FUNDAŢIA HORIA RUSU

Mobil: 0720 070 307

E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

Comisia pentru o nouă Constituţie

Rolul şi atribuţiile Parlamentului într-o democraţie

consolidată

Sinteza dezbaterilor

7 octombrie 2010

Daniel Barbu, Comisia pentru o nouă Constituţie: Atâta vreme cât vom
avea partide slabe, orice reformă constituţională este
inutilă

Există două modalităţi de înţelegere a Constituţiei, una strict juridică, care s-

a folosit în ultimii 20 de ani şi a doua, constituţionalismul politic.
Constituţionalismul juridic domină la noi. Cele mai frumoase constituţii sunt
în Africa, însă nu sunt aplicate. Constituţiile trebuie să fie însufleţite de
oameni politici. În Anglia, nici una dintre funcţiile Parlamentului nu ar
funcţiona, dacă nu ar exista ceva în Camera Comunelor, iar acel ceva sunt
partidele. E inutil să avem o structură impecabilă. Controlul serviciilor
secrete de către Parlament, limitarea migraţiei politice, toate sunt
importante, le putem rezolva inteligent, cu o mică doză de inovaţie în
elaborarea unei constituţii nu face rău. Cheia chestiunii constituţionale în
România ne-o dau partidele politice. Atâta vreme cât vom avea partide
slabe, orice reformă constituţională este inutilă. Toate marile partide din
Europa sunt într-o fază avansată de descompunere. România a avut
ghinionul să contruiască partide într-un context nefavorabil. Este inutil să
vorbeşti despre migraţia parlamentară, atâta vreme cât parlamentarii sunt
aventurieri şi lucrează part-time. Partidele politice în democraţie fac legătura
între parlament şi cetăţeni. Dacă un partid nu-şi îndeplineşte această funcţie
şi selectează oameni aşa cum o face, orice reformă constituţională este
inutilă. Apelul pe care îl fac este să ne gândim cine va da viaţă, cine va
 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

însufleţi noua Constituţie. Iar aici exemplul african ar trebui să ne bântuie.

Călin Popescu Tăriceanu: Mi-aş dori şi o reacţie mai

vehementă din partea societăţii civile faţă de coruperea
politică care a condus la constituirea actualei majorităţi
Constituţia nu ar fi fost atât de proastă, dacă ar fi existat o minimă cultură
politică a principalilor actori. Caracteristica Constituţiei în ţările democratice
este „sharing the power”, pe când la noi este concentarea puterii. O reformă
a sistemului parlamentar, fie că vorbim despre un Parlament cu o singură
cameră, fie că vorbim despre sistemul bicameral, trebuie privită în
ansamblu. Pe mine mă preocupă foarte mult fenomenul migraţiei politice. În
loc să fie condamnabil, devine o virtute. Zilele acestea, după cum aţi văzut,
în Cameră s-a statuat migraţia politică, prin formarea grupului parlamentar al
independenţilor. S-a constituit o majoritate prin coruperea politică a
parlamentarilor şi nu prin vot democratic. Rezultatul votului este astfel călcat
în picioare. Şi acesta este un mesaj foarte prost pentru cetăţean. Soluţia ar fi
cea aplicată în Spania, şi anume un acord politic care să prevină acest
fenomen extrem de periculos şi cu efecte nocive pe termen lung. Mi-aş dori
şi o reacţie mai vehementă din partea societăţii civile.

Valentin Constantin, Comisia pentru o nouă Constituţie :

Constituţia trebuie revizuită strict în funcţie de domnia
legii
Revizuirea trebuie să înceapă doar dacă există un standard de absolută
necesitate, altminteri vom face precum în 2003. Ea trebuie revizuită strict în
funcţie de „rule of law” şi, în consecinţă,este nevoie de încurajarea unui
dialog în jurul principiului statului de drept. Nu cred în dihotomia politic-
juridic. Dimensiunea juridică este garantul drepturilor fundamentale, normele
fiind norme juridice. Sunt de acord cu „constituţiile frumoase” dar acestea nu
vin
dintr-o concepţie angelică, ci din scepticismul lui Hobbes transpus de către
James Maddison: constituţiile bune fac concentrarea puterii dificilă şi
neplăcută. Partidele nu trebuie judecate dintr-o perspectivă morală, ele
nefiind altceva decât grupuri de interese, iar cum principalul interes este cel
de a ajunge la putere, nu e de mirare că ele se organizează pe principii
militare. Trebuie să existe norme care să împiedice acest lucru. Mai cred, de
 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

asemenea, că imunitatea parlamentară este o chestiune legislativă, nu

constituţională.

