UNITATEA DEINVATARE..

a

ARGUMENTAR l. ,,"1 OGJ ~ATl1RALA

Oblcctivele unitalii de in iitare4

,--------------------------

l.lntelegerea.siaplicarea notiunii de schernatizare ill rnodelarea realului in situalii diverse

db: COn1ll11 icare

.2 .Id ent i fica rea si in tern a Ii zarea sranl1.l ard e lor eo l'T'C ntci

4.1. Lugica limbii naturale

l.iml ajul are I )gica ~<1' proprie. propriile sale reguli (aproape iurposibil de forrnalizat). Aceasta logidi a lirnbajului. l1LTinilalugictl naturol«. esie iroductibila 1;:1 lc gica rnalernnticd. dar C lHlputibilu' ell ea.

De fapt toaie rationarncn tele nnast 1'1:: SLI n t expri 111 ate i ntr-o Ii 1,"1 bil natu rala ~ i 111 acelns: Ii mp majori tatea u l i I izarilor 11111 ba] lil u i natura I sctua lizeaza un an LI III i l ra] i 0 nam en t.

, rgumeruajia estc analizabila in cadrul logicii di 'Cur .ivc, altlel 1>pUS n logicii proprii structurilor discursive. Illgil'.a numita pertinent {ogiccl-p;'O('C' .. peruru i:l fi distinsa de togica-sistem (a sisternclor logicc).

Dact'l proced II ra logica lnseamnii calcu r .de 1<1 adevar la adevar. logicn uaturala 1llsealnni'1' generate de schematizar) validi: prin intermeeliu! diseursului,

Dejihi(e

lnfrastrurntruui de interactiune ca rcalitatc ji mdu me fII 10 Iii a limbcijului, . U',f!.llll7ellWfill l~/'()p/{,ya ,dl! locutor interlocutorului s{1i./ (r '01 sat! 1'~1'nW!) inse m1J1Q o schemutizare. un nticrounivers a cdrui autonomie J'e!at'h'i1 tin> elf! fCIp/lii !Co 1/1'1 ,'olt{illl{f este ii1se/wtclbi! d~ form« s I, d.epemlew(, de mudelu! mental Cit interlocutorului. 'de coo rdouatu lc contesmlut,

;\rgu rncntarea en el nbora re d iscursi vaaorna I iD:azi'i .:. pmprieLfi\i de cOl!/'enlci~i

.:. proccdee de in/eren{fi, jllsl(/ican/ ~it':'p.fica/'(!,

Argumenrarea prcsupune

.:. ('OI'lIP(I/1('111l7 wn:ialii (irrseparabilfi de situatia de cornunicarc ~i stntutul social al pan iclpantilorl ~i

.:. n CI'lmpOIuultti cognit ivti (supra i nd netic, deductic, analugic, mctafora \,

HD

.:. :In aceasta perspeetiva a argumcnta inseal11J1a a cauta sa determini auditoriulsa facs 0 anum ita actiune (producerea sau btocarea unui compcrramenr), sa-~i forrneze sau sa-si transfo nneo opinie;

.:. argurnentarea este totdeauna constrnita pentru eineva, spre deosebire de. dem onstra ti e va lab i J a. pernru oricine .

• :. Ea este un proces vi rtual dialogic (d. J .8. G rize, 1981).

Jean Blaise Grize

D iscursul cotidian (.I. B. Gri ze, 198 I: 8). material izare ernblematica a I'ogici i naturale se caracterizeaza pri n urrnatoare Ie trasaturi:

..:. discursul se edreseazs unui i nterlocu lor anume: .:. este general in situatie;

.:. este 'Lin discurs de actiune:

.:. v j zeaza .doar 0 vaf d idate 1 ocal A..

4.2. Conceptul de schematizare

In viziunea &GoJ'ji elvetiene (J.B. Grize, G. Vignaux inter alii) discursul este i nev itab illegal de

~:. sisteruul simboiic al unei l'irnbi naturale ~i ·:·si,tllalia verb i ri i.

