cum as fi fost taiata de un fier~strau. Medicij din spital au respins ideea unei a doua operatii, sustinind ca nu mai este nimic de fecut." M-am gindit pe lac la traista-ciobanului cea trimis~ de Dumnezeu, am sfatuit·o sa ia zilnic cite 4 cesti cu ceai de crstlsoara, care intareste musculatura in interior, iar extern sa se frictioneze cu tinctura d~ t'raista-ciobanului, din care sa pu.na ~i in ceaiul de ereti~oa(a de 3 orl cile 10 picaturi, In rastimpul celor 10 zils necesare preparArli tincturii de traista-ciobanulut, am indemnat-o sa-~i puna comprese cu ierburi suedezs. Mare ml-a fast uimirea dnd ferrieia-rni-a telefonat dupa un timp ca n-o mai jena nimlc. Prolapsul ihtestinal se retrasese complet, rnuschll sfincterului functionau lartt!?i normal, iar durerjle chinuitoare dln soldun incetasera chiar a doua zi dupa ihceputul tratamentului. Intrucitla telefon lrni pierise, de uimire, glasul, femeia a venit la mine doua zlle mai tirziu pentru a-si manifesta direct bucuria,

Nu se poate spune dedt atit: Ce mult ajuta plantele din farmada Domnuluil Cine face astfel de minuni? Este numai 5i numai indurarea Creatorului!

o femaie din Austria interioara, din apropiere de Karlsteln, serie: "Oupa a - prelegere, v-am cerut sfatul in legatura cu 0 hernie inghinala. Aceasta era lunga de cea. 10 centimetri, groasa !?i lata de 3-4 centimetri. Pin§. ce traista-ciobanufui a fast gate, am pus compress cu ierburi suedeze. Dupa aceea am ihceput sa ung locul, frecindu-I au tinctura de tralsta-ciobanului ~i am haut zilnic 4 cssti cu ceai de creti!?oara, limp de 6 saptarnini. Fiind agricultoare, nu rna puteam menaja - era vremea secerisulul -, asa ca am purtat la lucru un corset. Dupa 12 zila-de tratament nu se mai vedea nimic din hernie, insa tot mai avearn dureri, Dupa 2 luni mi-au disparut ~i ele. Hernia inghinala am putut s-o vindec fara operatie."

Raposatul medic-set dr. Rohling, fast director al sanatoriului biologic din Mittenwald de Ifnga Garmisch/Bavaria superioara, care rni-a facut odata a vizita !?i a citit cu ace a ocazle scrisoarea respsctiva, a fast vizibil impresionat. Mi-a spus ca hernIlle inghinale nu au putut fi vindecate pina acum cu mijloace medicale decit prin operatle.

4 ce~ti cu ceai de cretisoara (intern) ~i 'rectii cu tinctura de traista-ciohanului (extern) ajuta !?i la histeroptoz3 (prolaps uterin). (Frictionarea trebuie sa lnceapa in acest caz de la vagin 9i sa se continue peste pintece.) Subliniez in jnod deosebit ca aceasta tincture trebule preparata din traista-ciobanului proaspata. In bali musculare atll de grave nu ajuta rapid ~i sigur .dedt plante Ie proaspete!

.

MODURI DE FOLOSIRE

I'

,. :- , .

Prepararea ceaiului: Se opareste 1 lingurilEi (cu virf) de plante cu 1/4 litru de

apa 9i se lasa sa stea putin, . .

Bal de sezut. A se vedea uBai, de sezut'' la u Partea qenerala",

I

63

Comprese cu aburi: Se pun 2 rnlini pline de traista-ciobanului, daca se poate proaspata, intr-o sita care se tine peste abur. Planta rnuiata la abur 59 baga lntr-o bucata de pinza care se aplica local sub forma de compresa.

Tlnctura de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspata, cu flori, frunze, tulpina ~i pastai, se taie marunt ~i se introduce intr-o stlcla pina la gil. 59 toarna deasupra rachiu de secara sau de fructe de 38-40% (plantels sa

fie acoperite) si se lasa sa stea 14 zile la soare sau la caldura, '

. , ,

Poartasl denumirile: asprisoara, boltoreana, burulanade-friguri, canipoala, coada-racului, cornatel, dumbravnlca. lipiqi, matcuta. scaisor, turi!a. Prin turita-rnare avem la dispozitie 0 planta rnedicinala magnifica, nurnita ingermanEi "regele tuturor plantelor". Ea creste in locuri insorite, uscate, pe margin; de drum uri, cimpuri 9i padurl, pe povirnlsun, dealuri 9i pante, in lurninisuri 9i priritre rulne. Fiorile mici, galbene alcatuiesc, ca 9i· '? lurnlnarica, 0 inflorescenta in forma de ciorchine lung. Intreaga planta est~ acoperita cu peri rnoi, frunzele mari pot atinge 0 lungime de 10 centimetri ~i slnt penate. Plant a ajunge pina la 0 inaltime de 80 centimetri 9i apartine aceleiasi familii ca ~i crepsoara. Turita-rnare este culeasa in timpul lnflorlril, intre lunile iunie 9' august. lstoria acestei plante medicinale dateaza, - ca 9i la multe altele, din trecutul indepartat. Era cunoscuta inca de pe vremea vechilor egipteni. Turitamare poseda un puternic etect curativ pentru toate inflamaliile gitului ~i ale gurU; deci la ea ar trebui sa ne giodim in caz de _anghlna. faringita, stornatlta ulceroasa sau alte inflamatii ale mucoasei bucale. Oamenjj care, datorita profesiunii. vorbesc sau cinta mult ar trebui sa faca~ preventiv. in fiecare zl gargar§. cu ceal de turlta-mare, Frunzele au un efect excelent in anemle, rani) reelmatism, lumbago, tulburarl dlqestlve, clroza hepatica, in scaderea activitalll hepatlce, precum ~i in bolile splenice (de spllna). Se pot bea zilnic pina la 2 ce~ti cu ceai.

Fiecare ar trebui sa-~i dea osteneala sa faca 0 data sau de doua ori pe an 0 bJ-\_' cu adaos de infuzie de turita-rnare (a se vedea .Modurl de Iolosire"), iar coplll scrotuI~)il ar trebui sa .faca zilnic 0 astfel de baie.

. Turita-rnare este una dintre plantele noastre medicinale eele mai bune, datoritA efectului sae astringent ~i a componentelor curative. Dr. Schierbaum spune: .. Cl\e 1 ceasca cu ceai de 3 ori pe zi vlndeca emfizemul pulmonar, cordul maritI dllatarea stomacului 91 a Intestinelor, apoi bolile renale ~i vezicale, daca remediul este folosit un timp mai indelungat." Alifia de turita-mare se recornanda calduros in va rice ~i ulceratltle gamb~el (a se vedea .Modurl de foloslre") 9i se lntrebuinteaza asernanator alifie! de fllirnica. In bolile hepatice se foloseste un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de turila-mare, 100 grame de dragaica 9i 100 grame de vinarita (numtta ~i marna-pacurii). Se bea zilnic dirnineata, pe stomacul gol. cite 1 ceasca, iar in restul zilei S8 beau 2 cesti, incetul cu incetul .

.

64

TURITA-MARE

•

(Agrimonia eupatoria)

'I I·

I

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se Ioloseste 1 .lingurita de plante la 1/4 litru de apa, se

opareste ~i se lasa sa stea putin, .

Bale de plante: 200 grame de plante pentru 1 baie cornpleta (a se vedea "Bai

, complete", din .Partea generala"). .

Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice: Turita-rnare, draqaica 9i vinarita sint amestecate in part; egale. Se foloseste 1 lingurila (cu virf) la 1/4 litru de apa, se opareste 9i se lasa sa stea putln,

Prepararea alifiei: 2 miini pline de frunze, flori si tulpini taiate marunt la 250 grame de untura de pore (a se vedea .Prepararea alifiilor", la .Partea generala").

. .

Un medic a ararat odata intr -un dis curs la radio ca urzica - numita si urzica-creata, urzica-rnare sau urzlcads-padure - este una dintre cele rna; bune plante de leac pe care Ie avem. Deci daca oarnenii ar ~ti ce efect tamaduitor are, n-ar mai cultiva dedt urzici. Din pacats sint toarte putini cei carecunosc acest lucru,

Urzica este curativa incepind de la radacina, con-

~ .~ tinutnd CLI tulpina si frunzele 9i terminind cu florile.

-_ \~ lncadin antichitate se bucura de rnulta apreciere.

~':"', Albrecht DOrer (1471-1528) a pictat un ingercare

,: '. zboara catre tronul Atotputernicului tinind urzica in

.. ,,--y~.,,-,...,., ..... _,,-,- 'mina. Preotul elvetlan Kunzle arata in scrierile sale ca ur-

<£n~~~ zica ar fi fost distrusa de mult daca nu s-ar fi autoaparat urzidnd; insectele si alte animate ar fi facut-o de mult sa

cispara. '

Am putut statui odata pe 0 mama a sapte copii, care de la ultima nastere tot facea eczeme, sa bea ceal de urzici. in scurt tlrnp acestea au disparut, la fel 9i

A durerile de cap care 0 chinuiau 9i ele tot de-atunei

tncaace. Intrucit urzica ajuta in cazurl de nlslp la rinichi ~i in urina, lar eu am presupus ca femeia ar avea dupa ultima naste e probleme cu rinichii, am sfatuit-o sa bqa acest ceai. Mina in mina cu bolile rena.e fYlS 9 .adesea durerile puternice de cap. In scurt timp au disparutatlt eczema citst 'migrenele. Eczemele, avind de cele mai multe ori 0 cauza interna, trebuie tratate din interior cu plante care curata singe Ie.

Urzica este cea mai buna planta de lea: ;-!epurativa 9i hernatopoetlca. Avind 9i a InfluentA pozitiva asupra pancreasului, ce ~.i'-.:: de urzici scade nivelul glicemiei (al zaharului din singe). EI vindeca 9i bolile ~i lntlarnatllle caller urinare, precum 9i retenlla urtnara patologica. Avind in ace'asi timp 9i efect user laxativ, este recamandabil mai cu seam a pentru 0 cura de prirnavara.

De cind am aflat ce efect curativ au urzicile, mi-am creat un obicei din a face 0 cura de patru saptamini cu ceai de urzici, primavara din plantele tiners 9i toamna dupa otav~, cind rasar iara9i fire tinere pretutindeni. Beau dirnineata pe stomacul gol 1 ceasca, 1/2 ora inainte de micul dejun si 1-2 cestl pe parcursul zilei, inghilitura cu fnghititura. ~i ceaiul dinaintea micului dejun trebuie baut in inghitituri rnlci, pentru a-i

URZICA (Urtica dioica)

65

.:

mari efectul. Oupa 0 astfel de cura de ceai ma simt extraordinar de bine !?i am de fiecare data senzatia ca pot realiza de trei ori mai multe lucruri ca plna atunei. Familia mea !?i cu mine n-avem nevoie de ani de zile de medicamente, iar eu rna simt plin~ de mobilitate !?i tinerete, De altfel, ceaiul nu-i deloc rau la gust. Se bea tara zahar. Cel sensibili pot Insa adauqa ceva rnusetel sau menta pentru Irnbunatalirea gustului. in medicina populara, cura cu ceaiul de urzici este propusa pe 0 durata de mai multe saptamlni In afectlunlle hepatlce, biliare si splenice (chiar in cazul tumorilla spllna), la secretll abundente ale stomacului ~I aparatului r-espirator, la crampele ~I ulcerele stornacale, la ulcerele intestinale ~i boliTe de piept. Pentru a rnentine valoroas~Je substante active, ceaiul se prepara doar prin oparire. Ca mijloc profilactic insA, se bea 0 sinqura ceasca eu ceai de urzici zilnlc, tot timpul anului, Este de mare ajutor

s: In vlroze st infectii bacterilme. .

. 'ie la 0 ~mumit~ vlrsta lncolo se dirninueaza cantitatea de fier din organism. Apar de aceea starl de ... cboseala, chiar epuizare, omul se simte batrin !?i cu mai putinA putera de rnunca, In acest caz, urzica proaspata, care contine fier, poate fi foloslta cu mar.- SL:CC8S. Ea ne ajuta sa depasirn acest punct critic. Dupa 0 cura de urzici ne sil nurn, i elativ repede, mai bine din punct de vedere fizic, energia ~i puterea de rnunca ne revin, renastem ~i Inflorim vizibil.

o tlilara femeie din Urfahr a venit odata la mine, anemica, bolnava de stomae ~I vezicula biliara. Ca fenomen secundar permanent manifesta dureri puternice de cap. Am statuit-o sa recurqa la ceaiul de urzici. Dupa un timp am Intilnit-a din nou in mod Inti'mplator. .. Radiind de fericire, mi-a povestit ce repede 0 ajutase urzica. fntreaga at

famUie s-a Indreptat de atunei spre aceasta planta rnedicinala, ~

In hidropizii, urzica ajuta prinextragerea puternica a apei din [esuturi !?i cavitatile naturale ale corpului. Datorita substantelor sale active hematopoetice, este de folos ~i in cloroze, anemii !iii alte bali grave ale singelui. Asociata cu alte plante medicinale, urzica este foloslta cu sueees ~i contra leucemiei (a se vedea articolul despre .Leucernie'', pag, 118). Celor ee sutera de oriee fel de alergie (~i guturaiul de fin intrA aiei), Ie recomand sa bea oeai de urziei 0 perioada mal indelungata.

Urzica aninlleaza predlspozltla la raceli 9; cambate afactlunlle _artritice ~I reu .. malice. 0 doarnna din Eichstatt a stat timp de trei ani sub tratament medical, avtnd sciatica si dureri puternice. In decursul a jurnatate dean a scapatde dureri, dupa 09. a faeut 6 bai complete de urzici cu cite 200 grame de plante.

Cu citva timp in urrna am facut cunostlnta cu 0 femeie de circa 50 de ani care trebuia sa poarte peruca din cauza parulul faarte rar. I s-ar fi distrus asttel ~i ultlrnele rad~kirii de par. Am sfatuit-o sa se spele pe cap cu infuzie de urziei proaspeta 9i SU~ plimentar cu infuzie din radacini de urzici. Mi~a urmat sfatul sl s-a putut vedea pe saptamina ee trecea cum parul s-a regenerat, incepind sa crsasca 9i sa se lndeseascs din nou. Faarte binefacatoare pentru ariee par este tinctura de urzica, pe cara ne-o putem face singuri din radacini de urzici scoase din parnlnt prlrnavara sau toamna (9 se vedea la .Moduri de folosire": "Spalatul pe cap" 9i .Tinctura de urzica"). Eu tnsArni lrni masez zilnic pielea capului cu aceasta tincture, pe care 0 iau eu mine chiar ~i Tn excursii .sau clQd calatoresc ca sa tin prelegerL Efectul este evident: pielea caputui n-are matreata; parul este des !?i rnatasos, cu un lueiu frumos. ..

Urzica ajuta excelent sl In arterita Multi oameni suferind de aceasta boala ar putea sa scape de 0 amputare de piclor daca ar face la timp bai de picioare cu radacini de urzici (a se vedea "Maduri de folosire").

Oriee spasm, indiferent de unde provine, induce tulburarl ale irigatiel sangvtn , In aceasta situatie S8 recornanda spalaturile ~i baile eu infuzie de urzici. Acela~i lucru este valabil ~i In cazul special al stenozei mitrale. Se apleaca bustul deasupra cll2ii. se spala regiunea inirnii cu infuzie dilduta de urzici, masind user in acelasi timp,

'.

66

.

:

I

I

o femeie din Bavaria in virsta de 51 de ani a suferit timp de 28 'de ani de pe urma unei flstule. Profesorul consultat a considerat 0 operatle ca fiind problematica, intrucit fIStula era plasata pe obraz, pe osul molar. In anul 1978, aceasta femeie neferlcita s-a adresat unul tamaduitor, care i-a aratat mai ales foarte rnulta intelegera. l-a prescris ~lImt)ntatie vegetariana eu fructe sl legume crude ~i qimnastica r.,espiratorie. Starea ei a devenit mai suportabila, fara a fi insa yorba de 0 insanato~ire. In mai 1979, a inceput slt adune primels urziei proaspete, bind znnic 3 cestl cu eeai amestecate de flecare datA cu , lingurita de bitter suedez. A seris: IIDupa exact 14 zile, fistula mea din obraz sevtndecase ~i nu mai aveam nici 0 durere. $i a9a a ramas pina azi" (28.11.1979).

Aud tot mereu cu bucurie despre cit de multi oameni au cunoscut .!iii sim!it asupra propriului lor organism puterea lecuitoare a urzicil. As.tfe!; -mi-a scris de curind 0 femaie ca lun! de-a rmdul a baut zilnic ceai de urzici. Nu numai ca a scspat de orice senzatle de oboseala, de epuizare, in ciuda rnuncll grele de zi cu zi, dar i-a disparut ~i 0 bitAturi purulsnta, care it pricinuise niste dureri ce se. fr:ilihdeau .pina in coapsa, de care n-avusess fnsa timp sa se ingrijeasdi. din cauza rnuncii excesiv de fmpovaratoare; la fel ~i 0 cluperca la unghii, la a carei indepartare prin operatls nu se putea decide. Oa, asa poate ajuta buna urzica dapurativa 9i hernatopoetlca, pe care oricft a~ recomanda-o, tot n-ar fi suficient. 0 alta femeie mi-a seris CEI urzica a vlndeeat-o de 0 eczema care 0 ehinuise ani de zile. Astfel de scrisori sint raze de lumina in viata mea. Ele-mi arata ca ne putem baza pe bunele noastre plants de leac, oriunde

le-arn falasi. ' " '

Odat~ a venit la mine, plingind, un barb at mai -virs!nic. Cu tre; ani in urrna sa fmbaln~vise de gripa. De atunei, urina sa era maro inchis ~i suferea de niste durerl de eap.lnsuportabde: Nu i-au folosit niei numeroasele medica mente administrate, niei injectiile (in ultimul timp in regiunea capului). Dimpotriv8, migrenele au devenit tot mal acute, fncit amul era in pragul sinuciderii. I-am dat curai, indrumindu-I spre urzicile proaspste. Urma sa bea 21/2 litri de ceai, repartlzati pe parcursul intregii zile. Dupa patru zlle m-a anuntat telefonic ca durerile de cap ii trecusera total. Ceva mai tirziu mi-a transmis prlntr-c femeie ca se simte mai bine acum dedt inaintea gripei. Folosltl si durnneavcastra urzicile proaspete, tinere, in speclalprirnavara, sl faceti cu ele 0 cur~ depuratlva: Va Yeti minuna de efectullor binetacator.

o calug8rita din ordinul EHsabetinelor din K1agenfurt rnl-a urmat, de asemenea, sfaturlle sl s-a mirat de rezultatul obtinut.Pete, care nu voiau sa se vindece, aparute in re_giunea abdominala sl lornbara 91 Tnsotite.qe mlncarlml putemice, au dlsparut in timpU.1 .cel mai scurt, datorlta ceaiului de urzici ~i a unei diete pentru flcat. $i la alt caz

asernanator ajutase rapid ceaiul de urzici. .

Dintr-o scrisoare din Dellach in Karnten aleg urmatoarele rinduri: u Va rnultumesc din toat8 inima 91 Dumnezeu sa'va alba ,in paza pentru ajutorul inestimabil de care am avut parte datorlta sfaturilor durnneavoastra. in decursul bolii mele care a durat 19 ani am fost lnternata prin toata Austria in multe clinici de neurologie. Nicl un medic nu mi-a putut spune ce am de fapt, darmite sa-mi fie de vreun folos. 0 saptamina intreaga am b~.ut ceai ds urzici si ca printr-o minune boala a trecut de parca niei n-as fi avut-o vrsodata." Din faptele menticnate reiese cit de repede ne pet ajuta plante Ie noastre medicinale. Este adevarat ca aiel nu este suficienta 0 ceases pe zi, cl, in bolile grave, trebuie sa se bea minimum 2 litri in timpul zllei, in inghitituri rnlci.

