Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing.

Baicu Ioan

CAPITOLUL 1 AUTOCAD – PREZENTARE GENERALĂ.

ELEMENTE DE BAZĂ PENTRU DESENARE

AutoCAD-ul este standardul industrial pentru proiectare/desenare asistată

de calculator. Desenarea şi proiectarea asistată de calculator cunosc în prezent o
dezvoltare deosebită, datorită acurateţii şi rapidităţii pe care calculatorul le pune
la dispoziţia proiectantului.
Există pe piaţa produselor informatice o multitudine de produse cu acest
specific, marea majoritate a acestora fiind concepute special pentru anumite
domenii de activitate. Astfel, OrCAD este destinat domeniului electronicii,
DesignCAD - designului, ArchiCAD - arhitecturii, etc.
Produsele specializate oferă biblioteci de componente şi comenzi de
desenare specifice, care uşurează mult munca proiectantului.
Avantajele AutoCAD-ului faţă de aceste produse, sunt:
- AutoCAD-ul are caracter general, putând fi utilizat cu succes într-o
multitudine de domenii ale proiectării şi desenării asistate de calculator:
mecanică, arhitectură, design, construcţii, electrotehnică, etc.;
- AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient şi foarte flexibil. El permite
atât realizarea desenelor bidimensionale, cât şi a celor tridimensionale, prin
modelarea suprafeţelor şi a corpurilor solide;
- AutoCAD-ul asigură o precizie de 16 zecimale (dublă precizie);
- AutoCAD-ul nu permite numai desenarea, ci şi proiectarea asistată, datorită
limbajului de programare AutoLISP. Programele AutoLISP asigură
realizarea calculelor şi desenarea pe baza rezultatelor obţinute.
Aceste avantaje deosebite constituie tot atâtea motive pentru aprofundarea
şi utilizarea acestui produs de către viitorii ingineri şi proiectanţi.
Trebuie menţionat că acest curs de AutoCAD nu acoperă toate
posibilităţile de lucru oferite de AutoCAD şi AutoLISP, ci numai pe cele de
bază. Principalul scop al cursului este familiarizarea studenţilor cu aspectele
esenţiale ale produsului şi prezentarea unor probleme concrete care apar la
desenarea şi proiectarea asistată de calculator.

1.1. Lansarea AutoCAD-ului.

După lansarea Windows-ului, se execută un dublu clic pe icon-ul

corespunzător AutoCAD-ului. Apare imaginea din figura 1.1, în care se observă
următoarele elemente caracteristice:
1 – Bara de titlu (title bar) afişează denumirea desenului în lucru. Pentru început
în mod automat se alocă denumirea „Drawing 1”.
2 – Bara de meniuri (menu bar) oferă acces la meniurile derulante.

9
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
3 – Bara cu instrumente Standard (Standard toolbar) conţine comenzile folosite
în mod uzual.
4 – Bara cu instrumente Object Properties (proprietăţi ale obiectelor: culoare, tip
de linie, grosime a liniei, stil de plotare).
5 – Bara cu instrumente OSNAP permite determinarea punctelor caracteristice
ale entităţilor desenate.
6 – Caseta de dialog Startup furnizează mai multe metode de a începe o sesiune
AutoCAD.
7 – Bara de stare (status bar) afişează coordonatele cursorului şi starea
diferitelor moduri operaţionale AutoCAD (precum ortho, snap, etc.).
8 – Fereastra de comandă cuprinde două componente: linia de comandă şi
fereastra cu istoricul comenzilor.
9 – Simbolul sistemului de coordonate global sau WCS.
10-Suprafaţa de desenare (drawing area) este cunoscută şi sub numele view
window (fereastra de vizualizare).
11-Bara cu instrumente de editare (Modify) oferă acces la comenzi de editare:
copy (copiere), erase (ştergere), etc.
12-Bara cu instrumente de desenare (Draw) permite accesul la comenzi de
desenare: Line (linie), Circle (cerc), etc.