Ancorarea iimbii 111 vorl1.irese realizeaza prin lntermediul schematizarii ca model al situcuiei in care este general discursul,

Realitateanu este obicei al vorbirii dedil in maSLlI'J in care este prezentaLiL

De aceea schematizarea este 0 {. forma-sens.

• lurne reprezentata ~i prezentata,

'-- produsa de activitareasubiectului vorbitcr ~i ,i. Q{i€liHat3 in FUr-lqie de sinraiie.

Dejinitie

Ea este din PUl1Cl de vedere cognitiv tnodelul. reulHtl[ii decupaie sf In acelas! limp modelu! utilizutorilor !}'focieiu/uf "unt bine cunoscute incidentele genurilor. nivelurilor de accesibilitate: discurs de vulgarlzare IvS! dlscurs de specialitate asupra schemutizarii oferite,

in schematizarea argumentativa ratiunea nu se separji de afecr. niei teoria de practiea,

Precizare

Sum bine cunoseute incidenjele ,gel'1u rilor, n iveluri I or de acces lbi litate: dlscurs. de vulgarlzare 1\/51 dlseurs de special irate asupra schemafizari i oferite.

Schernatizarea este efectul:

• aperat itior discursive a Ie subiectu lu i 111 dimwniu/ lexical (seleetie, restrictie, modal izare: asumare Ivsl non asurnare a discursulu i):

• operatiilorlogice: de inferenta, deducjie, inductie, analogie,

Construirea unei scheJnCfliztiri valide presupul1e ,0 determinare progresivtl reghlta de principiul coereniei.

Schemaiizarea eel perspect i1'flasupra 5i tuatiei ,I nclude: .:. 0 anum ita i magi ne a i nterlocutosu lui .

• :. ecoul d iscursu rilor anterloare (a se vedea ponderea Tntertextu] u i preluat ludic sau polemic in motto-uri de lucrari, titluri de prcsa, de emisiuni radio)~i chiar

.:. anticiparea d iscu rsurilor posterionre ..

Schemat izarea construieste ,deCQI1SlrLi ieste 0 I Lime. cu aile cuvinie transferma.

Ilustraiiprintr-un discurs (fragment de discurs) tlc.eaL~·td op;nW

"Sehematizarea 1~icdI1S1rllies~~ prcgresiv micro-universul. ceea ce inseamna ca prernisele nu sunt neapara; furnizate de la inceput, c'i'j obiectele discursulu] nu all aceleas! proprietat! In Ineeput ~i pina 11:1 sfdrsit" (G. Vignaux .. !976° 21),

Georges Vignaux. reprezentant aHituri de Jean Blaise Grize al Scolii de In Geneva -directiN logici i naturale

Daea pe parcursul dernonstrarii teoremei lui Pitagora eonceptul de iriungh: nu vari aZ8,CtI lpabil itatea I ui Dreyfuss IlU rnu i existfi la sffir~ihJ l.argumentari i din "J 'accuse", altfel spus schemarizarea schimbs perspective as~ipni unei siHla~ii,

TemG d~refleefie

Amfir7li{t-va un film care F-a impresionat prin capacitated unui tnemhru al jlJ!'i!.thd de a schiml)C'/ apticu ts! III _fil}{.(l decizio) ce/(Jlkll(i jUi'CJ.f,I' prfj'ind vinovatia/nevinovdtia persoanei inculpate. Evident/afi cdteva detalii can: all schim{jdll .,focalizal"ea'·

4.3. 'I'riada schematiza I'e/justifica re/orga nizare

4,3.1. Sc hem a tiza rea sio pera ti j Ie de d etc rm ina re

Sche 111 at izarea a pare d rept rezul rama operati i lor' de dererm i nare:

i) operalii constitutive ale obieetelo» (rematizari, locallzsri ale obiecrelor Intr-un preconstruct):