Un om de afaceri mi-a povestit ca-si ia in excursii ~i calatorii de afaceri ceai de urzlci fntr-un termos, caci se inerede orbeste in pertorrnantele sale ~i in ajutorul sau. Nu numai ca-ti taie cel mai bine setea, dar te si lnvloreaza si-ti alunga orlcs oboseala.

inca 0 lndlcstle deosebita: in sclatlcl, lumbago, nevtite la brats ~i pieioare, se fread'l f 0 art e u s 0 r locurile dureroase cu 0 urzica proaspata, La sciatica, de exemplu, se atinge foarte ineet piciorul cu planta proaspata, incepind de la glezna, pe partea exterloara pina la sold, iar pornind de aiei, de-a lungul par1i1 interioare a

67

, ,

piciorului pina la calcll, Acest lucru este repetat de 2 ori, iar in incheiere se trece urziea de la sold In jos peste sezut. Se procedeaza la fel ~i cu alte portluni afectate. La urmA sa pudreaza pielea pe locurile respective.

Nu trebuie oare sa rnultumirn Domnulul pentru indurarea LUI de a ne fi daruit 0 atit de rmraculoasa olanta medicinala? In vlata lor tr~iita rapid, oamenii trec pe lingA ea nepasator, preferind sa recurqa la calmante ~i sedative, care sint luate exeesiv. Dar adesea nu pot ajuta in mod real deeit bunele noastre plante de leac, cazute din pacate in uitare.

in final as vrea sa mai adaug 0 intimplare care m-a impresionat in mod deosebit. fn oraselul nostru am facut cunostinta cu 0 batrina care mi-a povestit ca medieul constatase ea are tumori canceroase la stomac. Nu se putea decide sa se opereze din cauza virstei inaintate. Atunci cineva a statuit-o sa bea ceai de urzici. Clnd s-a dus la medic dupa un timp, acesta a intrebat-o rnirat: "V-ati o::;mat? Dar nu se vede nlei 0 cicatricel" Excrescentele dlsparusera complet !?i terneia _ mal putut beneficia de un amurg sanatos al vietii. Nu trebuie sa ajungem atit de deoarte. Niciodata nu se poate forma ceva malign, daca pe linga faptul ca 0 pretuirn pe buna noastra urzica, n asill)ilam puterea minu[lata,.ln intervale regulate de tirnp, ;~L,j forma ceaiului.

Inca un stat bun: lncepeti chiar astazi 0 cura de urzici. Pianta uscata 0 gasiti in orice magazin specializat. lnvltati plantele noastre rnediclnale lar in casal Echipati-vA primavara cu foarfece ~i rnanusi ~i ie~iti la aer tiber, in natura lui Dumnezeul Este 0 mare placere sa culegi urzicile singur, sub cerul liber al Domnului! Cu cit sint utilizate mai proaspete, cu atit mai mare este, conform experientei. reusita curativa, Ginditi-vA atunci si la 0 provizie pentru iarna, in vederea careia ar fi cel mai bine sa culegeti urzicile de luna mal. Bucurati-va sa puteti face astlel singuri ceva In folosul sanatatn

durnneavoastral -

Un cititor din Westlalen scrie: .Vecmut meu utilizeaza urzica si pentru stirpirea in .. sectelor !?i a daunatorilor din gradina sa. Pune 0 cantitate mai mare de urzici intr-un recipient cu apa, care are in jur de 300 litri (dar se po ate muia 9i ° cantitate mai mica) 9; lasa urzicile la macerat inauntru ceva mai mult timp. Cu aceasta apa de urzici i~i udA apoi tot mereu plantele, pe care Ie poate avea astlel fara daunatori, fara a intrebuinla substante chimice. Nici In morcovi nu mai intra atunci viermiil"

Dac~ vreti sa va informati In legatura GU .alte utilizari eficiente ale urzicii, eitili brosura "Maria Treben's Heilerfolge", aparuta la editura W. Ennsthaler.

Pe de alta parte, exista azi unii agricultori care stropesc cudiferite solutll pentru stirpirea buruierulor urziclle care cresc pe margini curate, inverzite de paduri ~i cimpii, departe de sosele 9i alte medii poluante. Otravurile nocive pentru om ajung deci pinA in colturile neatinse ale padurilor. Nici nu S9 gindesc aceste persoane ca distrug astfel. simultan, pasar! ~i insecte. Multi tarani nu-sl mai gasesc timp pentru a cosi urzieile cu secera. Cit de orbi am devenit noi, oarnenlil

MODURI DE FOLOSIRE

-

Infuzie: A se folosi 1 lingurita (cu Vlrf) la 1/4 litru de apa; a se opari doar ~i a se

lasa sa IItragall putin. . ,

Tlnctura de urzlca: Radacinile, scoase din parnint prirnavara sau toamna, smt spa late cu 0 perie ~i taiate rnarunt, Se umple cu ele 0 sticla pin§. la gil. Se toarna deasupra rachiu de secara de 38-40% ~i se lasa sa stea 14 zile la loc calduros,

..

68

I

:

,

'.

1

.i

BAI de plcloare: Cite 2 mTIni pline de radacini bine spalate ~i periate ~i de urzici proaspete (tulpina l?i flori) se lasa peste noapte in 5 litri apa 9i se inct\lzesc a doua zi pina dau in clocot. Se introduc picioarele in baia fllcut~ cit de fierbinte se suporta sl se tin 10 minute. Urzicile ramin in apa in timpul baii, Aceasta baie de picioare poate fi fclosita inca de 2-3 ori,

daca este reincalzita. .

SpAlat pe cap: De 4-5 ori cite 2 mTIni pline cu urzici proaspete sau uscate se - pun fntr-o oala de 5 !itri cu apa rece l?i se incalzesc incet, pe foe mic, pina la fierbere. Se trage oala deoparte l?i se las a sa stea 5 minute. Daca se folosesc radacini de urzici, se pun 2 mTIni pline 'de radacinl sa stea peste noapte Tn apa rece, se incalzel?te totul a -doua zi pina da in clocot l?i se lasa sa stea 10 minute. Pentru spalatul pe cap ar trebui intrebuintat in acest caz sapun medicinal.

URZICA-MOARTA-GALBENA (Lamium galeobdolon)

Aceasta planta poarta ~i numele de galbini1a. sugel-galben, urzica-qalbena, urzlca-rnoarta, zebrea,

Ea creste in paduri umede 9i 9anturi, SUQ tufisuri, linga garduri 9i garduri vii, printre darimaturl, pe locuri umede .... umbroase l?i pretutindern un de se intnnel?te 9i _ - urziea. lntloreste In lunile aprilie 9i mal, iar in zonele muntoase chiar 9i mai tirziu. Rizomul vivace (care

traleste mai mult de un an) tormeaza tulpini verticale, ;nelte de pina la 50 centimetri, frunzele sint dispuse i'ncrucisat in serii la niveluri diferite, avind forma unui ou 9i sint crete, florile.stau intr-un.verticil fals la subsuoara trunzei. Se colectcaza frunzele si florile.

Ca si urztca-rnoarta-qalbena, urzlca-rnoarta-alba , .(Lamium album) - purtind in limbaj popular si numele de fata-fn~ei! mierea-ursului-cu-flori-balai, sugel-alb, urzica-aloa, urzica-creata.: urzicamoarta - este ~i ea a planta mediclnala rernarcabila. Ea infloreste ca burulana din mai

tn~ in octornbrie pe drumuri, printre darimaturi 9i terasamente de cale terata. Se ouleg ~i frunzele, msa in primul rind florile. Ceaiul preparat din ele ajuta in bo!iie grele ale'organelor pelviene 91 in tulburarlle ~i durerile menstruale, daca se iau 2 cesf pe parcursul zllel, Are 9; efeet depurativ, cornbate insomnia pe baza norvcasa !?i este un remediu eficace In eele mai diferite maladii ale femeilor. Ferneile eu vasnice afectiuni

arc organelor pelviene sl fetele tinere ar trebui sa aprecieze mult acest ceal, '

. Fiorile ~i frunzele urzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemanatoare, rna; ales in retentle urlnara, boli ale caller urinare, usturimi la urinat, boli rer::.l~ grave ,I anasarca. Fiorile sint indicate in tulburarl d.igestive, scrofuloza ~i eruptli cutanate. In acest scop se bea 0 cana cu ceai dimineata. Contra ulceratiilor 9i a variselor ajuta

oompresele cu infuzie. .', .. ,' '.' ... '

Urzica-moarta-galbena este recornandata impotriva paraliziei vezlcale fa oamenii bAt rlnl, in rAcelile vezleii urinare 9; in nefrite. 0 baie de sezut cu adaos de urzlca-

moarta-galben~ este deosebit de binetacatoare. " '

fn ecteroza renale incurabila, irigare renale sl racordare la rinichi artificial, urzica-rncarta-qeloena, arnestecata in parti egale cu'dragaica 9i sptinuta, aduce rezultate

69

,

I

, I

I.

lecuitoare dintre cele mai bune. Daca nu poate fi procurata urzica-moarta-qalbena, atunci se po ate adauga ~i urzica-rnoarta-alba.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuz!e: 1 linguri!a (cu virf) la 1/4 litru de apa - a se opari doar, a se Iasa punn

In repaos. .

Comprese: 3 lingurite (cu virf) la 1/2 litru de apa - a se opari, a se las a putln in repaos. A se umezi cTrpe cu infuzie ~i a se aplica astfel comprese calde.

Adaos la baia de sezut: A se vedea "Bai de sezut" la .Partea generala" (se

Ioloseste i'ntreaga plantar). " '.. . ,

Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzica-rnoarta-qalbena, dragaica ~i splinuta In parti egale. A se opari 1 IinguritaJcu virf) din acest amestec cu 1/4litru de apa. A se lasa sa stea putin. . t . -. -- -.~-

VENTRILICA (Veronica officinalis)

70

Cind romanii au ocupat odinloara tara in care se stabilisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasl cu planta rnedicinala cea mai apreciata la germanici, ventrilica. Ea era nurnlta u Ieacul fundamental al tuturor relelor" ( u Grundheil aller Schadenll). ~i romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curatlva, dupa cum am citit odata intr -0 carte veche despre plante medicinale. Daca voiau sa taca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci ii spuneau cA are la fel de multe calitati ca ~i foarte apreclataventraca.:'" ,

Mi-am amintit de aceasta verba intr -0 zi cind un domn mi-a relatat despre concentratla crescuta a colesterinei in singele sau, Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. I-am indicat ceaiul de ventrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria clnd mi-a povestit, 0 jurnatate de an mai tirziu,- eft - de rniratl au fost medicii, nernaiqasind, la un consult recent, colesterolul crescut.

Ventrilica. nurnlta ~j burulana-de-perit, buruiana-de-celperit, rnatrlce, stratorlca, ~opirlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri. pe locuri defrisate, Iinga rnaracinisuri, tufisurt, gar .. duri ~i santurl, pe drumuri si in liziere. Are 0 tulpina paroasa,

, care se tira~te pe paJTIint, frunze mici, zirntate, cu un luciu ar-

glntiu, care S8 termina in spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pina la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pina in august. Sa colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrale). Cele mal eficiente slnt acele plants care cresc la margini de padur] 9; sub stejari.

Aceasta plants rnediclnala rnostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indragit la ceaiurile depurative 9i este de ajutor, irnpreuna cu virfurile proaspete ale urzlcilor. la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil (mincarimi de batrlnete) n-as mai inceta sa recomand ventrillca, Persoanele care stnt slablte ~i sensiblle 0 suporta intrudt este un leac bun pentru stornac, avind 0 actiune blinda. care stlrnuleaza sl digestia. Ea Indeparteaza secretme stomacale abundente, precum 9i tulburarlle intestinale.

.. , , .

"

A'!$ dori sa accentuez mai ales faptul ca ventrilica are un efeet vindecator excelent h' cornbaterea nervozltatii care provine din suprasolicitare Intelectuala. 0 ceasca b~lIt" saara, fnainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa llnistitoare. Pre-oluJ elvetian Ki..inzle recornanda celor care trebuie sa depuna ° activitate intelectu,,'A deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. EI da ° memorle buns t?i in<itJpluteaza senzatlile de ameteala. Amestecat cu radacina de lelina, intatura deblUti\1l1e nervoase ~i starlle melaneoliee. Chiar ~i in cazul ieterului, al nisipului in urinA, at durerllor articulare reumatice si artrltlce, ventrilica da un rezultat grozav.

. Un preot mi-a declarat: .Lapsusurllernele mari au disparut in 14 zile in mod surprinzator datortta ventrilicii amestecate cu coada-calului (in parti egate, 2 cestl pe zi). Chi r to timpul predicilor 1m; scapau euvinte importante. Devenisem nesigur ~i nervos. Plantele m-au aJutat ineredibil de repede."

~I la bronsttele vechi, uscate, ventrilica a pro.dUS adevarate minuni. Pentru cealul

ectoral S8 foloseste un arnestec de cuscrisor (numit ~i rnierea-ursului sau ph.lmfnarica). frunze de podbal, patlagina 9i ventrllica in parti eqale, care se lndulceste ell putin~ miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fast dizolvat zahar eandel.

Contra lcterutul, ca ~i a afectiunilor hepatice si splenice rscomand urrnatorul amestec de ceaiuri: 50 grams de dldacini de papadie', 25 grame deflori de cieoare, 25 rarne de vinarila (numita 9i rnarna-padurji) si 25 grame de ventrllica. Se arnesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incstul tn timpul zilei 2 csstl nelndulcite (la 1/4 Ii-

tru de apa - 1 lingurita eu vlrf de plarite). .'

Din planta rnflorita. se poate pre para si un sue proaspat, indieat in bolite croniee de plele, mal ales la eczeme (a se vedea'"Moduri de folosire"). Se ia din acest sue de

2·3 orl pe zi cile 1 lingurita plina. '~_- - ( ,

fntrucit ventrilica este laudata in, cartile' vechi despre plantele medicinale ~i ca 0 planta care vlndeca ranile, 0 recomand pentru leziunile inflamafe ~i care se vindeca grou, fh special in apropierea tibiel {a fluierulUi piciorului). Ranile sint clatite mal intli cu o lnfuzlo: apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate In prealabil eu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa ramlna calde,

Bolnavil de reumatlsrn si artrita ar trebui sa ,nceree 0 data tinctura deventrilica, pe care !.?i~o pot prepara usor singuri (a se vedea .Modur' de preparare"). Aceasta tlnetura S9 foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 or! pe zi cite 15 picatur: In

cava apa sau ceal, .

Beli neaparat Tn fiecare an a perioada de timp ceai de ventriiica proaspat culeasal EI nu reduce numai arterioscleroza, ci 0 previne !?i da organismului () noua elasticitate prin efeetul sau depurativ. De aeeea, rogamintea mea: '[ineti seama de acest stat!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea eealuiui: .A.. se folosi 1 lingurita (cu vlrf) la 1/4 litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putin,

Sue proaspat: Se spa , .nflorescentele proaspete !?i se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucul In sticle mici ~i se

pastreaza la frigider. .'

Tlnetura: 2 miini plins: de plante infloritE~ !?i talate marunt se pun intr -un litru de rachiu de secara de 38-40% ~i se las a 14 zile la soare sau in apropierea ma~inii de gatit.

Amestee de cealurl.t lingurita (cu virf) la 1/4 litru de apa. Se opareste doar 9i

sa las a sa stea putin. _ .

. '.

, .

,t

71

Cine nu cunoaste acea planta care traieste ca semiparazit pe foioase si conifere, fixata au ajutorul n3dacinilor sale sugatoare~iimpra9tiate 91 pe caran-o mal putem indeparta din viata noastra gratia puterll sale tarnadultoare? Ea creste sferic pe rarnurile plantei-qazda, Frunz:ele vesnicverzl sint pieloase. Fructele, In forma unor bobite, sint albicioase, putin 8tic'108S8, in interior vlscoase si lipicioase. Pasarlle raspindesc sarninta cleioasa, frednd-o cu ciocul de crengi sau eliminind-o neciqerata in excremente. Numai asa este p.osibila. inmulllr~.:: plantei, c~ci .s~a do~e ... dll ~a _S?r;tf!1tEl: el nu aJunge sa Incolleasca met pusa In apa, ntci tn

parnint, _

Viscul se mal lntilneste Tn popor ~l sub alte denumirl, cum ar fl: stoletnic, vase, vase-de-par. vase-de-brad.

yiscul a fast 0 planta de leac si farmece inca de pe vremea strarnosilor nostrl. Este invaluita de mister. Druizii (preotii celtl) 0 considerau 0 planta sfinta, un leac universal ce putea sa inlature orlce rau. Preotii 0 taiau cu cutlte sl seceri de aur in cadrul unor ceremonii ·-festive. Vechii medici naturisti foloseau viscul ca un mijloc excelent sl cu actluns sigura in -combatereaepilepsiei;._ Aceasta forta lecuitoare straveche a re-

. cunoaste 9i adeptullui Kneipp, -dr. Sohn. In zilele noastre el recornanda viscul contra; spasmelor croniee si a accesetor de isterie.

Frunzele si tulpinile rnicute, care se taie rnarunt pentru a fi uscate, se culeq nurnal de la it1ceputullunii octombrie pina la mijlocul lunii decembrie ~i in .lunHe martie. ~I aprilie. In celelalte luni viscul n-are putere de leac. Plantele cu cea mai mare fall! curativa sint considerate cele de p~ stejari ~i plopi; dar sl cele de pe ,!:rrazi, pini ~l pornl fructiferi au putere vindecatoare. Inca a indicatle legata de cules: In lunile martlasl aprilie, viscul nu prea are bobite. Pasarile i le-au cuigulit pe timpul lernli, Deci S9 procedeaza mai user la taiatul frunzelor sl al tulpinitelor, .Intrucit se scapa de colectarea bobitelor lipicioase, care din luna octombrie pina in decembrie mai sint pe

,,-- -'

vise. - .:

Am fost adesea intrebata de ce laud atit de mult viscul, clnd de fapt se spune ca ar fi otravltor, Viscul - adica frunzele ~i tulpinile - nu este deloc otravitor, insa bobitele. administrate intern, sint. Dar daca sint amestecate cu untura de pore pina se formeazA o alifie (a se vedea .Moduri de folosire"), care se intrebulnteaza extern cind ~i ingheati sau degera a parte a corpului, ele ajuta foarte mult. ,.

Unei femei Ii 'inghela nasul in fiecare lama. In lunile cu ger de-abla se mal incumeta sa iasa din casa cu nasul el vesnlc vinat, Aceasta situatle s-a inrauUitit an de an. Am statuit-o sa puna peste noapte pe nas un terci proaspat din bobite de vise. Chiar daca surra aproape incredibil, trebuie sa certific totusi ca in citeva zite nasul i S-8

vindecat. .

Viscul infItJenteaza 'pozltlv functionarea intregului si~tem glandular ~i realizeazl perforrnante excelente In stimularea metabollsmulul. In acelasl tirnp, aetiunea sa asupra pancreasului este atit de buna, incit la 0 cura continua de ceai de vise dla .. betul i~i pierde cauza aparitiei, Oamenii care sutera de tulburarl cronice de metabo .. lism ar trebul sa faca 0 data incercarea de a bea in mod regulat timp de eel putln 0 jurnatate de an ceai de vise. Dapa aveti tulburarl hormonale, recurqetl la vise - ve~ obtine un rezultat extraordinar. In acest caz se prescriu minimum 2 cestl pe zl, una bauta dimlneata 9i una seara.

, .

-.