1 2 3 4

12
5
11

10 6

Fig.1.1. Ecranul AutoCAD după activarea pictogramei AutoCAD

10
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
Punctarea pe oricare dintre articolele din bara de meniuri duce la
deschiderea unor meniuri specifice a căror scurtă descriere este următoarea:
- Meniul derulant File conţine comenzile necesare lucrului cu fişiere;
- Meniul derulant Edit, conţine comenzile necesare operaţiilor de editare: Cut
(tăiere), Copy (copiere), Paste (lipire), etc;
- Meniul derulant View conţine comenzile de stabilire a parametrilor vederii
afişate;
- Meniul derulant Insert conţine comenzile pentru inserarea în spaţiul de
desenare a blocurilor (block), a imaginilor, a fişierelor externe, etc.;
- Meniul derulant Format conţine comenzi care permit stabilirea limitelor de
desenare, a unităţilor de măsură, a stilului de text, a stilului de cotare, etc.;
- Meniul derulant Tools conţine comenzi care oferă informaţii despre entităţile
desenate, permit încărcarea programelor AutoLISP, etc.;
- Meniul derulant Draw conţine comenzile pentru desenarea entităţilor în
spaţiul 2D şi în spaţiul 3D (linii, cercuri, arce, sfere, etc.);
- Meniul derulant Dimension permite setarea stilului de cotare şi aplicarea
diferitelor tipuri de cote;
- Meniul derulant Modify, conţine comenzi de modificare a unor entităţi
(ştergere, întrerupere, extindere, deplasare, rotaţie, etc.);
- Meniul derulant Window permite configurarea ferestrei de lucru;
- Meniul derulant Help, oferă informaţii despre modul de utilizare al
AutoCAD-ului 2000.

1.2. Taste funcţionale

Tastele şi combinaţiile de taste funcţionale utilizate în cadrul editorului de

desenare al AutoCAD-ului sunt următoarele:
TASTA FUNCŢIA TASTEI
FUNCŢIONALĂ
Esc Întrerupe forţat execuţia comenzii lansate în execuţie.
Se revine la prompterul Command:.
Shift Se apasă împreună cu tastele pe care apar două
caractere, pentru scrierea caracterului plasat în partea
superioară a tastei.
F1 Apelează asistenţa soft (Help).
F2 Comută ecranul din mod grafic în mod text, sau invers
(în funcţie de starea anterioară). În mod text, întregul
ecran conţine mesajele AutoCAD şi răspunsurile
utilizatorului.
F5 Trecere prin modurile izoplane.
F6 Controlează afişarea coordonatelor cursorului. Efectul
apăsării acestei taste este afişarea în linia de stare a
coordonatelor absolute ale poziţiei cursorului. Dacă se

11
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan

lansează comanda LINE, imediat după selectarea

punctului de început, în locul coordonatelor absolute se
afişează coordonatele relative polare ale cursorului, în
raport cu ultimul punct selectat.
F7 Controlează starea modului GRID (activ sau inactiv,
reţeaua de puncte GRID este vizibilă sau nu).
F8 Controlează starea modului ORTHO (ON sau OFF).
Atunci când acest mod este activ, nu se pot desena
decât linii paralele la axele sistemului XOY curent.
F9 Controlează starea modului SNAP. Reţeua de puncte
SNAP se setează cu ajutorul comenzii SNAP, care are
următoarele opţiuni:
Snap spacing or
ON/OFF/Aspect/Rotate/Style<1.0000>:

- Opţiunea implicită permite modificarea pasului

reţelei prin introducere numerică a valorii noului
pas;
- ON şi OFF au acelaşi efect ca şi apăsarea tastei
<F9> (activarea, respectiv dezactivarea modului
SNAP), dar utilizarea tastelor funcţionale este mai
rapidă;
- Aspect - permite introducerea de paşi diferiţi între
două noduri consecutive ale reţelei, pe cele două
direcţii ale sale, activând totodată modul SNAP;
- Rotate - permite rotirea reţelei SNAP prin indicarea
unghiului de rotaţie. În urma acestei operaţii,
direcţiile asociate reţelei SNAP pot să nu mai fie
paralele cu axele sistemului de coordonate;
- Style - invită utilizatorul să selecteze unul dintre
cele două stiluri de reţea SNAP de care dispune
AutoCAD-ul, şi anume Standard (cel implicit) şi
Isometric.
Backspace Permite utilizatorului să şteargă întreg răspunsul la
prompter sau numai partea greşită a acestuia. Ştergerea
se face caracter cu caracter, de la dreapta la stânga.
Enter Încheie orice răspuns dat de utilizator la prompterii
AutoCAD. Dacă se apasă atunci când AutoCAD-ul
este gata să primească o nouă comandă (când apare
prompterul Command: în zona de dialog), atunci are
ca efect reluarea ultimei comenzi AutoCAD lansate în
execuţie.