Varujan Pambuccian: Statul supradimensionat este cauza

principală a situaţiei în care ne aflăm, noi şi restul Europei
Unicameralismul şi reducerea numărului de parlamentari e o mare eroare.
Depinde de ce fel de stat ne dorim. Acum ne află într-un socialism la viteza
întâia, pe cel de viteza a cincea l-am trăit. Un stat supradimensionat este
cauza principală a situaţiei în care ne aflăm noi şi restul Europei. De aici
pleacă şi o anumită mentalitate profund anti-antreprenorială. Statul, aşa cum
îl avem acum, este o copie fidelă a mentalului colectiv. Sunt susţinătorul unui
bicameralism asimetric. Senatul trebuie să fie o cameră care să reprezinte
regiunile, dar înainte de asta trebuie să facem o reorganizare administrativă
a teritoriului României. Susţin întoarcerea la votul pe liste, votul uninominal a
fost o tâmpenie. Genul acesta de disoluţie a puterii politice se vede astăzi.
Reîntoarecerea la listele de partid şi bicameralimsul asimetric este o soluţie
mai bună pentru mentalul colectiv. În Statele Unite ale Americii, părinţii
fondatori au reuşit să gândească statul şi apoi să-l construiască. Ei au avut
un proiect şi apoi l-au construit. Spuneţi-mi vă rog un singur proiect pe care
l-a avut România.

Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice: Aceiaşi

oameni care au scris Constituţia în ’91 au interpretat-o
diferit în ultimii ani
Referendumul a fost o manipulare. Referendumul nu şi-a dorit să reformeze
sistemul instituţional românesc. A fost doar un vehicol de câştigare a
voturilor. Şi am o presimţire că în 2012 se va relansa. “De ce le e frică nu
scapă” nu arată a proiect instituţional. Depinde de ce republică vrem, în
funcţie de aceasta, ne hotărâm şi asupra tipului de structură a Parlamentului.
Constituţia noastră nu a fost însufleţită. Am citit comentariile celor care au
scris Constituţia din ’91, iar aceiaşi oameni care au scris Constituţia în ’91 au
interpretat-o diferit în ultimii ani. O constituţie trebuie citită cu bună
credinţă.

Dan Şova: În Parlament, adevărata forţă este reuniunea

liderilor de grupuri politice
Trecerea la uninominal a însemnat alegerea parlamentarului în regim de
primar, dar ce punem în spatele acestei instituţii? Nu i s-a dat nici o atribuţie,
în teritoriu nu poţi face nimic. Nu are nici un fel de atribuţie la nivelul
 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

finanţelor locale. Nu are putere în Parlament. Nu poţi să ceri unui

parlamentar, ales uninominal, să răspundă unor nevoi de la nivel local.
Singura pârghie pe care o are este ca, o dată pe an, la adoptarea legii
bugetului, să ceară bani ca să facă ceva în circumscripţie. Suntem înr-un
cerc vicios. Dacă am ajuns la un sistem uninominal, trebuie să punem în
spate şi instituţii şi atribuţii care să dea conţinut, sau ne întoarcem la votul
pe liste.
Susţin bicameralismul, în care membrii Camerei Deputaţilor să fie aleşi pe
liste, iar cei de la Senat aleşi uninominal şi să reprezinte regiunile. Prin acest
mod diferenţiat de alegere, se împacă şi lupta între centru şi local, centru
alege candidaţii pentru Camera Deputaţilor, iar localul alege candidaţii
pentru Senat. Cele două camere trebuie să aibă atribuţii diferenţiate.
E dovadă de rea credinţă să citeşti Constituţia precum Codul rutier. În
Parlament, adevărata forţă este reuniunea liderilor de grupuri politice.
Trebuie să ne întoarcem la votul pe listă. Şi anume, listă simplă la Camera
Deputaţilor, iar la Senat, vot uninominal cu doi senatori pe regiune, propuşi
de autorităţile locale. Aceasta ar rezolva lupta dintre dintre conducerile
centrale şi judeţene ale partidelor. Toate voturile exprimate trebuie
reprezentate în Parlament. Cu respectarea pragului electoral, bineînţeles.