72

ViSCUL (Viscum album)

, I

I

i i

Viscul este un leac exceptional contra arterlosclerozel, este foarte apreciat ~i re-

omendat in apoplexle, la care rareari s-ar mai fi ajuns daca s-ar fi baul i'nalnte in mod {egulat c ai de VISC, Daca s-a ajuns totusi la un atac de apoplexie, S8 beau timp de 6 s.~ tltmtni zilnic cite 3 cesti, timp de 3 saptamini zilnic cite 2 cestl ~i timp de 2 saptamini llh ic cile 1 ceasca, l?i anume prima ceasca inainte ~i dupa micul dejun. a doua ceasca in(,linte ~i dup~ masa de prinz, iar a treia ceases inainte !?i dupa clna, de fiecare data

numai ctte a jumatate. .

Ceaiul de vtsc este folosit si ca mijloc hemostatic. Tras rece pe nas, opreste hemoragllle nazale, consumat ca ceai opreste hemoragiile pulmonare sl intestinale

din timpul tifosulul sau al dizenteriei. '. ' A

_Viscul este leacul eel mai stimulant al functiunii cardiace si circulatorii. In grave tulburi\ri clrculatorli nu poti inceta sa tot recomanziviscul. Tntrucit viscul are sub- .. st,)flte active care norrnallzeaza functionarea intregului organism, el produce inimagi-

nabHul - adica scade tensiunea arteriala la hipertensivi !?i 0 crests la hipotensivi. . . .

Sa' calrneaza astfel inima agitata sl se fortifica activitatea cardiaoa, viscu! avind .

etect cardiotonic. Toate fenornenele secundare legate de 0 tensiune arterial a anor-· :

mala - cum ar fi congestia cerebrala, senzatnte de ameteala, vijiitul in urechl ~i tulburi\rlle de vedere - sint indepfu:tate. Vis cui contracareaza, in acslasl timp, toate . ~ afec,lunile cardiace, asa ca se poate afirma pe drept cuvint ca este de un ajutor Indispensabll in toate tulburarile cardiace si circulatorii. Epoca noastra contsrnporana, in care se traleste intr-un ritrn rapid, care impun€:'l oamenilor cele mal mari 50- Iicitllri ~i n streseaza cu 0 cnza de timp violenta, are real mente nevoie de astfel de

alutoare, •

. Din multe.scrisori ce-mi sint adresate reiese ea oameni cu hipertensiune arteriala, . tulburari serioase ale cirC;_I:t.laliei sing.elui, moleseala, tulburar] cardiace, deci 9i cu tulburari in rltmul actlvltatll cardiace, vertij, lipsa de chef de munca au scapat in scurt timp de aceste suparari gratis viscului. S-au sirntlt iara~i bine, recapatindu-s! bu- I curia de a munci Zilnic 3 cesti cu ceai de vise preparat in asa-nurnltul extract rece ~i bAut lncetul cu incetul va vor normaliza ~i inima, si circulatia stngelui, realizind astfel 0 puters mai mare de munca, De altfel, ar trebui etsctuata macar 0 data pe an 0 curs de

6 saptamini cu ceaide vise, astfel: Se beau timp de 3 saptarnint cite 3 cesti pe zi, timp de 2 saptamini cite 2 cesti pe zi ~i timp de 1 saptamfna cite 1 ceases pe zi. Clrculatia singelui!?i tensiunea arteriala s-au retaeut in aceste 6 saptarnini. Pentru ca starea buna ell sa men1ina constant, ar fi propiee ca timp de un an sa se bea in continuare in fie-

care dlminaata c1le 1 ceases cu ceai de visc. .

Un damn' din regiunea Mainzului suferea de ani intregi de hipotensiune arterlala, care se manifesta atit de acut in anumite zile, incit de-abia putea sa mai taca tata muncii sale ca morar. Consultase medici renumiti nu numai din Germania, ci si din Elve~ia, insa fara rezultat. A primit plln de scepticism afirrnatla mea ca viscul esie eel care ar mai putea ajuta clno este vorba de tensiune, fie ea aceasta este scazuta, fie ca este rldlcata, Eram tocrnai in luna aprilie ~i viscul, delinind inca forte de leac, putea fi luat din copad. C1leva lunl mai tirziu, la una din prelegerile mele dintr-un orase) din Austria superioara, morarul nostru din frumoasa zona a Mainzului s-a asezat in primul rfnd !?i a relatat intregului auditoriu ca tensiunea lui, altadata atlt de [oasa, se norrnali-

zase total datorita vfscului. ' ".,' .. . .

~i fameile ar trebui sa apeleze la ceaiul de, vise. Normalizarea circulatie' singelui aduce dupa sine 0 ineetare a dereglarilor menstruate, mai ales a menoragiilor (a homoraglllor rpenstruale puternice), precum ~i a metroragiilor postpartum (de dup~ na~te. re). In cadrul indispozilii1or din timpul menopauzel, insotite de palpltatli, 8ta~1 de a~,ftalie".anxietate ~i insuficienla~.~eSPir~torie, <?eaiul ~e vtse, ar trebu! admlnlstrat ellwa ani la rind. Toate aeeste stan neplacute dlspar 91 fernela nu mal are senzatta ca se afla la rnenopauza. Sueul proaspat de visc poate 7nlatura sterllitatea

73

'. I

' .. ' .' ~ . • • t.

. .

. .. ~

. ,

..

. ." ..

:..

.

femeii. Viscul trebuie spalat bine ~i presat, cit e inca in stare umeda, cu ajutorul storcatorulul electric. Se iau din acest suc cite 25 picaturi in pulina apa, dirnineata pe stomacul gol, 1/2 ora inainte de micul dejun, ~i seara inainte de culcare.

Cu citva limp in urrna s-a publicat in presa 0 comunicare din Londra in legatura cu faptul ca trei grupe de cercetatori au ajuns, independent unele de altele, la concluzia ca la femeile in virsta de peste 50 de ani se forrneaza intr -un procent mare cancer la sin daca au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale a perioada indelungatA medicamente pentru scaderea tensiunii. De ce sa ne asurnarn acest rise cind avam

minunatul visc? '

De scurta vreme, viscul se utlllzeaza ~i medicinal ca un mijloc ce previne cancerul ~i combate cancerul. Experienta arata tot mereu ce etect depurativ ~i profilactlc au plantele medicinale. Recurgeti la aceste ajutoare, pentru ca sanatatea durnneavoastra sa se consalideze si sa se mentina pentru totdeaunal

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de vise se preqateste. doar ca extract re..e. SL:

. pune peste noapte la macerat 1 lingurita (cu virf) de vise in 1/4 litru de apa, dlrnineata se incalzeste usor ~i se filtreaza. Daca este necesara c cantitate rnai mare pe zi, atunei ceaiul ar trebui sa fie pastrat intr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte sau sa fie indilzit. de fiecare data in bain-marie.

Tlnctura: Picaturi de vise gata preparate se pot curnpara de la Iarrnacie. . ~,

Sue proaspau Frunzele ~i tulpinile proaspete sint spalate ~i presate in stare ' -~.

urneda cu ajutorul storcatorului electric.

Prepararea alifiei: Bobitele proaspete, albe ale viscului sint amesteeate (Ia rece) cu untura de porc, pina ce se forrneaza 0 alifie (se toloseste extern la

deqeraturi ). - - _. -. - =:

IERBURILE SUEDEZE

MICUL BITTER SUEDEZ

10 grame de aloe"

5 grame de smirna 0,2 grame de sofran

10 grame de foi de sena (siminichie) 10 grams de carnfor"

10 grame de radikina de revent (rabarbar)

10 grams de radacina de curcuma (sofran-de-lncla)

10 grame de mana .

10 grame de Theriak venezian .-

5 grame de radacina de lemnul-Domnului 10 grame de radacina de anqhelica -'

"Tn loc de aloe sa pot folosl !?i radacina de gentiana sau praf de pelin (n. 8.). ""Este vole sA se foloseascii doar camforul natural (n. 8.).

74

lerburile suedeze se pun la macerat In 11/2 litru de rachiu de secara sau de rachiu bun d~ fructe de 38-40%, fhtr-o sticla de 21itri cu gitullarg 9i se las a sa stea 14 zile fh soare sau Tn e\Prapierea ma~inii de gatit. Se agita zilnic, de asemenea inainte de filtrarea intr-o sticla m . ~ sau tnainte de lntrsbuintare. Cealalta cantitate poate ramine timp nelimitat peste pial te, Sa toarna lichidulln sticle mici care se astupa blne.si se pastreaza la rece. Astfel sa

t pAstra acest alixir multi ani. Cu cit sta rnai mult, cu atit este mai eficace.

Releta a fost gasita dupa moartea renumitului medic suedez, rectorul Facultatii de mt)dlcinil, or. Samst, printre scrisorile sale. Dr. Samst a murit intr-un accident de c~lt\rie la vi'rsta de 104 ani. Parintii si bunicii lui atinsesera si e·i 0 virsta venerabila.

, , ,

Sunil aproape ca 0 poveste 9i totusi s-a Intimplat lntocrnai: Pe dnd eram [erneie tfn~rl\, am ajuns foarte gray bolnava in apropiere de Lembach. Fii(1d izgonita din petrle, m-am fmbolnavit intr-un lagar bavarez de titos abdomina', 0 lntcxlcatie cu carne, la care s-au adaugat un icter 9i 0 ocluzie lntestlnala. Am zacut peste 0 Jumt'ltate de an fh spital. Ci'nd sotu! meu ne-a ad us pe mine, pe copilul nostru 9i pe rnarnete noastre in Austria, de-abia rna tinearn pe pjcioare. Noaptea lncepeau dureri care pare~ fmi strapunqeau orqanlsrnutcu 0 sabie.ln acelemornenternu puteam sa stau nlel pa scaun, nici lntlnsa, nici in plcloare, nici sa merg; concomitent se declansau vllrslturl ,I dlaree. Eram 0 adunatura neajutorata de oase. Medicul a recunoscut aici . durerl ulterloare tffosului, care de multe arise continua inca ani de zile .. -intr-o buna

zl, 0 femeie strilina mi-a adus 0 stlcluta cu un lichid marc incnis, cu miros puternib. Aflase de boala mea 9i voia sa rna ajute. Mi-a spus ca aceste ierburi suedeze 0 ... sarvasera ~I pe ea de la 0 boala graa. A adus 9; copiaunui IIMan~scris_vechl" in care. se explica-in 46 de puncte cum vindeca aceste picaturi arice boala. Releta provenea '. din rnostsntrea unui renumit medic suedez. Dupa cum scrie acolo, tap membrii familiei sale au atins 0 virsta nsobisnuit de inaintata. Bltterul suedez vlndeca, conform' punctului43, ~i ,!bub~aie1e 9i ~u~tuletede ciurna, chiar daca ~-~r afla deja i!1 g~'. ~ai mtn am bag at picaturile In dulaplorut de medicamente. Pur ~I sirnplu nu rru-a vemt a crede ea aceste picaturi modeste mi-ar putea reda sanatatea, atunci dnd .. insu9i doctorul nu-mi mai putea adu.ce niei un ajutor. Dar curi'nd am aftat .c.a ,,flU era niei pe departs asa, Toemai sedeam linga un cos cu pere rascoapte carora trebuia urgent sa

II se gllseasca ihtrebuintare, cind am fast cuprinsa de 0 noua criza. Cum fusesem aslgurata ea picaturile puteau fi folosite nu numai intern, ci ~i extern ca ni~t_e comprese, n-am stat pe ginduri ~i mi-am pus a bucata de vate umezita cu plcaturl 'peste care am aplicat un saculet de nailon - sub forma de com pres a pe- burta, am tras deasupra portjartierul ciorapulul ~i m-am apucat iar de treaba, Peste corpul meu s-a revarsat 0 senzatie calda, placuta 9; deodata am avut impresta ca cineva ar trage din trupul meu eu 0 singura rniscare de mina tot ce era bolnav. Va asigut ca am scapat cu aceasta compress unica, pe care am purtat-o toata ziua S\ Ib portjartierul eiorapulul meu, de toate durerile ~i indlspozitiile ultimelor luni. Beula d zburat, ca suflata de vfnt,'

,I nlclodata n-a mai survenit 0 noua criza. .

. Cfnd fiul nostru avea 6 ani? fost atacat de un cline lup 9i muscat ingrozitor de obraz Ni~t8 cicatrice rosu-lnchls i-au aparut mai tT~ziu pB : _(p de la nas in jos inspre gurli. tn "Manuscrisul vechi" se poate citi la punctul 33 ce picaturlle lndeparteaza toate elcatrlcele, chiar daca sint vechi, semnele ranllor ~i t~ieturile, daca acestea sint umezite cu ele pine. la de 40 de ori. Prin urmare, am um~zit zilnic cicatricele fiului nostru, saara fnainte de culcare. Foarte curlnd au disparut fara urrna, ehiar ~i cele care

aJungeau pTna adinc. in' nas. . . ,

Avind aceasta exporlenta, am sosit in anul 1953 la Grieskirchen. Facind 0 vizita Tntr-o gospodarie taraneasca, am intTInit taranca tinara, mama a doi copii mici, la muls Tn grajdul de vaci. "Daca ma pui la perete, rna las pe loc lrnpuscata de tine", ml-a spus

I

75

.'

. .

. '

, '" tl .

, I

' .. ..

. ' .

. ...,

' ..

.

in loc de salut. Avea de saptamini intregi durerl de cap insuportabile si, cum mediculul ii era tearna de 0 tumoare la cap, trebuia s~i piece la Linz sa taca raze Rontgen. L-am trimis chiar in aceeasi seara pe fiul meu la ea cu 0 sticluta de bitter suedez, ca sa fie rnacar noaptea eli be rata de durerile de cap cu ajutorul compresei cu picaturt, Cit de surprinsa am fost cind m-am trezit la ora sapte dirnlneata cu sotul ei la U!?Ei. lICe '·al trimis nevestil-mi? Dupa ce si-a pus vata urneda a scapat Tn doua minute de durerlle cumplite de cap. Dimineata s-au scurs apoi prin nas Tn git doua dopuri marc-roseate, groase cit degetul mic." Era 0 sinuzita frontala neglijata care a fost inlaturata printr-o singura compresa. Aceasta taranca se increde ~i astazi orbeste in bitteruJ suedez. A putut s-o scape cu ani in urma !?i pe fetita ei de 0 pneumonie foarte urita cu ajutorul compreselor respective ~i are grija sa QU ramina niciodata fara acest leac in casa.

o femeie a suferit mai multe Iu.pi in slr de 0 sinuzita frontala purulenta dureroasA.

Respiratul prin nas era imposibil. In paralel avea dureri de cap insuportabile. Antibiotl· cele puternice ~i razele n-au ajutat-o. Si-a aplicat atunci peste noapte compress eu bitter suedez pe frunte, ochi !?i nas. A slrntit 0 usurare inca de la prima utilizare. Dup£i 3 comprese puse in noptile urrnatoars, caile respiratorii is-au destupat, iar prin nas s-au

scurs dopuri mari cu puroi. . , .

Cunostearn din vedere 0 femeie tinara care dupa nasterea celui de-al saselea copil parea a fi umbra celei de altadata. Am abordat-o si astlel am atlat ca momentan nu mai putea sa manince nimic. A fost nevoita sa-~i dea copiii cuiva in Tngrijire. Am sfatuit-o sa incerce cu ierburile suedeze. Aproximativ trei saptarnlnl mal tirziu am revazut-o: era iara~i 0 femeie sanatoasa, proaspata. Mi-a spus ca plcaturils au facut

. minuni. Putea din nou sa manlnce tot si-si adusese copiil iar acasa .• A fost de parca ar fi sarit un animal din mine", rnl-a afirmat !?i mi-a mal povastit ca mama ei era in spita1 din cauza unui picior umflat foarte tare !?i ca umbla deja de mult cu baston. 75 de injectii n-au fost in stare sa dea nici un rezultat. l-a trimis mamei sale rnanuscrlsulrsfatuind-o sa recurqa la bitterul suedez care sl-a facut foarte rapid efectul. Piciorul esta din (Iou normal ~i bastonul a devenit de prisos. .

lntr-o zi am primit 0 scrisoare din Germania in care 0 cunostintarna ruga sa port . sufleteste de grija nepoatei ei care era in momentul acela la cura in Gallspach. Cind tinara a venit pentru prima data la mine la Grieskirchen, m-arn speriat foarte tare. A fost ridicata din rnaslna, is-au impins sub brate doua cirje, iar corpul infirm tot a avut . nevoie, in ciuda sprijinului, de peste un sfert de ora pina la loculnta mea atlata la etaju1;

:intn. Articulatllle apibelor picioare erau deformate, degetele miinilor crispate ~i incapabile sa tina ceva. In timpul mersului picioarele erau tirite, iar partea superioara a' corpului aruncata in fata cu smucituri. Statearn in u~a apartamentului cu miinile apasate pe inima !?i nu am putut articula decit: "Cum ati ajuns durnneavoastra, femaie tinara, la 0 astlel de boala ingrozitoare?" .Peste noapte, dupa al patrulea capilli rni-a raspuns. Bruse, ca sa zicem asa "peste noapte", femeia aceasta tlnara'!?i draguta a devenit infirma. A fost dusa in Germania din doctor in doctor, nlmeni n-a putut s-o ajute. Venea 'de patru ani, periodic, de. doua ori pe an, la Gallspach la dr. Zeileis, care a trebuit sA-i spuna ca putea doar sa-i atenueze starea, nu s-o vindece. Halul in care arata cind a apucat ceasca de: catea cu laturile exterioare ale milnilor ei schiloade ml-a strapuns inima. Am sfatuit-o sa ia bitter suedez, care se putea procura atunci in Germania sub denumirea de-"Crancampo". Astazl tin rnulte farmacii ~i drogherii bitterul suedez dupl ret eta lndlcata, l-am spus sa se agate de el ca de un pai. Asta a fost in februarie 1964. in luna septembrie a aceluiasl an am primit un telefon din Gallspaqh din partea tlnsrsl femei, ruqlndu-rna sa vin s-o iau in Grieskirchen de la autobuz. Inti! am ramas per .. plexa •.. apoi extraordinar de rnlrata clnd din autobuz a coborit 0 femeie tinaral rlZind ~ numai sprijinindu-se in baston. Crisparea ~i schllodlrea miinilor disparusera, la fel ~ o mare parte din deforrnarlle de la picioare. Numai la piciorul sting mal avea genunchiul sl glezna umflate. $i aceste urnflaturi s-au retras total pina pe 3 august

76

...

I.

