DREPT PENAL

1) Care sunt trãsãturile esentiale ale infractiunii ?

C. fapta care prezintã pericol social savârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de legea
penalã
2) Unde sunt prevãzute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplicã
infractorilor ?
C. numai în legi penale
3) În ce trebuie sã constea o faptã care prezintã pericol social, pentru a constitui
infractiune ?
B. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate în art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea unei
pedepse
4) Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei infractiuni ?
A. instanta de judecata atunci când solutioneaza cauza penala
5) Care sunt factorii care compun vinovãtia ?
C. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
6) Când existã vinovãtie în cazul unei actiuni sau inactiuni care prezintã pericol social ?
A. când actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savârsita cu intentie
sau din culpa
7) Când existã intentie directã ca formã a vinovãtiei ?
B. în cazul în care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savârsirea acelei fapte
8) Când exista intentie indirectã ca formã a vinovãtiei ?
B. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
9) Când exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?
C. în cazul în care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste producerea lui si crede fara
temei, ca acest rezultat nu se va produce
10) Când exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
A. în cazul în care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada
11) În care situatii existã praeterintentia ca forma a vinovatiei ?
C. situatia în care faptuitorul doreste si accepta producerea unor urmari periculoase, însa în realitate se
produc din culpa urmari mai grave (pe care fie ca le-a prevazut,dar a socotit fara temei ca nu se vor
produce ori nu le-a prevazut, desi putea sitrebuia sa le prevada)
12) Când o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
B. când pe lânga conditiile necesare pentru existenta ei în configuratia tipica,
cuprinde si alte circumstante de agravare
13) Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
B. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savârsirea faptei
14) Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sã fie subiect active al unei infractiuni ?
C. sa aiba vârsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de
a decide libera si neconstrânsa asupra savârsirii infractiunii
15) Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
A. statul
16) Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
B. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate
17) În ce se materializeazã urmarea imediata ce se produce prin savârsirea unei
infractiuni ?
A. fie într-un rezultat, fie într-o stare de pericol
18) În cazul cãror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate în
dreptul penal?
C. infractiunile de rezultat
19) Ce desemneazã mobilul unei infractiuni ?
A. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea în
mintea faptuitorului a ideii savârsirii unei infractiuni
20) Ce desemneazã scopul savârsirii unei infractiuni ?
B. desemneaza finalitatea urmarita prin savârsirea faptei
21) Ce cuprinde perioada externa a savârsirii unei infractiuni intentionate ?
B. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
22) Care este teza adoptatã de Codul penal român, în legatura cu regimul actelor
preparatorii ?
B. teza neincriminarii actelor preparatorii
23) Când exista tentativa perfecta ?
A. atunci când faptuitorul executa în întregime elementul material al laturii obiective
a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
24) Când exista tentativa imperfecta ?
B. atunci când faptuitorul începe executarea elementului material al laturii obiective
a infractiunii, însa pe parcursul desfasurarii executarea este întrerupta si nu poate
fi dusa pâna la capat
25) Când exista tentativa improprie ?
C. atunci când infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului inapt de a
produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita faptului ca
obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
26) Când exista tentativa relativ improprie ?
A. atunci când prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savârsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar în cazul concret, în raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori în situatia când
obiectul material al infractiunii lipsea în mod accidental din locul unde acesta stia
ca se afla
27) Când exista tentativa absolut improprie ?
B. atunci când mijlocul folosit prin natura lui nu era apt în nici o împrejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor
28) La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
C. la infractiunile savârsite din culpa
29) Când nu se pedepseste tentativa ?
C. atunci când faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a împiedicat producerea
rezultatului mai înainte de descoperirea faptei
30) Care faptã nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
C. fapta savârsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale împotriva
careia a fost îndreptata, este lipsita în mod vadit de importanta iar prin continutul
ei concret este lipsita de pericol social
31) Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea penala ?
B. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
32) Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
C. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviatã
33) Care este data savârsirii unei infractiuni continue ?
B. momentul la care a încetat actiunea/inactiunea infractionala
34) Când se epuizeaza o infractiune continua ?
B. în momentul încetarii actiunii/inactiunii infractionale
35) Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul gratierii în cazul savârsirii
unei infractiuni continue ?
B. momentul epuizarii activitatii infractionale
36) Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
C. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
37) Când o infractiune este continuata ?
C. atunci când o persoana savârseste la diferite intervale de timp, dar în realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare în parte continutul
aceleiasi infractiuni
38) Care este data la care se considera savârsita infractiunea continuata ?
C. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiuniicontinuate
39) Care este momentul în raport cu care se aplica beneficiul amnistiei în cazul savârsirii
unei infractiuni continuate ?
B. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
40) Când o infractiune este complexa ?
B. când continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o
actiune sau inactiune care constituie ea însasi o fapta prevazuta de legea penala
41) Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?
B. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
42) Când exista concurs de infractiuni ?
C. atunci când doua sau mai multe infractiuni au fost savârsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, înainte de a fi condamnata
definitiv pentru vreuna dintre ele
43) Când exista concurs real de infractiuni ?
C. atunci când mai multe infractiuni au fost savârsite de aceeasi persoana prin tot
atâtea actiuni ori inactiuni distincte înainte de a fi fost condamnata definitiv
pentru vreuna din ele
44) Când exista concurs ideal de infractiuni ?
B. atunci când o actiune sau inactiune savârsita de aceeasi persoana, datorita
împrejurarilor în care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs întruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
45) Când existã recidiva postcondamnatorie ?
A. atunci când dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa
închisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune
cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia,
sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune
este închisoarea mai mare de un an
46) Existã recidivã dacã o persoana a fost condamnata la pedeapsa închisorii mai mare
de sase luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea
conditionata a executarii, iar în termenul de încercare savârseste o infractiune
intentionata pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an ?
A. exista recidiva postcondamnatorie
47) Existã recidivã în cazul în care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata,
înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii ori în stare de evadare,
cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede
o pedeapsa cu închisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
A. exista recidiva postcondamnatorie
48) Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei postcondamnatorii ?
B. sa existe o hotarâre de condamnare definitiva pentru savârsirea unei infractiuni
intentionate, la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
49) Când exista recidiva postexecutorie ?
A. dupa executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat
savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa
închisorii mai mare de un an
50) Ce se va retine de cãtre instantã daca în privinta primului termen al recidivei mari
postexecutorii, constând în executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6
luni pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, s-a împlinit termenul dereabilitare ?
A. cã aceastã condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
51) Din ce este compus primul termen în cazul micii recidive postcondamnatorie?
C. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa închisorii de pâna la sase luni,
pentru savârsirea unor infractiuni intentionate
52) Care este temeiul rãspunderii penale ?
B. sãvârsirea unei infractiuni
53) Cãrei forme de participatie îi este specificã contributia directa si nemijlocita la
savârsirea faptei prevazuta de legea penala ?
B. coautorilor
54) Ce formã de participatie sãvârseste persoana care promite înainte de savârsirea
infractiunii ca va tainui bunurile provenite din aceasta, dar dupa savârsirea ei, nu-si
mai tine promisiunea ?
A. complicitate
55) Ce se va retine în cazul faptei persoanei care înainte de savârsirea infractiunii,
promite faptuitorului ca îl va favoriza ?
C. complicitate
56) Care sunt conditiile atacului în cazul legitimei apãrãri ?
B. material, direct, imediat si injust
57) Împotriva cui trebuie sã fie îndreptat atacul în cazul legitimei aparari ?
C. celui care se apara, altei persoane sau împotriva unui interes obstesc
58) Cine este în pericol în cazul legitimei apãrãri ?
B. este pusã în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
59) Va beneficia de legitimã apãrare persoana care dupã dezarmarea agresorului
continuã riposta lovind victima cu cutitul cauzându-i moartea?
C. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune în
discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
60) Împrejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsii
faptei poate constitui o circumstantã agravantã ?
A. nu poate constitui o circumstanta agravanta
61) În cazul participatiei penale, circumstantele personale ale unuia dintre participanti
se rãsfrâng asupra celorlalti participanti ?
B. nu se rasfrâng asupra celorlalti participanti
62) În cazul participatiei penale, circumstantele reale se rãsfrâng asupra tuturor participantilor ?
C. se rasfrâng asupra participantilor numai în masura în care acestia le-au cunoscut
sau le-au prevazut
63) Cand pedeapsa amenzii poate fi înlocuitã cu închisoarea?
B. daca condamnatul se sustrage cu rea credinta de la executarea amenzii
64) Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune
intentionata poate fi liberat conditionat?
C. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca,
disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de
antecedentele sale penale
65) Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
A. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
66) Din ce se compune termenul de încercare în cazul în care pedeapsa a carei executare
a fost suspendata este închisoarea ?
B. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de doi ani
67) Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale?
D. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
68) Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?
C. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dupã prescriptia executarii pedepsei
69) Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea masurilor de
siguranta dispuse fata de inculpat?
B. nu
70) Dacã minorii cu vârsta cuprinsã între 14 si 16 ani sãvârsesc fapte prevãzute de legea
penalã vor rãspunde penal?
