a a Lucrarea de laborator 14 Masurarea intensitatii curentilor electrici Ampermetre magnetoelectrice 1. Notiuni de baz& Masurarea intensitafii curentilor electrici se realizeaza in curent continuu prin inserierea unui ampermetru cu ramura de circuit electronic prin care se doreste determinarea curentului; aceasta este metoda preferaté, numité si metoda de masurare direct ins& in unele situatii este mai comoda ufilizarea metodelor de masurare indirecte (metoda de masurare direct impune intreruperea circuitului pentru intercalarea ampermetrului ceea ce reprezinté un dezavantaj in special in cazul diagnosticarii si depanarii unor circuite deja existente) Masurarea curentului continu se poate realiza fie cu ajutorul aparatelor de masura analogice (ampermetre magnetoelectrice), fie cu ajutorul multimetrelor digitale. in continuare vor fi studiate in detaliu aparatele si tehnicile de masura analogice 2. Ampermetre magnetoelectrice Ampermetrele magnetoelectrice sunt cele mai simple aparate analogice destinate masurdrii curentilor continui. Functionarea lor se bazeaza pe interactiunea dintre un camp magnetic B produs de un magnet permanent si o bobina parcursa de un curent |. Din punct de vedere constructiv cele mai intalnite sunt dispozitivele magnetoelectrice cu bobiné mobil si magnet exterior, dar exista si variante cu magnet mobil si bobina fix. Constructia si functionarea dispozitivului magnetoelectric cu magnet permanent si bobina mobila pot fi studiate cu ajutorul schemei din figura patio ~ “~~ Magnet sar coraie \ canal feromagnetic Corector de zero an mobila Fig. 1.1 Dispozitivul magnetoelectric - Bobina mobilA, in forma de cadru dreptunghiular, este parcursa de curentul | si se poate roti liber intr-un intrefier redus format de piesele polare ale magnetului permanent gi de miezul cilindric feromagnetic;, - CAmpul creat de magnetul permanent in intrefier are un spectru radial si omogen, inductia magnetica B fiind constant indiferent de pozitia bobinei mobile;- Forta Laplace actioneazé asupra spirelor bobinei, imprimand acesteia un cuplu activ rezultant Ma = I*(N*B*L"d) = [*k (1.1), unde k reprezinta 0 constanté constructiva a aparatului ; observam ca Ma este direct proportional cu valoarea curentului ce parcurge cele N spire ale bobinei mobile; - Cuplului activ, care tinde sa imprime o migcare de rotatie sistemului mobil, i se opune cuplul rezistent determinat de elemente elastice (resorturi spirale) a carui expresie este de forma Mr = - D'a (1.2), unde D este cuplul rezistent specific (constant) si a — unghiul de deviatie al sistemului mobil observam ca Mr este direct proportional cu unghiul de deviatie ; - La echilibru cele doua cupluri sunt egale si de semne opuse MatMr=0 (1.3) rezulta c& indicatia a va fi direct proportionala cu |, curentul ce Parcurge bobina mobila. Utilizand o scara gradata uniform putem obtine un ampermetru de curent continuu de precizie bund sau chiar foarte buna: - Pe langa functia principala, aceea de a crea cuplul rezistent, resorturile elastice au si rolul de readucere la zero a acului indicator la disparitia marimii masurate gi de reglare a punctului de zero prin gurubul corector de zero; - Reducerea duratei si amplitudinii oscilatilor sistemului mobil in jurul pozitiei de echilibru se realizeaza prin intermediul curentilor de franare indugi in cadrul de aluminiu al bobinei mobile care se roteste odaté cu aceasta in cémpul magnetic de inductie B; - Deviatia a depinde liniar de curentul aplicat ; astfel la schimbarea sensului curentului prin bobina se va schimba sensul cuplului electromagnetic si al deviatiei, motiv pentru care aparatele electromagnetice au bornele marcate distinctiv cu semnele (+) si () 3. Principalii parametrii ai ampermetrelor magnetoelectrice - Curentu! nominal pentru in - Clasa de precizie (0,1 - 5%); ~ Rezistenta intema Ra, avand in general valori cuprinse intre 1 mQ si 1000; - C&derea de tensiune nominal; exprimaté in mV sau V reprezinté cderea de tensiune la bornele aparatului in conditile aplicarii curentului nominal Ua = Ra* la (1.4). ia maxima (uzual 1A — 10kA); 4. Erori de masurare Din numeroase cauze, rezultatul unei masuratori difera de valoarea adevarata a marimil studiate. Diferenta aceasta dintre valoarea obtinuta prin masurare (Xmas) si