"Noi nu suntem mineri, 11 i~i n LI put.enl amen i nta cugreva generala. T 0;[ ce putern face e sa starn ore in sir pe la usileinstitutiilcr de resort. in speranta cii se va lndura cineva sa. ne asculte". Astfel glaSUtfl.l1l urma ell dCHfU si!ipUiiH811i, unul d intre tided i organizati ilor de pensionari, inforrndnd di batran ii sunt decisi sa p icheteze ziln ic sed i ile Guvern ului $i Patlamentu lui, P~Ii1~ c{h~d cineva sc va impiedica deci si Ii va hags in seama." (Lelia Munteanu, Aaevdr1(1., 23,02. ! 999);

.j i) operati! de predica; iCCfll'C i nrroduc lactualul, eveni men tialul corelat a b iecte lor se I ectate:

"Dupfi .0 lntrevedere cu usile lnchise. penslonarii all pJeGat de la Palatul Cotroceni(i;;oeotj>ati de prernlsiuni, Pentru ce s--a pus chezas dornnu'l Emil Constantlneseu. hotflral SfI ofere "·0 pl"olec:~ie socialh reala celor varslhici"'

dupa C_lI m se arata in comun icatul birou lui de presa HI Presed in ~iei ,) Domnia sa ,(1 promis 0 indexare lunara a pcnsiilor erc.:

li i) operatii de res! ricti« care marchenza dhn pul in care aqi{)ne~17i1 pred Lealia asa cum este Jorni LI lata de loeutor. Cuantifica tori 1 (lo\i. reate. 11; m ic. n iciunu l) ~i rnor ferncle de timp. srati u, ci rcumstante etc. srrnt o peratori i predilect: de restrictie:

"Cu caleva 7j Ie inainit CR, prosed I n tele Ro III £1!1 iei !jil-~i rosteasca pe Dn~1,u I mnional de te!eviz-iune celebrul mesa] pcntru pensionari, earn 1:;1 ~w?i ora (1 biilrall ica ell un cojoc peuosi t povestea, ~ icux i me le ei l()~neal:l tristca n j~Le bani de cosciug .. .' (Lei ia Murneanu, Adcvarul. 1.1.01.1999):

i v) operati i cia madolizare i nd idind tipul de nsu mare a prcd i rati ei de catre lecutur:

HE .:ll"e~1 .de ,creL!ut Cfl, ro l~lSi fl,_d LI-$ i intreaga inn W;:IWt. presedin tele lilri i va reusi sii determine peste nonpte accclerarca rcforrnei .. lnsanatosirea cconemiei, premise fa_'ra 'de care in Romania nu se poate di$cu(.a despre prorectie sociala" (Lelia Munteanu, ibid).

4.3.2. Functia de justificare a limbajului

Schernntizarea d iscursi va cste C fcCI ul a JOlla tipuri de constrangeri:

• con slri ngeri ill lerne (v ,i zfindr.:,{)€ren! a d i SoC II rsu lu i) . .:;i i

.!,;OI)SLrlllgeri externe (legt1le de prezenta il1l~rlf)cul0t:LlI~lf - M.

Tutcscu. 199-8: 92).

Prezenta interlocuroru Ill; poaredeterrn ina fie

'. a{!opta,rc;,pll1ei strategt) de explicare

(in situati a incare SI.! presupune di B va ad resa Intrebarea i nccenla <1

copilului "I' ' . T). fie

.. actual izurea unei ,_\;trah!Kii d&jtlSiftlcul'e-

(111 cazulIn care A se vade somatde B s5 r5spllnd& la Q intrebare de .geuul

.< ) I Vd ill" T' seu mal general "1 , F).

Deterrn i nata de prezen (.1 rea W sau vinlii-1 Ii!! a ill ter I (H': \,1'[(16 \,( )j~. IUS [i lie <:I rea insereaza:

.. la/He ,)'i com'!a{lli"i.

" te:« ~\:i modele.

• i'n(rehal'; .)'i injm1c rh iii I,

" analogi! siopoziiii.

