LABORATORUL DE ERGONOMIE ŞI FACTORII FIZICI

INDUSTRIALI

FIŞA DE ANALIZĂ ERGONOMICĂ A LOCULUI DE MUNCĂ

I. Date preliminare privind caracteristicile generale ale

muncii

1.Nivelul tehnic al muncii

 manual
 manual mecanic
 mecanizat
 automatizat

2.Amplasarea locului de muncă:

 hale închise
 hale deschise(acoperiş, protecţie contra vântului)
 afară(cu adăpost/fără adăpost)

3.Poziţia locului de muncă în încăpere:

 locurile de muncă cu specific diferit care se află în
aceiaşi încăpere (se vor enumera).
 locurile de muncă cu specific diferit aflate imediata
vecinătate.
 raportul d.p.d.v. tehnologic cu alte locuri de
muncă.

4.Gospodărirea spaţiului de muncă:

 amplasarea în spaţiul de muncă a uneltelor şi a
materialelor (materie primă, produs finit, deşeuri).
 mijloace de depozitare
 mijloace de evacuare

II. Date asupra regimului de muncă şi odihnă

 muncă într-un singur schimb ( în timpul zilei)
 muncă în mai multe schimburi (se indică orarul )
• schimbul I
• schimbul II
• schimbul III
• schimbul IV
 pauze impuse de desfăşurarea procesului tehnologic
• zilnice
• durată
• număr
 pauze de odihnă reglementate

1
 • durată
• număr
• repartizarea în timpul zilei de muncă
• conţinut

III. Condiţiile fizice ale locului de muncă

1. Iluminat
o modul de iluminare
o natural
o artificial
o general
o local
o amplasarea surselor de lumină
o luminozitatea este uniformă
o există licărire
o există schimbări de fază
o iluminatul natural este suficient
o intensitatea iluminatului artificial este suficientă
o apar contraste de luminozitate în direcţiile în care se
priveşte mai frecvent
o privirea se mută alternativ de pe suprafeţe luminate pe
suprafeţe întunecate
o la locul de muncă apar fenomene de strălucire (a se
arăta cauza)

2. Coloritul
o Culorile de la locul de muncă provoacă contraste de
luminozitate nefavorabile
o Culorile sunt aplicate raţional d.p.d.v. afectiv
(odihnitoare, plăcute)
o Coloritul are o însemnătate
-funcţională
-de protecţie a muncii

3. Zgomotul
o Sursele de zgomot (se vor enumera)
o Intensitatea zgomotului
• -local
• -general
o Continuitatea
• -permanent
• -inermitent (se va arăta durata)
o Zgomotul este în limitele admise
o Există protecţie împotriva zgomotului
-mijloace

2
 -se utilizează curent
-se utilizează intermitent
-există dar nu se utilizează (cauză)

4. Vibraţiile
o Surse de vibraţii
o Vibraţiile sunt în limitele admisibile
o Vibraţiile afectează:
 întregul corp
 anumite părţi ale corpului
 s-au luat măsuri de protecţie împotriva
vibraţiilor
 vibraţiile puternice şi şocurile sunt suficient
amortizate

5. Microclimatul
o Temperatura aerului este plăcută
o Temperatura suprafeţelor înconjurătoare este de acelaşi
ordin de mărime cu temperatura aerului
o Corpurile de încălzire sunt corect dispuse
o Sunt curenţi de aer
o Au loc alternări bruşte de temperatură (cauzele)
o Umiditatea relativă corespunde cerinţelor fiziologice
o Încăpere umedă
o Ventilaţia este asigurată
-natural
-artificial
o Ventilaţia este deficitară (se arată cauzele)
o Instalaţia degajă căldură
o Există mijloce de apărare împotriva ei
o Se munceşte la temperaturi înalte
 Se asigură aprovizionarea suficientă cu lichide
 Se asigură îmbrăcăminte corespunzătoare
 Se pot propune mijloace de protecţie care să
reducă necesitatea de a suporta temperatura
înaltă

6. Substanţe nocive(gaze, vapori, lichide, praf, scame)

o Surse
o Dacă întrec limitele admisibile, se vor analiza cauzele
o Munca prilejuieşte contactul direct cu substanţe nocive
(se vor face precizări)
o Posibilităţi de a împiedica răspândirea substanţelor
toxice încă de la sursă
o Etanşeizarea împotriva prafului este suficientă
 Local

