Principalele cerinte ale reformei

 Accentuarea procesului de descentralizare

financiara si decizionala a institutiilor;
 Cresterea complexitatii activitatii IP si a ponderii
activitatilor cu caracter economic;
 Armonizarea planului de conturi si a situatiilor
financiare ale IP cu cele ale societatilor comerciale;
 Armonizarea sistemului contabil al IP cu
reglementarile internationale;
 Modificarea clasificatiei bugetare in vederea
evaluarii performantelor in utilizarea banilor publici
(bugete pe programe);
 Intoducerea obligativitatii conducerii contabilitatii
de gestiune pentru urmarirea costurilor aferente
programelor prevazute in buget.
Evolutia reformei contabilitatii publice
A. Cadrul international
 Standardele Internationale de Contabilitate pentru
Sectorul Public (IPSAS) emise de IFAC
 Asigura nevoia unui limbaj comun pe care intreaga
comunitate financiara internationala o doreste;
 Usureaza activitatea celor ce pregatesc, auditeaza
sau utilizeaza situatii financiare;
 Este puntea de legatura intre entitatile publice si
cele private;
 Contribuie la asigurarea unei baze comune pentru
contabilitate si raportare in toate tarile, rezultand o
mai buna si mai eficienta analiza financiara;
 Contribuie la reducerea costurilor deoarece
contabilii, auditorii, analistii financiari, investitorii, si
organismele de reglementare nu vor ma fi obligati
sa converteasca sau sa reconcilieze situatiile
fiannciare dintr-un set de standarde in alt set de
standarde.
Aria de aplicabilitate ale IPSAS
 Standarde pentru contabilitatea de
angajamente
 Standarde pentru contabilitatea de casa.

 stabilesc cerinte de recunoaştere, evaluare,

descriere şi informaţiile de furnizat privind
tranzactiile şi evenimentele in situatiile
financiare de uz general.
 sunt proiectate sa se aplice situatiilor
financiare de uz general ale tuturor
entitatilor din sectorul public.
Caracteristici IPSAS
 Converg cu IFRS-urile emise de IASB, prin
adaptarea lor contextului sectorului public,
atunci cand este cazul;
 Trateaza problemele de raportare financiara
ale sectorului public care fie nu sunt tratate
comprehensiv de catre IFRS-urile existente, fie
pentru ele nu au fost elaborate IFRS-uri de
catre IASB;
 Deoarece multe IPSAS-uri pentru contabilitatea
de angajamente au la baza IFRS-uri, "Cadrul
general IASB pentru intocmirea si prezentarea
situatiilor financiare" reprezinta o referinta
relevanta pentru utilizatorii IPSAS-urilor;
 IPSASB a emis si un IPSAS comprehensiv
pentru contabilitatea de casa.
 În 1996, IFAC – prin Comitetul pentru sectorul public
PSC a lansat un proiect de dezvoltare a unui set de
standarde contabile pentru entităţile din sfera sectorului
public, cunoscute sub denumirea de IPSAS.
 Dupa 31 Iulie 1998, PSC a publicat 20 de Standarde
IPSAS de inspiraţie IAS, având la bază modelul de
contabilitate pe bază de angajamente şi care privesc
următoarele domenii:
• IPSAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare,
care cuprinde consideraţiile generale cu privire la
prezentarea situaţiilor financiare, îndrumări cu privire la
structura acestor situaţii financiare, respectiv cerinţe
minimale privind conţinutul în condiţiile utilizării
contabilităţii de angajamente
• IPSAS 2 Tabloul fluxurilor de numerar, care
solicită prezentarea informaţiilor cu privire la
modificarea numerarului şi a echivalentului de numerar
în cursul exerciţiului financiar, modificări grupate pe cele
trei tipuri de activităţi: de exploatare, de investiţii sau
financiare
• IPSAS 3 Surplusul sau deficitul net al
perioadei, erori şi modificări fundamentale
în politicile contabile, specifică tratamentul
contabil al schimbărilor estimărilor contabile, politicilor
contabile şi a corectării erorilor fundamentale
• IPSAS 4 Efectele modificărilor ratelor de
schimb valutare, prezintă tratamentul contabil al
tranzacţiilor în monedă străină şi al operaţiilor cu
străinătatea. Standardul descrie cerinţele ce trebuie avute
în vedere la stabilirea cursului valutar ce va fi utilizat
pentru recunoaşterea anumitor tranzacţii în valută şi cum
vor fi recunoscute în situaţiile financiare efectele
financiare ale modificării ratelor de schimb valutare
•  IPSAS 5 Costul îndatorării, prescrie tratamentul
contabil al costului îndatorării care prevede cuprinderea pe
cheltuieli curente a costului îndatorării, sau tratamentul
alternativ care prevede capitalizarea costului îndatorării
care este direct atribuibil achiziţiei, construcţiei sau
realizării unui bun ce îndeplineşte condiţiile recunoaşterii
sale ca activ imobilizat.
• IPSAS 6 Situaţiile financiare consolidate
şi contabilitatea entităţilor controlate,
solicită tuturor entităţilor ce deţin un control asupra altor
entităţi să pregătească situaţii financiare consolidate
care să consolideze toate entităţile controlate prin
aplicarea metodei integrării globale. Standardul prezintă
de asemenea o prezentare detaliată a conceptului de
control şi modalitatea sa de aplicare în cazul sectorului
public şi oferă îndrumări cu privire la determinarea
existenţei controlului în vederea aplicării standardului .