Corina Drăgotescu: Parlamentarul trebuie să aibă un rol

mai puternic, dar trebuie să ne gândim la acest rol din
perspectiva reformării bugetului
Mie îmi place această Constituţie pentru că e vie, ne referim la ea în
permanenţă. Sunt suţinătorul declarat a parlamentului bicameral pentru că
în România preşedintele va fi tentat să dezechilibreze raportul de forţe. Mă
întreb ce s-ar fi întâmplat dacă preşedintele de azi ar fi avut de luptat cu un
Parlament unicameral. Ca jurnalist şi cetăţean, aş vrea să existe un
mecanism de revocare a Parlamentului. Aici se rupe legătura între alegător şi
ales, ţinând captiv alegătorul patru ani, fără să poată controla. Cred că votul
uninominal este un început faţă de perioadă anterioară. Parlamentarul
trebuie să aibă un rol mai puternic, dar trebuie să ne gândim la acest rol din
perspectiva reformării bugetului. Bugetul trebuie descentralizat, o
descentralizare pe regiuni ar fi oportună.

Teodor Meleşcanu: Curtea Constituţională, un mic

parlament ales pe criterii politice, trebuie desfiinţată
Nu trebuie să ignorăm un pericol real, existenţa unui mic parlament, ales pe
criterii politice: Curtea Constituţională. În consecinţă, în programul nostru
există desfiinţarea Curţii Constituţionale. Sunt adeptul unui Parlament
 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

bicameral, unde Senatul să fie camera ponderatoare, să reprezinte regiunile,

să poată întoarce o lege, să fie elementul de control. În acelaşi timp, sunt
adeptul moţiunii de cenzură constructive care presupune numirea unui nou
guvern în aceeaşi zi în care moţiunea a fost votată.

Iosif Boda: În privinţa Constituţiei, nu suntem nici cai, nici

măgari. Nu suntem nici măcar catâri
În privinţa Constituţiei, nu suntem nici cai, nici măgari. Nu sunterm nici
măcar catâri. Constituţia din 1991 era o expresie a conjuncturilor, o
înfruntare între taberele existente atunci. Am senzaţia că şi acum, din punct
de vedere conjunctural, excesele ne determină să adoptăm un punct de
vedere sau altul. Esenţa lucrurilor stă acolo unde ne trimitea profesorul
Barbu: o Constituţie trebuie însufleţită de partide, dar şi de instituţii. Esenţa
textelor constituţionale stă în instituţiile politice, ele fiind şi cele care dau
suflet textelor fundamentale. Să nu uităm că o Constituţie lucrează pentru
viitor, iar noi nu vorbim niciodată despre efectul de viitor al constituţiilor,
oprindu-ne de cele mai multe ori numai la analiza prezentului. Tocmai de
aceea noi trebuie să gândim această Constituţie, pentru a ne reglementa
viaţa în perspectivă şi să nu ne cantonăm în chestiuni punctuale, ca aceea a
reformării Parlamentului.

Dorel Şandor: În România domină populismul, indiferent

de pălăriile pe care le poartă partidele
Sursa principală a crizei parlamentarismului şi a constituţionalismului stă în
criza partidelor. O primă regresie este aceea a leadershipului. Nu mai există
nici viziune, nici carismă, nici performanţă. A doua regresie este una
identitară. În România domină populismul, indiferent de pălăriile pe care le
poartă partidele. A treia regresie, şi poate cea mai gravă, este legată de
selectarea, promovarea şi susţinerea reprezentanţilor, atât la nivel local, cât
şi central. În acest sens, votul nominal devine cel mai mare rateu al
postcomunismului. Cea de-a patra regresie este migraţia parlamentară. A
cincea sursă a crizei este una paradoxal pozitivă: Parlamentul României are
trei camere, cea de-a treia fiind Parlamentului European, mai precis cultura
politică pe care PE o impune asupra parlamentarilor români. Efectele acestor
surse se materializează într-un număr de carenţe. Prima carenţă este astfel
aceea a reprezentării. Vorbim despre un relativism instituţional, care face ca
foarte puţini dintre reprezentanţi să se ridice la nivelul aştepătărilor. Cea de-
 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