.. defini/.ii (de la cele descri ptive care preei z.c!1::di scnsul UIlLI j cuvdnr Intr-un anum i L medi II ~i la Llll momem .dLit.la cele meta lorice iH·IIl101"(}(ISC In d iscursu I didactic. de vulgari tzare. dar ~i in mass-media),

• recursul la ouioritate.

in cazul intrebiirii ri injonctiunii participarea interlo utorului te clar stirnulata prin stFategialan~ai'ii problemei (questio) careia destinatarul 1i vada un raspuns mental (i) sau act ional (i i):

i) .Arestat la 'I'D ianuarie 1,997 .. Cozrna a rost. acuzat de uhrninarea pu teri i de stat .. ."

ii) F~n1ilia. celula de baza a societatii Jos Cl.l familia !: Ce-a facut farnilia in ultirnii cinci ani? Te-a asteptat ClJ peisajulI ej acru, cornpu din nevasia ClI bigudiuri sau barbat in pijama ~i copil b§ztiit. scarf de seara, cat sa-p stri cheful $i sornnul ~i visul " ..

Dec; cum spuneam jos ell familia (",Palla cand divortul ne va desparti' - 'ational. 13 .05.1, 998).

4 .. 3.3. Functia de organizare, Coerenta.

in sJlh'$it jim't.:.'JiCl de orgonizare coreleaza intre ele prcpozitiile si .obiectele conform principiului

• coerentei textuale ( regu I ile de repetijie, PI' gresie. non contradictlc ~i relatie) ~i al

• ordinitclasice (exordi Ll111, propos itie, narratio. eonf rmatio, refutatio, peroratio).

Oat Hindea orice discur presupune irnbricarea realului lingvistic si a celui ideologlc (ln ensul larg de articulate a univcr ului semantic c lectiv ) devine fundamental pentru analiza .discursulul sa coreleze aceste clOLlS' dirnensiuni 11111'-0 eonstructie

•

tematizatd. consi 'fentif.

pertinenui. i.e ... coerenta,

•

•

Coerenta concept ehete aldlscursulul

Dcparte de a f dobandi t 0 stabi t i tate no] ionala corrceptul de coerenta ste totusi U IlU I din ccnceptele cele rrrai frecvent uti I izate 111 cercetarea actuala.

Dupa ce secol de-a randul til logia, retorica au prom val 0 atitudine anallti a de detaliere a diverselor componente irurapropozititmale ~i intrafrastice, lingvistica moderns 0 re impt nevoia de a ab rda .\ 'I'd " tM.

harolle . 1978, Beaugrande & I re 'IeI', I <)81. an Dijk. I q17 etc.).

C GB renta .) i co rziune

Ccncurata tie alte netiun] (coeztune, LlI1iLUle 's'emalll.ica)', coerenta ,'1-:1 impus (1 data ell abordarca texrului eLi ajutcrul vgrnrrmticilor texurale jW. Dressler, 1972. T. all 0 Uk. 197:2 etc.),

Desi uni! cercetarori uLiliz'~a.za nediderentiat conceptele de cuezlunc :;;1 coerenta (W. Dressler. M. harolles), om rezerva cocziunii dorneniul sintaotie al conexlunil explicite (rna] ales i1ltrapoLi\li inale) ~i ~(le'ren\ei dorneniul conexlunii irnplicite. adesca transfrastice ell incluziunca coerentf =:J coeziune.

De asemenea trebule menliouat f'artu1 ca ceea ere unui individ l'j apare C~I perfect coerent poate rl considerat de un altul drept lipsit de coercnta, dat fiind ca ei nu dispun de al:e,la~i set le cunostinte enciclopedice C·bal:kgrquI1d knowledge").

Ceca cc ii apare cocrent emitatorului pomesa-i para receptorului incoerent (de pildii un text de manual cu prea rnulte cunosilnje irnplicite), situatia inversa f ind de asernenea pcsiblla (un te L incoerent pentnr em i [all'll" dev i Ill;' coerent pen tru receptor - 0Qllv~i·:-iaria psi hanal iti ca).

Aun~ i land doua n i ve III ui de organ izarc Lex lualu (m icro- ~i rnncrostructrura lid). 'M. Charolles forrnuleaza patru reguf principale pentru aceste UOlia ipostazc ale coerentei.

