LURĂRI DE MONTAJ CONSTRUCŢII DIN OŢEL

l. SCOP

Procedura are ca scop precizarea acţiunilor fazelor tehnologice, supravegherea,

recepţia si documentele necesare in conformitate cu cerinţele de calitate.

2. DOMENIU
Procedura este aplicabila la montarea structurii metalice din cadrul lucrării.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

- Proiect de execuţie, specific obiectului care se executa.

- Normativ C56-83 privind calitatea si recepţia lucrărilor de construcţii din otel

- C 133-82 - Îmbinări cu şuruburi de înalta rezistenta.

4. CONDITII PREALABILE

- Existenta la executant a proiectului de execuţie şi a prezentei proceduri.

- Instruirea personalului de execuţie, pe linie tehnologica şi protecţia muncii.

- Existenta sculelor si dispozitivelor necesare specifice activităţilor desfăşurate.

- Existenta certificatelor de calitate.

5. ATRIBUTII SI RESPOSABILITATI

- Şeful de lucrare răspunde de aplicarea prezentei proceduri si a documentaţiei de

execuţie si de întocmirea înregistrărilor de calitate.

- Responsabilul CQ al subcontractorului urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri,

a proiectului de execuţie si întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate.

- Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe tot timpul execuţiei conform prevederilor

din Normativul C 56-85 de către seful de echipa si maistru

6. PROCEDURA

- Elementele construcţiei metalice se vor confecţiona in atelierul furnizorului

conform detaliilor din planurile de execuţie si se vor livra gata de asamblare pe
şantier din metal livrate de uzina.
- Furnizorul va acorda o atenţie speciala marcării fiecărui element construcţiei, in mod
clar, pentru facilitarea identificării.

- Verificarea existentei si examinarea atât a conţinutului documentaţiei de atestare a

calităţii elementelor din metal care trebuie transmisa de uzina la şantier o data cu livrarea
subansamblelor, cât si a corespondentei calităţii materialelor, pieselor si a clasei de
calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de execuţie si a prescripţiilor
tehnice.

- Documentaţia de atestare a calităţii trebuie sa cuprindă certificate de calitate ale tuturor

elementelor din metal livrate, care trebuie anexate:

- confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor săi sau pe

încercări proprii ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescripţiilor
tehnice;

- schite cu marcarea si poziţionarea elementelor din metal;

- piese scrise si desenate ale proiectului de execuţie care au suferit modificări si

completări pe parcursul execuţiei (in care au fost introduse modificările si completările
efectuate) însoţite de aprobarea in scris a proiectantului, beneficiarului si verificatorului
de proiect pentru fiecare din modificări.

- Verificarea prin încercări directe a calităţii elementelor din metal (verificarea vizuala si
prin măsurare a formei si dimensiunilor, atât a pieselor care alcătuiesc elementul, cat si
ale elementului m ansamblu (inclusiv îmbinările) a pregătirii suprafeţelor m vederea
aplicării protecţiei anticorosive, precum si a realizării stratului de protecţie temporara.

- Metodele de verificare a calităţii subansamblelor elementelo 323e45d r din metal sunt

prezentate in Normativul C 56-85

- Dosarul de recepţie cuprinde următoarele documente:

- confirmarea ca elementele corespund prevederilor din proiectului de execuţie şi

STAS-ului 767/0-88;

- specificarea numelui controlorului din organul de control;

- fise de măsurători;

- buletine de încercări nedistructive a sudurilor si a altor încercări prevăzute in

proiect;

. schiţe cu marcarea elementelor de construcţii metalice;

 - piese scrise si schite ale modificărilor proiectelor însoţite de avizele scrise ale
proiectantului;

- procese verbale de remedieri, însoţite de avizele scrise ale proiectantului.

Se efectuează recepţia la şantier a materialelor metalice de asamblare (nituri, şuruburi,

piuliţe, şaibe, electrozi, norme pentru sudare).

- Şuruburile normale vor fi şuruburi standard galvanizate, iar găurile pentru acestea vor fi
curate si compatibile cu diametrul lor. Distanta intre şuruburi va fi in conformitate cu
standardul in vigoare.