a doua carenţă este aceea a migraţiei politice. Cea de-a treia, aceea a
permanentizării instabilităţii politice. Cea de-a patra tine de o evoluţie
paralelă a Parlamentului faţă de agenda publică. Se pot da oricând exemple
contrare, însă per ansamblu se observă o carenţă puternică în soluţionarea
chestiunilor prioritare. Cea de-a cincea carenţă este aceea a mediocrităţii
controlului public. Putem reproşa multe lucruri Guvernului, însă şi
parlamentarii au greşit prin lipsa de reacţie. Nu în ultimul rând, există o
carenţă mare în gestionarea crizelor. Dispunem de un dosar foarte serios al
crizei economice şi sociale din România, însă şi contribuţia politică la
gestionarea acestora este nesemnificativă.
Cel de-al treilea punct al discursului meu atinge chestiunea „deschiderilor”:
(1) o reglementare mai strictă a selecţiei candidaţilor în privinţa calificării.
Sunt foarte multe astpecte tematice ale agendei parlamentului pentru care
nu avem specialişti; (2) asigurarea integrităţii reprezentanţilor, care să facă
imposibilă migraţia politică. Demisia de onoare a parlamentarilor care îşi
părăsesc partidul ar fi astfel o soluţie de bun simţ; (3) consolidarea
instituţională a Parlamentului în legătură cu iniţiativa legislativă. Acestă
funcţie este monopolizată de către guvern prin intermediul ordonanţelor de
urgenţă. (4) consolidarea controlului Parlamentului asupra Guvernului. Oferă
ca exemplu în acest sens modelul birtanic, al prezenţei miniştrilor în băncile
Parlamentului. (5) reconstrucţia Curţii Constituţionale prin garantarea
independenţei membrilor. (6) evitarea tendinţelor autoritare în mediul politic.

Ciprian Dobre: CCR a declarat o lege constituţională,

nefiind în stare să se pronunţe asupra bunului simţ
La revizuirea din 2003 am trecut la un sistem tricamereal: CCR a devenit
instituţia care legiferează negativ. Câtă vreme vom avea o Curte
Constituţională care legiferează negativ, în sensul că ea opreşte de la
legiferare Parlamentul, vor rezulta mereu conflicte instituţionale între
autorităţile statului. Iar noi, ca societate, nu avem niciun control asupra unui
organism politico-jurisdicţional. Aşadar, nu vom putea să aştepăm un rezultat
fericit atâta vreme cât nu vom transfera în mod firesc respectarea normei de
la organul politico-jurisdicţional către magistrat, care se bucură, cel puţin în
teorie de prezumţia de independenţă. Este nevoie nu de desfiinţarea CCR, ci
de transferul controlului de constituţionalitate către Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie. CCR a declarat o lege constituţională, nefiind în stare să se pronunţe
asupra bunului simţ.

Mugur Ciuvică: Decât să schimbăm Constituţia, mai bine îl

 FUNDAŢIA HORIA RUSU
Mobil: 0720 070 307
E-mail: fundatia_horiarusu@yahoo.com
www.fundatiahoriarusu.ro

pedepsim pe cel care a violat-o

Mă întreb de ce trebuie neapărăt schimbată Constituţia. Nu există Constituţii
perfecte. Există Constituţii bune care nu sunt aplicate. Constituţia noastră a
fost violată în mod repetat. Nu înţeleg de ce trebuie să schimbăm
Constituţia, în loc să pedepsim violatorul. Trebuie să acţionăm împotriva
celor care îşi bat joc de Constituţie.

Radu Călin Cristea: De la apariţia lui Traian Băsescu în

scenă, cercul politic s-a alterat şi au apărut numeroase
abuzuri
Trebuie să plecăm de la întrebarea de principiu: „de ce acum acest nou
proiect de constituţie?” De la apariţia lui Traian Băsescu în scenă, cercul
politic s-a alterat şi au apărut numeroase abuzuri. Motiv pentru care, atâta
vreme cât această nouă Constituţie va reuşi să corecteze abuzurile săvârşite
de către preşedintele Băsescu, ea este mai mult decât oportună. În al doilea
rând nu trebuie sa uităm să ne adresăm întrebarea fundamentală legată de
ce tip de republică ne dorim: republică parlamentară sau republică
prezienţială? Aceasta trebuie să fie, deci, piatra angulară a noului proiect de
constituţie; un bun proiect în acest sens poate rezolva şi problematica legată
de puterile preşedintelui.

Christian Mititelu: Constituţia îngrădeşte libertatea de

iniţiativă, oferind un statut privilegiat pentru cei care
deţin puterea
Trebuie analizate consecinţele pe termen lung ale uninominalului. Susţin
republica parlamentară. Constituţia are un puternic caracter juridic. În
prezent, ea îngrădeşte libertatea de iniţiativă oferind un statut privilegiat
pentru cei care deţin puterea. Migraţia poate fi oprită doar printr-un sistem
proporţional de vot. Bicameralismul asimetric ar presupune un sistem de vot
diferit pentru fiecare cameră. Totodată, cheltuielile electorale trebuie limitate
prin lege.
Nu putem demite preşedintele în alt mod decât a fost votat.
Curtea Constituţională prezintă problema cirteriilor numirii judecătorilor.
Pe lângă dimensiunea juridică şi politică a constituţiei, trebuie adusă în
discuţie şi dimensiunea economică a acesteia.