3
  În vecinătate
o Mijloacele de aerisire sunt suficiente
o Se poate propune o instalaţie de aerisire

IV. Specificul locului de muncă (descrierea maşinii, conţinutul

muncii)

A.Descrierea maşinii

1) Descrierea ergonomică a maşinii

o Marca, tipul, anul construcţiei

o Scopul căruia îi serveşte
o Produsul care se prelucrează
o Sursele de energie

2) Accesul la maşină

o Direct
o Intrare
o Urcare
o Coborâre

3) Spaţiul de mişcare în jurul maşinii

o Este suficient
o Permite o poziţie comodă de lucru
o Permite vederea de ansamblu a maşinii
o Obiectul de prelucrat
o Părţile cele mai importante ale maşinii
o Urmărirea procesului tehnologic de la punctul de
plecare până la punctul final

4) Scaunul şi reazămile

o Aprecierea scaunului

 Amplasarea este favorabilă d.p.d.v. al vizibilităţii

 Amplasarea este favorabilă d.p.d.v al trepidaţiilor
 Poziţia scaunului poate fi reglată în diverse sensuri în
raport cu necesităţile locului de muncă
 Înălţimea scaunului este potrivită
 Raportul scaunului este cu conformaţia corpului
convenabil
 Scaunul are supensie suficientă

4
  Învelişul scaunului este destul de comod (calitate,
tapiţerie,elasticitate, perne)

o Aprecierea reazămelor (pentru braţ, picior, scări,

mânere, etc.)
 Amplasarea este corespunzătoare
 Utilizarea este comodă
 Asigură o stabilitate suficientă
 Sunt sigur fixate

5) Instrumente indicatoare

o Detalii privind tipul, numărul, dispoziţia de maşină sau

tablou
o Caracteristicile indicaţiilor
 Tipul (simbolul, cuvinte, cifre, culori)
 Indicaţii complexe care necesită prelucrări ulterioare
 Indicaţiile sunt vizibile, şi nu necesită măsuri speciale
pentru a putea fi urmărite (schimbări de poziţie, etc.)
o Amplasarea instrumentelor indicatoare pentru
observarea lor concomitentă
o Instrumentele indicatoare sunt uşor de recunoscut şi de
deosebit între ele

6) Elemente de reglare şi de comandă (pedale, mânere,

butoane şi altele)

o Ampasarea
 Elemntul poate fi utilizat în poziţia de lucru corectă
 Este vizibil
 Manevrarea lui nu împiedică desfăşurarea altui proces
de muncă important
o Forma şi mărimea
 Corespund forţei care trebuie aplicată la mânuirea
elementului
 Suprafaţa de apucare este suficientă
 Se utilizază în condiţii de securitate (înveliş izolant,
etc.)
o Raportul cu mişcarea şi efortul
 Direcţia mişcării este naturală
 Amplasarea mişcării este avantajoasă
 Prezintă suficientă rezistenţă pentru o reglare de
precizie
 Mânuirea elementului presupune o solicitare statică
deosebită

5
  Mânuirea elementului impică o suprasolicitare
musculară şi articulară
o Indicaţii de funcţionare a elementelor
 Sunt necesare
 Sunt suficiente
 Sunt vizibile
 Sunt clare
o Elementele pot fi utilizate uşor şi rapid în situaţii critice

7) Raportul între instrumentele indicatoare şi elementele de

reglare şi de comandă.

o Amplasarea reciprocă este logică

o Este posibilă o coordonare a acţiunilor în caz de
observare şi manevrare concomitent

8) Aprecierea generală a instrumentelor indicatoare şi a

elementelor de reglare şi de comanda.

o Aparatele existente sunt suficiente pentru o deservire

raţională şi uşoară a maşinii
o Se pot face propuneri de îmbunătăţire a sistemului de
control şi comandă (se vor specifica)