• IPSAS 7 Contabilitatea investiţiilor în

entităţi asociate, solicită ca toate investiţiile în
entităţi asociate să fie cuprinse în situaţiile financiare
consolidate utilizând metoda punerii în echivalenţă, cu
excepţia cazului în care investiţia este achiziţionată şi
deţinută numai în vederea vânzării sale în viitorul
apropiat, în acest din urmă caz se utilizează metoda
costului.
• IPSAS 8 Raportarea financiară a
participaţiilor în societăţile mixte, solicită
consolidarea proporţională ca tratament de bază contabil a
părţii deţinute de entităţi din sectorul public în societăţi
mixte. Ca tratament alternativ contabil al părţilor deţinute
poate fi aplicată metoda punerii în echivalenţă.

• IPSAS 9 Veniturile din tranzacţii

comerciale, stabileşte tratamentul contabil al veniturilor
din tranzacţii comerciale. Veniturile din tranzacţii
necomerciale, cum ar fi impozitele colectate nu fac obiectul
acestui standard, ele vor fi tratate într un standard separat.

• IPSAS 10 Raportarea financiară în

economiile hiperinflaţioniste, descrie
caracteristicile unei astfel de economii şi oferă îndrumări cu
privire la retratarea situaţiilor financiare a entităţilor pentru
a asigura furnizarea unei informaţii utile.
 IPSAS 11 Contractele de construcţii, aplicabil
atât contractelor comerciale cât şi celor publice asigură
îndrumări cu privire la alocarea costului contractului şi
acolo unde este posibil a venitul contractului la perioada
de raportare în care s a realizat lucrarea de construcţii.
• IPSAS 12 Stocuri, prescrie tratamentul contabil
aplicabil stocurilor deţinute de entităţile din sectorul
public şi face diferenţierea între stocurile deţinute în
vederea vânzării lor în cadrul unor tranzacţii comerciale şi
anumite stocuri deţinute în vederea consumului sau
distribuirii. Standardul nu tratează serviciile prestate
deoarece având în vedere specificul serviciilor prestate de
către entităţile ce aparţin sectorului public ele vor face
obiectul unui standard viitor.
• IPSAS 13 Leasing, este bazat pe reglementările IAS
17 şi stabileşte cerinţele de raportare financiară cu privire
la operaţiile de leasing financiar şi operaţional efectuate
de entităţi publice ca locatar sau locator. S-a decis că
întrucât IPSAS 13 şi proiectul IPSAS privind proprietăţile,
plantaţiile şi echipamentele sunt strâns legate, este
preferabil ca cele două standarde să fie puse în aplicare
de la aceeaşi dată.
 IPSAS 14 Evenimente ulterioare datei închiderii
exerciţiului, (IAS 10), conţine anumite amendamente
cu privire la necesitatea prezentării mediului în care
activează sectorul public. Standardul stabileşte criteriile
ce stau la baza luării deciziei cu privire la necesitatea
ajustării situaţiilor financiare în cazul apariţiei unui
eveniment ulterior datei de raportare.
 IPSAS 15 Instrumente financiare: conţinut şi
prezentare, se bazează pe IAS 32 cu acelaşi nume, şi
cuprinde cerinţele de conţinut privind reflectarea
instrumentelor financiare în situaţiile financiare şi
clasifică instrumentele financiare ca active financiare,
datorii sau capitaluri proprii.
 IPSAS 16 Investiţii imobiliare, bazat pe IAS 40 cu
acelaşi nume, asigură îndrumare în vederea identificării
investiţiilor imobiliare din cadrul sectorului public.
Standardul solicită recunoaşterea iniţială a investiţiilor
imobiliare la cost şi explică faptul că dacă o imobilizare
este achiziţionată costul său trebuie să reflecte valoarea
sa justă de la data primei recunoaşteri în situaţiile
financiare, iar ulterior investiţia imobiliară trebuie să fie
evaluată la valoare justă sau cost. 

