Analiza economico-financiara – Curs 1

Fundamentele teoretice metodologice ale AEF

Ca mecanism de reglare al funcţionarii, piaţa are un impact decisiv în luarea deciziilor de către
conducerile firmelor privind opţiunile în alocarea resurselor, dimensiunea alocării, marjei concurenţiale a
firmei.
AEF are un caracter permanent indiferent daca se efectuează de un organism din interiorul firmei sau
din afara ei şi nu constituie un scop în sine ci un mijloc pt. atingerea unui obiectiv. Analiza presupune o
metoda de cercetare şi cunoaştere bazată pe o descompunerea sau desfăşurarea unui obiect sau fenomen în
părţile sale componente precum şi pe stabilirea factorilor ce îl determina.
AEF cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de
resurse umane şi financiare şi a rezultatelor obţinute.

Tipurile de AEF întâlnite în activitatea practica sunt variate şi în funcţie de diferite criterii sunt:

A. După raportul intre momentul efectuării analizei şi momentul desfaşurării fenomenului avem:
a). Analiza postfactum / postoperatorie a activităţii desfăşurate;
b). Analiza previzionala.
B. Din pct. de v. al urmăririi insuşirilor esenţiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor:
a). Analiza calitativa;
b). Analiza cantitativa.
C. După nivelul la care se desfăşoară analiza:
a). Analiza microeconomica;
b). Analiza macroeconomica.
D. După modul de urmărire în timp a fenomenelor:
a). Analiza statica;
b). Analiza dinamica.
E. După orizontul de timp pe care se desfăşoară analiza:
a). Analiza pe termen scurt;
b). Analiza pe termen lung.
F. După criteriile de studiere a fenomenelor:
a). Analiza economica;
b). Analiza tehnico-economica;
c). Analiza socio-economica.
G. în funcţie de delimitarea obiectivului analizat:
a). Analiza pe ramuri;
b). Analiza pe unităţi organzatorice;
c). Analiza pe probleme (cifra de afaceri,...).
Procesul de analiza are drum invers fata de evoluţia fenomenului studiat adică porneşte de la
rezultatele procesului încheiat către elementele şi factorii care îl determina.

Etapele efectuării analizei sunt:

1. delimitarea obiectului analizei;
2. determinarea factorilor şi a cauzelor fenomenului studiat;
3. stabilirea corelaţiilor dintre fiecare factor şi fenomenul analizat;
4. măsurarea influentelor elementelor sau factorilor;
5. elaborarea concluziilor şi aprecierilor;
6. elaborarea masurilor ce constituie conţinutul deciziilor.
Funcţiile AEF:
1. informaţionala;
2. de evaluare;
3. de fundamentare a deciziei;
4. de realizare a cerinţelor gestionarii eficiente a patrimoniului (la regii autonome) şi capitalului (la
societăţi);
5. de realizare a conexiunii cu mediul exterior care presupune analiza relaţiilor cu băncile, furnizorii,
creditorii, bugetele.