12
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan

COMBINAŢIE EFECT
RAPIDĂ DE
TASTE
Ctrl+Z Anulează una câte una ultimele comenzi până în
momentul în care a fost făcută ultima salvare.
Ctrl+X Şterge obiectele selectate de pe desen şi le aşează în
Clipboard
Ctrl+C Copiază obiectele selectate de pe desen şi le plasează în
Clipboard
Ctrl+V Mută conţinutul Clipboard-ului în desenul curent.
Ctrl+O Apelează comanda OPEN
Ctrl+P Apelează comanda PLOT
Ctrl+N Apelează comanda NEW
Ctrl+S Apelează comanda QSAVE

1.3. Începerea unei sesiuni de lucru în AutoCAD

După lansarea programului AutoCAD, ecranul prezintă imaginea din

figura 1.1, în care este vizibilă caseta de dialog Startup. Această casetă de dialog
furnizează mai multe metode de a începe o sesiune de lucru, vezi figura 1.2.

1 2 3 4

Fig.1.2. Caseta de dialog Startup

Butonul 1, vezi figura 1.2, are funcţia Open a Drawing (deschide un

desen) şi oferă posibilitatea deschiderii unui desen existent. Când se execută

13
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
clic, cu butonul stâng al mouse-ului, pe acest buton, în caseta de dialog Startup
se afişează o listă cu fişierele de desenare deschise recent (vezi figura 1.1). Se
poate selecta unul din aceste fişiere sau se poate executa clic pe butonul Browse
pentru a alege un alt fişier.
Butonul 2, vezi figura 1.2, are funcţia Start from Scratch (începe de la
zero). Selectarea acestui buton oferă posibilitatea alegerii sistemului de unităţi
de măsură care pot fi englezeşti (English) sau metrice (Metric). Dacă se aleg
unităţile de măsură englezeşti, AutoCAD-ul setează limitele desenului la 12 x 9
inches. În cazul când se optează pentru sistemul metric, limitele desenului vor fi
setate la 420 x 297 mm (adică, tocmai un format A3).
Ţinând seama că în desenul tehnic pentru construcţia de maşini
dimensiunile sunt date în milimetri, este obligatoriu la realizarea unui desen
tehnic, să se aleagă sistemul metric pentru unităţile de măsură.
Butonul 3, (vezi figura 1.2), Use a Template (utilizează un şablon), are
funcţia de a afişa o listă cu şabloanele disponibile. Un şablon (template) este un
fişier de desenare care conţine setări de desenare prestabilite.
Butonul 4, (vezi figura 1.2), Use a Wizard, oferă posibilitatea alegerii a
unuia dintre cele două utilitare pentru setarea unităţilor de măsură, a limitelor
desenului, a sensului de măsurare a unghiurilor.

Sigur, se poate renunţa la funcţiile casetei Startup, prin apăsare butonului

Cancel a casetei de dialog. În acest caz, utilizatorul trebuie să dea comenzile
necesare pentru setarea unităţilor de măsură şi a limitelor desenului.
În zona de comandă (cu
numărul 8 în figura 1.1) se va
tasta comanda UNITS, după care
se va apăsa tasta Enter (de aici
înainte vom înlocui propoziţia
„se va apăsa tasta Enter” cu
simbolul „↵ ↵”, din motive de
spaţiu).
Efectul tastării comenzii
UNITS ↵ va fi apariţia casetei
de dialog Drawing Units (vezi
figura 1.3), cu ajutorul căreia
utilizatorul poate seta tipul de
unităţi de măsură pentru lungimi
şi unghiuri, prin selectarea lor
Fig.1.3. Caseta de dialog Drawing Units
din listele derulante. De regulă
se vor selecta Decimal pentru lungimi şi Deg/Min/Sec pentru unghiuri. De
asemenea se vor seta: numărul de zecimale afişate (Precision); sensul de
măsurare a unghiurilor, care poate fi sensul trigonometric (Counterclockwise)
sau sensul invers trigonometric (Clockwise); direcţia de măsurare a unghiurilor

