.

ro - o istorie scurtă
pe scurt
21-22 septembrie 2010, Misiunea OSCE din Moldova, Chișinău
Cuprins

¬¬ Evoluţia ratei de penetrare a internetului 3

¬¬ Istoric 1: 1993-2000, anii de pionierat 4
¬¬ Istoric 2: 2000-2004, începutul de profesionalizare 5
¬¬ Istoric 3: 2004-2010, epoca modernă - venituri mari, investiţii mari 6
¬¬ CONȚINUTUL: marii jucători, iulie 2010 7
¬¬ Banii: câți și când? 8
¬¬ Banii: cine îi împarte? 9
¬¬ Banii: ce legătură au cu conținutul și democrația? 10
¬¬ ASPECTE ETICE: este internetul .ro curat? 11
¬¬ VIITORUL: 8 tendințe 12
¬¬ Mulțumesc 13

2
Evoluţia ratei de penetrare a internetului

¬¬ penetrarea dă o măsură a ac-

cesului la informaţie
¬¬ din sondaje de opinie: rata de
penetrare totală a internetului
e de aprox. 40%.

Rata de penetare a internetului broadband. Sursa: ANCOM

3
Istoric 1: 1993-2000, anii de pionierat

¬¬ entuziasm
¬¬ trafic ușor de obținut, venituri care tind către zero
¬¬ underground/independență față de structurile clasice de
media
¬¬ apar primele site-uri de companii și de mass media:
www.protv.ro (1996), www.ziua.ro, www.expres.ro
(1997-1998). Marketing pentru brandurile clasice.
¬¬ tipuri de site-uri mai greu de întâlnit astăzi:
portaluri
pagini personale
ilegale (download mp3/warez)
¬¬ Apare echivalentul românesc al „angel investors”: grupul
NCH Advisors (Andrei Siminel), care a început să finanţeze,
cu banii a două fonduri de investiții (Broadhurst și Lindsell
Enterprises), multe din site-urile de succes. Astăzi, numai www.top100.ro, decembrie 1998
site-uri ca Ziare.com, Sfatulmedicului.ro sau Clopotel.ro
mai contează. Educated guess în privința sumelor vehicula-
te: 2-10.000 de euro/site.

4
Istoric 2: 2000-2004, începutul
de profesionalizare
¬¬ început de abordare business
¬¬ primele venituri din publicitate şi primele regii care vând
publicitate (brokeri de bannere)
¬¬ apare Trafic.ro (11 septembrie 2000), serviciu de măsura-
re a traficului afiliat la una din marile regii de publicitate
(Boom/Netbridge/NCH - conflict de interese!)
¬¬ grupurile de media tradiţională încep să gândească
site-urile de ziare/televiziuni/reviste metodic, ca tool-uri
de marketing pentru brandurile clasice.

www.expres.ro, site-ul “Evenimentul zilei”, decembrie 1998.

Azi, “Evenimentul zilei” se găseşte la www.evz.ro

5
Istoric 3: 2004-2010, epoca modernă -
venituri mari, investiţii mari
¬¬ din cauză că potențialul de venituri începe să crească, pu- Realitatea.tv în
blisherii de traditional media încep să-și gândească bran- septembrie 2004
durile de internet în chip de centri de profit separați şi Realitatea.net în
¬¬ unele branduri offline lansează spinoff-uri cu alt nume: septembrie 2010.
Gazeta Sporturilor (print) >> GSP.ro >> Stelisti.ro, Site-ul televiziunii
Dinamovisti.ro, Violamania.ro se transformă în
PRO TV >> PROTV.ro (promovare TV) + StirilePROTV.ro brand separat de
(conținut). net
¬¬ apare convergența editorială (newsroom convergence):
traditional media începe să cheltuiască sute de mii de euro
pentru departamentele de internet și integrarea lor
¬¬ apar meserii gen web editor sau new media manager
¬¬ agregatoare: site-uri de tipul News.Google.com, care adu-
nă la un loc conținutul altora - mai ales independenții
¬¬ Web 2.0: bloguri din 2006, video sharing din 2007, în mod
consistent
¬¬ august 2007: se lansează SATI.ro, instrument de audit ofici-
al, care începe să înlocuiască Trafic.ro.

6
CONȚINUTUL: marii jucători, iulie 2010

Grupul Viz. unici ¬¬ topul nu e exhaustiv; am selectat doar site-urile de

1. Trilulilu.ro (video sharing - independent) 2,59 M conținut din clasamentul SATI
2. Libertatea.ro (tabloid, Ringier) 1,82 M ¬¬ independenții sunt doar în număr de patru
3. Cancan.ro (tabloid, independent, are și print) 1,79 M ¬¬ celelalte 11 site-uri aparțin marilor proprietari media,
situație radical diferită față de 2004-2005
4. GSP.ro (sport, Voiculescu) 1,65 M
5. Cinemagia.ro (filme, independent) 1,43 M
6. Realitatea.net (știri, Vîntu) 1,31 M
7. Sport.ro (sport, CME/Sârbu) 1,40 M
8. Adevarul.ro (știri, Patriciu) 1,40 M
9. Stirileprotv.ro (CME/Sârbu) 1,40 M
10. HotNews.ro (știri, independent) 1,19 M
11. Prosport.ro (sport, Sârbu) 1,17 M
12. Antena1.ro (tabloid, Voiculescu) 1,11 M
13. Promotor.ro (auto, Sârbu) 1,11 M
14. Gandul.info (știri, Sârbu) 1,04 M
15. Click.ro (tabloid, Patriciu) 1,02 M

7
Banii: câți și când?

¬¬ 2008 vs. 2004: creștere

cu 700%
¬¬ scăderea post-criză e
cea mai mică pe canal
(față de TV, print etc.)
¬¬ altfel spus, ponderea
pieței de internet în
totalul cheltuielilor de
publicitate crește de la
1,12% în 2003 la 4,55%
în 2010

Piața de internet și cinema (reclamă, bannere + proiecte speciale), în milioane euro.