- Bulonul sau şurubul pe zona orificiului nu va avea filet iar piuliţele vor fi strânse pe
şaibe standard galvanizate.

Suprafeţele de contact între elementele ce urmează a se îmbina vor fi acoperite m

prealabil cu minimum de plumb.

Verificarea calităţii acestora va consta din verificarea existentei si examinarea

conţinutului documentelor de atestare a calităţii materialelor si a corespondentei cu
prevederile din proiect;

In timpul execuţiei lucrărilor de montaj construcţii metalice

se verifică:

- exactitatea axelor principale ale construcţiei precum si a elementelor in raport cu axele

construcţiei;

- existenta si conţinutului documentelor de verificare si recepţionare a elementelor de

construcţii care constituie reazeme sau suporturi pentru construcţia metalica si care sa
ateste ca sunt corespunzătoare proiectului si prescripţiilor tehnice;

- poziţia în plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare;

- însuşirea suficienta si corecta a tehnologiei de execuţie de către echipele care executa

îmbinările cu şuruburi pretensionate;

- Toate verificările de la aceasta etapa vor fi efectuate de conducătorul tehnic al lucrării

împreuna cu delegatul beneficiarului si al compartimentului de control tehnic de calitate.

- Documente de la furnizori (uzina)

- certificate de calitate pentru fiecare tip de elemente din metal livrate de furnizor;
- certificate de calitate de la furnizori pentru organele de asamblare

- fise de măsurători;

- dispoziţii date de proiectant sau beneficiar;

- proces-verbal de remediere (in urma dispoziţiilor, date de proiectant cu acordul

beneficiarului - R.N.C. - daca va fi cazul.

- metoda de montaj va cuprinde detaliile referitoare la dispozitivele de lucru, de protecţie

a muncii si securitate a muncii pe platformele de lucru.

- subcontractorul va lua toate masurile necesare pe timpul montării pentru

menţinerea atât a construcţiei metalice cat si a subansamblelor in condiţii

bune.

Pe parcursul efectuării lucrărilor de montare se vor efectua verificări

referitoare la:

- îndeplinirea tuturor prevederilor proiectului de montare a elementelor din metal;

realizarea de buna calitate a lucrărilor de montare, precum si poziţionarea corecta a
elementelor din metal (conform proiectului de execuţie, prescripţiilor tehnice si
Normativului C56-85)

- verificarea strângerii şuruburilor de inalta rezistenta precum şi realizarea chituirii,

grunduirii şi vopsirii îmbinărilor controlate;

- Se întocmesc următoarele acte:

- proces-verbal de remedieri in urma dispoziţiilor de şantier date de proiectant sau

beneficiar (R.N.C), daca va fi cazul.

- buletine de încercări ;

- buletine de CND;

Tolerantele permise la construcţia metalica sunt:

- dimensiunile intre găurile pentru şuruburi si diferite racorduri +/- 1,5mm

- Toate elementele construcţiei vor fi pregătite in prealabil, in atelier cu ajutorul

şabloanelor care sa permită realizarea cu precizie a construcţiei metalice conform
detaliilor din planurile de execuţie. Construcţia metalica va fi livrata la şantier sub forma
de ansamble sudate împreuna si găurite pentru a fi asamblate la fata locului.

- Nu se permite executarea lucrărilor de sudura si de găurire pe şantier decât in cazuri

excepţionale si numai cu aprobarea scrisa a proiectantului.

- Suprafeţele de otel curăţate vor fi atinse numai cu mănuşi de protecţie.

- Toate lucrările de vopsitorie se vor executa la furnizor urmând ca pe şantier, la locul de

montaj sa se execute numai corectarea porţiunilor deteriorate in timpul transportului sau
montajului.

La terminarea lucrărilor de montare se va efectua verificarea calităţii

lucrărilor de montare efectuate pe faze.