14
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
(Direction...) care de regulă este East (unghiul format cu direcţia pozitivă a axei
OX).
Setarea unităţilor de măsură poate fi făcută şi prin selectarea meniului
Format (din bara de meniuri) după care se selectează Units... din meniul
derulant.
După stabilirea sistemului unităţilor de măsură se vor preciza
coordonatele colţurilor dreptunghiului care reprezintă spaţiul alocat desenului.
Se va tasta comanda LIMITS ↵ şi vom considera că dorim să realizăm un
desen pe format A3. La mesajele din zona de dialog se vor da răspunsurile:
Command:LIMITS
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>: 0,0
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>: 420,297
Se va tasta comanda GRID, afişându-se astfel o reţea de puncte de
orientare. Acum se poate specifica noul pas al reţelei:
Command: grid
Specify grid spacing(X) or [ON/OFF/Snap/Aspect] <10.0000>: 10
Comenzile de mai sus nu sunt suficiente pentru modificarea spaţiului
alocat. Este necesar să se tasteze comanda ZOOM, opţiunea All. După
utilizarea acestei comenzi, se vor putea desena entităţi de dimensiuni mult mai
mari decât cele implicite. În cazul în care dimensiunile entităţilor le-ar depăşi pe
cele ale spaţiului alocat, desenarea nu ar fi împiedicată, spaţiul alocat
modificându-se automat.
Command: zoom
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window] <real time>: a
Regenerating model.
Comanda ZOOM are mai multe opţiuni, cu următoarele semnificaţii:
- Scale este opţiunea implicită, ea aşteptând introducerea noului factor de
scalare: 2x înseamnă mărire de două ori, 0.5x micşorare de două ori, calculul
efectuându-se în raport cu spaţiul afişat;
- All - conduce la afişarea întregului spaţiu alocat;
- Center - micşorează sau măreşte desenul de numărul de ori indicat de
utilizator;
- Dynamic - conduce la apariţia pe ecran a întregului spaţiu alocat, urmând ca
de aici să fie selectată porţiunea care se doreşte afişată;
- Extents - conduce la afişarea spaţiului efectiv;
- Left - permite specificare zonei afişate prin colţul din stânga-jos şi scara de
reprezentare;
- Previous - conduce la revenirea la precedenta scară de afişare;
- Window - permite specificarea spaţiului afişat cu ajutorul unei ferestre.

15
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan

1.4. Încheierea sesiunii de lucru în AutoCAD

La terminarea sesiunii de lucru, desenul realizat poate fi salvat într-un

fişier sau se poate renunţa la el:
a) În cazul când se renunţă la desenul executat, din meniul File se selectează
comanda Close, sau Exit AutoCAD. Va apare caseta de dialog din figura
1.4.
Se va executa clic pe No.

b) Desenul poate fi salvat într-un

fişier cu extensia .dwg în două
moduri:
- Dacă desenul are deja un nume
stabilit anterior, şi se doreşte
Figura 1.4. Caseta cu opţiunile de salvare salvarea modificărilor făcute, se va
a desenului selecta comanda Save din meniul
File;
- Dacă se doreşte atribuirea unui nume nou desenului executat, din meniul File
se va selecta comanda Save As, se va tasta în caseta de dialog numele
atribuit desenului şi se va executa clic pe OK.

1.5. Comenzi de desenare în AutoCAD. Desenarea liniilor (LINE)

Pentru desenarea unei linii se va selecta meniul DRAW iar apoi comanda
LINE (sau se va apăsa butonul din figura 1.6), sau, se va scrie in zona de
dialog, comanda LINE (sau se poate tasta doar litera „L” ↵). Trebuie specificat
un punct de început şi unul de sfârşit al liniei. Dacă trebuie desenate mai multe
linii conectate, se va specifica de fiecare dată un punct de sfârşit. Comanda
LINE are şi opţiunea Close, care uneşte punctul de sfârşit al ultimei linii cu
punctul de început al primei linii, oferind astfel o modalitate comodă de
desenare a unui poligon. Iată secvenţa de desenare a unui poligon cu 4 laturi
(vezi figura 1.5), folosind comanda LINE:

(100,200) (200,200)
Y

(100,100) (200,100)
O X

Fig.1.5. Desenarea unui

poligon cu 4 laturi

16
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
În cazul când nu se foloseşte opţiunea Close, pentru ieşirea din comanda
LINE se apasă tasta ENTER.
Un alt mod mai rapid pentru desenarea unei linii este apăsarea butonului
Line din bara de instrumente de desenare (numărul 12 în figura 1.1) a cărui
pictograma este prezentată în figura 1.6. Dialogul decurge în acelaşi mod pentru
introducerea punctelor de început şi sfârşit ale liniei.