._

1005. deci un an mai tirziu. A venit atunci pentru ultima oara ta Gallspach, tara baston ~i comptet ref~cut~. La nasterea celui de-al patrulea copil, suterlsera ~i rinichii ~i ei declansasera peste noapte aceste deforrnari ingrozitoare. Pusese de 3 ori pe zi 1 lingur:'l de bitter suedez in putina apa calduta 9i TI bause repartizat in portll, inainte 9; dupa fiecare masa, in inghitituri mici. Desi ierburileerau macerate in rachiu de secara,

rlnichil au suportat aJcoolul. ' ,

Vreau s~ mal in~ir ~i alte rezultate ale actlunii incredibile a bitterului suedez. Am afl~lt de la sora mea care traie9te in Germania ca a cuno9tinta. din Leipzig 9i-a petrecut deja 15 ani in scaunul cu ratite. Aceasta a locuit in timpul razboiului la Praga 9i Tn 1945 a lost gonit~ tn pivnita casei - soarta a rnii de germani. Acolo a trebuit sa ramina sapti\mini intregi fara sa alba paie sau altceva de pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu BOlul ei la Leipzig. Curind is-au ivit niste deformarl foarte grave ale artlculatlllor. PI'n~ la urma nu l-a mai ram as decit 0 vlata dusa Tn scaunul rulant. Am aflat de aceasta tragedie abia atunci cind barbatut ei a rnurit bruse, lasind-b pe sarmana paralitica singura; ferneia a trebuit sa-si paraseasca locuinta 91 sa S9 mute lntr-o alta camera, mobitata. Nu este perm is sa se trirnita din Austria in R.D.G. plante medicinale sau alte produse asernanatoare unor medicamente. Trebuia deci sa predau de _fiec8rs d~ta. lerburHe suedeze catre Leipzig dintr-o localitate bavareza de granita, 0 data la doua . lun!. Curind am prim It scrisori pline de incredere. Bolnava lua de trei ori pe zi in putina apt\ cite 0 lingura desolune repartizata lnainte 9i dupa fiecare rnasa. Ineet-incet, defonnarile c.W Tnceput sa se retraqa si incheieturiIe au devenit mal mobile. Ne rugam lui Durnnozeu, ea din Leipzig 9i eu din Griesklrchen. Dupa trei sferturi de an schimbarea

. a fost de a~p natura, incit cea care odinlcara era lrnobila, iar acum in convalescenta lentA si-a parasit pentru prima data loculnta dupa 15 ani de scaun cu rotile. Se indrepta spre bine.Putea din nou sa-9i spele singura geamurile si sa se ocupe de alte treburi zilnice pe care pina atunci i Ie facusera diversi oameni sarltort. Cit de mare a fost increderea sa in Dumnezeu in timpul bolii curnplite arata urrnatoarea intimplare:

Un tei din tata ferestrei a devenit in timpul bolii bucuria vietii ei. Inverzirea ~i inflorirea pomului, ingalbenirea frunzelor 9i aqitatia vesela a pasarelelor printre ramurile golage in vrerne de iarna l-au fast a sursa de mare bucurie. l-a rnulturnit vesnic Dornnului pen-

tru aceasta mila a SA. '

Facearn odata baie in Offensee si intrebuintam 0 bucata de lemn lungulata si cu

. canturi pentru a rna aseza pe ea la mal. intr-una'din zite, aceasta bima era spriiinjt~· de . un 9arrL care i'mprejmuia a pasune. l.asasem sacosa de bale in irnadlata apropiere. fn lnts de a pornl spre casa, mi-am rinduit in ea, indoita din mijloc, Jucrurile de bale. Doodata parca m-ar f lovit trasnetul: bima cea grea imi cazuse direct pe picior, M-am rrw!netit de la genunchi in jos 9i mi s-au format doua umflaturi mari cit pumnul. Am fast c~rat:"\ pina ia rnaslna 9i apoi pina sus in camera'. Sotul meu a vrut sa cherne medlcul din Ebensce, eu rnsa I-am rugat sa-rni face a compress cu ierburi suedeze. Dupa ap. QXlmatlv 0 jumatate de ora am putut cooort iara9i slnqura treptele pina la sala de rnose. iar in ziua urrnatoare piciorul era neted ca inainte. Nu se vedea nici cea mal mic~ portlune echlmozata (vinata), iar umflaturile mari cit pumnul disparusera si ele.

A "1i avut loc un necaz cit am stat la Offensee ... O fetita de 4.ani90ri a fast intepata la brat 'In tlrnp ce se scalda de 0 specie de viespe mare, f<;?arte venlnoasa. Bratul s-a umfl~t. devenind diform. M-am dus sa iau bitterul suedez. lnainte ca parintii 9i copilul sll fi apucat sa se imbrace, am 9i venit cu compresa. in tlmp ce fetlta mergea spre ma~ina, t-arn pus vata umezita pe locul umflat, Clnd am ajuns la rnaslna - aproximativ trel minute de mers -, umftatura scazuse deja. N-a mai trebuit consultat medicu1.

Culegind odata zmeura, rn-a intepat la degetul mare a insecta ventnoasa. Degetul s-a umflat pe loc, devenind gros cit un cirnat. Ducindu-ma la curnparaturt, 0 doarnna a rornarcat ingrozita: .. Mergeti imediat la spital, 0 astfel de fntepatura va poate fi fatala,"

77

.: ."

.1

., .

. '

"

. , ,

Peste noapte mi-am pus 0 vata urnezita cu bitter suedez !?i dimineata degetul era iara!?i normal.

Am avut odata mare ghinion pe cind ma aflam in spatatorie. Era pe vremea dnd rnasina de spalat spala fara a limpezi. Rufele destul de incTIcite intre ele trebuiau scoase cu ajutorul unui bat de lemn. Felul meu este sa Ie rezolv pe toate rapid ~i cu mult elpn. Cle9tele a alunecat 9i m-a pocnit cu a putere extraordinara direct in ochiul drept. lnnebunita de durere 9i pe jurnatate orbita, am bijbTIt pina la etajul intn. Cum am pus pe ochi compresa udata cu bitter suedez, au 9i incetat durerile cumplite. 0 clipa mai tirziu m-am uitat in oqlinda sa-rni admir isprava. Ochiul era inconjurat de vinatAI.

Tinlnd 0 vata umeda pe ochi, izolata cu un sacule] - de plastlc 9i legata cu un batic ~

irnpaturlt, m-am dus dupa un sfert de ora iar 1(( spalatorle, Citeva zile la rind mi-am pus

peste noapte comprese cu bitter suedez ca S2 impiedic sa se poata forma ceva r~u Tn _ {

fundul ochiului. _

Anual r:nerg la cura la baile Kneipp dii I iv1uhllacken. in timpul uneia dintre sederi, sora-seta mi-a adus 0 femeie; care a intrat rn camera in urma ei, cocosata de durere. Se chinuia cu crize biliare puternice 9i vola 32··j dau un stat, Numeroasele medicamente administrate nu-i fusesera de nici un ajl.Aor ~i medicul l-a. '.recomandat sa sa opereze neaparat, Am rugat-o sa se dezbrace si i-am aplicat 0" camp res a cu ierburl suedeze pe regiunea biliara: la astfel de cornprese, pielea trebuie unsa in prealabil cu untura de pore sau cu alifie de filimica, intrucit altfel alcoolul ar usca pielea. Se pun 0 bucata de vata urnezita 9i bine -stoarsa pe locul dureros, una de vata uscata ~i una de plastic deasupra, pentru a' asigura izolatia termica si se leaga cu a cirpa. Dupa scoaterea compresei, pielea trebuie pudrata, pentru a evita 0 in'ro,ire sau mincarlmtl Tocmai voiam sa-i trag femeii portjartierul peste cornpresa, cind s-a indreptat din ~ale;:: exclamind: "Mi-a trecut arice durere!" A .scapat in timpul cel mal scurt de tot raul. Mate tirziu a folosit picaturile nu numai sub forma de comprese, ci 9i intern, 9i anume luind de 3 ori pe zi cite 1 lingurita in putina apa sau putin ceai de plante 9,i criza nu s-a m.al

repetat.-- - -----. ---' -- .~-

Aveam de ani de zile grija de a femeie sinqura, Numai ca intelegerea noastra era ingreunata de auzul ei slab. in .Manuscrisul vechi" scrie: "Ele readuc ,I auzul pierdut. II Deci, la cerinta mea, a trebuit sa-sl umezeasca in mod sistematic urechea cu bitter suedez. Deqetul aratato» umezit cu picaturi este introdus in ureche. Nu trebuie insa nici uitat sa se picure in repetate rinduri putin ulei in ureche, pentru a evita rnlncarimlle. Femeia si-a umezit concomitent 9i port'iunile din jurul pavilionului urechil; din jurul ochilor, apoi timplele 9i fruntea. Deodata a inceput sa auda iara9i =?i, in acelasl timp, obrazul i-a intinerit, capatind prospetirne. Fiind odata trintita la coborirea dintr-un autobuz 9i dind cu fata de parnlnt, tot ierburile suedeze au fost acelea care au pus Tn ardine obrazul vinat. La 1 februarie sl-a aniversat a 89-a zi de nastere. Acum aude din nou !?i ne putem intelege bine. De 'atitea ori imi relateaza oamenii care-rni ascultA prelegerile ca datorita bitterului suedez si-au putut lasa deoparte aparatul auditiv, c~ci aud iara9i norrnal.. Picaturile ajuta deci Tn caz de auz slab sl peste tot acolo unde, fie in-

. tern, fie extern, apar dureri. a irigat1e sangvina buna realizata datorita acestor picAturi inlatur~ foarte rapid durerile din zonele bolnave. De aceea este indicat sa Ii sa apliea epilepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitala, Cauza crizelor de epilepsle rezida adesea in primii anl ai vietii; poate fi verba de 0 cadere in cap sau de

un !?OC din copilarie. . .

Cu ocazia unei prelegeri tin ute la Gallspach a venit la mine un tinar care suferlse un accident de masina groaznic - fractura dubla a bazei craniului. Dupa vindecarea ranilor a inceput sa aiba zilnic citeva crize de epilepsie. L-am statuit sa-!?i pun3 corn-. prese cu bitter suedez in regiunea occipital a 9i sa bea zilnic 4 cesti cu ceai de urzlci rn

..

.. <

.'. ,.

-.: .

78

I,

I

i

, ,

fl

care s~ toarne2 linguri de bitter suedez. in crizele grave de epilepsie este important ca Pi) rrng~ aplicarea compreselor in regiunea occipltala sa se bea ~i ceai de urzici.

Cite va tun I rna; tfrziu, tinarul a trecut prin fata casei mele si mi-a spus de la gardul gf~clinii cA scapase total de crizele de epilepsie!

Mentngltele, rAnlle la cap prin lovire sau cazaturi, bilbiiara ~i tutburarlle de vorbiro sa trateaza cu succes prin comprese cu bitter suedez puse in regiunea occipitala. Aceste comprese se pot folosi !?i in inflamatia bursel sinoviale. Nu este necesar sa mal subliniez 0 dat~ faptul ca in toate aceste boli grave trebuie consultat mai intn medlcul.

Dup~ cum reiese din scrisori, cornpresele cu ierburi suedeze recomandate de min au avut 0 actluns benefica asupra ochilor in caz de dezlipire de retina, st:ngo!are a retinel ~I retina poroasa, Toti acesti oameni se aflau in prag de orbira.

ompresele se ap'ic~ zilnie timp de 1 ora pe oehii Inchisi, Nu trebuie neglijat insa sa se punA profilactic aceste compress ~i pe ochii sanato~i, rnai ales pe.cei suprasoltcltatl, hi plus sA sa ungA pleoapele dirnlneata ~i seara cu bitter suedez.isase plimbe bitterul suedez concornltent spre coada ochilor cu aratatorul. Se poate rnentine asttel 0 ve-

dere bunl pina la 0 virsta inaintata.. . _

Deosrece bitterul suedez este de un ajuter atit _ de extraordinar pentru sanatatea noastra, n-ar trebui sa lipseasca in nici 0 farmacie de- casa, Picaturile n-ar trebui nurnal s~ fie mereu la indemina, preqatiteln sticlute, ci sa fie luate ~i in calatorli ca in_sotitoare credlncioase la drum. Uneori mincarea din-afara ne deoeptioneaza, avem nevoie de cava pentru invlorarea stomacului si a bllel, alteori ne slrntim slabill, lstcvl]] !ii amet'l' - rn toate aceste situatii, bitterut suedez actioneaza ca un adevarat elixir. Se ia o fnghititurlt dlluat~ eu putina apa, iar extern s~ freaeartfmplele, fruntea. portiunile dln lurul ochllor ~. i cele din spate Ie urechilbr ~i indata S8 va ivi 0 senzatle de revigorare a

tntregii eondltll fiziee. -- .

Daca ne trezim brusc eu un guti.nai eu toate efectele lui secundare neplacute ca obcssala, lipsa de putere, senzatie de presiune in regiunea fruntii si a stomacului,este suflclent 'sa tinem la nas un tampon de vata urnezit cu bitter suedez !iii sa inspiram adi'nc. Imedlat varn simti 0 usurare in zona fruntii si a nasului. Daca raceala este mai avansata !iii au fast deja' atacate bronhljle, se inspi'ra picaturile eu gura deschisa, 9i in aeest caz se va resirntl rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de gripa se ia zilnlc 1 lingurita, uneori poate ehiar 1 lingura de plcaturl eu putina apa calduta; astlel, devenlrn Imuni la grip~. Oriunde apar dureri, ierburile suedeze ajuta,.luate intern sau foloslte e~-

tern ca frectii 91 comprese. .

Ou e~iva ani in urrna .. rn-arn trezit eu 0 colica renala. Am chemat medicul, dar tocmal era la consultapi, In asteptarea lui. mi-arn pus 0 compress cu bitter suedez in zona ranala 91 cind a sosit, durerile imi trecusera, Eram destul de stlnqherita ca~~i pierduse timp pretlos venind degeaba pina Ie mine. rnsa al a vrut numai sa stie cum de-ml trecuse colica atit de repede. Cind a auzit ca ma ajutase compresa, rnl-a spus: uExcelent, atunci n-are rost sa-~i mai fae injec!ie!" ti el era un 'adept al ierburilor suedeze. fntotdeauna cind mergeam la el in cabinet, Imi spunea numai atit: II Tie nu-~ prescrlu nlmlc, doar ai lerburlle tale 'suedeze!" EI a fost ~i cel care rn-a ajutat sa cunosc mal fndeaproape multe alte plante medicinale ~i insernnatatea lor.

A venit odat~ la mine 0 femeie batrina care mergea de multi ani in baston. Era complet strimb~ din cauza artritei si a reumatismului, nu-i mai folosea niei un medicament, era la p~mint din punct de vedere nervos. A baut de 3 ori pe zi cite 1 Iingurll~ de bltter s~egez in ceai de urzici sau de coada-ealului ~i dupe trei saptemini am auzit eli putea deja sa mearqa fara baston.

Este cunoscut faptul ca cele mai multe reeviemuri sint in jurul zilel Intrarii Maicii Domnului in blserlca, 0 cintareata din cor s-a ranit odata la patinaj cam in aceasta perload~. Fiind numai putina in cor, ii resirnteam !ipsa foarte tare. Dupe blserlca, am

,~

79

...

, .

,

, .

, .

..

- .

. ,,~~

. ~'.

. ..,

...

,

L I .

lntllnit-o in oras. Mi-a spus ea-i era imposibil sa uree scara abrupts de la cor din cauza genunchlului lntepenlt, Putin mai tirziu m-am dus la ea eu eehipamentul meu pentru compress. Cum 'era sotie de medic, rnl-a privit sceptic preqatirlle: i s-a schimbat insA pare rea citeva clipe mai tirziu, cind a putut sa-~i Indoaie genunchiul tara etort, iar a doua zi a putut urca scara abrupta de la cor tot tara etort. Upsea insa, din pacats, 0 alta cintareata care facuse 0 entorsa la 91ezna practicind ~i ea atit de sanatosul nos .. tru sport de iarna, Sa stla deja ca era lnternata in· spital pentru tratament. Cea

proaspat insanatm;ita insista s-o ajut ~i pe cealalta, Am facut-o fara tragere de inimA ~

din cauza tratamentutui ei clinic, insa in cele din urrna a contat faptul ca as fi rarnas Tn .~

ziua urmatoare probabil sinqura la cor. Ra.nita sedea intinsa pe sofa eu glezna puter- .

nlc urnflata. In spital fusese sfatuita doar sa-~i tina piciorul ridicat pe ceva. Avea durerl I

marl. Compresa cu bitter suedez i-a adus imediat a usurare. A doua zi a venit la cor,

desi pe strazi era un polei curnpllt, Durerile dlsparusera, glezna umtlata era normals ~I

reeviemul nostru salvat. .

in timpul unei vizite in MOhlviertel am remarcat intr-un restaurant, la rnasa de alaturl, un client care statea chircit de durere. Mai avusese de multe ori astfel de crize, medicamentele nu-I ajutau cu nimic. Am adus picaturile mele, am turnat 0 lingura plinA de bitter in putina apa ealduta !?i i le-arn oferit. in timp ee galea paharul, i s-a eolorat tata !?i abia a putut sa inteleaga cum de i-au ineetat durerile pe loc. 0 jumatate de an mai tirziu, rn-arn reintors in aceasta zona. Incidentul imi iesise din minte, cind am fost abordata de u~ damn care rnl-a rnulturnit plin de exuberanta. Era vizibil intinerit cu ruste ani buni. I~i preparase ierburile suedeze !?i..le luase. Toate supararile provoeate ~:'. de pancreas !?i de gastrita acuta TI trecusera. Intrueit aeeste plcaturl vindeca pan-,:,: creasul, ole sint recomandate 9i dlabetlcllor. Semnele din nastere, atunltele, negll, ,.i.;. petele, chiar sl hemangioamele ~i seboreea dispar daca stnt urnezite cu aceste .' .. picaturi, la tel se intimpla !?i cu bataturile ~i hemoroizii. Bitterul suedez inlatura vijiitul '.' ~i tlultul in urechi. prin introducerea unui mic tampon de vata umezit in urechi. Bitterul suedez lntareste memoria, daca se umezeste de mai multe ori cu el vertebra cervicala, curata stngele !?i stlmuleaza clrculatla singelui, Tnlatura colieile si digestla proasta, durerile de cap, toate afe<lliunile gastrice ~i blllare, hepatice ~I renala (chiar dace. ar fi interdictie de alcool). In tromboze sl flebite se unge locul cu atitie de

.. fiHmica intr-un strat gros cit muchia cu1itului sise pun comprese cu bitter suedez

. deasupra. Dupa vindecare se fae bai de picioare cu urzici pentru 0 buna irigar~ sangvina, Plcaturile inlatura lenevia intesttnala, arnetellte. b,.a chiar paralizille. Aduc un ajutor pretios Tn toate bolile; chiar ~i in bolile de cancer. In caz de crize acute da durere, se ia 1 lingura CU picaturi in putina apa sau infuzie de plante. Daca se ia de 3 ori pe zi, dlrnlneata, la prinz !?i seara, dte 1 lingurita in ceva apa sau cea] de plants, sa pastreaza sanatatea ~i torta creatoare pine. la virsta cea mal lnaintata. Intrucit aeeste picaturi se folosesc, fara exceptie, in taate bolile, se poate vorbi aici despre 0 mentinere a sanatatii ornenesf la rnodul general. Ele trezesc sl ridica puterile de vjal~ de care avem a nevoie atit de strinqenta in epaca actuala. Pastratl-va cu ajutorul acestui elixir rninunat sanatatea, puterea de rnunca 9i bucuria fala de rnunca dumneavoastra _f?rofesionala, fafa de familia durnneavoastra si fala de semenii durnneavoastral

. In timpul upel vizite la 0 go~podarie taraneasGa am aflatca fiul In virsta de 12 ani at proprietarului se afla inaintea unei operatii la ureche. In spatele fimpanului se form S9 in urma unei lnflarnatii un focar de puroi. Eu eram impotriva unei oparatil, pentru ca. in alte. cazuri asernanatoare s-a Intimplat ca bolnavul sa-si piarda, auzul. La indrurnarea mea, s-au imbibat tampoane mid de vata in bitter suedez si is-au pus baiatului in urache. A ie9it in acest fel zilnic atit de mult puroi din ureche, incit curind durerile au pi rlt

~i operatia n-a mai fost necesara, ,

lntr-o boala incurabila de cancer intestinal - era yorba de a tinara marna a cinci copii ~i medicul nu-l mai dadea decit citeva zile - am recomandat comprese in zona

80

i

"

n In.a'iA. in asociatie insa cu radacin: de obliqeana care S8 lasa peste noapte la rn "' . .'-t (1 lingurita rasa de radacini de obliqeana la 1 ceases de apa - sa ia cite 1 illotulltura ihainte ~i dupa fieeare rnasa) ~i eu ceai depurativ de filim ici , coada~ fiN 1 Jilli ~i urzici amesteeate in parti egale, din care se beau incetul eu ineetul mini-

Will 2 litri repartlzaf pe parcursul zilei, Astazi Iemeia S9 slrnte deja atit de bine, incit se .