Factorii care determina schimbări de stare în funcţionarea microsistemelor sunt grupaţi în funcţie de
anumite criterii După cum urmează:
Criteriu Factori
tehnici
A După conţinut organizatorici
economici, sociali, politici
cantitativi
B După caracterul lor de structura
calitativi
cu acţiune directa
C După modul cum acţionează
cu acţiune indirecta
dependenţi
D In funcţie de efortul propriu al firmei
independenţi
interni (endogeni)
E După cum e situat izvorul acţiunii
externi (exogeni)
simpli
F După gradul de sintetizare
compuşi
previzibili (cerţi sau previzibili)
G După posibilităţile de previziune
imprevizibili (direcţi sau aleatori)
fixi sau constanţi
H După dependenta de variaţia fenomenului analizat
variabili
dominanţi (=cheie)
I După intensitatea acţiunii
secundari
de durata
J După durata de exercitare a influentei
tranzitorii
independenţi
K După modul în care contribuie la obţinerea rezultatului
interdependenţi
pozitivi
L După sensul influentei
negativi (indiferenţi)
cu mărime determinata
M După tipul de legătură intre factori
cu mărime variabila a influentei
specifici aprovizionării, prestării
N După stadiul circuitului economic
de servicii sau distribuţiei
controlabili
O După posibilitatea de verificare a acţiunii lor
necontrolabili
Radiografierea activităţii firmei e condiţionată de sistemul de indicatori şi de capacitatea informaţionala a
fiecăruia.
Sistemul de indicatori poate fi grupat astfel:
1. Indicatori ai potenţialului tehnico-economic:
a). Indicatori ai capacităţii de producţie sau de prestări servicii;
2
 b). Indicatori ai imobilizărilor;
c). Indicatori ai activelor circulante (volum şi structura);
d). Indicatori ai potenţialului uman;
e). Indicatori ai capacităţii de cercetare.
2. Indicatori ai potenţialului financiar:
a). Capitalurile;
b). Patrimoniul net;
c). Fondul de rulment;
d). Lichiditatea;
e). Autonomia financiara.
3. Indicatori ai rezultatelor economico-fin.:
a). Cifra de afaceri;
b). Valoarea adăugată;
c). Profitul.
4. Indicatori ai eficientei utilizării potenţialului tehnico-economic şi financiar:
Ca; Q; Pt
a). Rata de eficienta a mijloacelor fixe: *1000 ;
M f
Ca ; PA
b). Rata de eficienta a activelor circulante: ;
Ac
c). Viteza de rotaţie a activelor circulante;
d). Productivitatea muncii;
e). Ratele de rentabilitate;
f). Rata de eficienta a cheltuielilor.
Metode şi tehnici ale AEF:
I. M. ale analizei calitative (comparaţia, diviziunea şi descompunerea rezultatelor, gruparea, generalizarea
sau evaluarea rezultatelor);
II. M. ale analizei cantitative:
a). Metoda substituirilor în lanţ;
b). Metoda balantiera;
c). Metoda corelaţiei;
d). Metoda calculului matricial;
e). Cercetările operaţionale.
In AEF utilizam ca surse de informare sursele din interiorul firmei bazate în special pe situaţiile financiare şi
surse din exterior.

Analiză economico-financiară – Curs 2

Analiza factorială a cifrei de afaceri (CA)

CA reprezintă suma totală a veniturilor obţinute din activitatea comercială într-o perioadă determinată.
Producţia exerciţiului / prod. globală –> indicator care dimensionează întreaga activitate a firmei pe o
perioadă determinată.
Valoarea adăugată –> indicator valoric care exprimă capacitatea firmei de a avea bogăţie.
Perioada
Nr. Perioada
Indicator Simbol precedentă
crt. curentă (1)
(0)
1 Nr. mediu salariaţi N 170 200
2 Producţia exerciţiului Qe 1598 1700
3 Cifra de afaceri Ca 1582,02 1649
3
 4 Productivitatea muncii Qe N 9,40 8,50
5 Gr. de valorificare al Ca Q
e 0,99 0,97
producţiei exerciţiului
6 Valoarea medie a activităţii M f 140 144
' '
fixe: productive M f Mf 98 108
7 Ponderea activelor fixe '
productive M f M f (%)70 75
8 Gr. de înzestrare tehnică
Mf N 0,8235 0,72
9 Randamentul activelor fixe '
productive
Q e M f 16,3065 15,7407
Modelele cu ajutorul cărora se realizează analiza factorială a CA sunt:
Qe C a
C a= N * * model sintetic
N Qe
'
M f M f Q e Ca
Ca = N * * * * model analitic
N M f M f ' Qe
Qe M f M f ' Qe
= * * '
N N M f f M
Utilizând procedeele de lucru ale metodei substituirilor în lanţ şi având în vedere modele mai sus scrise,
modificarea CA faţă de perioada precedentă ( ∆ C a= C a1 − C a0 = 1 6 4 −91 5 8,02 2= + 6 6,9 8m iiL ) esei
datorează influenţei următorilor factori:
1. Influenţa nr. mediu de salariaţi:

Qe0 C 0 a
∆ C N = a( N1 − N 0) * * = ( 2 − 01 ) 0*7 ,9 4 0* 0,0 9 = +92 ,17m 89 i i L e i
N 0 Qe0
2. Influenţa productivităţii muncii:

4
 Qe1 Qe0 C0 a
C N=∆ N1* − * 2a(8,5−= 94)*0,9= −1 ,2m0 9 70 i 8 i L e i
Qe  N 1 N 0  Q e
0
2.1. Influenţa gr. de înzestrare tehnică (formula analitică):