Fig.1.6. Butonul Line

1.6. Specificarea punctelor în AutoCAD

Specificarea punctelor în AutoCAD se poate face interactiv (prin selectare

directă cu ajutorul mouse-ului ), sau prin coordonate.
Pentru specificarea interactivă, se deplasează cursorul în punctul dorit,
după care se apasă ENTER , dacă nu se dispune de mouse, sau butonul de
selecţie al mouse-ului (cel din stânga ) în caz contrar.

Fig.1.7. Specificarea punctelor prin: a) coordonate carteziene; b)

coordonate relative carteziene; c) coordonate relative polare.
Specificarea punctelor prin coordonate se poate face în trei moduri:
- prin coordonate carteziene absolute, introduse astfel: x,y

17
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
Spre exemplu, A(6,3) este punctul având coordonata x egală cu 6 şi
coordonata y egală cu 3, în raport cu sistemul curent de coordonate, vezi figura
1.7 a.
- prin coordonate relative carteziene, introduse astfel: @x,y
Spre exemplu, @2,3 este punctul B având coordonata x mai mare cu 2
unităţi decât x-ul ultimului punct folosit (punctul A) şi y-ul cu 3 unităţi mai
mare decât y-ul ultimului punct folosit (punctul A), vezi figura 1.7 b.
Întotdeauna coordonatele relative se indică în raport cu cele ale ultimului punct
utilizat în sesiunea curentă de lucru.
- prin coordonate relative polare, introduse astfel: @d< <u, unde d reprezintă
<”
distanţa dintre punctul specificat (C) şi punctul anterior folosit (A), semnul „<
indică faptul că mărimea care urmează să fie introdusă este un unghi, iar u este
valoarea acelui unghi. Unghiul u reprezintă unghiul direcţiei definite de noul
punct (punctul C) şi cel anterior folosit (punctul A), măsurat faţă de semiaxa
pozitivă a axei Ox. Sensul pozitiv de măsurare este implicit, cel trigonometric
(vezi figura 1.7 c).

1.7. Comenzi de desenare în AutoCAD. Comanda PLINE

Permite desenarea unei polilinii. Prin polilinie se înţelege un contur închis

sau deschis, format din unul sau mai multe segmente adiacente două câte două,
care pot fi atât linii cât şi arce.
Execuţia comenzii se desfăşoară astfel: se cere punctul de început (Specify
start point:), utilizatorul este informat apoi asupra grosimii cu care se
desenează (Current line-width is 0.0000, adică grosimea curentă a liniei este
0.0000), afişându-se concomitent lista opţiunilor principale ale comenzii:

Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]:

Opţiunea Arc permite desenarea unui arc în cadrul poliliniei, selectarea ei

(adică tastarei literei „a”) conducând la afişarea în zona de dialog a listei de
opţiuni specifice acestei operaţii:
Specify endpoint of arc or
[Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second
pt/Undo/Width]:
Această listă de opţiuni permite construirea de arce în aceleaşi moduri ca
şi comanda ARC.
Pe lângă opţiunile de construire a arcului, mai există câteva opţiuni şi anume:
- Undo are ca efect ştergerea ultimului segment desenat în cadrul poliliniei;
- Halfwidth şi Width cer introducerea grosimiii de desenare, prin specificarea
valorilor acesteia la capetele segmentului care urmează să fie desenat. Dacă
cele două valori diferă, atunci variaţia grosimii între capete va fi liniară;

18
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
- Line permite revenirea la construcţia unui segment de dreaptă în cadrul
poliliniei.