Regulile cueretuei

(A) Metaregula de repel iue (condi tie necesara. nu ,~i su ficienui pentru ca 0 .sec yen ta sa fie aprcciata drept coerenta) e::;te <jctu,,11l7.11a de

• prorrorninalizari. (Domnul director. .. Domnia-sa)

• r ferentializari contcxtuale (Domnul Miha! Popescu ... Dorrmul director)

• substituti. lcxicale (inelul.Lpretioasa bijuterlc)

• re lati i referentiale In con r 1"111 i rate ell errcicplc ped ia (N icolae

t.':au~escu ... marele carmaci ... prirnul arhitect 3'1 tfl;rii, S'UI Miron COsllH1.. .. Lu eafarul huilei)

llustrare udec: 'orii

i) AjZw!I1{H pc care-i slrill1gc pamfinwl patriei noastre sum nurnerosi. c~illd tree Inl:'aillp ienni! din ucestia (S()/IIe>~ul, Crlsu}. MUFe:pt!) l~ i lirrge~(':aib I ile. In scopul I!vil.ilrii inundaliilor, uceste i'e/ill:] all fest canalizaie ~i indiguue ( ieografia R., . R. - clasa a V III-a, 19'88: 6.6)

Corefe.l·il'1~ii incorecra

Ii) Parten centrula a Australiei are ap.: curgatoare nurnai In tirnpul pluilor. iur ill restul tlmpului seaca, (Geografia clasa a VI-a. p_ 1 j I)

(8) A;fulctregula de progresie prevcde inrroducerca in Illl!i,nlLlixcauis<!:lIl"si,f{l' a II nu j raport optim Inlh,~ Lellla (subiecnsi rcmfi (prcdicat), in Ire cont i IlU i tatca terneisi progresia remei (succesiunea de intLilllplari).

Un tex [ nu poaie repeta Ie inf nit propria sa substanta, dar 111 i:: I n \1 IJlj~lJe construi.o pregresie doar dill perspectiva ernitatonrlui, fcnornen cure in d iscursul didactic III sea 111 nli noncoerenja sau pau78 111 inte] ig i bi I itatea textuala).

Astlel in:

i) Zona solurilor de silvostepa esre tbrrnalji d i 11 ~l~1J-numi rei e cernoziornuri spalnte (levigate) {Cillogn'{/ie, clasa 11 Vlll-tl.198:8: 87) g losarea unu i tcrrnen rneruforic (spalat) eLI Lin rermen rchni C:lhSD hn lleCUIlOSCUL, dcparte de a Iacilita elucidarea, Iace textul :;;1 mai eli igmatic.

i i) Foarte raspancl ite SUTll so I uri Ie podzolice (spodosoluri) (i d. p. 83). ill care a m b i i termen i ra ma·n n eex pi i cati, neurmaud Pi it i 0 para f'n,'iZfl, 'e xp I ic a t i va S~ u de lin itiona Hi.

((_,),I\deh.rregllia de l.I()ricoJJirudh', it.! prevede cu. spre a ft coerern. lin text nu trcbuie sf! irnroduca ill dezvolrarea sn nici Lin element carcsa co mr"lziC,71 0 secventa anterioara saw un conti hut ded uctibildin ea prin i n l~rc:n1a'. Peniru acest principiu de, corectltudine sunt rare cazurilede disfunctie .

Iiustrare- i/cJgism

.Y este celibatar. lnfiecare dinlinl/ofti R(){i'{J ii C11III)'t7l'ti :::'i~lnd {7l'ejr. rcil.

(D)NJt¢.laregula de reit'J{ie. de l111turil esentialrnentc PI·8g1118Lica. se rcl~ftl la Iaptul en acjiuni lc. even imcntele evocate trcbu ie sa fiecongruenie si percepute ca atare de interpret ~i.; aLiullgal11 noi, congrnenre din punctul de vcdere ::11 n i-v.elliri lor d iscursive.

Nivelurile sau registre!e limbii sunl legate de diferenilerea ~llt:ialf-i (lirnba] standard/vs/lim baj popu lar/vs/argnu) ~j runqionaia (I'i mbi'lcolTlll n:iii, li rnha] tehnico-stiintific. acadernicetc.) a lirnbii.).