 IPSAS 17 Proprietăţi, plantaţiile şi
echipamentele, stabileşte tratamentul lor
contabil, incluzând baza şi perioada recunoaşterii lor
iniţiale, şi determinarea amortizării şi deprecierii lor.
Standardul nu solicită sau interzice recunoaşterea
bunurilor de patrimoniu.

• IPSAS 18 Raportarea pe segmente,

stabileşte principiile prezentării situaţiilor financiare cu
privire la tipurile de activităţi ale unei entităţi din cadrul
sectorului public în vederea evaluării performanţelor
anterioare privind atingerea obiectivelor propuse şi în
vederea luării deciziilor privind viitoarele alocări de
resurse.
 IPSAS 19 Provizioane, active şi datorii
contingente
defineşte provizioanele, datoriile contingente şi activele
contingente şi identifică condiţiile în care trebuie
recunoscute provizioanele, cum se evaluează, şi ce
informaţii trebuie furnizate în legătură cu ele. Standardul
solicită de asemenea o serie de informaţii cu privire la
datoriile şi activele contingente, informaţii ce trebuie
cuprinse în notele situaţiilor financiare în vederea
facilitării înţelegerii de către utilizatori a naturii, perioadei
şi valorii lor.
• IPSAS 20 Părţile afiliate,
solicită prezentarea existenţei relaţiilor dintre părţile afiliate
când există control între ele şi prezentarea de informaţii
cu privire la tranzacţiile dintre entitate şi părţile afiliate în
anumite circumstanţe. Informaţiile sunt necesare în
vederea înţelegerii corecte a poziţiei financiare şi a
performanţei entităţii raportoare.
 IFAC
Misiunea IFAC este
 de a servi interesul public,

 de a intari profesia contabila la nivel mondial;

 de a contribui la dezvoltarea unor economii

internationale puternice prin initierea şi
promovarea:
 aderarii la standarde profesionale de o
inalta calitate,
 progresului convergentei intenationale a
acestor standarde,
 dezbaterii problemelor de interes public,
pentru care experienta profesionala este
extrem de relevanta
 Membri

 Peste 163 de organisme membre din toate

zonele globului,
 Peste 2,5 milioane de contabili persoane fizice
ce activeaza in domeniul public, industrie,
comert, educatie.
 Organismele profesionale menbre, au si ele ca
obiectiv promovarea calitatii, experientei si
integritatii profesiei contabile.
 Are o sustinere internationala ampla
 CONSILIUL PENTRU STANDARDE INTEMATIONALE DE
CONTABILITATE PENTRU SECTORUL PUBLIC (IPSASB)
 Infiintat pentru a elabora standarde contabile de inalta
calitate pentru a fi utilizate de entitatile din sectorul
public din intreaga lume pentru intocmirea situaţiilor
financiare de uz general.
 funcţioneaza ca organism normalizator independent sub
auspiciile IFAC.