8) Maşina considerată în ansamblul ei:

o Mărimea
 Poate fi uşor deservită
 Poate fi unşor transportată

o Adaptarea maşinii la transport

 Maşina are suficiente posibilităţi de prindere, tragere,
împingere
 Viteza de transport poate fi reglată
 În cazul în care viteza nu este reglabilă, ea este
limitată
 Maşina poate fi uşor cârmuită
 Greutatea ei este convenabilă
 Este asigurată stabilitatea atât la transport, cât şi la
întrebuinţare

o Caracteristici de construcţii
 Utilajele-accesorii pot fi uşor adaptate, cuplate,
reglate, îndepărtate
 Există posibilităţi de acces uşor la piesele principale
ale maşinii în scopul reglării lor

6
 o Viteza de lucru a maşinii
 Poate fi reglată în raport cu posibilităţile executantului

o Întreţinerea maşinii, reparaţii, instrucţiunii

 Întreţinerea şi repararea maşinii pot fi îndeplinite cu
uşurinţă
 De către executant
 De către personalul auxiliar specializat
 Dacă intervenţiile sunt frecvente (se vor arăta
cauzele)
 Instrucţiunile scrise
 Dacă există (pe maşină, pe tablou,
separat)
 Sunt uşor de parcurs în caz de nevoie
 Sunt corespunzătoare cunoştinţelor
tehnice ale execuntantului

B.Conţinutul muncii (sarcinile şi desfăşurarea procesului de

muncă)

1. Operaţiile de muncă

o Descrierea operaţiei principale

o Caracterizarea generală a operaţiei principale
 Simplă
 Complexă, d.p.d.v. al:
 Stăpânirii uneltelor
 Conducerii şi stăpânirii maşinii
 Cerinţelor de coordonare :
 Motrice
 Psihice (raţionamente, luare de
decizii,etc.)
 Repetativă
 Specializată
o Operaţia principală se compune din mai multe
suboperaţii:
 Număr
 Descriere
 Mod de desfăşurare:
 În ordine strictă
 La libera alegere a executantului
 În funcţie de situaţiile de muncă
o Durata operaţiei principale
 Dacă necesită efectuarea de calcule

7
 o Operaţii secundare
 Enumerarea şi descrierea lor
 Dacă se efectuează în mod sistematic în cursul
fiecărei zile de muncă
 Dacă se efectuează într-o anumită ordine (se vor da
detalii)
 Raportul de durată între operaţia principală şi
operaţiile secundare
 Dacă se efectueză operaţii neprevăzute în mod
curent:
 Specificarea lor
 Apar rar
 Apar mai frecvent

2. Sursele de informaţii

o Informaţii de la obiectul muncii direct

 Pe cale vizuală
 Pe cale auditivă
 Pe cale tactil-chinestezică
o Informaţii codificate de la maşină
o Alte surse de informaţii:
 Orale (se va arăta sursa)
 Telefonice (se va arăta sursa)
 Scrise (registrul de ture, tabele de
parametrii, scheme, rezultate ale
analizelor de laborator, instrucţiuni de
lucru)

3. Recepţia informaţiilor

o Caracteristicile semnalelor
 Semnificaţia semnalelor este univocă (au mereu
aceiaşi semnificaţie)
 Volumul de informaţii este redus
 Variabilitatea semnalelor este mică
 Trebuiesc distinse semnale de intensitate mică
(nuanţe apropiate ale aceleiaşi culori)
 Trebuiesc apreciaţi parametri temporo-spaţiale de
dimensiuni reduse (dimensiune de zecimi şi sutimi, de
secunde şi milimetri)
 Volumul de informaţii este mare
 Variabilitatea semnalelor este mare
o Prezentarea semnalelor sub raportul facilitării de
detectare a lor de către operator
 Contrastul între semnalul şi fondul pe care apare
acesta este avantajos

8
  Există o poziţie spaţială avantajoasă pentru uşurarea
detectării elementelor de semnalizare mai importantă
 Elementele de semanlizare se grupează pe tabloul
corespunzător logicii activităţii
 Structura elementelor de semnalizare este suficientă
pentru detectare:
 Zonele normale de variaţie a indicatorului sunt
marcate în culori
 Indicatorii aparatelor sunt orientaţi în aceiaşi
poziţie
 Există semnale de avertizare (semnale suplimentare
pentru uşurarea orientării operatorului în privinţa
modificărilor parametrilor
 Există becuri care îşi schimbă lumina colorată
când indicatorii variază de la poziţia „O”
 Aparatele mai importante beneficiază de aceiaşi
avertizare
 Există semnale acustice care apar când
indicatorii variază de la poziţia „O”
 Aparatele de control aşezate la periferia
tabloului sunt înzestrate cu semnale
suplimentare acustice
 Există instrumente de afişare grafică a parametrilor
 Beneficiază de afişare grafică parametrii a căror
evoluţie este mai importantă pentru desfăşurarea
procesului tehnlogic
 Este necesară utilizarea frecventă a controlului
manual pentru verificarea semnalelor pentru care
controlul automat al aparatului nu este suficient de fin