- Se vor efectua verificări scriptice, care vor cuprinde examinarea existentei şi

conţinutului documentaţiei de atestare a calităţii si anume:

- dispoziţii de şantier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montării,

referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa, structura metalica,
procesele-verbale încheiate cu organele de control in construcţii;

- pentru şuruburile de înalta rezistenta pretensionate, documentaţia este cea prevăzuta m

Normativul C 133-82;

Se vor efectua verificări directe ce se refera la :

- terminarea integrala a lucrărilor de montare in cadrul fazei;

- verificarea dimensionala şi calitativa bucata cu bucata a îmbinărilor $i celorlalte lucrări

de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective;

COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON ŞI

BETON ARMAT IN SISTEM PERI

I. SCOP
 1.1. Procedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor şi utilajelor necesare in
vederea cofrării elementelor de beton armat in sistem PERI in conformitate cu cerinţele
de calitate.

2.DOMENIU

2.1. Procedura se utilizează pentru toate structurile din beton si beton armat.

3. DOCUMENTE DE REFER1NTA

3.1. Proiect de execuţie pentru obiectul de construcţie.

3.2. Caiet de sarcini pentru executarea lucrărilor de beton si beton armat.

3.3. Proiect tehnologic aferent obiectului care se executa.

3.4. Legea 10/1995 privind calitatea in construcţii.

3.5. NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si
beton precomprimat.

3.6. STAS 7009 /1979 Construcţii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si

asamblări in construcţii. Terminologie.

3.7. STAS 8530 / 1988 Coordonarea modulara in construcţii. Multimoduli, dimensiuni

modulare si submoduli

3.8. STAS 10265 /1 - 1984 Tolerante in construcţii. Tolerante la suprafeţe de beton

aparent.

3.9. STAS 857 / 1983 Piese si elemente din beton pentru construcţii. Clasificare si
condiţii tehnice de calitate

3.10. C 162 - 1973 Normativ pentru alcătuirea, executarea si folosirea cofrajelor

metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri.

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1. RNC - Raport de neconformitate

4.2. DS - Dispoziţie de şantier
4.3. FCC - Fisa control calitate
4.4. PV - Proces verbal

5. CONDITII PREALABILE
5.1. Instruirea personalului de execuţie pe baza documentaţiei de execuţie si a prezentei
proceduri.

5.2. Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI conform normelor republicane
in vigoare si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.

5.3. Existenta si folosirea echipamentelor specifice de protecţia muncii ( salopete, casca,

centuri de siguranţa, etc.).

5.4. Existenta in şantier a utilajelor de ridicare si dispozitivelor de prindere si manipulare

specifice pentru elementele de cofraj.

5.5. Executantul trebuie sa deţină informaţii ale fabricantului pentru toate elementele de
cofrag si pentru toate accesoriile inclusiv cleşti, tiranţi, rodine, etc. 5.6. Existenta la
executant a tuturor documentaţiilor necesare realizării lucrării ( proiecte, standarde,
normative, documente legislative, cataloage de clemente şi subansamble, etc. )

6. ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI

6.1. Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a

prezentei proceduri si de întocmirea înregistrărilor de calitate.

6.2. Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a proiectului de

execuţie si de întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate

6.3. Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si utilajelor

6.4. Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit

7. PROCEDURA

7.1. Lucrări pregătitoare

7.1.1. Înainte de începerea operaţiei de montaj a cofrajelor se vor curaţi si pregăti

suprafeţele care vin in contact cu betonul

7.1.2. Se va verifica si corecta, daca este cazul, armatura si se va trasa poziţia cofrajelor.
7.1.3. Se vor asambla parţial panourile de cofraj, acolo unde este posibi1.

7.1.4. Manipularea transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel încât sa se evite

deformarea sau degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau
depozitarea altar materiale pe stivele de panouri de cofraj sau de accesorii.