'
 M f 1 M f 0  M f 0 Q e0 C 0 a
 
M f  N 1 N 0  M f M f Qe
()
∆ C N = N1* a−  * * ' * = 2 0,7 − 0,8 0* ,72*1 ,32 0* ,90= −6 03,2 9 m 9 3 652 i 31 i L
2.2.Influenţa ponderii

activelor fixe productive:

000
5
 M f M f '1 M f '0  Q
1   e0 C 0 a
∆ C ' a = N1* * − * ' * = 2 *0,70*( 0,7 2− 0 ,7 5) * ,1 30 *60,90 += 1 96,2 m6 12 6i i L e i
 
2.3. Influenţa

M f M f N 1  M f 1 M f 0  M f 0 Qe 0
randamentului mijlocit fixe productive:

' 
M f 1  e1 Q 0  C a
f Mf Mf Q
()
C '=∆ N1* '− ** =2*0,7 1,7 − 3a*0,9=−65m 0 52 4 60 9 0 i 0 6 i 7L 1 e i
QM
e 1  1  e0
3. Influenţa gr. de valorificare a producţiei exerciţiului:

6
 Qe1  C 1 C 0 a a
∆ C C = N1* a *a − = 2 *8,5 *(0,90− ,9 )0= − 3 7m0 9 4 i i L e i
Qe N1  Qe Qe 
 1 0
Creşterea CA din activitatea de bază s-a datorat sporirii de personal. Ceilalţi factori cu acţiune directă au avut
influenţă negativă asupra variaţiei CA de la o perioadă la alta.
Schema sinoptică a dinamicii CA este următoarea:

∆ Ca + 66,98

N +279,18 Qe N -178,20
C Qea -34

M f N -233,92 M f
'
M f +116,22 Qe M f -60,50

Analiza economico-financiara – Curs 3

Analiza estimării cifrei de afaceri cu luarea în considerare a unor restricţii

Restricţia o reprezintă egalitatea dintre rata dividendelor şi cea a dobânzii.
Exemplu: O frimă are un capital social = 600 mil. lei, rata medie a dobânzii = 30%, rentabilitatea
costurilor din ultimul an tinde 10%. Care ar fi cifra de afaceri minima care sa asigure un dividend egal cu
dobânda?
7
 Suma dividendelor ce trebuie distribuita având în vedere restricţia:
D = Ks * d = 600 * 30% = 180 mil. lei
Ks = capital social

 Cf   84 
Pn = D + 
100 − Cf 
 * D = 180 + 100 − 84  *180 = 1125 mil .Lei
   
Pn = profit net
Cf = procentul destinat constituirii fondurilor proprii (Cf=100 – 16%=84)

 Ci   16 
Pb = Pn +   * Pn = 1125 +   *1125 = 1339 ,3mil .Lei
 100 − Ci   100 −16 
Ci = cota de impozit pe profit =16%

Pb Pb 1339 ,3
Rata comerciala e data de raportul: Rc = *100 ⇒ ∑qc = = = 13 .393 mil .Lei
∑qc Rc 0,1
∑qc =cheltuieli aferente obţinerii Pb din vânzări sau prestări servicii

⇒ C am in = ∑ qc + P b = 13.393+ 1339,3 = 14732,3m il.lei

Valoarea adăugată se poate determina prin 2 metode:

1. sintetica potrivit căreia din producţia exerciţiului se scad consumurile intermediare materiale;
Qa = Qe − M
Qe = producţia globala a exerciţiului
2. metoda de repartiţie sau aditiva are în vedere însumarea unor elemente: cheltuielile cu personalul,
impozite şi taxe, cheltuieli financiare, amortizare şi profitul.