1.8. Comenzi de desenare în AutoCAD. Comanda SOLID

Permite desenarea unui solid, adică a unei arii umplute, atunci când modul
FILL este activ (ON). Comanda cere colţurile poligonului a cărui arie se
doreşte umplută, astfel:
- First point: cere selectarea primului colţ;
- Second point: cere selectarea celui de-al doilea colţ;
- Third point: cere selectarea celui de-al treilea colţ;
- Fourth point: La selectarea celui de-al patrulea colţ trebuie urmărit ca
segmentele definite de punctele 1 şi 3, respectiv 2 şi 4 să se intersecteze.
Altfel, în loc de un patrulater, se obţin două triunghiuri. O intrare nulă
(apăsarea tastei „Enter”) încheie execuţia comenzii

1.9. Selectare obiectelor desenate, în vederea editării acestora

Pentru executarea unei operaţii de modificare (editare) asupra unor

obiecte desenate, primul pas care trebuie realizat este selectarea obiectelor care
se doresc modificate de comanda de editare lansată în execuţie.
Selectarea obiectelor înseamnă includerea lor într-o mulţime numită
mulţime sau set de selecţie, operaţia de editare (modificare) afectând doar
obiectele incluse în această mulţime.
Primul prompter afişat de orice comandă de editare este Select objects:,
acesta cerându-i utilizatorului să specifice obiectele care vor fi incluse în setul
de selecţie afectat de comanda respectivă. Selectarea acestor obiecte se poate
face în mai multe moduri. Primul mod, care este totodată şi cel mai comod
pentru începători, îl reprezintă selectarea cu cursorul (colimatorul), prin
intersectarea de către acesta a unei porţiuni oricât de mici a obiectului. Obiectele
incluse în setul de selecţie vor apare cu linie punctată pe ecran pentru a putea fi
deosebite de celelalte.
Mesajul care cere selectarea de obiecte reapare în zona de dialog după
fiecare selecţie, indiferent de modul de selectare folosit, fiind permisă astfel
continuarea selecţiei.
Pentru încheierea operaţiei de selecţie, trebuie apăsată tasta <Enter> sau
butonul din dreapta al mouse-ului.
Următoarele moduri de selecţie permit apelarea lor chiar şi tastându-se
numai caracterul scris cu majuscule în numele modului de selectare, ca răspuns
la prompterul Select objects:
- Window cere definirea ferestrei dreptunghiulare de selecţie prin indicarea a
două colţuri de pe oricare dintre diagonalele ferestrei (Specify first corner:
înseamnă primul colţ, iar Specify opposite corner: cere colţul opus). Vor fi

19
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
incluse în setul de selecţie numai obiectele cuprinse integral în fereastra de
selecţie. Acest mod de selecţie se poate apela scriindu-se numai litera w ca
răspuns la prompterul Select objects:.
- Last - include în setul de selecţie numai ultimul obiect desenat;
- Previous - activeză ultimul set de selecţie:
- Crossing - lucrează la fel ca şi Window, cu deosebirea că se vor selecta atât
obiectele incluse complet în fereastră, cât şi cele care intersectează fereastra
de selecţie:
- Remove - conduce la afişarea prompterului Remove objects: şi permite
specificarea obiectelor care trebuie scoase din setul de selecţie (deselectate)
în cadrul aceleiaşi operaţii de selecţie;
- Add - permite revenirea la selectarea de obiecte după utilizarea opţiunii
Remove;
- U - înlătură din setul de selecţie ultimul obiect (grup de obiecte) selectat.

1.10. Comanda ERASE

Permite ştergerea obiectului sau a grupului de obiecte selectat. Selecţia

obiectelor se face în modul prezentat în paragraful anterior.

1.11. Comanda U

Anulează ultima comandă executată, indiferent de tipul ei. Lansarea ei în

mod repetat permite anularea mai multor comenzi executate în cadrul sesiunii
curente de lucru, în ordinea inversă introducerii lor.

1.12. Comanda UNDO

Este similară cu U, dar lucrează mai eficient, întrucât o singură execuţie a

ei poate anula oricâte comenzi executate în sesiunea curentă de lucru. Opţiunile
ei sunt:
Command: undo ↵
Enter the number of operations to undo or
[Auto/Control/BEgin/End/Mark/Back] <1>:
Răspunzând cererii implicite (<number>), vor fi anulate un număr de
operaţii, egal cu numărul introdus.
- Auto cere ca AutoCAD-ul să considere un macrou ca şi o singură comandă;
- Mark conduce la plasarea unui marcator de început de grup;
- End conduce la plasarea unui marcator de sfârşit de grup;
- Back are ca efect anularea tuturor comenzilor executate în sesiunea curentă
de editare, dacă la mesajul This will undo everything.OK?<Y> se va
răspunde cu Y.
- Control permite specificarea modului de operare pentru comanda UNDO.

