Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a b
Fig. 8.1 Caracteristici elastice liniare
Caracteristica elastică liniară este întâlnită doar la arcuri care lucrează fără
frecare, executate din materiale care respectă legea lui Hooke. Aceste arcuri sunt
caracterizate de rigiditate constantă c = const.
O altă mărime care caracterizează funcţionarea unui arc este energia de
deformaţie acumulată, egală, în absenţa frecărilor, cu lucrul mecanic al forţei
care a provocat deformaţia. În fig. 8.1, suprafeţele haşurate reprezintă lucrul
mecanic de deformaţie al arcului încărcat cu forţa F3 (v. fig. 8.1,a), respectiv cu
momentul de torsiune Mt3 (v. fig.8.1,b). Expresiile lucrului mecanic de
deformaţie sunt:
1 1
1 1 2 L= Mtθ
= c′
θ2
.
L= Fδ
= cδ, respectiv 2 2
2 2
Deşi arcurile cu caracteristică
elastică liniară (rigiditate constantă) sunt
cele mai întâlnite, în practică se
utilizează şi arcuri cu rigiditate variabilă,
la care caracteristica elastică este
neliniară (fig. 8.2).
Rigiditatea acestor arcuri se exprimă
prin una din relaţiile:
Fig. 8.2 Caracteristici elastice neliniare
∂F
c = tg α = ≠ const . ;
∂δ
∂M t
c ′ = tg α = ≠ const .
∂θ
∫Fd δ; ∫
n n
L = L = M t dθ.
0 0
a b c d
e f
Fig. 8.4 Arcuri elicoidale
a b
c d
e f
Calculul la deformaţii
Deformaţia arcului se
determină corespunzător
a b
Fig. 8.15 Arcuri bară de torsiune
Secţiunea arcului poate fi rotundă (fig. 8.16, a), inelară, pătrată, dreptunghiulară
(fig. 8.16, b), hexagonală, compusă din mai multe bare rotunde (fig. 8.16, c) sau
dintr-un pachet de lamele (fig. 8.16, d). Cel mai frecvent se întâlnesc barele cu
secţiune rotundă, care asigură
uniformitatea distribuţiei tensiunii
tangenţiale şi simplitate
tehnologică.
c d
e
Fig. 8.21 Forme constructive de arcuri în foi
Frecarea dintre lamelele arcurilor cu foi este dorită, în special atunci când arcul
se utilizează ca element de amortizare. O parte din energia preluată de arc este
transformată, prin frecare, în căldură şi nu mai este restituită sistemului din care
face parte arcul, după dispariţia încărcării. Dacă sarcina exterioară acţionează
asupra arcului cu şocuri mici, care nu înving frecarea din arc şi nu îl deformează,
acestea se vor transmite integral sistemului din care face parte arcul. În aceste
cazuri, frecarea are un efect nedorit.
Frecarea dintre foi depinde de o serie de elemente, cum sunt: calitatea
suprafeţelor în contact, starea de ungere a suprafeţelor în contact, numărul şi
lungimea foilor.
Uneori, foile de arc se execută cu o curbură iniţială, cu atât mai mare cu cât
lungimea lor este mai mică, astfel încât să se asigure participarea tuturor foilor la
transmiterea sarcinii.
Calculul arcurilor în foi se efectuează prin asimilarea acestora cu un arc
monolamelar cu grosime variabilă. Elementele de calcul ale arcurilor în foi sunt
prezentate în literatura de specialitate, precizia calculului având de suferit din cauza
complexităţii fenomenelor întâlnite.
• De – diametrul exterior;
• s – grosimea plăcii;
• h – înălţimea arcului.
Sub acţiunea forţei c
exterioare F, arcul se d
a b
Fig. 8.24 Arcuri bloc din cauciuc