7.2. Montarea cofrajelor

7.2.1. Montajul cofrajelor pentru pereţi se va realiza respectând următoarea ordine

tehnologica:

- panourile tip PERI se montează conform planului de panotaj întocmit pentru

fiecare element structural vertical începând cu rata interioara;

- se executa asamblarea si susţinerea parţială a panourilor ( operaţie care trebuie

sa respecte condiţiile de siguranţa si stabilitate ). Operaţiunea de cofrare va începe
întotdeauna dintr-o poziţie critica ( exemplu - coltul interior) după care se va continua
spre mijloc;

- in scopul realizării golurilor aferente uşilor, ferestrelor sau traseelor de utilităţi

se vor monta ramele pentru cofrarea golurilor; - se montează panourile exterioare
făcându-se încheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. In cazurile in care
elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea
solicitărilor ţinând seama de gradul de compactare si de posibilităţile de înmuiere, astfel
încât sa se evite producerea tasărilor. In cazul in care terenul este îngheţat sau supus
îngheţului rezemarea susţinerilor se va face astfel încât sa se evite deplasarea acestora
funcţie de condiţiile de temperatura. In cazul in care elementele de susţinere a cofrajelor
reazemă pe elemente de beton fixarea se va face cu şuruburi conexpand care sa nu
permită deplasarea tălpii sprijinirii;

- se montează podina de lucru si accesoriile care permit accesul si lucru in condiţii

de siguranţa deplina.

7.2.2. Montajul cofrajelor pentru planşee si grinzi se va realiza respectând următoarea

ordine tehnologica:

- se aduc la poziţie turnurile de eşafodaj sau susţinerile cu popi metalici

extensibili (structurile de susţinere trebuie sa asigure siguranţa si stabilitatea
ansamblului pe ambele direcţii )

- in furcile de la partea superioara a eşafodajelor sau popilor metalici se fixează

grinzile de lemn PERI longitudinal si transversal respectând distanţele între grinzi
precizate in tabelele furnizorului pentru a asigura capacitatea e preluare a tuturor
acţiunilor ce pot apare in timpul procesului de execuţie;

- la grinzi se realizează cofrajul din panouri tip TEGO sau din scânduri ( dulapi )
in funcţie de dimensiunile grinzii si distantele intre sprijiniri;

- la placi se poziţionează panourile de cofraj tip TEGO. Pentru o mai buna

etanşare rosturile dintre panouri se acoperă cu banda adeziva;
 - pentru realizarea golurilor necesare traseelor de utilităţi care străbat planşeele
sau

grinzile se vor monta cofraje având forma si dimensiunea golului la poziţiile

precizata in proiect.

7.2.3. Decofrare

Cofrajele care nu suporta greutatea betonului întărit precum lateralele de grinzi,

pereţi, stâlpi, fundaţii si părţile similare ale construcţiilor poată fi scoase la 12 ore după
terminarea betonării daca betonul este suficient de tare pentru a nu se degrada din
operaţia de decofrare. In acest scop cofrajele vor fi montate astfel încât sa permită
decofrarea parţiala.

Trebuie acordata o atenţie deosebită elementelor de construcţii care după

decofrare suporta aproape întreaga sarcina prevăzuta in calcul.

Cofrajele fetelor inferioare ale plăcilor si grinzilor se vor îndepărta menţinând

sau remontând apoi popi de siguranţă atunci când rezistenţa betonului a atins fata de
clasa următoarele procente:

- 70 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m

- 85 % pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m

Popii de siguranţă se vor îndepărta atunci când rezistenta betonului a atins fata de
clasa următoarele procente:

- 95 % pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m

- 112 % pentru elementele cu deschidere de 6-12 m

- 115 % pentru elementele cu deschidere mai mare de 12 m

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părţile de construcţie in vederea decofrării se face prin
încercarea epruvetelor de control, pe faze; confecţionate in acest scop si păstrate in condiţii similare
elementelor in cauza conform STAS 1275 – 1988

Tabel 1 Termenele minime de decofrare a fetelor laterale

Viteza de dezvoltare a Termenul de decofrare ( zile ) pentru temperatura mediului de ( oC )
rezistentei betonului
+5 +10 +15
Lenta 2 1 1/2 1
Medie 2 1 1
 Tabel 2 Termene minime recomandate pentru decofrarea fetelor inferioare ale
cofrajelor cu menţinerea popilor de siguranţă
Condiţii tehnologice Termen (in zile ) de la turnare
Viteza de dezvoltare a rezistentei
Lentă Medie
betonului

Temperatura mediului ( oC ) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Deschidere de max. 6 m 6 5 4 5 5 3