20
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
Modurile posibile sunt:
- All - comanda poate efectua toate operaţiile descrise anterior;
- None - comanda nu este activă;
- One - comanda operează identic cu U.

1.13. Comanda REDO

Comandă reexecutarea ultimei comenzi anulate de o comandă U sau
UNDO.

1.14. Adăugarea de text la desene

Înainte de a se studia comenzile care permit introducerea unor texte în

cadrul desenelor, trebuie să fie clarificată noţiunea de font.
Un font este un anumit set de caractere (litere, numere, semne de
punctuaţie şi semne speciale), care vor fi utilizate la un moment dat. Fonturile
sunt descrise prin intermediul fişierelor descriptoare de fonturi.
Asociind fontului un stil de scriere, se obţine un stil de text.
Prin stil de scriere se înţelege un set de caracteristici ale textului, cum ar
fi: dimensiunile caracterelor, înclinarea caracterelor, sensul de scriere, modul de
scriere (normal sau răsturnat) şi direcţia implicită pe care se scrie (orizontală sau
verticală).

Fig.1.8. Caseta de dialog Text Style

AutoCad-ul dispune de un număr destul de mare de fonturi. Pentru

vizualizarea acestora, se selectează cu ajutorul mouse-ului articolul Text Style

21
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan
din meniul FORMAT al barei de meniuri 2 din figura 1.1. Efectul acestei
operaţii este desfăşurarea peste zona de desenare a casetei de dialog Text Style
prezentată în figura 1.8.
Pentru stabilirea primului stil de scriere care va purta denumirea
Standard, în lista derulantă „Font Name” se va executa clic cu butonul stâng al
mouse-ului, pe săgeata din dreapta listei derulante. Astfel, vom avea la
dispoziţie lista cu fonturi, din care se va alege fontul adecvat scopului propus.
Din lista alăturată, „Font Style”, se va opta pentru caractere îngroşate (Bold),
sau îngroşate şi înclinate (Bold Italic), sau înclinate (Italic), sau scrierea să fie
normală (Regular). În continuare, în caseta „Height” se va trece înălţimea
scrierii care se va stabili în funcţie de dimensiunile formatului ales pentru
desenare. După ce s-au stabilit fontul şi înălţimea scrierii se execută clic pe
butonul „Apply” şi dacă în continuare se consideră necesar încă un stil de
scriere, se execută clic pe butonul „New”, apare caseta „New text Style”, se
execută clic pe butonul „OK” şi se reia stabilirea elementelor caracteristice
pentru un nou stil de scriere. Tot cu ajutorul casetei Text Style se poate opta
pentru o scriere răsturnată (Upside down), pentru scriere de la dreapta la stânga
(Backwards) sau înclinarea caracterelor să fie la unghiul dorit de utilizator
(Oblique Angle).

1.15. Comanda DTEXT

Permite introducerea de texte în desene. Textul se afişează pe măsură ce

este introdus.
Command: dtext
Comanda furnizează mesajul:

Current text style: "style7" Text height: 3.0

Specify start point of text or [Justify/Style]: [Se stabileşte punctul de start] ↵
Specify rotation angle of text <0d>: ↵
Enter text: „Universitatea DUNĂREA DE JOS din Galaţi” ↵
Enter text: ↵ (pentru părăsirea comenzii).

La mesajul „Specify start point of text or [Justify/Style]:” se poate

răspunde prin tastarea literei „j” (pentru poziţionarea mai precisă a textului) sau
a literei „s” (pentru alegerea unui stil de scriere, altul decât cel curent):

Specify start point of text or [Justify/Style]: j ↵

După alegerea opţiunii „Justify”, apare mesajul:

Enter an option

22
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan

[Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]:

Semnificaţiile opţiunilor de mai sus sunt următoarele:

- Align - aliniază textul între cele două puncte pe care utilizatorul trebuie să le
indice la mesajele furnizate de opţiune. După indicarea punctelor, urmează
introducerea textului dorit. Textul va fi scalat pentru a se încadra între cele
două limite, scalarea afectând atât lăţimea cât şi înălţimea caracterelor;
- Center - centrează textul pe punctul indicat, punct care defineşte şi linia de
bază a textului;
- Fit - este similară cu Align, singura deosebire provenind din faptul că de
această dată scalarea nu afectează înălţimea caracterelor;
- Middle - centrează textul pe punctul indicat, acest punct definind şi mijlocul
înălţimii textului;
- Right - îi cere utilizatorului să indice punctul care va reprezenta marginea
din dreapta a textului;
- Top = sus, M = mijloc, B = jos.
Execuţia comenzii DTEXT se încheie doar după două apăsări consecutive
ale tastei <Enter>, întrucât prima apăsare semnifică trecerea cursorului la un
rând nou. În timpul desenării unui text cursorul are formă pătrată, în care se va
încadra următorul caracter introdus.