Analiza factorială a Qa:

Modul de calcul:
 M 
Qa = Qe − M = Qe 1 −  ⇔ Qa = Qe * va = T *Wh * va = Ns * t * Wh * va
 Qe 
va = valoarea adaugată la 1 Leu producţie a exerciţiului
Ns = nr. personal
T = Timpul pt. o persoana

T Ns
-27,19 -12,50
Qe t
Qa +50 -14,69
+80 Wh
+77,19
va
+30

Prevăzut(0 Realizat
Nr.crt. Indicator Simbol
) (1)
1 Producţia exerciţiului Qe 1200 1300
2 Cheltuieli cu materialele M 600 620
8
3 Fondul total de timp de munca (ore/om) T 288.000 274.950
4 Nr. mediu de salariaţi Ns 240 235
5 Timpul mediu de lucru/salariat (ore) t 1200 1170
6 Producţie medie orara Wh 4166,66 4728,13
7 Val. medie adăugată la 1 Leu prod. A ex. va 0,5 0,5231
8 Valoare adăugată Qa 600 680
Având în vedere datele din tabel, principiile de lucru ale metodei substituirilor în lanţ, modificarea fata de
prevedri a Valorii adăugate ( ∆ Q a= Q a1 − Q a0 = 6 8 0− 6 0 0= + 8 0m il.L e )i se datorează influentei
următorilor factori.
1.Influenta producţiei ex. (Qe):
∆ Q aQ e = ( Q e1 − Q e0 ) * va0 = ( 1300− 1200) * 0,5 = + 5 0m il.L ei (influenta pozitiva)
1.1. Influenta fondului total de munca:
∆ Q aT = ( T 1 − T 0 ) *W h* v a0 = ( 2 7 4.9 5 0− 2 8 8.0 0 0) * 4 1 6 ,66 6* 0,5 = − 2 7,1 9m il.L e i (influenta
negtivă)
1.1.1. Influenta Ns:
∆ Q aN s = ( N s1 − N s0 ) * t 0 *W h0 * v a0 = ( 2 3 5− 2 4 0) *1 2 0 0* 4 1 6 ,66 6* 0,5 = − 1 2,5 0m il.L e i
(influenţă negativă)
1.1.2. Influenta timpului de lucru/salariat:
∆ Q at = N s1 ( t1 − t 0 ) *W h0 * v a0 = 2 3 5( 1 1 7 0− 1 2 0 0) * 4 1 6 6,6 6* 0,5 = − 1 4,6 9m il.L e i (influenţă
pozitivă)
1.2. Influenta Wh:
∆ Q aW h = t1 ( W h1 − W h0 ) * v a0 = 2 7 4.9 5 0( 4 7 2 8,1 3− 4 1 6 6,6 6) * 0,5 = + 7 7,1 9m il.L e i
2. Influenta va:
∆ Q av a = Q e1 ( v a1 − v a0 ) * = 1 3 0 0( 0,5 2 3 1− 0,5) = + 3 0m il.L e i
Concluzie:
Analiza factorială arata ca Qa a crescut pe seama ambilor factori cu acţiune directa dar în proporţii diferite.
Producţia exerciţiului ca factor extensiv a contribuit cu 62,5%la sporirea valorii adăugate ca urmare a
influentei productivităţii muncii. în ceea ce priveşte folosirea timpului max. disponibil/salariat se poate
preciza ca nu a fost utilizat integral existând un nr. de ~30 ore nelucrate în medie / salariat fapt ce a dus la
micşorarea Qa fata de prevederi.
Cauzele care au determinat situaţia pot fi de natura obiectiva (concedii de boala, maternitate, de studii, greve)
sau de natura subiectiva (absente nemotivate). Al doilea factor „va” deţine 37,5 % din modificarea totala ca
urmare a reducerii nivelului cheltuielilor cu materiale la 1 Leu producţie sau prestări servicii.
Direcţiile în care se poate acţiona pt. sporirea Qa sunt: creşterea productivităţii muncii pe seama factorilor
specifici, îmbunătăţirea utilizării timpului de munca, reducerea cheltuielilor cu materialele la 1 Leu producţie
sau prestări servicii, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor prestate, creşterea gr. De folosire a
capacităţilor de producţie sau prestări servicii.