Deschidere > 6 m 10 8 6 6 5 4

Tabel 3 Termene minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranţa

Condiţii tehnologice Termen (in zile ) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistentei

Lentă Medie
betonului

Temperatura mediului ( oC ) +5 +10 +15 +5 +10 +15

Deschidere de max. 6 m 18 14 9 10 8 5

Deschidere 6-12 m 21 18 12 14 11 7
Deschidere > 12 m 36 28 18 28 21 14
Termenele prezentate in tabele sunt orientative, decofrarea urmând a se face pe baza
procedurilor de execuţie ( funcţie de tipul cimentului utilizat, temperatura mediului
exterior, etc. )

7.3. Programul de control al calităţii

7.3.1. Distanţierii cofrajelor lăsaţi in beton nu trebuie sa :

- afecteze durabilitatea sau aspectul betonului

- introducă încărcări suplimentare inacceptabile asupra structurii

- reacţioneze cu constituenţii betonului sau armatura

 - păteze suprafaţa betonului

7.3.2. Suprafaţa interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substanţele de ungere

a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafaţa de contact iar betonul
trebuie tunat cat timp aceşti agenţi sunt eficienţi. Trebuie luata in considerare orice
influenta dăunătoare posibilă asupra suprafeţei betonului a acestor substanţe de
decofrare. Agentii de decofrare nu trebuie sa păteze betonul, sa afecteze durabilitatea
betonului sau sa corodeze cofrajul.

7.3.3. In vederea asigurării unui montaj corect al cofrajelor se vor efectua

verificări etapizate astfel:

- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare si elementele de cofraj

si susţineri.

- in cursul execuţiei se va verifica poziţionarea in raport cu trasarea si

modul de fixare a elementelor.

- final, recepţia cofrajelor si consemnarea constatării intr-un proces verbal

pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse ( PV recepţie calitativa in care se va
consemna daca cofrajul respecta abaterile de poziţie si dimensionale ).

REALIZAREA STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

l. SCOP
Procedura are ca scop precizarea acţiunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor si

materialelor necesare pentru realizarea structurilor din beton armat in conformitate cu

cerinţele de calitate prevăzute in proiect.

2.DOMENIU

Procedura se aplica la realizarea structurilor din beton armat din cadrul lucrării.

3.DEFINITII - PRESCURTARI:

RNC - Raport de neconformitate

DS - Dispoziţie de şantier

FCC - Fisa control calitate

PCC - Plan control calitate

PV - Proces verbal
 PMI – Piese metalice înglobate

4. CONDITII PREALABILE

- Existenţa la executant a proiectului de execuţie si a prezentei proceduri

- Instruirea personalului de execuţie pe linie tehnologica, protecţia muncii si PSI

specifice activităţilor desfăşurate

- Existenţa mijloacelor de mecanizare, utilaje, scule si dispozitive specifice

activităţilor desfăşurate

- Existenţa înregistrărilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera. ( bon de

transport, comanda beton )

- Existenţa înregistrărilor de calitate pentru suprafaţa de betonat (teren de

fundare sau element de beton turnat anterior ), armare, piese metalice înglobate si cofrare
( rubricile corespunzătoare din Fisa de betonare sau PV de lucrări ascunse sa fie încheiate
).

- Existenţa utilităţilor:

- instalaţie de apa

- instalaţie de forţă si iluminat

- instalaţie de aer comprimat

- condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului, daca

betonarea se va desfăşura atunci când temperaturile sunt mai mici de +5 °C sau mai mari
de + 21 °C (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. )

- Existenţa drum acces la locul de turnare

- Existenţa unui număr suficient de vibratoare de tip corespunzător

- Echiparea formaţiilor de betonişti cu scule si echipamente specifice
- Existenţa avizului de începere a lucrării (AIL ) si fisa de betonare ( FB )

- Echipele vor fi dotate cu echipament de protecţie specifica : salopeta, casca,

cizme de cauciuc centuri de siguranţa.

5. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
 - Şeful de lucrare răspunde de aplicarea întocmai a prezentei proceduri si a
documentaţiei de execuţie si de întocmirea înregistrărilor de calitate.