1.16. Comanda TEXT

Este similară cu DTEXT, deosebirile dintre cele două comenzi provenind

din faptul că afişarea textului pe ecran se face de această dată doar la terminarea
introducerii lui, iar prima apăsare a tastei comandă încheierea comenzii.
Ambele comenzi permit introducerea unor caractere speciale. Astfel:
- mărginind un text la dreapta şi la stânga cu secvenţa de caractere %%u,
textul se va scrie subliniat;
- mărginind textul la dreapta şi la stânga cu secvenţa %%O, el va fi
supraliniat;
- secvenţa %%d conduce la afişarea caracterului °;
- secvenţa %%c conduce la afişarea caracterului Φ;
- secvenţa %%% conduce la afişarea caracterului %;
- secvenţa %%p conduce la afişarea caracterului ±.
Modificarea stilului unui text, ulterior introducerii acestuia se poate face
cu ajutorul comenzii CHANGE, care se va prezenta pe larg la subcapitolul
referitor la proprietăţile obiectelor desenate.

1.17. Comanda DDEDIT

Permite selectarea textului care se doreşte editat, modificările făcându-se în

cadrul unei casete de editare, în care este vizualizat textul selectat.

23
Capitolul 1 – AutoCAD-Autor:Prof.dr.ing. Baicu Ioan

1.18. Comanda QTEXT

Se utilizează atunci când se doreşte editarea unor desene care conţin mult
text, fără însă a fi necesară şi editarea textului. Dacă se răspunde cu ON
mesajului comenzii, textele vor fi înlocuite cu chenare, ele nefiind luate în
considerare le regenerare. În acest mod viteza de regenerare va creşte
considerabil. Pentru revenirea la situaţia implicită, se va lansa din nou comanda,
răspunzându-se cu OFF.

1.19. Utilizarea filtrelor de coordonate

Filtrele de coordonate sunt utilizate pentru sporirea eficientei la desenare. Un

filtru de coordonate permite specificarea coordonatelor unui punct nou
utilizându-se coordonatele altor puncte, existente.
Astfel, pentru realizarea
desenului flanşei din figura 1.9,
se va trasa mai întâi proiecţia
laterală (cercurile cu diametrele
de 82, 59 şi 14 mm), apoi se
trasează conturul exterior al
secţiunii din proiecţia
principală. Pentru trasarea
muchiei interioare EF, se va
defini punctul E pornind de la
coordonata „y” a punctului G
Fig.1.9. Utilizarea filtrelor de coordonate
din proiecţia laterală, şi
coordonata „x” a punctului C din proiecţia principală. Astfel, find stabilit
punctul E, punctul F se va obţine utilizându-se modul Object Snap
Perpendicular (se va duce perpendiculara din E pe segmentul AD). Dialogul
decurge astfel:
Command: l (dăm comanda pentru construirea liniei EF)
LINE Specify first point: .y (specificăm faptul că vom utiliza coordonata „y” a
unui punct )
of _int of (cu modul object snap Intersection activat, selectăm punctul G)
(need XZ): _int of (ni se solicită coordonata „x”, pe care o „luăm”, cu modul
object snap Intersection activat, selectând punctul C)
Specify next point or [Undo]: _per to (cu modul object snap Perpendicular
activat, selectăm segmentul AD)
Specify next point or [Undo]: ↵
Filtrele de coordonate pot fi utilizate atunci când se lucrează atât în 2D cât şi
în 3D. Sunt şapte filtre de coordonate: .x, .y, .z, .xy, .xz, .yz, .xyz.
Utilizând, spre exemplu, filtrul „.xy”, AutoCAD-ul reţine coordonatele „x” şi
„y” ale unui punct care va fi indicat de utilizator, şi va cere valoarea coordonatei
„z”.

24