C. rãspund penal, dacã se dovedeste cã au sãvârsit fapte penale cu discernãmânt
71) Ce este excesul scuzabil ?
C. circumstanta atenuantã
72) Care este cauza care genereazã starea de pericol datoritã cãreia se dispune mãsura de
sigurantã a interzicerii unei functii sau profesii ?
A. lipsa atitudinii de care a dat dovadã persoana care a sãvârsit o faptã prevãzutã de
legea penalã de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea în exercitarea
cãreia a sãvârsit fapta
73) Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
C. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, care au
savarsit o infractiune
74) Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care sãvarsesc infractiuni?
D. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate
75) Cum se procedeaza in cazul in care pentru infractiunea savarsita legea prevede
detentia pe viata si exista circumstanta atenuanta a scuzei provocarii?
D. se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 ani
76) De cãtre cine se realizeazã individualizarea judiciarã a pedepsei ?
B. de cãtre instanta de judecatã în momentul solutionãrii cauzei cu care a fost
investitã
77) Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub
supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a
trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior
in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an închisoare pentru infractiunea
de ucidere din culpã?
A. nu
78) Care sunt efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana
fizica?
C. instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim
este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani
care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica
un spor de cel mult o treime din maximul special
79) Care este obiectul material al infractiunii de omor?
C. corpul persoanei în viatã
80) Ce implicã omorul sãvârsit cu premeditare – art. 175 lit. a) C. pen.?
B. implicã exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregãtire a infractiunii
81) În ce conditii se poate retine omorul sãvârsit din interes material – art. 175 lit. b) C.
pen.?
A. se poate retine indiferent dacã fãptuitorul a obtinut sau nu satisfacerea interesului
urmãrit
82) Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de omor?
B. prin acte comisive sau omisive
83) Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor calificat?
B. cu premeditare
84) Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de omor deosebit de
grav?
D. asupra unei femei gravide
85) Ce solutie se retine dacã fãptuitorul a ucis în aceeasi împrejurare, cu intentie, douã
persoane?
C. o infractiune de omor deosebit de grav
86) În ce conditii se comite infractiunea de pruncucidere?
b) se sãvârseste imediat dupã nastere;
d) se sãvârseste de cãtre mama aflatã într-o stare de tulburare pricinuitã de nastere.
D. b+d
87) Pentru ce infractiune rãspund participantii la pruncucidere?
A. omor
88) Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de pruncucidere?
B. intentia
89) Care este limita legalã de îmbibatie alcoolicã a cãrei depãsire antreneazã
rãspunderea persoanelor care conducând neglijent autovehicule pe drumurile
publice ucid o persoanã?
B. 0,80 g/l alcool pur în sânge
90) Care sunt consecintele prevãzute de lege pentru ca o faptã concretã sã constituie
infractiunea de vãtãmare corporalã gravã?
b) slutirea;
c) punerea în primejdie a vietii persoanei;
d) pierderea unui simt sau organ.
D. b+c+d
91) Care este încadrarea juridicã a faptei agentului care loveste intentionat cu aceeasi
ocazie douã persoane?
B. douã infractiuni de lovire sau alte violente aflate în concurs
92) În ce forme este permisã participatia penalã la sãvârsirea infractiunii de viol?
B. instigare si complicitate
93) În ce modalitate a vinovãtiei se poate comite violul care a avut ca urmare moartea
sau sinuciderea victimei?
C. praeterintentia
94) În ce moment se consumã infractiunea de furt?
B. împosedãrii autorului cu acel bun
95) Când intervine întelegerea între fãptuitori la infractiunea de tãinuire?
A. posterior infractiunii principale
96) Care sunt consecintele pe care trebuie sã le pricinuiascã o faptã concretã pentru a fi
încadratã ca infractiune de vãtãmare corporalã gravã?
c) pierderea unui simt sau organ;
d) slutirea.
D. c+d
97) La ce infractiuni contra vietii, integritãtii corporale si sãnãtãtii, cu exceptia faptelor
prevãzute în art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibilã tentativa?
C. pruncucidere
98) În ce împrejurãri lipsirea de libertate este mai gravã?
a) prin simulare de calitãti oficiale;
d) de o persoanã înarmatã.
D. a+d
99) În ce constã elementul material al asocierii pentru sãvârsirea de infractiuni?
a) initierea constituirii unei asocieri;
c) aderarea la o asociere;
d) sprijinirea unei asocieri.
C. a+c+d
100) Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea în cazul infractiunii de violare
de domiciliu?
b) prin folosire de calitãti mincinoase;
d) în timpul noptii.