4. Situaţii critice

o Ritmul de apariţie al situaţiilor critice este frecvent

o Operatorul are posibilităţi să prevadă apariţia situaţiilor
critice
o Există cazuri în carenu poate fi prevăzută situaţia critică
de către operator în timp util pentru prevenirea ei
o Există puncte de control care cer intervenţia promtă,
imediată a operatorului
o Numărul acestor puncte de control
o Pot apare dereglări concomitent în mai multe din aceste
puncte de control
o Dacă operatorul are posibilitatea de a intervenii în timp
util în aceste condiţii
o Există situaţii critice a căror rezolvare se poate
temporiza în favoarea altor intervenţii mai importante

9
 o Dacă sunt dificultăţi în rezolvarea situaţiilor critice (se
vor da detalii)

5.Planificarea şi controlul sarcinilor de muncă

o Se lucrează conform indicaţiilor de plan

• Trimestriale
• Lunare
• Zilnice
o Defalcarea sarcinilor de producţie se face
• Pe echipă
• Individual
o Sarcina de muncă permite executantului o planificare
individuală
• Indeplinirea sarcinilor de muncă, planificarea
individuală este importantă
 Pentru executant (in scopul uşurării
muncii
 Pentru producţie
o Procesul tehnologic permite muncitorilor să aibă
controlul produsului (relativ la calitate)
• Permanent
• Periodic, prin sondaj
o Modalităţile de control ale produsului
• Senzorial
o Vizual
o Auditiv
o Tactil-chinstezic
• Instrumental

V. Solicitările impuse de muncă

A. Solicitările fizice

1. Poziţia de muncă fundamentală (descrierea)

o Este evitată pe cât posibil mişcarea inutilă a muncitorului

prin mers, alergare, urcare, coborâre, aplecare, rotire, etc.
o Poziţia de lucru în picioare se menţine timp îndelungat
o Această situaţie este inevitabilă
o Este necesară o poziţie a corpului cu solicitarea statică timp
îndelungat ( poziţie aplecată, pe vine, în genunchi, oblică,
pe spate)

10
 o Poziţia care necesită o solicitare statică deosebită survine
intermitent şi inevitabil (se vor da detalii)
o Poziţia de lucru favorabilă pentru mişcările cerute de
operaţiile care se execută
o Poziţia de lucru este potrivită pentru acuitatea şi precizia
cerută de sarcina de muncă
o Îndeplinirea sarcinii nu restrânge neapărat posibilitatea de
variaţie a poziţiei de lucru

2. Solicitarea motorie

o Solicitarea este predominant statică, ea alternează cu :

 Perioade de relaxare
 Efort dinamic de intensitate moderată
o Solicitarea este predominant dinamică, de intensitate:
 Moderată
 Mare
 Foarte mare
o Munca implică o solicitare motorie a :
 Întregul corp
 Degetelor
 Mâinii
 Braţelor
 Braţelor şi trunchiului
 Spatele
 Piciorul sau ambelor picioare
o Munca implică solicitarea alternativă a diverselor grupe
musculare (se vor da detalii)
 Ritmul mişcării este :
 Spontan(liber)
 Impus
 Amplitudinea mişcărilor este
 Mică
 Potrivită
 Mare
o Munca are coordonare motorie specială
o Munca cere o abilitate motorie specifică
o Munca necesită precizii în efectuarea mişcărilor
o Îndeplinirea activităţii presupune antrenarea unor
automatisme