Analiză economico-financiară – Curs 4

Analiza cheltuielilor

9
Cheltuielile firmei cuprind o arie largă de fenomene legate de consumul şi de utilizarea factorilor producţiei
(natura, capitalul, munca).
In urmărirea evoluţiei cheltuielilor aferente veniturilor totale se utilizează indicatorul „Rata de eficienţă a
cheltuielilor totale” sau „Cheltuieli la 100 Lei venituri totale”.
n
∑Ch i
i =1
Modelul de calcul: R Ct = n
*1000 (cât se cheltuie ca să obţină 1000)
∑V i
i =1
n
∑Ch i
1000 i =1
C = n
*1000
∑V i
i =1

Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 Lei cifră de afaceri (CA):

Mod de calcul şi analiză (formula de calcul a cheltuielilor):

1000 ∑ qv * c
C = *1 0 0 0
∑ qv * p

Nr. Prevăzut Realizat

Indicator Simbol
crt. (0) (1)
1 CA exprimată în preţul de
vânzare
∑ qv * p 4800 5000

2 Cheltuieli totale aferente CA

∑ qv * c 3900 4200

3 Volumul efectiv al producţiei

vândute exprimat în:
- costuri prevăzute
- preţuri prevăzute
∑ qv1 * c0 X 4100

∑ qv1 * p0 X 4500

4 Cheltuieli la 100 Lei CA 1000 812,50 840,00

C
Având în vedere datele din tabel, modelul de calcul şi principiile de lucru ale metodei substituirii în lanţ,
modificarea faţă de prevedere a cheltuielilor la 1000 Lei CA (
10 00 10 00 100 0
∆ C = C1 − C 0 = 8 4 0− 81 2,50 = + 2 7,50L ei) se datorează influenţei următorilor factori cu
acţiune directă:
1. Influenţa structurii producţiei vândute/prestărilor de servicii:
 ∑ q v * c0 ∑ qv * c0 
∆C =
1000 1 − 0  *1 0 0 0=  4 1 0 0− 3 9 0 0 *1 0 0 0= + 9 8,6 1L e i(influenţă negativă
∑ qv  ∑ qv * p0 ∑ qv * p0   4 5 0 0 4 8 0 0
 1 0 
2. Influenţa preţurilor de vânzare:

10
  ∑ qv * c0 ∑ qv * c0 
∆ 1000
Cp =  1 − 1  * 1 0 0 0=  4 1 0 0− 4 1 0 0 *1 0 0 0= − 9 1,1 1L e i (influenţă pozitivă)
 ∑ q v * p1 ∑ q v * p 0   5 0 0 0 4 5 0 0
 1 1 
3. Influenţa modificării costurilor:
 ∑ q v * c1 ∑ q v * c 0 
∆ 1000
Cc =  1 − 1  * 1 0 0 0=  4 2 0 0− 4 1 0 0 *1 0 0 0= + 2 0L e i(influenţă negativă)
 ∑ q v * p1 ∑ q v * p1   5 0 0 0 5 0 0 0
 1 1 
∆C1000 = ∆C1000 +∆C1000p +∆C1000 =
∑q v ∑ c

= 27 ,50 = +98 ,61 +( −91 ,11 ) +20 =

= 27 ,50 = 27 ,50

Concluzie:
Pe baza datelor prezentate şi a calculelor în ex. dat, se înregistrează o creştere a nivelului cheltuielilor la mia
de Lei CA cu 27,50Lei faţă de nivelul prevăzut, aspect care se apreciază ca fiind negativ deoarece determină
diminuarea profitului aferent CA.
Cei trei factori cu acţiune directă au avut influenţe diferite ca sens şi mărime astfel:
1. Structura CA exercită o influenţă nefavorabilă asupra cheltuielilor la 1000 Lei CA ca urmare a scăderii
ponderii produselor sau serviciilor cu un nivel programat de cheltuieli la 1000 Lei CA.
2. Preţurile de vânzare determină o reducere a nivelului cheltuielilor la 1000 Lei CA ca urmare a creşterilor
faţă de nivelul prevăzut. Modificarea preţurilor poate avea loc în condiţii dependente sau independente de
activitatea firmei, fapt ce determină semnificaţia influenţei cât şi măsurile care se impun.
3. Costurile unitare au crescut la majoritatea produselor/serviciilor prestate faţă de nivelul prevăzut,
determinând mărirea cheltuielilor la 1000 Lei CA.

Analiza economico-financiara – Curs 5

Analiza rentabilităţii (R)

Rentabilitatea se exprima cu ajutorul a 2 indicatori:
 Profitul (venituri – cheltuieli);
 Rata rentabilităţii (cat %).