valoarea sa adevarata (Xreal) poarta numele generic de eroare de masurare. In procesul de masurare pot apdrea diferite tipuri de erori. Dintre acestea amintim * erorile absolute - practic diferenta matematica AX = Xmas — Xreal (1.5); Exemplu : un miliampermetru care prezinta eroatea absoluta AX = 1mA va indica pentru un curent de 3mA valoarea de 4mA si in cazul unui curent de 150mA valoarea de 151mA. C&nd se cunoaste aceasta eroare se poate aplica un factor de corectie (- AX = -1mA pentru exemplul de fata) ; acesta se adund la valoarea masuratd pentru a afia valoarea reala a marimii masurate, in acest fel imbun&ttind precizia masuratori* erorile relative (exprimate de regulé in procente) sunt descrise drept raportul dintre eroarea absoluté si valoarea realé a mérimii de masurat Ox. Xmas ~ Xreal &—— *100[%] = “BSE + j00[%] (1.8). Eroarea relativa ne ofera Xreal Xreal indicatii mult mai relevante cu privire la precizia cu care s-a facut o masuratoare Exemplu : se consider acelasi miliampermetru din exemplul anterior; eroarea absolut’ AX = 1mA nu spune in sine nimic despre calitatea masurarii; in cazul curentului de 3mA eroarea absoluta este € = eon * 100[%] = 33% ceea ce m. indic& o precizie foarte slaba a masurdtorii efectuate. In cazul curentului de 150mA 151mA -150mA 150mA_ precizie relativ bund a masuratorii efectuate eroarea absolut este § = *100[%] = 0.68% ceea ce indicd o 1 lideal nic Sursa de Sursa de curent continu R | curent continu | R Circuitul initial Ampermetru ideal tts | Ri Sursa de curent continu Ampermetru real Fig. 1.2 Introducerea unui ampermetru in circuitul de masurare Este evident faptul c& introducerea unui sistem de masurare intr-un circuit electric in vederea masurarii unei marimi electrice determina o perturbare a acesteia Este necesar ca aceasta perturbare sa fie minima, cerinta realizata prin alegerea unor sisteme de masurare cu consumuri proprii reduse (spre exemplu utilizand ampermetre cu rezistenta interna cat mai mica). Analizand schemele din figura 1.2 deducem pentru curentii care parcurg cirouitul urmatoarele U U 3 Imus = SS 1.0); R+Ra fespectiv dac& ampermetrul utilizat ar fi ideal nu ar aparea nici o influent asupra parametrilor de functionare ai circuitului. Orice ampermetru fizic are in schimb 0 rezistenta interna de valoare Ra care influenteaza circuitul exterior in sensul miegorarii valorii curentului ce-1 parcurge. Eroarea data de metoda de masurare si aparatul ales depinde de raportul valorilor rezistentelor R si Ra : Ine Bie 199-84 190196) a9 Tideat R+RaPentru minimizarea erorilor introduse rezistenta interna a ampermetrului trebuie sa fie cu cteva ordine de marime mai mica decat rezistenta circuitului masurat. Exemplu : pentru a obtine o precizie a metodei de masura mai buna de 0,01% intr- un circuit avand rezistenta de 100 O, rezistenta interna a ampermetrului utilizat ar trebui sa fie de maxim 10 mQ. Obs : in cazul aparatelor de masura cu domenii multiple este bine s4 se selecteze domeniul cel mai apropiat de valoarea m&surata, astfel incat indicatia sa se situeze in ultima treime a scalei aparatului; spre exemplu dac& avem de masurat un curent de aproximativ 1,2-1,5A si aparatul prezinta domenile de masura 0-0,5A / 0-1A / 0- 2A 1 0-5A se va selecta domeniul 0-2A pentru a asigura o precizie sporita citiri si a minimiza pe c&t posibil erorile subiective introduse de operator 5. Extinderea domeniului de masurd prin sunturi Sursa de curent continu Fig. 1.3 Extinderea domeniului de masura cu sunt Sunturile reprezinta rezistoare de precizie (si de regula de putere) care se utilizeaz& pentru extinderea domeniului de masurare, conectandu-se in paralel cu ampermetrul, ca in figura 1.3. in acest fel curentul de masurat se imparte in curentii Is si la, raportul depinzand de valorile rezistentei interne a ampermetrului utilizat Ra sia guntului Rs. I= la +Is (1.9); Presupunem ca vrem sa extindem domeniul de masurd al unui ampermetru pentru a putea masura cu el curenti de “n” ori mai mari decat curentul nominal al acestuia. Rezistenta necesara a guntului rezulta din formula (1.13). I=n*la (1.10); Is=(m-1)*la (1.11); Is_ Ra Ra = =1(1.12) ; Rs = B& (4.19) ja Rae SM crst SD een Fig. 1.4 Diferite tipuri de sunturi utilizate pentru extinderea domeniului de masurare