Obiectivul IPSASB
 este de a servi interesul public prin elaborarea unor
standarde de raportare financiara pentru sectorul public
de inalta calitate şi prin facilitarea convergentei
standardelor intemaţionale şi naţionale, astfel crescand
calitatea şi uniformitatea raportarii financiare la nivel
mondial.
 IPSASB
Işi realizeaza obiectivele prin:
 Emiterea Standardelor Internationale de
Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS-
uri);
 Promovarea acceptiirii lor şi a convergentei
internationale cu aceste standarde; şi
 Publicarea altor documente care ofera
indrumiiri privind problemele şi practicile
raportiirii financiare in sectorul public.
Comitetul pentru Sectorul Public (PSC)
Dezvolta programe în scopul îmbunătăţirii
managementului financiar al sectorului public
şi al contabilitatii, inclusiv:
 dezvoltarea standardelor de contabilitate şi de audit
şi de promovarea acceptării lor;
 încurajarea şi facilitarea schimbului de informaţii
printre membrii organizaţiilor profesionale şi alte
părţi interesate.

• Are autoritatea de a emite, ca reprezentant al

Consiliului IFAC, hotărâri privind
contabilitatea, auditul şi sistemul de raportare
în sectorul public.
 Alte reglementari internationale
 Regulamentul financiar al UE nr. 1605 – 2002;

 Regulamentul Comisiei Comunitatii Europene nr.

2342/2002 privind reguli detaliate de implementare a
Regulamentului financiar aplicabil bugetului general;

 Standardele Sistemului European de Conturi (SEC ’95);

 Manualul privind Statistici Financiare Guvernamentale;

 Regulamentul Comisiei Europene nr. 2909/2000 privind

managementul contabil al activelor fixe ale CE;

 Reglementari internationale ale finantatorilor;

 Cerinte de raportare ale BM, FMI.

B. Cadrul national
Planul de actiune la Guvernului prin Programul pentru
2000-2004 cuprindea restructurarea contabilitatii
sectorului public prin:
 Imbunatatirea clasificatiei bugetare
 Stabilirea prioritatii clasificatiei economice fata de
clasificatia functionala si institutionala
 Suplimentarea contabilitatii pe baza de numerar cu
contabilitatea pe baza de angajamente.
 In vederea realizarii conformitatii cu metodologia ESA
95, MPF a promis contabilitatii de angajamente la nivelul
sectorului public din Romania incepand cu anul 2003.
 In trimestrul IV 2002 MFP promitea sa pregateasca:
 norme privind contabilitatea sectorului public,
 Norme privind organizarea si managementul
contabilitatii activelor institutiilor publice,
 Planul de conturi pentru institutii publice
 Norme privind reflectarea in contabilitate a
principalelor operatii economice.
 OMFP 1746/2002
 Aproba normele metodologice privind organizarea si
conducerea contabilitatii patrimoniului IP, planul de
conturi si monografia principalelor operatiuni;
 Prevederile se aplica experimental pe un numar de 13
ordonatori principali de credite incepand cu semestrul I
al anului 2003, in paralel cu reglementarile existente;
 Incepand cu 1 ianuarie 2004, trebuiau aplicate la toate
IP.

 OG 81/2003 si OMFP 1487/2003

 Introduce amortizarea pentru a se reflecta valoarea reala
a bunurilor si prezentarea prin situatiile financiare a unei
imagini fidele asupra patrimoniului;
 Introduce reevaluarea prin care s-a dorit aducerea
imobilizarilor la costul curent sau la valoarea de intrare
actualizata
 OMFP 520/2003
 Prevede obligativitatea inregistrarii in contabilitate a
drepturilor si obligatiilor oricarei entitatiin momentul
constatarii acestora.
 OMFP 1025/2005
 Introduce noua clasificatie bugetara, aplicabila din 2006
conforma cu cerintele ESA 95 pentru respectarea
standardelor organismelor internaţionale privind
compilarea şi prezentarea statisticilor privind finanţele
publice, în vederea îmbunătăţirii structurii şi a
transparenţei operaţiunilor desfăşurate pe seama
fondurilor publice, precum şi a angajamentului României
privind implementarea acquis-lui comunitar în domeniul
finanţelor publice, asumat prin documentul de poziţie la
Capitolul 11 - Uniunea Economică şi Monetară.
 OMFP 1917/2005
 Marcheaza trecerea efectiva de la sistemul de
contabilitate pe baza de numerar spre cel pe baza de
angajament, incepand cu 1 ianuarie 2006.