_ ccate conta pe 0 tnsanato9ire complete. _ ,

o femaie din Heilbronn/R.F.G. reiateaza: .Nepotul meu de 41' de ani mi-a scris eu apro:dn1ativzece luni in urrna din Sacramento/California ea are zilnie hemoragii Intestinale puternice ~i diagnostioul medical este, tara niei 0 ezitare, cancer intestinal. Se impunea deci 0 cale de scapare laterata. l-am trimis imediat brosura dumneavoast ~ -Farmacta Domnului», ca !?i bitter suedez, radaein; de obligeana iii alte plante medicinals cum ar fi filimica, coada-sorlcelului iii urzica. A urmat lndicatlile din brosura d imneavoastra, Dupa un an, nepotul meu a fost iaraiii apt de rnunca la intreaga sa ee pecltate. Hemaragiile intestinale puternice au incetat in a patra zj qypa ce a inceput

f\ It' plantete enumerate. Au ineetat treptat sl oboseala iii scaderea hgreutate."

In cazul unui barbat de 52 de ani tratat de astm cardiac de zece ani - care trebuia Sa thghita zilnic cite opt pastlle, care nu mai putea dormi de ani intregi decltsezlnd ~i eere-st arunca la fiecare pas bratels in sus pentrua lua aer, horcalnd rnsa in acelasl tlmp de ti sa rupea lnima - am fost de parers ca insuficienta respiratorie nu-i provine de In Inima, cl de la fieat. l-am pus omului pe regiunea ficatului a compress cu ierburi suedeze. Intern, a trebuit sa ia incepind de-atunei dim.ineti1e 9i serile cite 1 ceases cu carll de pedlcuta cu 1 lingurita de bitter suedez pusa Inal.mtru. Cit de corecta a fast supozitla mea s-a vazut chiar din prima noapte. A putut in sflr9it sa doarrna iara~i mUns. Greaua lnsuflcienta .resplratorle nu-I rnallasa. de ani in sir sa taca niei rnacar un pas ln fata u~ii easel. Hjtterul suedez iii psdlcutaau raalizat oarneliorare atit de rapida a sti'lrii sale, Incit trei zile mai tirziu a putut sa urnble de doua ori pe zi in jurul gradinii ' easel sale. Aeum se indreepta incet spre vindeeare.

o rana care nu voia sa se inchida dupa operatle s-a inchis peste noapte dnd paclentut a luat oinghititura zdravana din sticla cu bitter suedez. Aceasta unica inghititura a avut drept urmare inchiderea rimii deschise de trei ani, care trebuia ingrijita de mai

rnu'ts ori pe zi. "

Alte Inflamalii indelungate cusupuratil purulente, provocate de multe or; prin accidente declansate de operatii si puncpl, au fost Inlaturate, cum mi s-a relatat, dupa apllcarl de comprese si uzul intern al bitterului suedez.

Menajera unei case parohiale din Burgeniand mr:'a'''povestit-ca nepoata ei in virsta de 23 de ani are un defect de auz din nastere. Laim-consult in cllnlca unlversltara 1 s-aexpltcat ea In cazul bolii ei 0 operaiie nu avea sanse de succes. ~i-a statut nepoata sa toloseasca bitterul suedez.: acica sa si-l introduca in ureche. Toti au fost 10Arte mirati dnd, i'n urma acestul tratament, nepoata a auzit dupa 14 zile normal. .

Nu vreau sa va tamuiesc, drag; ''::itltori. 0 scrisoare din Graz, din zona Steier: 1I0In fntimplare sau poate mal bine-zls din vola Domnului. am purtat 0 discutie in autotiuz eu un barbat foarte fericit, in virsta dry 74 de ani. care 91-a recapatat bruse, gratie Itterutui suedez, auzul pe care si-' pierduse in 1944, in urma unei grave leziuni cerebrale din timpul razboiuluil,~l-a pus de _ "-Si ori in urechi tampoane de vata urnezlta eu bitter suedez." - (Astfel de fragments clt5tE: pot fi dovedite prin scrisoril)

Un domn din Bavaria superioara relateaza: IIUn accident rn-a ranit. la rnlna dreapta, Bitterul suedez mi-a calmat re'pede durerile lnsuportabile. La 0 ureche surda s-a realizat cu 0 dubla tamponare aproape un mlracol: Dupa aproximativ zece ani de surzenle am auzit din nou tic-taeul de!?-teptatorului!" - C~i surdornutl pot fi totusi ajutati fn acest modi ~i de ar fi doar unul singur, care si-ar recapata astfe! auzul!

DupA 0 prelegere am aflat de la 0 ascultatoare ca sutera de doi ani de 0 relaxare a sffncterulullntestinal. Doctorii considerau boa!a ireparabila. Bitterul suedez, asociat

I '.

~ I

-,

.' .

..

'I .

: , "

-,

. , .

81

cu traista-ciobanului (aceasta se pune la macerat, taiata rnarunt, tot intr-un rachiu bun si se lasa 10 zile la loc calduros; vlndeca atrofia musculara ~i bolile musculare grave), 4. cesti cu ceai de crstisoara ~i 6 radacini de obliqeana, au rezolvat problema in citeva

zile! . .

Am prlmit un telefon din Viena, la care a voce ferninina mi-a spus: "Va multurnese pentru ierburile dum ne a v 0 a s t r a suedeze!" Mi-a povestit ca atunci cind avea 12 ani a fost lovita din gre~eala cu bocancul in obraz, ill timpul unei excursii cu scoala in rnuntl, de catre 0 fetita care mergea Tn tata ei, Din aceasta Tntimplare au rezultat fn decursul a 40 de ani vesnice supuratll maxilare puiulente, soldate cu peste 16 opsrapi la maxilar !?i punctii repetate. A fost nevoita sa-si intrerupa studiile, n-a putut imbratil?8 prUfesiunea dorita !iii conducea 0 gospodarie straina avTnd permanenta dureri in reoiunea maxilara. Dupa 40 de ani, fiind in virsta de 52 de ani, a citit despre ierburile S: ;·jeze, si-a pus comprese in zonele rnaxilarelor si este in sfirslt eliberata de

toate durer ilcl. . ..

Sint rnereu intrebata daca bitteruJ suedez poate fi utilizat 9i in caz de Interdlct1e. severe a alcootulul. Conform unor cercetari de laborator demne de incredere, lerburile invj:ig alcoolul ~i sint considerate un medicament. Deci pot filuate si aici farA a dauna. In acest eaz trebuie sa se inceapa cu 1 lingurita pe zi 9i sa se puna mai des. cornprese cu ierburl suedeze in regiunea ficatului si a rinichilor (a se vedea u Moduri da folosire" la sfirsitul acestui articol) .

u MANUSCRIS VECHI"

(transcriere a puterii tarnaduitoare a ierburilor suedeze)

.

r

1. Daca se miros sau se trag pe nas mai des, se urnezeste vertebra cervical a, sa puhe 0 cirpa umeda pe cap, ele alunga durerea ~i arneteala, intaresc memoria 9i crelerul,

2. Ajuta contra ochilor tulburi, inlaturindu-Ie roseate ~i toate durerile, chiar cind ochll sint injectali, Impaienjeniti. Ele alunga chiar petele 9i cataracta, daca sa - . . umezeste coada ochilor la timp sau se pune 0 cirpa urneda pe ochii inchi~i.

3. Pustulele de .varsat ~i erupliile de tot felul, de asemenea crustele din nas sau

fie orlunde pe trup sint vindecate, daca sint umezite des 9i bine. "

4. In caz de dureri de dlntl, se pune in putina apa 0 lingura plina cu aeeste pic~turi si se tine citva timp acest lichid in gura sau se urnezeste dintele dureros cu 0 bu-

cata de drpa. Durerea dispare 9i infectia se retrage treptat. .

5. Blt,icile de pe limba sau alte leziuni care apar pe limb a sint umezite sistematic cu aceste picaturl, drept care se vor vindeca in scurt timp .

6. Daca gitul este infierbintat sau ranit, inclt cineva numai cu greu poate inghIll mincarea sl bautura, sa. ia dirnineata si seara din picaturi, Sa fie lasate sa alunece ~i ele vor lua fierbinteala l?i vor vindeca g1tlejul.

. 7. pine are crampe stomacale sa ia la 0 crtza 0 lingura plina, - ~ .

. 8. In collcfsa se ia trei linguri pline, incet, una dupa alta, curlnd se va slrnti alinarea.

9. Picaturue risipesc il) organism gazele ~i potolesc ficatul, izqonesc toate bollle de

stomac ~i p'e cele ale matelor 9; ajuta in constlpatle. . '. '. .

10. Sint 9i un leac excelent pentru stomac, daca acesta digera prost 9i nu pastreazl rnincarurile.

11. 'Tot asa ajuta si in durerile veziculei biliare. Zilnic dimlneata !iii seara 0 tingurA

pnna, iar noaptea comprese cu plcaturi 9i to ate durerile vor pier; curind. ~

12. In caz de hidropizie sa s~ ia sase saptarnini la rind dirnineata l?i seara 0 IingutA plina in vin alb .

; .

~ '.

, .

,.

...

. . . 'I.

82

,

~

"

,

,

. I

. "

,.

1 a La durerlle de urechi ~i la vijiitul in' urechi sa se umezeasca un tampon mie ~i sA se vire Tn ureehe. Ajuta foarte bine ~i readuee chiar ~i auzul plerdut.

14. Dac~ 0 femeie are dureri postnatale sa i se dea trei zile la rind dirnineata 0 lingurA plin~ in yin rosu, sa fie pusa sa taca dupa 0 jumatate de ora 0 plimbare, dupA aceea poate sa manince de dimineata, dar sa nu ia lapte. Sa nu fie luate

picltturile cind se bea 'apte.' , ' .

Dadl se la Tn ultimele 14 zile de sarcina dimineata ~i seara 0 lingura, se gr3be~te na,terea. Pentru a scapa mai user de placenta, se da lauzei ° dataIa doua ore o lingurit~ plina, pina ce placenta este expulzata tara dureri.

Cacll dupa nastere apar inflamalii I.a' venirea laptelui, ele sint lndepartate rapid

prln apllcarea cirpelor umede. ' ,', ".

Ele izgonese varicela din copii. Sa se dea copiilor in tunctle de virsta din aeeste plcaturl diluate in apa, Cind bubulltsle incep sa se usuee, sa fie urnezite maldes

eu picaturl, atuncl nu vor ramine semne de la varset. ":..

PicAturile folosesc copiilor ~i adultllor impotriva viermilor, chiar ~i tenia este alungatA de ele, numai ca ele trebuie administrate copiilor in funelle de virsta. Sa se

lege 0 cftpA umezlta eu picatun pe buric, sa.se tina mereu urneda. .

Toate suparflrile provocate de icter srnt date eurind deoparte, daea ~e ia de trel ori pe zl 0 lingur.a din aeeste plcaturi ~i se pun comprese pe ficatul umflat. Dssccnqestloneaza toti hemoroizii, vindeca rinichii, elimina tict}idele ipohondrice din organism fara' ,alta cura, indeparteaza' melancolia ,I' depresiunlle iii stlmuloaza apetitul ~i digestia.

Sa dasconqestioneaza hemerolzllsi pe dinauntr~,.daca sint umezitl la ineeput rna; des ~i smt muiati prin administrarea interna.a picaturilor, In special inainte de culcare. Sa se puna extern un mic tampon umed cu plcaturl, Face surplusul de

smge sa curga 9i ajuta contra usturimilor. .

D~ca cineva a le,inat, i s_e deschide la nevoie gura, i se toarna 0 lingura de

plcaturi ~i bolnavul i!?i va reveni. . , ".

Prin administrare . lnterna, acest rnijloc goneiite iii durerea convulsiilor {spasmelor). asa ca vor Inceta cu timpul.

Tn caz de tuberculoza pulmonara sa se ia zilnic aceste plcaturl pe stomaeul gol ~i sa se continue cura timp de sase saptarnlnl.

Daea 0 femeie isi pierde clclul lunar sau acesta este prea abundent, ia aeeste picaturt trei zils I$i repeta asta de douazeci deori. Ele vor potoli ee este prea mult I?i vor echilibra ee este prea putin.

Aeest leae ajutEll$i contra poalei albe. .

Daca cineva sutera de epilepsie, trebule sa i se dea imediat picaturi. Bolnavul sa ta apai exclusiv acest leac, caci el fortifica atit nervii ataeati cit si organismul iii

fnllttura toate boule, ' I .'."

Ele vindeca paraliziile, alunga arnetellle ~i grelurile.

Vindeea ~i variola, iii erizipelul. . " ,

Daca cineva are febra - friguri mari sau intermitente - iii este total Iipsit de vlaga, sa i se dea 0 lingura cu picaturi si bqlnavul, daca nu ~i-a lmpovarat trupul cu alte ' mijloace de leac, ~i va reveni curind, pulsul va In cepe sa bata normal iii, oricit de mare ar fi fast febra, el se va simti eurind mai bine. ,

31. Picaturile vindeca ~i cancerul, pustulele vechi ~I negii~ rnlinile crapats, Daca a ranA este veche iii purulenta sau are excrescente (mugurl), atunci sa se spele totul bine cu vin alb, dupacare sa se puna pe ea 0 cirpa urnezlta cu plcaturl. Ea Tnlatura umflaturile ~i durerlle.ca iii mugurii 9i rana incepe sa se vindeee.

83

" .

. ,

.1 ,

: ...

'! .. 'I,. ~ I'

32. Vindeca tara alt pericol toate ranile, ca ar fi fost tacute prin lovire sau inlepare, daca sint umezite de mai multe ori cu aceste picaturi, Se ia 0 clrpa, se inmoaie in ele sl se acopera ranile cu ea. Ele inlatura in scurt timp durerea, nu permit nici arsura, nici necrozarea ~i vindeca ~i ,ranile vechi capatate printr-o ranlre prln lmpuscare. Daca exista ~i gauri, atunci sa se pulverizeze picaturils in ran a care nu trebule neaparat curatata inainte. Prin sistematica aplicare cu 0 cirpa urnezita, vindecarea va veni curind.

33. Ele .indeparteaza toate cicatricele, chiar daca sint vechi, semnele rani10r ,I taleturlle, daca acestea sint umezite cu ele pina la de 40 de ori. Toate ranile care sint vindecate cu ajutorul acestor picaturi nu lasa cicatrice.

34. Vindeca din temelie ~i toate fistulele, chiar daca par incurabile~ raul poate fi oricit de vechi.

35. Vlndeca toate ranlle de pe urma arsurilor, de-or proven: . e la toe, de la apa . fierbinte sau de la grasime lncinsa, daca ranlle sint umezite sistematico Nu se forrneaza nici basicl, fierbinteala este trasa atara, chiar si basicile purulente sint

vindecate complet. -

36. Servesc contra urnflaturllor ~i vinatailor, chiar daca provm dintr-o lovltura sau batale,

37. paca cineva nu poate sa rnanince cu pofta, n readuc gustui pierdut.

38. In anemie puternlca, readuc ~i culoarea plerduta, daca sint luate 0 vreme dimineata. Curata singele si forrneaza unul nou.f stimuleaza ~i circulatia, .

39. Durerile reumatice din madulare sint indepartate, daca se Iau plcaturi dimlneata - sl seara ~i se pun cirpe umede pe locurile dureroase.

40 .: Ele vindeca miinile '~i picioarele inghelate, chiar daca ar exista rani deschise. Cit se poate de des, insa mai cu seama noaptea, sa se aplice cirpe umezite cu aceste picaturl,

41. Pe bataturi sa se puna un mic tampon umezit cu aceste picaturi, iar locul suferind sa se tina mereu umed. D,upa trei zile vor cadea de la sine sau vor putea fi indepartate fara durere.

42. Daca sint inghitite. vindeca ~i muscaturlle ciinilor turbaf ~i ale altor animale. caci lamaduiesc tot ~i distrug toate otravurile, Sa se aplite ~i 0 cirpa urneda pe rani. 43.' In caz de clurna sau alte boli contaqioase este- bine daca se ia in timpul zilei de -mai multe ori din aceste plcaturi, caci ele vindeca buboaiele ~i pustulele de clurna, chiar daca s-ar afla deja in git.

44. Cine nu poate dormi bine noaptea sa ia din aceste picaturi Inainte sa seduca la culcare. In caz de insomnie nervoasa, sa se puna pe inima 0 cirpa urnezita cu plcaturt diluate.

45. Un om beat poate fi trezit pe loc din belie cu doua ling uri de picaturi.

46. Cine ia zilnic aceste plcaturi dlrnineata ~i seara n-are nevoie de alta doctorie, caci ele fortifica trupul, lrnprospateaza nervii sl singele. inlatura tremurul miinilor ~I al plctoarelor. Pe: scurt, gonesc absolut toate bolile. Trupul rarnine viguros, obrazul tinar ~i fru£!los .

. ' '

. ' , Important: Toate cantitatile indicate ar trebui diluate cu ceai de plants sau apa .

• 1.· ..

... ... ;

: ":,

........ , .

.... ",!

.. .

.. .

Din punctele IIManuscrisuluC vechi" enumerate mai sus reiese marea ~i minunata putere tamaduitoare a acestei cornpozitil de plante. Se poate spune pe drept cuvint c4 abia daca mai exlsta vreo boala la care lerburile suedeze sa nu ajute; in orice caz, ele sint considerate drept baza pentru orice tratament.

84

,

•

j

I

MODURI DE FOLOSIRE

Intern: Profilactic se ia dup~ indlcatia .Manuscrlsului veehi" dirnlneata ~i seara cite 1 lingurita" diluata. In eaz de indispozitie de orice fel se pot lua 3 lingurile diluate. In bolile maligne se iau 2-3 linguri pe zi dupa cum urrneaza:

Cite 1 lingura 58 bea diluata eu 1/8 litru de ceai de plante, distribuite fiind

112 ora inainte ~i 1/2 ora dupa fiecare rnasa. ,,' . .

Compresa cu lerburi suedeze: in functie de marimea loeului se ia 0 bucata mai mica sau mal mare de vata sau celofibra, se urnezeste cu bitter, ' suedez ~i se aplica pe locul care trebuie tratat 9i care a fast uns 9; frecat Tn prealabil cu untura de pore sau alifie de filimica. Se pune deasupra a bucata de plastic ceva mai mare ca sa nu se pateze rufele. Abia apoi se leaga cu 0 bucata de pinza sau se infa90ara cu un pansarnent. .

Compresa se lasa, in functie de boala, SEH?i taca efect intre 2 si 4 are.

Oaca pacientul suporta, compresa se poate tine 91 peste noapte. Dupa rndepartare~. ei 58 pudraaza pielea. Daca Sa ivesc totusi iritatii ale pielii la persoanele sensibile, atunci cornprasele trebuie folosite timp mal scurt sau trebuie renuntat la ele pentru ovrerne. Persoanele alergice trebule sa renunte la bucatade plastic sl sa lege deasupra numai 0 plnza. Sa nu se utte in nlci un caz lingerea pielil eu grasime! Daca a aparut deja 0 eruptle care stTrneste rnincarirnl, sa fie tratata eventual eu alifie de fillrnlca .

.

85

MARELE BITTER SUEDEZ

. fn ciuda imboldului din mai multe parti de a include iara9i In brosura 9i compozitia marelui ,bitter suedez, nu rn-arn pututdeeide, Intrueit toate reu~itele mele taniaduitoare'~prezentateau fost obtinute cu micul bitter suedez. Reteta marelui bitter suedez oinclusese primul editor al brosurii, fafa sa ma consulte ~i sa rna In~tiinteze 9i pe mine. S-au consernnatinsa 9i utilizar] pline de sucees

ale marelui bittersuedez.· '. .

:-. t,

f .

..... ~.

.. ~ :' ...

.. .

. . .

'\..

'"

-' .

" , ,

,

.: ., '.

, [

VINUL PENTRU INIMA

fn carttclca uSo heilt GottU (A~a vituiecii Dumnezeu - Medicine;. Sf, !. ;il:jegard von Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sa llpseasca din carnlnul nici unel familii crastlne, a fost prezentata printre altele 0 ret eta extraordinr" pentru cardlacl, care da rezultate cu totul neoblsnulte, . .

Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani In urma (1098-1179), a murit dad la virsta de 81 de ani. Ca esa-nurnita mistica, TI aparea cind era cemplet treaza un fel de televlzor cerese in fata ochllor. A'9a cum expllca si atesta in mod expres la finele operei vietii sale. toate scrierile sale - tot ce a scris vreodata - provin exclusiv din acesta i.magini ~i cuvinte ceresti, toate bolile numite ~I medicamentele descrise n sint

dezv~IUlt8 de Dumnezeu. .

Papa Eugen al III-lea a pus sa fie examinat darul de profetie al lui Hildegard 9i l-a recunoscut din punet de vedere biserieesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au

I ,

"

1 •

\

,

1 •

.. .

.,

..

-,

fost recunoscute de catre medicina rnoderna si revelatiile sale medicale ca fiind

, ,

corecte.

Dr. Hertzka, medic de rnedlcina generala cu procedee fitoterapeutice de vindecare, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozitie acum prin cartlclca sa "So heilt Gott" citeva dintre retetele lui Hildegard.

Releta .vinului pentru inima:' a dat rezultate foarte bune in toate insuficlenJele cardiace 9i boliIe adsvarate de inima 9i ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un spatiu larg in cadrul practicii sale medicate zilnice. Eu insami am dat aceasta reteta de citeva ori mai departe 9i reusita a fast surprinzator de buna, ~i in anghina pectoralA

vinul pentru lnirna a produs a ameliorare simtitoare.' '. .

RETETA VINULUI PENTRU .NIMA

. -, _.:':::" - ----::~.

10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un Iitru de vin natural, curat, la care se adauqa 1-2 linquri de otet curat din vin. Se lasa totul sa fiarba 10 minute la fac mic (Atentie, face spurnat). Dupa aceea se mai adauga 300 grame de miere pura de albine 9i se lasa Tnca 4 minute sa fiarba usor. Vinul fierbinte se filtreaza si se trage cit este fierbinte in sticle care au fast cl~tite cu putin alcool tare. Se 'astupa bine! Oepunerile care S8 torrneaza nu dauneaza si pot fi bauta 9i ele fara problerne. - La aceasta reteta a9 dori sa adaug ca fiecare In parte poate decide daca sa fiarba mierea sau nu.

, .

Dr. Hertzka aftrrna; .Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie natural., Numai sa respecti ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert ~i trebuie sa fiarba ~i ea cu restul. Nu-ti fie tearna de fierbere ... Flerbe-ti linistit vinul tau. de patr.unjel:mier~ pentru inimal"

Mai incolo, dr. Hertzka explica: .Daca se Tntimpla odata sa-ti sirnti inima, ia 0 lingura. doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zi, 9i arice inlepaturi la Inlma (din cauza schirnbarli vremii sau dupa ernotii) dispar. Nu trebuie In nici un caz sa fii ingust in vederi ~i speriat, fiindca nu potl sa-ti faci nici un faU eu acest yin. Dar nu nurnal in cazuldurerilor cardiace incipiente, ci ~i .ln adevarata lnsuflclenta cardiaca ~i alte boli cardlace te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest yin de patrunjel-miere pentru inima, poate chiar te vei insanato~i odata."

Pe 21 ianuarie 1980 am primit 0 scrisoare de la a doarnna din landul Salzburg. scrisoare pe care a9 dori s-o redau aici. Femeia serie: "Va comunic ca mi-am preparat vinul pentru inima 9i ca am putut obtine rezultate uimitoare. Am fost operata acum zece ani. Mi s-a spus ca am 0 insuficiEmla cardlaca ~i deci voi avea intotdeauna dureri. N-aveau cum sa mile ia. Asta insemna deci ca trebuia sa rna invat cu aceastA idee. Dar datorita vinulul pentru inima. durerile mele au disparut dupa doua luni de tra-

tament. Nu ma mal simt nici slabita." .

. .

. Un excelent AMESTEC DE CEAIURI'pentru masa de famille

. Se incepe in primavara tirnpurie: cu primele flori de podbal ~i se continua culesul to cele trei anotimpuri cu ceea ce natura ne daruleste in binecuvintarea ei:

86

Plantele se usuca de fiecare data foarte bine si se arnesteca toamna tlrziu intr-un ceai excelent, sanatos, aromat ~i foarte gustos. Va va imbog~ti iarna cina ~i va va amintl de frumoasele ore estivale petrecute In natura libera a Domnului. Se totoseste 1 IIngurit~ eu Vlrf din amestecul de .plante pentru fiecare ceases (1/4 litru de apa), se opareste doar ~i se lasa putin in repaos. .

podbal (flori, cava mai tirziu ~j frunze) clubotlca-cuculut (capitule florale) vlorele, vlolete, toporasl ( flori si frunze) mlerea-ursulul (capitule florale) macrlsul-lepurelul (f1ori)

allnle (foarte putln, doar pentru condiment - capitulele florale superioare) urzlc3 (primete plante proaspete de prlrnavara)

crell~oara (frunza 9i flori) .

I' ventrllica (flori, tulpini ~i frunze)

frunza da cap~uni. vlrfuri de tufe de mure 9i de zrneura (mladite) soc (ml~di~e, mal tirziu flori)

pl'rAlute

tel (flon - eulese in soare) "" musetet (cules In soare) barba-popll (f1ori)

fllimleA (flori)

vlnarlta (flori, tulpini 9i frunze) clmbru (flori, tulpini si frunze)

rolnl!8 (flori, tulpini, frunze - se poate ~i fara flori) menta (flori. tulpini, frunze - S8 poate ~i tara flori) eoada-sorlcelutui (culeasa in scare, insa numai dteva) luminarlca .(flori - eulese in soare)

sunatoare (flori - eulese in scare)

maghlran (salbatic - flori ~i frunze) pufullta-cu-florl-mrcl (frunze, tulpini si flori)

virfurl de molid (muguri. adica mladite toarte tinere) dragaica (tlor], frunze si turpini)-

frunze de trandafiri de toate culorlle (trataf eu ingra~aminte bloloqlcel)

87

, ,

1 .'

I ~ IIfi, • .

i ,I

•• oj •

.... I. ...

"

. ,

. "

, .

. . - '

" I

• r •

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLl

ACNEEA

Este categoric 0 boala de pubertate ~i este partial legata de un rinichi dereglat. Din acest motiv trebuie evitate rnincarurlle puternic condimentate si sarate, salatele prea acrite ~i bauturlle acidulate. Salatele ar trebui preparate cu iaurt. Pentru a combats acneea se bea zilnic 1 litru de ceal de urzlcl (oparite), Incetul cu incetul, repartizat pe

intreaga zi. - ,

Uz extern: Dirnineata ~i ~p;lrd se aplica pe fata uda otet de hrean ~i se las~ s~-~i taca efectul 10 minute. Hrean: l 'as se introduce intr-o sticla si se toarna deasupra otet de yin sau de fructe. Otetul trebuie sa acopere .. hreanul. Maceratul este lasat sa stea 10 zile intr -0 incapere cu temperatura mode rata. Intrucit aeesta este folosit direct din stlcia, fara a varsa otetul, ar treb'Ji !asat intr-o stlcla de plastic dezintectata, cu capac gaurit. Hreanul ia din taria otetului, otetul din eea a hreanului. Se forrneaza 0 esent~ de otet slaba, pe care 0 poate supcrta orice ten.

"

APOPLEXIA (dupa un atae de apoplexie eu fenomene de parallzle) .:

Trebuie inceputa mai inti! 0 cura de vise. Se beau zilnie timp de 6 saptamini cite-acesti, timp de 3 saptarnini cite 2 cesti si timp de 2 saptarnlni cite 1 ceases cu ceai de vise, 1 lingurita (cu virf) de vise se lasa peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa reee, dimineata se lncalzeste usor si se strecoara, Pentru a evita ca aeest ceai sa tot fie reinealzit pe parcursul zilei, sa toarna intr-un termos clatit cu apa fierbinte sau sa

incalzeste in bain-marie. .

Suriatoare, ventrllica, levantica, roinila (matacina), rozmarin sl salvie sa arnesteca in parti egale, se opareste 1 Iingurita cu virf CU 1/4 litru de apa lierbinte ~i sa lasa sa stea putin. Din aeest ceai se bea in timpul dirninetii 9i al dupa-arnlezii cita 1

ceases. . _ - •.....

- Co'mpresel~ cu bitter suedez pe regiunea occlpltata au grija de irigaraa fr: !nviorarea celulelor cerebrale. Partea suferinda a arganismului este frictionatA cU' esente revigarante (~e' coada-eorlcetulul, sunatoare, traista-ciobanului sau clmbru. $i frectille cu ulei de clmbru 9i sunatoare facute pe zonele paralizate se pot recomanda calduros. Se urnple 0 sticla pina la git eu plante 9i se toarna deasupra pentru esente un rachiu natural de fructe sau secara de 38-40%, iar pentru uleiurile de plante un ulei de rnasline presate la reee. Ambele trebuie sa stea peste plante timp de 10 zile

in soare sau in aprop.ierea masinii de g~itit .'

in plus, S8 tac bai de sezut cu coada-sorlcelulul si coada-calulul eu 100 grame de plante 9i bai completede cimbru eu 200 grame de plante la 1 baie. Pentru bAI sa lasa plantele In apa peste noapte, se Inealze9te apoi totul a doua zi 9i S8 toarna in spa de baie. Durata baii·- 20 minute; la baia complete, lnirna trebuie sa stea in afara apei. Apa lntrebulntata mai poate fi turnata de 2 ari peste. plante 9i Inealzita pentru alte b~L Sa se Ioloseasca saptarninal numai 0 sinqura specie de plante pentru bai.

Portlunile paralizate se invioreaza cu comprese de frunze ealde de tataneosA.

Frunzele sint oparite, invelite cit sint calde intr-o pinz8 9i aplicate local. Noaptea, bolnavul poate sta lntins ~i avind sub cap 0 perna urnpluta cu frunze de feriga uscate, fara tulpini. 0 sa-l simta efectul foarte binefacator,

Bunica noastra, in virsta de 94 de ani, a suferit un usor atae de apoplexie. Clnd s-a trezit, nu mai putea vorbi, iar pleoapa stinga atirna pina pe mijlocul ochiului. I-am pus

88

' ..

;~ .

'.1 .

:

.j

\

imt1ctiat de trei sau patru or; comprese reci pe frunte si ochi dupa metoda Kneipp; cind ~ venit medlcul, totul era iarasi in ordine. La prinz a primit 0 hrana usoara in pat, iar cina a luat-o din nou la rnasa cu familia.

APOPLE~IA (metode profilactice)

S~mne vizibiie al~ acestei bali sint nehnlstea. ameteala, teama, fata desfigurata ~i haluc1natiile auditive. In acest caz, medicul trebuie chemat urgent! Se recornanda mal

IJ searna ponderare in mincare si plimbai:i incete in aer liber. Alcoolul de arice fel (e. ceppe 0 forrneaza bitterul suedez), fumatul si consumul de cafea naturals sint strict interzise, Sa recomanda viscul preparat ca extract (macerat) rece- dimineata !?i seara cite 1 ceasca ~i Infuzia de salvie - 2 ce:;;ti in timpul zilel, ca 9i compresele cu ierburi

uedeze pe regiunea renala si compresete reci ~i umede pe inima.

Este indicat 9i urrnatorul amestec de ceaiuri: radacini de anghelic~, coadarneulul (larba-gi~teiLradacini de odolean, cinci-degete, ffori de levan!ica, ",aghtran, stevle-de-murrte, marti~or (cerentel), rozmarin, salvie, vlorea-cu-mlrospl6cut sl tsop: plantele se arnssteca in parti egale;.1 lingu_rita cu virf din amestecul de plante se oparsste cu 1/4 litru de cidru clocotit stse lasa sa stea 3 minute. Aceasta doza, proaspat pregatita.' de rrral.rnulte ori pe zi '~i bauta" poate fmpiedica un atac de apoplexle care a fast intuit cupa sirnptornele susnumite.

. ARTROZA, ARTRITA, COXARTROZA

(

tndrumarile urrnatoare sint valabile ~i pentru inflarnatille artlculare,' deforrnarile articulare sl fenornenele de uzura. Acestea sint vindecabile, durerile dis par fncetul cu incetul, chiar ~i detorrnarlle se retrag treptat· intr-o perioada de unul pina la doi ant Bolnavii care merg in baston sau in drje Ie lasa iara9i deoparte dupa un timp relativ scurt. Se bea dlrrnneata, 1/2 ora fnainte de micul dejun, si seara, 1/2 ora inainte de cina, 1 ceasca cu c-eai de coada-catului (coada-calului este oparita !?i lasata 1/2 rninut ln repaos), iar in timpul zilei.se consumas cesf eu ceai de urzici (:;;i urzieile se oparesc ~i sa lasa fntr-un scurt repaos de 1/2 minut). Din aceste 4 cesti S8 seoate de 3 ori cite 1/2 csasca 91 se toarna de flecaredata 1 llnqura de bitter suedez inauntru. Cantitatea S8 9~a, repartizata in portll, inainte ~i oupa fieeare rnasa.

Tn orlce regiuni ar aparea'durorf la genunchi sau alte incheieturi, se pun comprese cu bitter suedez :;;1 se lasa timp de 4 ore. A nu ~e uita: pielea trebuie unsa in prealabil cu untora de pore sau alitle de fUimica. iar de fiecare data dupa tratament se pudreaza ca sa nu apara rnlncarlrni. Se calca eu fierul de calcat frunze de varza creata (var~a nerntsasca) sau de varza alba, se aplica pe incheieturile dureroase ~i se leaga cu 0 bucata de pinza pentru a se pastra calde; var aduce alinare.

~ifriction~rile incheie!urilor cu," es~n!a de t~tan.ea~a ajuta ca sa devina durerile, mai suportabile. In caz de lnflarnatii articulate sint indicate compresele- cu abura de coada-calului (a se vedea ta pag. 20).

Pe Ifnga frunzele de varza se recornanoa cu caldura mai ales compresele cufrunze de brinca-ursului (Heracieum sphondylium), nurnita popular ~i crucea-pamintului, talpa-ursului sau urechea-poreului. Aceasta planta se gase~te pretutindeni pe pavfrnif?uri, pante, cimpii, ca si in padurile rare, umede, de foioase sau de foloase amestecate cu conifere sau in zavoaie, crescind ca buruiana. Planta are umbels mari, plate, acoperite lntr-o nuanta verzuHe sau roz-pal si sare in ochi pe cimpii si pante da-

torlt~ marimii ei deosebite.· . ..

r

; l

89

'j

r , ,

. ,

. ;.

I·.~

Sunica noastra in virsta de 93 de ani a capatat brusc la genunchiul sting 0 umflatura spre dreapta cu dureri puternice. Cea care pina atunci se rnlsca foarte U!?Of

a trebuit sa recurqa la ajutorul bastonului :1?i de-abia putea sa mearqa chlar ~; cu ol. Timp de 2 saptarnini l-am pus ziua comprese cu ierburi suedeze (4 ore) ~i noaptea frunze fierbinti de varza calcata. Ceo; drept, durerile au eedat putin, dar stingherirea in mers a ramas, Atunci am luat frunze de talpa-ursului sl am avut succes cu ele chiar din prima zi. Am spalat frunzele, le-arn ~drobit pe un fund de lemn 9i le-arn aplicat peste noapte direct pe genunchiul bolnav. In ziua urrnatoare, greutatea In mers a disparut ca suflata de vint. Numai urnflatura se mai vedea. Deci, in seara urrnatoare am repetat aplicaraa compreselor 9; astfel, spre bucuria noastra, a disparut ~i umtlatura. Bunica noastra, care intre timp a implinit 94 de ani, merge in continuare fara baston. Au "~ incetat toate durerile ~i neplacerile de la genunchi. .

Foarte recornandaosa ar fi 0 data pe luna 0 baie de sezut cu coada-calulul, (;:'1 100 grame de plante care se lasa in apa rece sa se moaie peste noapte; a doua zr, Ie' tul se lncalzeste: durata baii - 20 minute. Apa de baie mai poate fi turnata de 2 ori inapoi peste plante, rei'1calzita ~i folosita pentru alte doua bai de ~ezut.-

o calugarita serie: .Jn aprilie v-arn cerut sfatul. Nu mal puteam dormi de dureie nici o noapts, La indicatia durnneavoastra, am baut atunci zilnic cite 4 cesf cu ceai .de urzici proaspete, in care am diluat 3 lingurite plus 1 lingura de bitter suedez. Trebuie sa va comunic eu bucurie ca acum, dupa 0 jurnatate de an, nu mai am nici 0 durere in sold ~i operapa nu mai este necesara. Lucrez intr -un carnin de batrini ~i am putut ajuta

. multi oameni virstniei eu aeeste plante." - _ '-. - .

ATROFIA MUSCULARA

in cazul atrofiei musculare s-au dovedit bune urrnatoarele metode fitoterapeutice: . Traista-ciobanului proaspata ~i spalata este rnaruntita, introdusa intr-o sticla, se toarna peste ea rachiu de secara sau de fruete de 40% si se tasa 10 zile in soare sau

_ in apropierea rnasinii de gatit. Se trage dupa cele 10 zile intr -0 stieluta !?i se toarna deasupra cantitatea de alcool lipsa. Cu aceasta esenta de plante se frictloneaza de 3 ori pe zi portlunile musculare bolnave. Intern, se iau 4 cesti eu ceal de crell~oara. repartizate in inghitituri rnici, pe parcursul Tntregii zile; daca ests posjbll.catunci sa se

. totoseasca plants proaspat euless (a se vedea .Traista-ciobanului'' 9i .Cretisoara'').

AVORTURILE

"

Multe femei_ avorteaza des, caci nu pot pastra sarcina pTna la sfirsit, Acestefemal ar trebui sa reeurga la ceai de coada-sorlcelulul ~i. de~creti~oara, 2-3 cesf pe zi. DAr 9i tinerele mladite de carpen, care se planteaza ea un gard viu iii jurul caselor, aduc

- ajutor, Virfurile tin ere ale frunzelor, formate din trei trunzulite, sint fierte in lapta. Laptele se strecoara, se bate eu telul un galbenu~ de au, se introduce Tn lapte, iar la urrna sa adauqa un rlntas usor. Aceasta supa trebuie servita citeva saptamini. ehiarluni in slr,

la cina. Rareori se va mai ivi un avort. ... ~o -

: .. "

- -

BOALA ORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amesteca in parti egaie silnic, salvie ~i coada-soricelului. lnfuzia calda din aceste plante se lntrebulnteaza pentru clatirea urechilor. Dar se recomanda ~i bitterul suedez, introdus cu un tampon mie de vata, ~i uleiul cald de cimbru, care 58 picur~

90

,I

tnallnlrll inaintea bitterului suedez. Uleiul de cimbru se lncalzeste, cufundind 0 lingurita to (lprt fierbinte ~i punind 1-2 picaturi de ulei in linqurita astlel incalzita.

BOLILE CARDIACE si CIRCULATORII

•

lntr~cit lntarctele mioeardiee au luat proportli Tn ultimii ani, transformindu-se parca rOlf-un fel de boala nationala, va indic un amestec de ceaiuri care realizeaza succese surprlnzatoare in bolile cardiaee si cireulatorii:

,

, 10 grame de coada-calului 10 grame de virnant(ruta) 10 grame de troscot

10 grame rlldacina patrunjel-de-cirnp 10 grame de arnica

30 grame de maracine (paducel) 20 grame de visc

20 grame de ceai-de-mate 10 grame de taposnic

10 grame de papadie

10 grame de capsule de fasole '0 grams de traista-ciobanului

r

10 grame de scoarta de crusin 10 grame 'de alqa-cafenie -

10 grame de brustur (brusture, lipan) 10 grams de coada-racului

10 grame de coada-soricelului -

1'0 grame de fumarita(iarba-fumului) 10 grame de talpa-qistei

10 grame de rnuschi-lrtandez (nu de

rnuscht-islandezl)

10 qrame de obligeana

10 grame de osul-iepurelui 10 grame de pir

10 grame de roinila (matacina)

.