B. Solicitările psihice

1. Solicitările perceptive

 Solicitările perceptive viziuale

11
  Activitatea solicită vederea monoculară
 Obiectul muncii intră în câmpul vizual normal
 Obiectul muncii este aşezat în câmpul vizual:
 Centru
 Dreapta
 Stânga
 Sus
 Jos
• Distanţa faţă de obiectul muncii permite vederea
clară a acestuia
 Munca necesită distingerea cu precizie a detaliilor
cerând apropierea la distanţă mică de obiectul
muncii
 Munca necesită folosirea instrumentelor optice de
mărit
 Intermitent
 Permanent
 Este frecventă alternarea vederii la distanţă cu
vederea de aproape
 Activitatea solicită apreciarea vizuală a distanţelor
 Activitatea solicită aprecierea vizuală a
dimensiunilor şi obiectelor
 Executatul este supus trecerilor frecvente de la
lumină la semiobscuritate şi obscuritate şi invers
 Dacă este asigurat un raport corespunzător între
obiectul percepţiei şi fond d.p.d.v. a:
 Mărimii
 Formei
 Iluminării
 Culorilor
 Condiţiile de muncă favorizează apariţia:
 Oboselii vizuale
 Fototraumatismelor

 Solicitările percepţiei auditive

 Zgomotul total poate împiedica perceperea

semnalelor acustice specifice activităţii
 Atmosfera sonoră permite perceperea semnalelor
acustice specifice unor defecţiuni tehnice
 Atmosfera sonoră împiedică comunicarea verbală
 Munca necesită perceperea diferenţiată a calităţilor
semnalului sonor având o anumită semnificaţie
 Ton
 Înălţime

12
  Intensitate
 Munca necesită o sensibilitate crescută la
semnalele sonore prag (sesizarea sunetelor slabe a
foşnetelor)

 Solicitarea percepţiei tactil-chinestezice

 Activitatea necesită aprecierea pe cale tactil-

chinestezică
 Formei
 Dimensiunilor
 Calităţii obiectului muncii
 Sunt cazuri în care această apreciere nu se face
sub control vizual
 Controlul tactil-chinestezic se verifică prin control
instrumental
Activitatea solicită alte modalităţi senzoriale (gust, miros, etc.)

2. Solicitările gândirii

 Activitatea implică raţionamente simple

 Pentru depistarea defecţiunilor tehnice
 Pentru aprecierea sumară a calităţii produsului
 Activitatea implică raţionamente complexe
 Analizarea şi compararea precedeelor de lucru în
raport cu cerinţele variabile ale sarcinii de muncă
 Generalizarea şi abstractizarea pe baza
informaţiilor recepţionate
 Luarea de decizii pentru rezolvarea situaţiilor
critice
 Luarea de decizii prompte, urgente
 Activitatea necesită utilizarea în afara cunoştinţelor de
strictă specialitate şi a unor cunoştinţe din domenii
înrudite

3. Solicitarea memoriei

 Există elemente în activitatea care solicită cu precădere

memoria
 Memoria este solicitată mai ales pe cale vizuală
 Memoria este solicitată pe cale auditivă
 Activitatea solicită în deosebi memoria imediată pentru
elemente ca:
 Cifre
 Cuvinte
 Propoziţii

13
  Scheme
 Etc
 Activitatea solicită memoria de lungă durată (se vor da
detalii)
 Există sectoare sau puncte de control ale activităţii în
cae munca ar putea fi uşurată prin mijloace
mnemotehnice

4. Solicitarea atenţiei

 Munca implică concentrarea atenţiei în tot timpul

desfăşurării ei
 Este necesară concentrarea atenţiei numai în anumite
faze ale procesului de muncă (se vor da detalii)
 Munca implică distribuirea atenţiei
 Este necesară urmărirea concomitentă a câtorva
elemente diferite
 Este necesară distribuirea atenţiei în tot timpul
desfăşurării muncii
 Se impune concentrarea atenţiei în condiţiile unei sarcini
monotone
 Sunt necesare reacţii rapide în rezolvarea unor situaţii
de muncă care cer menţinerea la un nivel constant a
vigilenţei

5. Solicitări afectiv-volitive

 Desfăşurarea activităţii dezvoltă o stare de tensiune

emoţională
 Condiţiile care generează şi întreţin starea de tensiune
emoţională în timpul muncii
 Condiţiile fizice nefavorabile
 Riscul muncii
 Izolarea muncitorului
 Răspunderea mare
 Relaţiile profesionale şi sociale nefavorabile
 Cunoaşterea de către muncitor a rezultatelor muncii sale

14
15