- Responsabilul CQ urmăreşte aplicarea întocmai a acestei proceduri, a

proiectului de execuţie si întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate

- Şeful mecanizării răspunde de existenta si buna funcţionare a sculelor si

utilajelor ( pompe de beton, vibratoare, macarale )

- Şeful de şantier asigura personalul muncitor calificat si instruit precum si

condiţiile de prelevare si păstrare probe de beton in condiţii STAS

6. PROCEDURA

- Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnata anterior

- Pregătirea terenului de fundare :

- verificarea cotei de fundare cu aparate topo

- derocarea manuala a ultimului strat pana la cota din proiect si

examinarea vizuala a suprafeţei

- geotehnicianul decide investigaţii suplimentare sub cota de fundare

- curăţirea suprafeţei de fundare cu aer comprimat sau mijloace manuale

pana se îndepărtează pârtile desprinse, noroiul sau apa

- cartarea geologica a suprafeţei '

- verificări topo a cotei finale

- recepţia finala a suprafeţei si întocmirea înregistrărilor de calitate ( PV

lucrări ascunse sub incidenţa LEGII 10 / 1995 si fise de betonare rubrica " Pregătirea
suprafeţei"

- Pregătirea suprafeţei de beton turnat anterior

- înainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele

înglobate, bande de etanşare si betonul turnat anterior, vor fi in întregime curate de toate
materialele străine din zona aferenta betonării prin batere, buciardare, spălare cu apa,
suflare cu aer comprimat, după caz
 - înaintea turnării betonului, timp de 24 ore, suprafaţa betonului turnat
anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbţia apei din betonul
proaspăt turnat; apa rămasa in denivelări va fi îndepărtata

- toate operaţiile pregătitoare se vor efectua având grija sa nu se

deterioreze sau deranjeze elementele sau pârtile componente ale fazei respective de
betonare

- se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de

betonare

- Transport, manipulare si punere in opera a betonului

- betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau

autobetoniera

- in timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul , pentru evitare

segregării. Durata de transport care se considera din momentul terminării încărcării, nu
va depăşi:

- 45 min. când temperatura mediului este mai > 30°C

- 60 min. când temperatura mediului este 15 - 30°C

-90 min. când temperatura mediului este mai < 15°C

- betonul din autobetoniera se va descarcă direct in benele macaralelor,

in buncărele pompelor sau jgheaburile de turnare directa

- punerea in opera a betonului se poate face cu macaraua cu benă , cu

pompa de beton, cu jgheabul sau combinaţie intre acestea; după posibilităţi

- atunci când înclinaţia jgheabului este prea mare, acesta va fi prevăzut

cu şicane sau cu praguri menite sa schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului,
pentru a micşora viteza de scurgere înălţimea de cădere libera a betonului trebuie sa nu
depăşească 1,5 m la turnarea cu bena si 1,0 m la turnarea cu pompa

- betonul va fi dirijat la locul de turnare , nefiind permisa deplasarea lui

pe orizontala mai mult de 1,5 m (prin lopătare sau vibrare) pentru a evita segregarea

- betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vor depăşi 30

cm grosime

- rosturile de turnare orizontale si verticale se vor realiza conform

planurilor de execuţie
 - in cazul defectării pompei, betonul rămas in conducte va fi scos si
rebutat iar conducta spălata

- orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului, sau scăpări de ulei,

motorina ,etc. apărute in timpul betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului
următor

- tunarea betonului, se va face evitând dirijarea jetului de beton direct

către barele de armatura sau piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau
deformarea acestora

- orice beton vărsat accidental va fi îndepărtat de pe platformele de lucru

ale cofrajului

- se vor prevedea platforme intermediare de lucru , acestea nu vor

deranja barele de otel beton in timpul turnării betonului

- platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta

pe măsura ce operaţia de tunare progresează si acestea nu mai sunt necesare

- se va preveni căderea de materiale străine in betonul proaspăt

- Compactarea betonului

- fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard , alese in funcţie de

lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi densitatea armaturii

- vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi cu experienţa

- se va asigura un număr suficient de vibratoare, cele de rezerva fiind la îndemâna

muncitorului

- un strat de beton nu va fi tunat pana când betonul din stratul anterior nu a fost
complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit cu următorul înainte de a intra in
priza astfel încât stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.