1. Rezultatul exploatării e dat de diferenţa dintre veniturile din exploatare şi cheltuieli pt. exploatare:
Rexp = V exp − Chexp
2. Rezultatul financiar e dat de diferenţa dintre veniturile finale şi cheltuielile finale:
R fn = V fn − Ch fn
3.Rezultatul extraordinar dat de:
Rextr = V extr − C hextr
Analiza factorială a rezultatului exerciţiului care pesupune stabilirea factorilor ce influenţează profitul şi
mărimea acestor influente.
Având în vedere multitudinea de forme sub care se prezintă profitul în analiza factorilă se aprofundează
următorii indicatori:
1. Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării (Profitul brut total):
Pb = V * pr ; pr = profitul brut la 1 Leu venituri totale
11
 V = venituri totale
2. Rezultatul exploatării:
Pe = Ve * pre ; pre = profitul brut la 1 Leu venituri totale
3. Rezultatul aferent cifrei de afaceri (producţiei vândute):
P r = ∑ qv * p − ∑ qv * c = ∑ qv ( p − c ) ; ∑ q v * p = cifra de afaceri
Analiza factorială a rezultatului ex. Înaintea impozitării
Nr. Prevăzut Realizat
Indicator Simbol
curent (0) (1)
1 Venituri totale V 1400 1480
2 Cheltuieli totale Ch 1225 1290
3 Rez. ex. înainte de impozitare Pb 175 190
4 Profitul la 1 Leu V totale pr 0,125 0,128
Modificarea Pb fata de prevederi se datorează influentei următorilor factori cu acţiune directa:
1.Influenta V:

P bV = ( V 1 − V 0 ) * p r0 = ( 1 4 8 0− 1 4 0 )0* 0,1 2 5= + 1 0m iiL e i

2.Influenta pr:

P bp r = V 1 ( p r1 − p r0 ) = 1 4 8 0( 0,1 2 8− 0,1 2 5) = + 5m iiL e i

∆ P b= P b1 − P b0 = 1 9 0− 1 7 5= + 1 5m iiL e i
 Ambii factori cu acţiune directa au influenţat pozitiv asupra Pb dar în proporţii diferite.
Ratele de rentabilitate

Rata rentabilităţii este o mărime relativa prin care se exprima gradul în care capitalul unei firme aduce profit.

Modelele de analiza pe baza ratelor de rentabilitate sunt:

1. Rata rentabilităţii economice data de raportul dintre Pb şi capitalul permanent:
Pb
Re = * 100
Kp
2. Rata rentabilităţii financiare data de raportul dintre profitul net şi capitalurile proprii:
Pn
Rf = * 100
Kpr

K p= K p r+ I T M L(împrumuturi medii şi lung).

3. Rata rentabilităţii resurselor consumate care se stabileşte ca raport intre rezultatul aferent CA şi costul
productiei / serviciilor vândute:
∑ qv * p − ∑ qv * c ∑ q ( p − c)
Rrc = *1 0 0= v *1 0 0
∑ qv * c ∑ qv * c
4. Rata rentabilităţii capitalului avansat sau ocupat se stabileşte ca raport intre rezultatul curent al ex. şi
total capital avansat (active fixe şi active circulante):
Rc *100
Ra =
A f + Ac

12
5. Rata rentabilităţii comerciale (vânzărilor) este raportul dintre rezultatul aferent CA şi CA evaluata în
preturi de vânzare:
∑ qv * p − ∑ qv * c ∑ q ( p − c)
Rv = *1 0 0= v *1 0 0
∑ qv * p ∑ qv * p
6. Rata rentabilităţii resurselor avansate (ocupate) şi consumate:
Of C A Pr
Rac = * * *100 ; Producţia care se obţine la 1 Leu capital avansat * gradul de
A f + Ac O f C a
valorificare al producţiei sau serviciilor * rata comerciala (a vânzărilor).