Construirea unei schernatizai-i COCPClltC [HI se reduce la tl $impltl chestiunc 0ogniliva, iar ~g3lldircu IlIJ sc rezuma la dimcnsiunea iagica, a~t1 cum consuna recent lin specialist ~1' prupos de Fr,an:ynifie Dalto-"] )11· analist trebuie sa vorbeasca lmha pacientiior sat'.

Deci intelegerea ~i acceptarea unei sc hemaliziil"'i esie I~ll: i'l j lnti:i' de suprapunerea un iversurilor de .d i scurs si a un iversuri lor de cred i I1\B_ (R.M'<1rtin, 1983). ahfel spus de imparta~ir~a acclorasi "grile" sau eutomatisrue de g[)ndire.

Chiar II distinctie fundamentalaa gramaticii traditionale, cum <II' Ii cea lntre CI.)O.i'dOIl2re $i su borclonare C<:ll'18ta ,0 i nvestire argu mentativ ... discursive (cf :1. H. Grize):

• coordonarea apare legaLs deexigenl<L descriptivn a locmorului. ·subordonurea de ex igcnta pn le III iea a i I1lCrlOClILO rul u i (real ::;<l~1 vi rtual).

4.4. Teatra litarea .lrgu men. tiirii

Discursul ,<:lr:gwmeIHatjv este 0 "mise 'ell scene". Inscrisa Irnr-o teatralitate sociala deterrninata (dc 1"0 Iuri ~i actori) - c r_ G. Vig1l3UX, 1979: 71). D iscursu I <1 rg urn entat i, v este nta i d egra h iii tea LCII decal g enrn ell' i e, construe ~i.t: rigu r()flsfll ernblerna sa este Calderon ~j Ill] Euclid.

B. Brecht afirma ca spectacolul l'ara participareu aCLivil a spectatorului este 'do;(w pe j umaraie spectacol, Or, argurnen tarea este IbCTiHli ev identiesea spectacularu 1 u i. scopu I sau nefi i nd de a constru i '0 reprezentnre fidela a real iliiti i, ci den asigu ra coeren (a unei anurni te reprezenrari peniru U 11 lector "model" (illscra[ prin interogatii retorice. nega.!ii I~olemice!?i tome forrnele etercgen ita t i i discursive).'

Pri ntre dedublaril e posihi le ale i nstanjci cnu ntiarive (cf A uth ier-Revuz, 108<-1.: 104-10S) suscepii hlle SB ··i n!eqwlez~·'inier.1{)tlllnriL ni S,(1 pare uti I sa mcntionam:

• prezenta unei alte lirnbiC'veni. vidi, viti" ... to be or not to be" ea punct tie plecare Intr-o argumcntarc confinnativa sau pnlernica in raport ell iruertexlul consaerat):

• altregistru dlscursiv: famillar, pedant, infanti] etc.;

• all tip de d iscurs: tehnic, politic. feminist:

• aft cuvdnt intredus sub sernnul rezervei fOX. data se poate Spline <1;-;a"I.~ll czitari j ("X sal! 1113 i degraba Y"), (1 I rcctifioari i C· X,era sa spun Y")~

• <:IlIa instants, interlocutorul. d i ferit del ocutor !;Ii in acltastncali tate susceptibi I de a !luil~~cl cge {"daca il1~e!egi ce vreau 'Sa spun". "daca-rr: i permiieti sa folcsesc aceasta expresie"),

A eeste "corpuri straine" accen tueazn prin pregnanta n.lrlllUlei ceea ce Nietzsche Ill11T1CU forta-Kraft a lirnbajului. fnr!5 care csie de lupl esentasa.

Functia teauala inseam na pe Iflnga rnodelarea inierlocu torul u i. Ii bertaiea suhiectului de ~i .construi :;;i deconstrui relatiile lntre evenlmentelc inircduse progresiv (G. Vignaux, 1976. 77) ..

Concluzii privind. 10 ,'i(i~:tl lie.1 (01 /I:ella

predeosehi reo de logica tbrl11[115. logica naturalt) CO nst i tu i e deci