Se arnesteca bine toate plantele' slse pune 1 lingurita cuvirf la 1 ceases. Acest ceal se.lasasa stea peste noapte ca extract rece, iar dirnineata se incalzeste. Zilnic, dlmineata ~i seara, se bea 1 ceases, indulcita cu 1 lingurila de miere.

CALCULUL BILIAR

Este interesant ca de aceasta boala sufera mai mult femeile decit barbatii. RTgn~la eu gust amar ~i varsaturi puternice, care iradiaza inSpi"8 inima, ajungInQ pina in dreapta, sub coaste sl lnsotite de greturi mari - acestea slnt simptornele. Intrucft avem la dlspozitie atltea mijloace de leac din farmacia Demnului, nu -trebule sa se ajunga

tntotdeauna la operatls. . .

o cura de 6 saptamini cu sue de ridichi a pututsjuta In fearte multe cazuri, dace. nu era yorba de anumite pietre care apar extrern de rE'.r sl nu se dizolva: i'ntr-o astfel de sltuatle trebuie recurs la operatie. Ridichiile se preseaza cu un storcator electric de UZ' casnlc, Se fncepe dimineata. pe stomacul gal, cu 100 grame 9i S8 creste in deeursul a 3 saptamini trE~ptat la 400 grame.,_pentru a '~-,qdea din nou in decursul a 3 sflptAmirii la 100 grame. In cazul unor pereti stornaca; ~i intestinali inflarnati nu este perrnlsa administrarea sucului de ridichi!

Cit de rapid sint dizolvate pietrel.e billare de catre sucul de ridichi 0 va arata povestlrea urrnatoare. Sotia unui general din Trient 91-a indepartat calculul biliar prin operape, Erau pietre mici si marl pe care-i placea sa Ie arate la multa lume, pina ce a pus s~-I fie montate pe minerul unui cutit lntr -0 zi dnd toemai curata cu el ridichi, i-a venit cineva in vizita. A lasat cutitul in castron peste ridichi 9i s-a dus in casa sa stea de verba cu musafirul ei. Cit de rnirata a fost clnd 9i-a apueat, mai tirziu, cutitull Pietrele blllare din miner disparusera fara urma, dizolvate in zeama ridichiilor.

. .

, , ,

'. I

1"

, ~

: ,

I .'

.'

... ~. ~.,

91

.'

Un amestec bun de plante medicinale din cite 20 grame de patrunletde-cimp, ledera, hamei, turlta-mare, menta ~i pelin inlatura de asemenea colicile 9i pietrele. S8 pun 3 linguri de plante la 1 litru de yin de mere sau cidru, se lasa sa stea la rece, se Incalze9te apoi maceratul pin a .. aproape de punctul de fierbere, se ia de pe foc ~i se lasa In repaos !3 minute. In timpul zilei se ia la fiecare ora cite 1 lingura, in total cam de 8-9 ori. Deoarece lichidul trebuie baut cald, este pastrat intr-un termos.

.

,

CATARACTA si GLAUCOMUL

•

Glaucomul nlJ este numai 0 boala a ochilor, el provine mai curind de la 0 dereglare a rinichilor: In cele mai multe cazuri, glaueomul merge rnina-n mina cu durerila (e~ unatlce 9i articulare. Dintr-un amestec de urzlca, verrtrillca, filimica ~I coadacalului in parti egale ar trebui sa se bea zilnic 2-3 cesti, in care se puna cite 1 lingurilA de bitter suedez. Pentru a se obtine 0 insanat09ire grabnica, plantele ar trebui sa fie, pe qit posibil, proaspat eulese.

In eaz de cataracta se ung de mai multe ori pe zi pleoapele eu bitter suedez. Din serisori rezulta ea acest mod de Intrebuintare a avut un efeet bun in cataracts. Arnanunte se pot eiti in artieolul despre rostopasca,

. Foarte irnportanta pentru glaueoni este 0 baie de sezut cu coada-calulul.

Riniehiul dereglat transmite presiunea ascendenta mai departe. ochilor. Baile de eoada-calului ajuta la retragerea presiunii din oehii afectati. Ea exercita din afara 0 influenta atTt de buna asupra rinichilor, ineTt adesea este Inlaturata presiunea din oehii bolnavi ehiar in timpul baiL Se iau 100 grame de plante useate sau eea. 1/2 galeatA, adiea 21/2 litri de plante proaspete. Acestea sa lasa peste noapte la maeerat in apA reee; apa trebuie sa aeopere plantele. In ziua urrnatoare maeeratul se lncalzeste, se fil· treaza 9i se toarna peste apa de baie care trebuie sa alba 0 temperatura potrivita, Durata baii - 20 minute. In timpul baii se adauqa din dnd in clnd apa fierbinte, pentru a . pastra 0 temperatura constanta, Sala de baie trebuie sa aiba 0 caldura plaeuta, apa de' baie sa aeopere regiunea renala, iar inima sa fie 1(1 afara apel, Fara a se ~terge, bolnavul se lnveleste intr-un halat de baie !?i transpire timp de 1 ora in patul inealzit dJ. nainte. Aceasta apa de baie se foloseste, reinealzita, in alte doua seri.

Cu urmatoarea reteta se prepara 0 baie de aburi pentru ochi:

20 grame de silur (burunita-pentrudurere-de-oehi)

20 gra,me de odolean (valeriana)

20 grame de rnusetel ..

. . 10 grams de sporiei (verbina)

30 grama de flori de soc

Se amesteca totul bine. 5 linguri rase - de plante se oparesc eu 1/2 litru de vin . alb care a fast infierbintat pina la limits de fierbere.· Aburul esta lasat sA

. actionezeasupra ochitor inehi9i. - Cet mai bine este ea aeest yin sa se toarne intr -0 sticla si sa se pregateasea de fieeare data cu 0 eantitate mai mica de yin o. bale proaspata de aburi.

. ,

92

P~ntru a fi eliberat mai repede de durerile deseori foarte neplacute din ochi, botn~\ lit s"-~i aphce 'u~or pe ochii inchisi 0 vata rnuiata in bitter suedez, dupa rnasa de

pri) iz, tunp de 1 ora. '.

So pot face !?i bai de ochi cu silur, insa doar eu 0 infuzie foarte slaba. 0 mf~l.lt~tiro a bolii de ochi dupa folosirea bailor de silur este un semn de supradozare. SQ infuzeaza la 1 ceases maximum 1/2 lingurita de plante si se lasa intr-un repaos toarte scurt. Recomand comprese pe oehi eu 0 astfel de infuzie usoara .. Ceaiul trebuie prepnr at lnsa de fiecare data proaspat si nu are voie sa fie folosit declt 0 data.

Dup~ un scurt serviciu divin tinut pentru pelerinii vestgermani intr-o biserica din AI.I~tria superioara, a venit la mine 0 femeie radiind de bucurie ~i rni-a paves tit ca scaoese complet de glaucom datorita sfaturilor din brosura mea. 0 scrisoare mi-a re~t(\t ~c!t ~i amestecurile de ceai indicate au avut sueces la glaucom.

, .

COLICA APENDICULARA

,.;\r trebut bauta mai des cite 0 ceases eu eeai proaspat de frunze de mur atunoi nar sxista niciodata nici un fel de inflamare a apendicelui." Mi-am amintit de aceasta VOl btl a unui batrin medic de casa din copilaria mea, atunei cind fiul meu in virsta de 7 ant s-a trezit intr-o dlmineata eu dureri in zona apendicelui ~i eu a paloare extrema i'n at, .Iii. Am anuntat medicul, dar l-am pregatit imediat a ceasca eu ceai de frunze de nil :. Chiar in timp ce bea ceaiul, l-a revenit culoarea in obraji. Doetorul n-a mai putut constata niei a jritare a apendicelui.

CONSTIPATIA

,

-

Un medic a spus odata la opreleqere linuta intr-un carnin de batfini la care am par ticipat ~j ~u: .Cu cit va obisnuiti mai mult eu laxativele, cu atit mai rebela va deveni c ! l~;>tipatial" In plus, intestinul se subtiaza prin permanenta curatire de mucozltatl!

lncercatl sa obtlnetl reglarea diqestiei durnneavoastra eu ajutorul a 3 linguri de s mlnte de in, luate la fiecare rnasa eu putin lichid. Srnochlnele ~i prunele, muiate peste noapte ln apa reee, lncalzite dirnineata 9i luate tnainte de rnicul dejun sau c!3 mic dejun, dau ~i ele rezultate bune in aceasta privinta. Daca se. afla prin aprapiere apa PI Urtsp;';lta de fi_fltina,. este suficient sa sa bea dirnineata 1 pahar pe stomacul gol. Deoseblt de laxativ este efectul cicoarei care, daca se bea din ea 1/2-1 ceases pe stomacul gal, rezotvacfliar 9i eonstipatia eea mai rabela.

N·a~ vrea sa va talnuiesc 0 scrisoare din Bavaria: .Statul durnneavoastra de a bea ClI..:():1ra ~i de a minea eirnat de smochine a ajutat-a pe mama sa aiba dupa 20 de ani !d: . ;,,': un scaun compact ~i 0 digestie normals. Se resemnase deja euideea ca nl- 1l11'lli si nimic n-o va mai putea ajuta."

Releta pentru cirnatul de srnochlnee Se spala 1/2 kilogr.am de smoehine ~i se treee prin rnasina de toeat, apoi S!3 framinta eu 5 grame de foi de ~. siminichie (sena) pina iese 0 coca. Se forrneaza cimatl, se infa~oara fn folii !iii se - 'pastreaza in frigider. Se ia zilnic, dimineata pe stomacul gol, 1 bucata de mflrimea unei alune - pentru copii 0 trelrne din aceasta cantitate - atita timp pina ee se normalizeaza digestia.

93

, .

' .. I

~. I •

. ,

"

I . ,I

$i inca 0 Indrumare: Mi~care zilnica in aer liberl Schimbarea alirnentatiei pe fructe ~i legume de calitate superloaral

Acum as dori sa va mai istorisesc cum am ajuns la concluzia ca cicoarea ajuta in constlpatle. De cicoare ma leaga unele dintre cele mai frumoase amintiri din copllaria si adolescenta, Peste tot straluceau Inspre noi, copiii, stelutele albastre ale acestor flori de pe margini de drum - 0 privetiste vesela pentru 0 inlrna vesel a de cop ill Alcl, rn Austria superloara, imi lipsesc aceste floricele albastre; se gasesc numai foarte rar. Cu atit mai mlrata am fost intr-o zi, cind, de Ilnga 0 constructie noua vizavi de casa noastra, m-a salutat 0 cicoare cu sase floricele albastre.' Am rarnas loculul, am compatimit-o pentru aspectul prafult ~i i-am spus: IIDe~i arati jalnic, imi iau acasa eale sase flo!i ale tale!" Zilnic fac pentru familia mea ~i pentru mine sase cesf cu caai de plante. In ziua urrnatoare au intrat In el ~i cele sase flori de cicoare spalate. S-a intimplat ca tocmai In ceases mea sa nirnereasca .-: "care. Ea a facut ca In ace a zi sA am dupa flecaremasa, deci de trei ori, 0 digestie : .~,mala, abundenta, Acest lucru nu mi-a dat pace. Intr-o carte foarte veche despre piante medicinale am gasit solutla dilernei: Cicoarea da rezultate grozave in obezitate. La 0 astfel de digestie copioasa ~I totusi normala, Imi pot imagina 0 scadere trep-~c.t2 a greutatii In cazul persoanelor supraponderalel

CRE~TEREA. [frumoasa a) pARULUI

Cite 1 pumn plin de urzici proaspete ~i frunze proaspete de nuc, mesteacan ~. soc ~i 1 tulplna de rostopasca se introduc in apa rece ~i se pun pe foc plna ajung la punctul de fierbere. Repaos: 3 minute. Cu un sapun medicinal ~i jurnatate din cantitatea de lichid obtinuta se spala bine parul, dupa care se clateste cu apa, CealaltA jurnatate din cantitate este lasata sa actioneze dteva minute asupra parului ~i a pielii

capului, fara a mai clatl 0 data parul cu apa sirnpla. .

DE~OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) ~i DINTII MOBILI

Se recornanda urrnatorul tratament fitoterapeutic: acoarta de stejar, creti~oarA. troscot ~i salvie amestecate in parti egale ~i lasate peste noapte in apa rece. La 1/2 Iitru de apa se iau 2lingurite (cu vlrf) de plante. Ceaiul e Incalzit dimineata ~i pus rntr-un termos clatit cu apa fierbinte; se fac mai multe clatiri caldute ale gurii pe parcursul zilei. Gingia poate fi masata cu 0 peri uta moale de dinti muiata in aeest ceai.

','

DIABETUL ZAHARAT' .

': .

. .

Diabetul se extinde in zilele noastre devenind 0 boala care ocupa primul loc alaturi de infarctul miocardic ~i de cancer. Hrana excesiva ~i nesanatoasa a multor oameni, mai cu searna a copiilor, este in majoritatea.cazurilor cauza acestei boli. Prin urmare, nu numai adultii sint diabetici, ci, din pacate, exlsta deja foarte myl!i copii care sUferA de 0 boala a pancreasului ~i deci de zahar. Asta insearnna pentru ei sa stea departe ?e to .. ate ?u~uriil~ c~pilariei, ~a tina regir:!l sever, ~a.-~i !aca de ~oua ori pe zi inject~i cu Insuhna ~I sa fie mea de la virsta frageda cu un prcior In groapa. Numeroasele boh ale timpului nostru ne arata ca bunastaraa nu ne priests intotdeauna. Trebuie sA Illal taiem din portli, sa reducem masa prea imbelsuqata. In presjrnamarilor sarbatori, care se intind pe 0 perioada de coua zile, se pot observa oameni care curnpara alimente ~ .. asemenea cantitati, de parca ar trebui sa hraneasca un regiment intreg.

;

" . • ,* • ", ~ -..

...

. ~ \ .

94

..

.1

~'

:

,

,

,I

A~ 'Ire a acum sa mcerc sa indic pentru to!i diabeticii leacuri care stirnuleaza pancreasul ~i fnilltura ded cauza de aparitie a diabetului zaharat. Marele medic naturlst elvetlan Kiinzle spune: .. Diabetul zaharat se poate lndeparta destul de rapid cu urmatoarele plante: 3 parti marti~or (cerentel: Geum alpina), cite 1 parte frunze de mur ~I afln, 3 parti scllpetl (Potentilla aurea), 2 parti coji (ted) uscate de fasole verde." Se pune 1 lingurita cu virf din acest amestec la 1/4 litru deapa, se opareste 9i

$1\) lasa 3 minute rn repaos; cantitatea zllnica: 11/2~2 litri. .

Efectuf curativ al frunzelor de aflndepinde de colectarea tor.corecta. Ele au vole $~ fie culese numai inainte de coacerea fructelor. Ele sint, adunate la timpul potrivlt, un leap experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca mirtilina continuta de frunza de afin inainte de eoacerea fructelor nu numai ca scade glicemia (nivelul zaharului rn stnge)~ ci poate sa lnlature boala complet. Mirtilina frunzelor de afin se numeste, pe dropt cuvlnt, .. insullna vegetal a". In ciuda acestor proprieta]i extraordlnare ale frunzelor de afin: tratam'entul curativ cu acest ceai nu are voie sa fie facut. decit sub controlul medlcutur. Supravegherea rnedlcala trebuie sa alba loc in orice eaz.

~i lellna poate fi recornandata pentru scaderea continutulul de zahar. Un leac vechl popular este ~i sucul crud at verzei acre. ca !?} eonsumul zilnic al morcovilo,r proaspetl; dar ~i ceapa si usturoiul puse pe pilne contribuie la diminuarea zaharului.

Un Bit remediu popular: 4 linguri de frunze de afin (culese i'nainte de coacerea ft'uctelorl) se lasa la macerat in 2 litr] d,~apa rece; se fierbe pina scade la jurnatate: se ia de 3 ori pe zi eite 1 ceases. $i urzlclle au, Q..lnflu~nta destul de bun a asupra panereasului. De aeeea, ele scad 5i continutul de zahar: In acest caz se foloseste extractul de urzici care se procura din farmac;; homeopatice, drogherii ~i magazine specializate in ali mente naturale bogate in vitamine.

fntrueit radacina' de obligeana vindeca aproape toate afectiunile pancreasului, ajLlt~ ~i in diabet. Se lasa 1 ceasca cu apa rece pe timpul nop!;i cu 1 lingurita rasa de r~d~cifla de obligeana, se incalze$te usor a doua zit se filtreaza ~i se bea cite 1 tnghilitura lnalnte !iii dupa fiecars rnasa, adrca 6 inghitituri pe zi. Aceste 6 inghitituri vor

fi resimtlte de catre fiecare diab~tic ca binefacatoare. ' ,

Frunzele sl mladitele de soc "sint si ele indicate sub forma de ceai indiabet. Doar socul este una dlntre plantele eele mal vechi din rnedicina populara.

. La inceputul, prirnaveri], cino papadia ~i face aparltia pe Ogoare :;;i cimpii, trsbuie tltlata pine la raei;icioa . ..5palata bine ~i tolosita la prima salata. Atunci se vede c~ exista unete cu tulpina verde ea iarba 9i altele cu ea galbui-Iaptoasa. Cea galbui8 este rnai gustoasa si mai fraqeda. Diabeticii ar trebui sa rnanlnce prirnavara zilnic aceasta salata de papadie, atit la pr.inz cit si seara. Apoi, la sfirsitullul aprille si la ineeputul lui mai, cind papadla este in plina tloare, a venit vremea 'pentru orice diabetic de a~:;;i reduce conlinutul de zahar printr-o cure. de 4 saptarnlni. Se culeg tulpinile cu flori cu tot 91 se spala, abia apoi se arunca florile. 10-15 tulplni de papadte pe zi pot produce 0 seedere totala a nivelului zaharului 1'n singe. 'Tulpinlle au la inceput un gust putin amArui, care dispare insa mai tirziu. .

~i viscul are 0 influen!a dintre cele mai bune asupra pancreasului, asa incft diabetul f91 pierde cauza aparitiei printr-un consurn continuu de ceai. Viscul sa lasa in ape, rece peste noapte. La inceput se iau 3 cesti cu apa rece ~i 3 lingurite (cu virf) de visco Dup~ citeva saptamini se scade la 2 cesf sl iara~i ceva mal. tirziu la 1 ceases. 0 PE?,rio adA de timp cura se intrerupe complet, :;;i anume primavara, cind se gasesc alte legume proaspete pentru diabetici, Vlscul are putere de leac de la inceputul lui octombrie pina in decernbrie ~i in lunile rnartle :;;i ap,rilie, deci trebuie cules in aceste intervale. Forta cea mai curative. 0 au plantele de pe stejari sl plopi, 'oar ~i cele de pe brazi ~i pornl fructiferi sint tarnadultoare. Tulpinile si frunzele se taie rnarunt. Bobftele

albe n-au vole sa fie foloslte pen1ru prepararea cealulull '

95

• L ',-r:,

• 'l ;

. ,

111 •

! -

.

, .

1

Deoarece 9i mult apreciatul nostru bitter suedez influenteaza pancreasul in mod favorabil, ba TI poate chiar vindeca, S8 recornanda ~i aceste picaturi In diabet. Ele trebuie luate de 3 ori pe zi, de fiecare data 1 lingurita plina In putin ceai de plante. Datorita actiunii excelente in profunzime a bitterului suedez ar tl lndicata lunar 9i 0 cornpresa linuta timp de 4 are pe pancreas.

Radacinile de cicoare se pot oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim eel mal bun. Sint muiate bine in apa sl spalate, asernanator salatei de andive, pentru a mal tala din gustul arnarul. De altfel, ceaiul din flori si tulpini de cieoare se foloseste eu sueces si in caz de obezitate. Se beau zilnic 2 cesf din aceasta mfuzie.