C. b+d
101) Între ce categorii de persoane se realizeazã raportul sexual la infractiunea de incest?
b) rude în linie directã;
d) frati si surori.
D. b+d
102) În ce modalitate a vinovãtiei se poate sãvârsi infractiunea de hãrtuire sexualã?
B. intentia directã

103) Care este obiectul material al infractiunii de furt?

A. imobilele prin destinatie
104) Care sunt elementele circumstantiale de agravare în cazul furtului calificat?
A. luarea unui bun mobil de douã sau mai multe persoane
B. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamitãti
C. sustragerea unui bun de la o persoanã aflatã în imposibilitate de a-si exprima
vointa sau de a se apãra
D. luarea unui bun mobil în timpul noptii
E. toate variantele de mai sus
105) În ce ipoteze normative tâlhãria se sãvârseste cu praeterintentie?
a) a avut ca urmare moartea victimei;
b) a avut vreuna dintre urmãrile arãtate în art. 182;
B. a+b
106) În ce constã elementul material al infractiunii de tâlhãrie, în varianta tip?
b) furtul urmat de întrebuintarea de amenintãri pentru pãstrarea bunului furat;
d) furtul urmat de întrebuintarea de violente pentru înlãturarea urmelor infractiunii.
C. b+d
107) Care sunt împrejurãrile agravante în cazul infractiunii de tâlhãrie?
c) a fost sãvârsitã într-un mijloc de transport;
d) a fost comisã într-o locuintã sau în dependinte ale acesteia.
D. c+d
108) Ce infractiune reprezintã însusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu?
C. abuz de încredere
109) Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi infractiunea de abuz de
încredere?
A. intentie directã sau indirectã
110) În ce ipoteze gestiunea frauduloasã se retine în varianta agravatã?
C. fapta este sãvârsitã în scopul de a dobândi un folos material
111) Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloasã?
C. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
112) În ce poate consta obiectul material al infractiunii de înselãciune?
A. un bun mobil sau imobil
113) Care sunt elementele circumstantiale de agravare ale infractiunii de înselãciune?
c) sãvârsirea prin folosire de nume sau calitãti mincinoase;
d) producerea de consecinte deosebit de grave.
C. c+d
114) Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de
delapidare?
A. însusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
115) La ce infractiuni contra patrimoniului se pedepseste tentativa?
c) delapidare;
d) înselãciune.
D. c+d
116) În ce constã obiectul material la infractiunea de distrugere?
A. un bun mobil sau imobil
117) În ce constau formele infractiunii de tulburare de posesie?
b) tentativa este posibilã, dar nu este incriminatã;
d) epuizarea are loc fie la momentul când fãptuitorul a încetat actiunea ilicitã din
proprie initiativã, fie la data pronuntãrii hotãrârii de condamnare.
C. b+d
118) În ce constã obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie?
A. un bun imobil
119) Care sunt modalitãtile normative sub care se poate înfãtisa elementul material al
infractiunii de tãinuire?
a) transformarea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale;
d) primirea unui bun cunoscând cã acesta provine din sãvârsirea unei fapte penale.
A. a+d
120) Care este limitarea specialã fixatã de legiuitor în cazul pedepsei aplicate tãinuitorului
prin raportare la cea prevãzutã pentru autorul faptei din care provine bunul?
A. pedeapsa aplicatã tãinuitorului nu poate depãsi pedeapsa prevãzutã de lege pentru
infractiunea din care provine bunul tãinuit
121) Cu ce modalitate a vinovãtiei se poate comite tãinuirea?
A. intentia directã sau indirectã;
122) Care este obiectul material al infractiunii de ultraj în varianta tip?
D. obiectul material lipseste
123) Care va fi încadrarea juridicã a faptei de lovire a unui politist aflat în exercitiul
functiunii dacã acesta si-a depãsit atributiile de serviciu?
C. lovire sau alte violente
124) În ce conditii sunt incidente variantele agravate ale infractiunii de ultraj?
A. dacã împotriva victimei se exercitã o lovire sau alte violente ori o vãtãmare
corporalã sau o vãtãmare corporalã gravã
125) Cu ce formã de vinovãtie se poate sãvârsi infractiunea de sustragere sau distrugere
de înscrisuri?
C. atât sub forma intentiei, cât si a culpei
126) În ce constã urmarea imediatã la infractiunea de abuz în serviciu contra intereselor
publice?
c) într-un rezultat, dar nu este obligatoriu sã se retinã existenta unei pagube;
d) într-o tulburare însemnatã bunului mers al unei unitãti din cele la care se referã
art. 145 C. pen. sau într-o pagubã patrimoniului acesteia.