Analiză economico-financiară – Curs 6

Analiza situaţiei financiar patrimoniale

Situaţia financiar patrimonială reprezintă a anumită stare a capitalului din pct. de v. al existenţei,
structurii şi al rezultatelor obţinute.
Sunt interesaţi în cunoaşterea situaţiei financiar patrimoniale:
- proprietarii care vor să îşi cunoască evoluţia situaţia averii;
- conducerea firmei pt. depistarea eventualelor situaţii de dezechilibru financiar;
- băncile pt. că firma este plătitoare de impozite şi taxe;
- partenerii de afaceri;
- organele judecătoreşti în lichidare, fuziune, dizolvare;
- sindicatele.
Analiza corelaţiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă
Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi utilizată pt. finanţarea
activităţilor curente de exploatare.
Nevoia de fond de rulment – activele circulante care trebuie să fie finanţate din FR.
Trezoreria netă (disponibilul bănesc) – partea din FR care depăşeşte nevoia de FR fiind alcătuită din
activele circulante lichide care staţionează între două rotaţii.
Trezoreria netă: TN = FR – NFR
1. TN (+) => FR>NFR
2. TN (–) => FR<NFR
3. TN (0) => FR = NFR
Analiza corelaţiei creanţe – obligaţii
In practică este importantă cunoaşterea evoluţiei corelaţiei creanţe – obligaţii deoarece de această
evoluţiei depinde capacitatea de plată a firmei.
Creanţele reprezintă anumite drepturi băneşti realizabile în termene diferite.
Obligaţiile sau datoriile firmei se formează în cadrul relaţiilor cu furnizorii, cu acţionarii, cu statul.
Creanţele se formează în relaţiile cu clienţii.
Obligaţiile sunt datoriile firmei către terţe persoane fizice sau juridice inclusiv cele fiscale.
1. Obligaţiile (datoriile) curente: împrumuturile pe termen scurt şi ratele scadente pe un an pt. împrumuturile
pe termen mediu sau lung.
2. Obligaţiile totale: pe lângă datoriile curente, mai cuprind şi împrumuturile pe termen mediu şi lung.
Indicatori:
Sd * 360 Sd * 360
a). durata de imobilizare a creanţelor: D ic = =
Rd Ca
Sd = sold debitor
Rd = rulaj debitor
13
 Sd * 360 Sd * 360
b). durata de folosire a surselor atrase: D fa = =
Rd Ca
Analiza lichidităţii şi solvabilităţii firmei
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani imediat.
Solvabilitatea – capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti, de a-şi onora la termen plăţile.
In studiile de calitate (lichiditatea, solvabilitatea şi rentabilitatea) -> (raportul dintre profitul net şi
capitalurile permanente) se utilizează pt. acordarea creditelor următorii indicatori:
1. Lichiditatea patrimonială – raportul (trebuie sa fie mai mare de 1) dintre suma disponibilităţilor cu
mijloace economice ce pot fi transformate imediat în lichidităţi şi datoriile curente;
2. Solvabilitatea generală – raportul (1,2 – 1,8) dintre activele circulante şi datoriile curente;
3. Solvabilitatea imediată – raportul (0,65 – 1)dintre active circulante – stocuri şi obligaţiile;
4. Solvabilitatea globală – raportul (mai mare de 1) dintre activele fixe + activele circulante şi datoriile
totale.

Analiză economico-financiară – Curs 7

Analiza factorială a vitezei de rotaţie a activelor circulante

Pt. caracterizarea vitezei de rotaţie a activelor circulante în practică sunt folosiţi următorii indicatori:
Ca
1. Nr. de rotaţii: n =
Ac
Ac * T
2. Durata în zile a unei rotaţii: D z = ; T=360
Ca
Nr.
Indicatori Simbol Prevăzut (0) Realizat (1)
curent
1 Activele circulante Ac 1600 1800
2 Cifra de afaceri Ca 2700 2900
3 Nr. de rotaţii n 1,67 1,61
4 Durata în zile a unei rotaţii Dz 213,33 zile/rotaţie 223,45
Modificarea vitezei de rotaţie faţă de prevăzut: ( ∆Dz = Dz1 − Dz0 = 223,45 − 213,33 = 13,12 zile ) se
datorează influenţei acţiunii următorilor factori:
1. Influenţa modificării Ca:
Ac * T Ac0*T 1600 * 360 1600 * 360
∆DzCa = 0 − = − = −14,71zile (influenţa pozitivă)
Ca1 Ca0 2900 2700
2. Influenţa modificării soldului Ac:
Ac * T Ac0*T 1800 * 360 1600 * 360
∆Dz Ac = 1 − = − = +24,83 zile (influenţa negativă)
Ca1 Ca1 2900 2900
Imobilizarea cu 10,12 a Ac faţă de prevederi duce la imobilizările de fonduri după cum urmează:
( Dz1 − Dz 0 ) * Ca1 = 10,12 * 2900 = +81,52miiLei
360 360

14