, Sucul pres at din castravetll proaspetl scade continutul zaharului din singe ~i este

de aceea foarte indicat. . .

Radacina-neagra este si ea 0 lequma dietetica excelenta.. assmanatoare sparangheJului. Datorita continutului scazut de hidrati de carbon, atit sparanghelul cil 9i radacina-neaqra sint 0 mincare foarte buna pentru diabetici. Pot fi oferite eu graslme· 9i pesmet de piine alba fara ca sa daunezo bolnavului. Radacina-neagra este cultlvata in gradini pentru a fi tolosita la gatit 9i nu este identica cu cea care creste salbatic,

nurnita si tataneasa sau iarba-Iui-Tatin. .

$i prazul verde este excelent pentru diabetici. Taiat rnarunt pina la capetele frunzelor, el S8 puns zilnic la dna pe pTIne si se rnanlnca. $i la prinz se recomanda salata de praz.

o bautura foarte gustoasa 9i sanatoasa: Peste 500 grame de praz talat pina la virfurile verzi se toarna 0,7 litri de vin alb sec 9i se lasa 24 de are acoperit. Se filtreazA

si lichidul se toarna in stide. ,Se bea dirnineata ~i seara cite 0 gura. Resturile pot fi .;':,

puse pe piine si mincate. .

Un medic practiclan din Austria superioara a ajutat 0 diabetica prin urmatoarea reteta: Se zdrobssc 3 capalini mari de usturoi, se introduc intr-p sticla de 1 litru care se umple apoi cu rachiu de secara 9; 58 lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare zi inainte de

rnicul dejun se ia 1 linguri!a plina din acest macerat.· _. _... .... _ ..

In aprilie 1977 am primit un tslefon de Ja 0 doarnna din Viena care rni-a povestit cA

· este de 30 de ani bolnava de diabet. M-a rugat s-o ajut. I-am indicat procedeele de mai sus cu diverse plante. S-a luat exact dupa sfaturile mele din brosura. La inceputul lui august mi-a comunieat bucuroasa ca din analizele medicate au rezuttat valori nor- - male de zahar, La s~r9itul lui septembrie 1977 am tinut 0 prelegere in parohia Hasenleiten din Visna. In timpul discursului, aceasta doarnna a cerut sa vorbeasca ~i a relatat: .Arn fost 30 de ani bolnava de diabet. Am urmat sfaturile doamnei Treben ~i

· am acum din august nivel normal de zahar." A fost aplaudata furtunos de public.

o cunostinta din Gundelfingen/Bavaria scrie: .Un cunoscut apropiat a fast bolnav de diabet ani de-a rindul 9i avea zilnic nevoie de injectii. Acum a reusit cu ajutorul ceaiurilor sl plantelor din brosura durnneavoastra ca zaharul sa-i scada. Se afls, bineinteles, sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scaderea zaharulut,"

uri inginer din Viena avea valoarea zaharului in singe de 280. A urmat sfaturila · indicate in .Farrnacia -Domnului". La un control medical ulterior s-a constatat ca zaharul

. a scazut la ·130. . .

. . . intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca 9i a legumelor dietetice este lncununata de succes fireste doari'n cazul In care se traieste exact dupa regirnul alimentar diabetic prescris.

, .

~ . .

DURERILE DupA AMPUTARE (dureri la plclorul-tantoma)

La mult timp dupa amputari, uneori ani de-a rindul, apar Ienomene-fantoma extrem de dureroase. Experienta arata ca aplicarea compreselor cu tataneasa (a se veoea

96

I'~kxil.lri de folosire" la articolul des pre tataneasa, pag. 61) aduc alinare, iar durerile pi ·r lc otat,

. feet excelent are 9i esenta de ceapa, care se cum para din farmaciile homeapa-

tlOO S$lU din magazinele specializate in alimente naturale bagate in vitamine, dar se p ~ t prepara usor 9i in casa. Cepele taiate rotocaale S8 introduc intf-o stida pina la gil s toarna deasupra rachiu de secara de 38-40%, se- lasa sa stea 10 zile in soare ~~1.11 Joe d\lduras, apol se trage in sticle. Cu acest preparat se unge apai bantu I am-

~~ .

De mars' ajufor este ceaiul din radaclnl de stinjenel (iris) care se scot din pamint tn octombrie I se spala cu 0 perie 9i se usuca prin atirnare. Radacinile useate se ma~n'~ prnA dev.in 0 pulbere, eel mai bine eu ajutorul unei rlli'nite uzate de ri9nit eafea, mac sau pesmet. 1/2 lingurita din acest praf 58 lasa peste neapte la macerat in 1/4- litru

d ap:t; 58 beau in timpul zilei 1-2 cesti, in inghitituri mid. ...

Cioturile amputate ar trebuT imbalate de 3 or; pe saptamina 1'n oai de cimbru (prima baie paate fi incalzita inca de 2 orl), Se pune 1 pumn plin qe cimbru la 1 bale .. $1 pernele cu clmbru ~l pedlcuta puse peste noapte ca nists compress ar fi de ree rnandat, Cite 100-150 grame din plantele numite sint introduse Intr -0 perna din

pfnzll de in. .

EDEMELE sau UMFLATURILE

din cauza retlnerllde lichid In tesuturi

, .

Se iau 2 lingurite pline de radacini-maruntit~ de osul-lepuretul la 1 ceases cu apa ~i sa lasa peste'rroapts la rece. A doua zi dimineata, maceratulse rncalze9te usor ~i se fillr&az~. Aceasta ceasca se bea repartizata 1/2 6r~ inainte si 1/2 ora cupa mieu! dejun.

o a douaposibilitate de a face edeme!e sa se retrag~ se realizeaza prin scoarta trunchlului de soc sau a crengilor de soc. La 1 ceases se ia 1 lingurita rasa de . ecoarta de soc (intrucit cantitatile mai mari ceclanseaza diaree sau varsaturi, trebuie dozat I foarte slab) ~i se lasa peste noapte la race la macerat. Aceasta ceasca cu scoarta de soc rnacerata poate fi subtiata eu inca 1/2 ceases cu apa, Se bea cite 1/2 cea!?ca usor inca.lzita dupa fiecare din cele 3 meseprincipale.

. EMFIZEMUL PULMONAR

Un .emfizem pulmonar se torrneaza, ca si astrnul cardiac si bolile glandei tiroide, Tn majoritatea cazurilor din cauza unui ficat dereglat 9i ele sint insotite de insuficie."la resplratorle. Presiunea ascenccnta a ficatului contribuie la umflarea, ded rnarirea bronhiilor, a plarnlnllor 9i a inimiL Presiunea perrnanenta a ficatului asupra tiroidei senslbile declanssaza madificari patn!C'~ice. Intr-un asemenea caz se bea dirnineata 1 ceasca eu ceai de pedlcuta, sa aplica Intimpul zilei -4 are la rind comprese cu ierburi suedeze (a se vedea "Maduri de tolosire", la articolulJerburile suedeze"), iar in timpul nOPlii comprese cu aburi de coe-ta-celulul. Se puna 1 pumn plin de ~oada-calului

-tntr-o sita deasupra vaporilar de _ pa, pina se infierbinta li'i se maaie. InveHte intr-o . prnz~ de in, plantele se aplica apoi pe zona flcatulul balnav. Este trasa astlel presiunea ficatu1ui ~i treptat inceteaza 9i nehnistltoarea lnsuficienta respiratarie.

ERIZIPELUL

Frunzeleproaspete de podbal sint spalate, zdrobite si frecate pe un fund de lemn ell sucitorul de taitei pfna iese un terci de frunze care se aplica pe portiunlle inflamate

97

. ·1 .' .

, '

.'

~ .'

. !_.'

,:,,~ .. " ..

'~

l

"

unde s-a loealizat erizipelul. Din frunze se poate prepara insa ~i 0 infuzie (se tale frunzele marunt, se oparesc cu apa clocotita, se lasa sa stea putin) si folosi ca 0 compresa, dupa ce se raceste, Tot la fel se pot intrebuinta!?i frunzele de varza, spalate ~l zdrobite. Ele inlatura orice inflarnatie provocata de erizipel, Foarte emolient ~I benefic

este efectul sucului frunzelor carnoase de urechelnlta (Sempervivum tectorum), ~

Trecindu-Ie prin storcatorul electric de uz casnic, se obtine un sue cu care se ung user ~

portlunils inflamate sau se taie de-a lungul citeva frunze de urechelnlta ~i se pun pe a ~

farfurie, cu partea zemoasa in sus. Cu sucul care se prelinge din supratstele ~'

sectionate se ung zonele afectate de erizipel. Intern, se 'lau dimineata,1/2 ora inainte i1

de micul dejun, 1 ceasca cu infuzie de ventrlllca, iar pe parcursul zilei, incetul cu incetul, 3-4 cesti cu ';Ceai de urzici, pina ce controlul medical constata disparltla

erizipelului. __

:

.

.:

;1 :

FIMOZA

Dupa dr. Dirk /.rr,~ell, medic la Berlin, exlsta 0 metoda de a trata firnoza la copll cu ajutarul bailor. Se iau 10-20 rnililltri de solu1ie 10% de sulfat de potasiu {preferabil sa fie proaspat preparata de catre tarrnacistj pentru 0 baie calda de copil, deci de cca. 50-70 lltri, 9i S8 trage user inapoi preputul, Se fac 1-2 bai pe saptamina. Adesea se ved, rezultatele deja dupa 4 bai; dar mai mult de 10 ba; nu-si au rostul. Virstafavorabila pare a.f inJre 4 9; 7 ani, insa baile mai pot fi facute chiar ~i baietilor de 1 0 ani. Mulli baieti au scapat asttelde operatie. La batrini, aceasta metoda nu mai este eft- =~' cienta, din pacate. $i baile de nalba dau perforrnante bune. Pentru 1 bale de copll - 1 pumn plin de nalbe, lasate peste noapte numai In apa la maceral; pentru adultl - cca.r 100 grame pentru 1 baie de sezut,

FISTULELE-==- ~-

'.

Se ia intern de 3 ori pe zi cite 1 linguri!a. In cazuri deosebit de grave cite 1 lingurA de bitter suedez in infuzie neindulcita de rnusetel. Extern, se fac spalari cu 0 infuzie calduta .de silnic, coada-celulul sl linari'ta (gura-Ieului-de-dmp galbena) in parti egale, dupa spalare se' tarnponeaza cu b'itter suedez. sau se aplica local 0 vatA umezita cu acests picaturi. Sa se taca bai de sezut cu coada-calulul, iar pe timpul noptii sa S8 PUf18 comprese cu aburi de coada-calutut (a S9 vedea uModuri de folosire" la subcapitolul .Coada-calului").

o femeie din Bavaria, In virsta de 51 de ani, a suferit timp de 28 de ani de 0 fistulA facialii la osul molar. imi relateaza: ,Nu pot sa descriu cit am tras in acesti 28 de ani! Am fost sfatuita sa rna operez, ceea ce insa n-am fa.cut, cac; profesorul avea dubU Tn privinta reusitei. Am gasit alinare abia la un tamaduitor, care m-a trecut pe ahmentstle vegetarian a cu fructe crude ~i pe miscarlde gimnastica respiratorie - nu m-am vlndecat insa. Primavera am luat din natura prlmele urzici proaspete f7i am inceput sa beau zilnic 3 cesti c..u ceai de urzici, de. fiecare data cu 1 lingurita de bitter suedez. DupA exact 14 zile, fistula mea taciala s-a vindecat ~i n-am mai avut nici 0 durere. A fost pen-

tru mine si toti cei ce ma cunosc ca un rniracol," ;,

, ,

FORMAREA GUSEI

, .

Gargara frecventa cu frunze taiate rnarunt de buberlc (iarba-neagra) sau de dragaica face sa dispara qusa, crescuta fie in interior, fie in exterior. Bubericul sa

98

g.~:~t},H~ la maturi de piraie, in9anturi de padure 9i printre tufi9urile care lin umezeala. A(t~ flOfl marc-roseate tara stralucire 9i frunze verde-inchis, lunquiete. cu virf ascutit. Acestea au acetasi mires puternie ca si frunzele de soc; deci nu se pot confunda, dat('llit~ acestut rnros.cu 0 alta planta. in timp ce la buberic se colecteaza numai frunzele. ell care se face gargara adinca, fara a se bea din lichid. draqaica se toloseste fntl eagi\, cu flori CLI tot. se face gargara adinca si se bea din dnd in cind cite 0 gura. 0 cuno;:tinta din Viana a capatat in tebruarie 1979 0 gu!?a destul de viziblla. Se ternsa de operajte ~i, la sfatul meu, a inceput sa taca gargara prlmavara, cind s-au iVit in natura prirnote dr~gaice. Dragaica se opareste 9i infuzia se toloseste-calda pentru 0 gargara aciinc~. Fericita, mi-a povestit dupa un an ea sotul ei n adusese mereu dragaica proaspata: inca de ta inceput simtise ca qusa i sernlcsora treptat, pina ce a disparut datal.

GUTURAIUL DE FiN

Cum urzlcile ajuta in toate alerqllle !?i cum la guturaiuf de fin este vorba ·ae 0 alergie. el va fi facut sa dis para intr-un timp relativ scurt, bindu-se ceai de urzici,.3-4 cestl pe zl, CLI cite 3 lingurite de bitter suedez care se dilueaza cu ceaiu!.

HEMANGIOMUL

Frunzere cedrulul sau ale chiparosului sint spalate, taiate rnarunt !?i se umple cu. elo 0 stlcla pina la git; se toarna rachiu de secara de 38-40%; se pune sa stea 10 zile . in scare sau in apropierea rnasinli de gatit. Cu aceasta tinctura se tarnponeaza henwngiomul de mai multe ori pe zi.

~i frunzele carnoase de urechetntta (Sempervivum tectorum) - numita !?i iarbaciutel, urechiuse, verzisoara - taiate de-a lungul ~i despicate contribuie la disparitia treptata a hemangiomului, daca acesta este uns cuseva ce iesedin ele.

Seva tulplnilor carnoase de flllmlca, stoarse prin storcatorul electric de uz casnic, ajuta de asemenea la inlaturarea hernanpiornutul. Bitterul suedez folosit de mai multe

ori duce ~i ella disp~.rltia acestei rebele boli de piele.. : .

Sucurlls f?i tinctur.ile rnentlonats sint de mare ajutor ~i pentru a lndsparta alunltele, .eemnete din nastere, deregfarile de pigment, keratoza senlla (petele de -batrineteL zonele albe de piele bine delimitate. precum ~1 negii. .:

Un bAietei de doua luni avea pe piept un hernanqlorn mare cit 0 jurnatate de linte care trebuia lndepartat prin operatie. Mama lui, ingrijorata. se temea de cornpllcatil la operatia sugarului. A inceput sa tamponeza locul de mai multe ori pe zi cu bitter

suedez. fn cca. 6 saptamini, hemangiomul a dlsparut. .

HEMOFILIA

. .

fn aceasta boata, slava Domnului rara, dau rezultate urrnatoarele plante: ventrlllca, cr.ell1ioara, tralst~-cl~ban~lu,i, c<?~da-!?oricelu~u! ~I wc~a. da-calului :- am~,st~cate in par1i egals, Trebule baute zilnlc minimum 4 cesti, Impartlte pe durata Intre9" zile. Este nscesara 1 IIngLlrifa (cu virf) de' plants la 1/4 litru de apa;' se oparests 9i se las a 1 minut Tn repaas. T.n plus, se tac 14 zire bai de sezut cu aeeste plante; se folosesc 100 grame de plants pentru fiecare baie si se lasa peste noapte Th apa rece; a daua zi se inc~lze9te !?i S9 toarna intr-o apade baie de sezut de temperatura potrtvita; durata baii - 20 minute. Apa de bale se mai poate turna de 2 ori fnapoi peste plante 9i. daca S8 relncalzeste, se poate folosi pentru inca doua bai de sezut.

99

..

. '

- . ~ .

,.

!j .

HISTEROPTOZA (PROLAPSUL UTERIN)

Se beau pe pareursul zilei 4 cesti eu ceai de cretlsoara, inghi!ilura eu TnghititurA.

Se pune 1 lingurita (eu virf) de plante la 1/4 litru de apa, S8 oparestesi 58 lasa 5<'1 stea putin. Se umple a sticla pl'na la gft eu traista-clobanulul taiata marunt de la tulpinA pina la flori, se toarna deasupra rachlu de 38-40%, apoi S8 pune sa stea 10 zlle in soare sau in apropierea rnasinii de gatit. Cu.. aceasta esenta se unge de efteva orl pe zl partea ~tinga a burtii, de la vagin in sus, In ,acela!?i timp, se fae 3 bai de sezut cu coada-soricelului pe saptamina: Se lasa. peste ndapte 100 grame de coadasoricelului in apa reee; 58 incalzeste a daua zj ~i S8 face 0 bale de sezut lunga de 20 minute. Apa de baie S8 mai toarna de 2 oriinapoi peste plante, astfe! tQcit din apa

pentru a baie se pot face trei. .

INAPETENTA LA COPII

•

. 0 mama tinara S8 pltngea ca baletelul ei in virsta de 2 ani sutera de !Ipsa cronlca de pa,!ta de mincar?, ~ste mor~CEu:oS, .obosit, d~ abia n P?ti s~coat~ la I?_!;rnbarc ~i are. cearcane negre adlnci sub ochi. Situatia s-a schimbat rapid clnd 91-a bagat copllul, la sfatul meu, intr-o baie cornpleta de cimbru, alcatuita din 50 grame de plants (se lasA peste noapte in apa, durata bail: 20 minute, inima In afara apei, apa baii S8 toarna in poua seri inapoi peste plants. in total se fac 3 bai din cantitatea respective de plante). In atara de aeeasta, copilul a primit zilnic 1 csasca cu ceal de urzlct, -bind fnghititurA eu inghititura. Mama sa rni-a pavestit pi ina de bucurie ca balatu' ei nu mal era ds recunaseut. A capatat pofta de mincare, are chef sa iasa la joaca ~i la plimbare :;;i este amuzant cum mieutul fI aminteste zilnic mamei de ceaiul lui de urzici. Ii spune mucafit

ca trebuie sa ia .rnereu doar o1nghititural" :"

INCONTINENTA URINARA

•

cq.i oarneni s'ufera rnai ales in zilele ploloase sau la coborirea de pe munte de faptul ea'nu-9i mat pot tine urina ca lumeal In aceasta problema aJuta mai ales balle calde de sezut cu coada-soricelului 9'i coad a-calul ui, 100" grame de plants pentru fiecare

. bale (a se vedea "Bal de sezut" ta .Partea generala"). In atara de aceasta, se beau zllnie 4 cesti cu ceai de cretlsoara si se freaca regiunea vezicala cu esenta de tralstaclobanulul care lnvioreaza musculatura dinspre exterior. Gasif la articolulTraista-clobanului" modul cum se prepara aceasta esenta, Simultan se recomanoa insB' 91 b~l de sezut cu traista-ciobanului. Se folasesc tot 100 grame de plante pentru fiecare bale,

Baile de sezut cu sare de bucatarie ajuta intr -un mod unie. Intr -0 apa de baie de temperatura moderata se introduce sare de bucatarle 9i se repeta baite seara de

seara pina ce dispare lncontinenta urinara. .

INFLAMATIILE PURULENTE ALE PATULUI UNGHIILORUNGHIILE friabile sau accidentate ~

in eazul.unei inftarnatil a patului. unghiel S8 !asa 50 grame de nalba sa stea peste naapte in apa rece la macerat; inainte de a merge la culcare, se fae bai indil ite de picioare sau de rnllni, cu 0 dura!a de 20 minute. Aceasta apa .de baie poate, I~s t~ la rece, sa fie tolosita de 2-3 orl, In afara de aceasta, se unge alitie de filimic8 p~ste patul de unghie inflamat si se pun deasupra comprese eu ierburi suedeze.

. .

100