D. c+d
127) Care este forma de vinovãtie în cazul infractiunii de neglijentã în serviciu?
A. numai culpa
128) Cum se poate înfãtisa din punct de vedere al normei de incriminare elementul
material al infractiunii de luare de mitã?
c) acceptarea promisiunii unor foloase;
d) nerespingerea promisiunii unor foloase.
B. c+d
129) Când se consumã infractiunea de luare de mitã?
A. în momentul realizãrii actiunii sau inactiunii incriminate
130) Care este natura juridicã a constrângerii mituitorului de cãtre cel care a luat mita?
B. o cauzã specialã care înlãturã caracterul penal al faptei
131) Când are loc actiunea caracteristicã elementului material al infractiunii de dare de
mitã raportatã la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de cãtre cel mituit?
A. se sãvârseste doar anterior efectuãrii sau neefectuãrii actului de serviciu
132) Ce reprezintã din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de cãtre mituitor a
faptei mai înainte ca organul de urmãrire sã fi fost sesizat?
A. o cauzã specialã de nepedepsire
133) În ce moment se primesc bunurile de cãtre functionar în cazul infractiunii prevãzute
în art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?

C. bunurile au fost primite de functionar dupã ce a îndeplinit un act în virtutea

functiei sale
134) Cu ce modalitate de vinovãtie se poate comite infractiunea de trafic de influentã?
D. intentia directã calificatã prin scop
135) Sub ce formã trebuie fãcutã învinuirea mincinoasã?
c) denunt;
d) plângere
D. c+d
136) Ce infractiune reprezintã producerea ori ticluirea de probe mincinoase în sprijinul
unei învinuiri nedrepte?
B. denuntare calomnioasã
D. favorizarea infractorului
137) Ce reprezintã retragerea mãrturiei mincinoase înainte de arestarea inculpatului sau
în toate cauzele înainte de pronuntarea unei hotãrâri ori a unei alte solutii ca urmare
a mãrturiei mincinoase?
A. o cauzã specialã de impunitate
138) Care sunt formele de participatie penalã la infractiunea de mãrturie mincinoasã?
A. coautorat, instigare, complicitate
B. doar în forma autoratului
C. doar în forma instigãrii si coautoratului
139) Ce infractiune reprezintã ajutorul dat fãptuitorului, în urma întelegerii avute cu
acesta anterior sãvârsirii faptei, pentru zãdãrnicirea urmãririi penale, a judecãtii sau
a executãrii pedepsei?
C. complicitate la acea infractiune
140) Care este forma de vinovãtie cu care se poate sãvârsi favorizarea infractorului?
B. intentia directã sau indirectã;
141) Ce infractiune constituie mentinerea intentionatã a stãrii de arest/detinere dupã
expirarea duratei mandatului de arestare preventivã/de executare a pedepsei?
B. arestare nelegalã
142) Care sunt împrejurãrile care agraveazã rãspunderea penalã în cazul infractiunii de
evadare?
b) fapta este sãvârsitã de douã sau mai multe persoane împreunã;
d) fapta este comisã prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente.
C. b+d
143) Cu ce formã de vinovãtie se poate comite infractiunea prevãzutã în art. 262 C. pen.
(nedenuntarea unor infractiuni)?
C. intentia sau culpa
144) Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de falsificare de monedã sau
alte valori?
C. fie prin contrafacere, fie prin alterare
145) În ce constã elementul material al infractiunii de fals material în înscrisuri oficiale?
B. falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod
146) Cum se poate realiza elementul material al infractiunii de fals intelectual (art. 289 C.
pen.):
c) atât prin omisiune, cât si prin comisiune;
d) numai cu prilejul întocmirii înscrisului oficial
C. c+d
147) Care este încadrarea juridicã a faptei de falsificare a unui înscris sub semnãturã
privatã si de folosire a sa de cãtre autorul falsului?
C. infractiunea de fals în înscrisuri sub semnãturã privatã
148) Sub ce modalitãti normative se poate înfãtisa elementul material al infractiunii de
proxenetism?
a) îndemnul la prostitutie;
b) înlesnirea practicãrii prostitutiei;
c) tragerea de foloase de pe urma practicãrii prostitutiei;
d) traficul de persoane pentru prostitutie.
D. a+b+c+d
149) În ce formã a vinovãtiei se poate comite asocierea pentru sãvârsirea de infractiuni
pentru a atrage incidenta art. 323 c.pen.?
C. intentie
150) Care este forma de vinovãtie specificã infractiunii de proxenetism pentru a atrage
incidenta art. 329 c.pen.?
B. intentia