Sursa: Media Fact Book 2010

8
Banii: cine îi împarte?

Advertiser (companie) >> agenție de media (cumpărare de spațiu) >> regie de internet (media plan pe site-uri) >> site

¬¬ unele companii își vând direct spațiile publicitare, fără a

trece prin regii:
F5 = Realitatea-Cațavencu
Apropo Media, IBU PRO TV = PRO/CME
Internet Corp = 9am.ro, Wall-Street.ro etc.
¬¬ Cea mai comună modalitate de vânzare de reclamă pe in-
ternet e la mia de afișări de banner. În România, tarifele
nete pe mia de afișări sunt de regulă între 1 și 10 euro.
¬¬ regiile rețin un comision, de aprox. 30%.

Cotele de piață ale regiilor și departamentelor,

în funcție de vizitatori unici. Sursa: Money.ro
9
Banii: ce legătură au cu conținutul
și democrația?
¬¬ banii asigură finanțarea/dezvoltarea unui canal media
¬¬ fiecare canal media are un contract nescris cu finanțatorul
“ultim”. Media funcționează bine atunci când acest
finanțator ultim e publicul, prin audiența pe care o asigură
canalului media. Abia apoi această audiență e convertită în
venituri din publicitate sau tiraj (preț la chioșc)
¬¬ în România, media tradițională a început să își piardă
relevanța și să joace incorect atunci când veniturile din pu-
blicitate nu au mai fost suficiente. Au apărut diferite tipuri
de înțelegeri subterane cu politicienii
¬¬ dacă un canal media (site de internet, în cazul nostru) este
rentabil, el e independent financiar și își poate stabili pro-
pria politică editorială
¬¬ internetul .ro nu constituie o miză foarte importantă pen-
tru politicieni, fiindcă aceștia nu țintesc în primul rând
„generația Web 2.0” în campaniile electorale. Alegătorii
„buni” sunt dependenți de stat (birocrație, pensionari). Politicienii se preocupă de internet doar în perioadele
fierbinți. Ultima actualizare de pe site-ul lui Călin Popescu-
Tăriceanu data, în septembrie 2010, din decembrie 2009
10
ASPECTE ETICE: este internetul .ro curat?

¬¬ mulți dintre producătorii de conținut de pe internet nu au

funcționat în sistemul classic media și nu aplică dezidera-
tele acesteia - echilibru, combaterea rasismului etc.
¬¬ bloguri de o oarecare vizibilitate au intrat în trecut în
atenția Consiliului Național pentru Combaterea Discrimină-
rii, mai ales pentru mesaje anti-romi
¬¬ nu există un cod etic comun, în afară de principiile nescri-
se de netichetă unanim admise. Iniţiativele de autoregle-
mentare au apărut în câteva rânduri și au fost respinse vio-
lent
¬¬ majoritatea site-urilor classic media nu moderează comen-
tariile și consideră numărul brut al acestora o măsură a
succesului. Autori ca Andrei Pleșu le consideră însă stupi-
de. Obscenitățile şi limbajul dur abundă Postare de pe un blog cunoscut din România, după
infracțiunile săvârșite de cetățeni români în Italia
¬¬ în acest climat, nu e de mirare că politicienii inițiază legi (noiembrie 2007)
bizare, ca aceea a Liei Olguței Vasilescu (PSD), care vrea să
creeze un centru de monitorizare al întregului internet
¬¬ există cel puțin o agenție care vinde „publicitate fără P” pe
blogurile românești.
11
VIITORUL: 8 tendințe

1. Veniturile din reclamă continuă să crească, la fel ca și ponderea internetului în totalul pieței
de publicitate
2. Reclama contextuală și proiectele speciale contează. O parte din bani se duc în campanii de
social media (Twitter, Facebook)
3. Marii proprietari își continuă expansiunea (consecință a punctului 1). Sau, altfel spus,
independenții cu volum se răresc și mai tare
4. Totuși, nu sunt excluse mari succese de independenți, ca Trilulilu.ro. Traficul site-urilor
românești de top e totuși mic față de marile site-uri internaționale (Hi5.com are, 3,96 mili-
oane de utlilizatori)
5. Pot apărea tentative mai puternice de influențare politică (consecință a punctului 3)
6. Unele presiuni din partea politicului (legiferare restrictivă) pot avea succes
7. Piața se autoreglementează parțial (publicitate „cu P”, neintruzivă)
8. Se consumă din ce în ce mai mult internet prin mobile, acest trafic se monetizează în feluri
noi.

12
Mulțumesc

¬¬ www.comanescu.ro
¬¬ www.twitter.com/anescu
¬¬ www.facebook.com/comanescu.ro.

13