- vibratorul se introduce in beton sub acţiunea greutăţii proprii pe o adâncime de 5

- 15cm in stratul compactat anterior, iar scoaterea lui se va realiza cat mai lent pentru a nu
lase goluri pe suprafaţa stratului

- durata de vibrare optima va fi de 5 - 30 secunde in funcţie de lucrabilitatea

betonului si tipul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel încât zonele de
influenta sa se suprapună in plan.
 - vibrarea încetează in momentul in care suprafaţa betonului devine orizontala si
uşor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa betonului, betonul nu se mai tasează si
apare apa sau lapte de ciment la îmbinarea cofrajelor .

- se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, p.m.î., cu

benzile de etanşare, tecile sistemului de precomprimare. etc.

- zonele menţionate la punctul anterior compactarea se realizează cu vergele de

otel.

- in cazul unor faze de vibrare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea

in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de
punere in opera a betonului.

- zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare

se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocănirea la exterior a

cofrajului in zonele respective cu maiul de lemn pana ce cofrajul numi suna a gol.

Metoda este eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor

- Finisarea suprafeţelor de beton:

- Finisarea suprafeţelor de beton se va efectua pentru a obţine gradul de prelucrare

specificat in proiect. Aceasta operaţie consta în îndepărtarea neregularităţilor locale
( coarne, rizuri sau alte denivelări de la suprafaţa betonului) si a celor de planeitate
( abateri de la suprafaţa teoretica, aşa cum este definita pe planuri, măsurate cu şabloane
de 3.00 m lungime ).

- Finisarea suprafeţelor cofrate verticale - beton neaparent.

- Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 12 mm - - 6 mm

- Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc + 16 mm - 10 mm

- Finisarea suprafeţelor cofrate vertical expuse vederii sau supuse vopsirii :

- Repararea neregularităţilor locale ce depăşesc + 6 mm

- Repararea neregularităţilor de planeitate ce depăşesc +10 mm

 - In dreptul pmi, muchii sau rosturi se va realiza o finisare speciala in jurul sau in
lungul acestora in vederea aplicării ulterioare a chitului de etanşare, daca este prevăzut in
proiect

- Toate operaţiile de finisare se vor executa de muncitori calificaţi in acest gen de

lucrări ( betonişti, zidari, mozaicari, etc. )

- Măturarea si protecţia betonului

- Pentru a asigura condiţii favorabile de întărire si a se reduce deformaţiile de

contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare.
protejând suprafeţele libere prin :

- acoperirea cu materiale de protecţie;

- stropirea periodica cu apa;

- aplicarea de pelicule de protecţie.

- Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de

nisip, etc.

Aceasta operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistentă

pentru ca materialul sa nu adere la suprafaţa acoperita. Materialele de protecţie vor fi
menţinute permanent in stare umeda.

- Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de tipul de

ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de
întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment.

- Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in aşa fel încât suprafaţa betonului
sa se menţină permanent umeda.

- Peliculele de protecţie se aplica in conformitate cu prescripţiile speciale.

- Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau

folie de polietilena; atât timp cat prin căderea precipitaţiilor exista pericolul antrenării
pastei de ciment.

- Betonarea elementelor in perioada de timp friguros se poate face la temperaturi

mai mari de + 5° C

- Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scăderilor de

temperatura pana la - 10 C, luându-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. După
punerea betonului in opera se va asigura elementelor de beton o temperatura minima de
+ 5° C, pana la atingerea unei rezistente minime la compresiune a betonului de 50
daN/cm2.

- Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte

tehnologice pentru lucrările ce se vor executa.

- Soluţiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt:

- metoda conservării căldurii betonului, care consta in acumularea de

căldura prin încălzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea
elementelor de beton cu învelişuri termoizolante.

- metoda încălzirii betonului după punerea in opera se foloseşte atunci

când nu se poate realiza rezistenta minima necesara a betonului înainte de îngheţ. Acesta
metoda consta în asigurarea betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea
termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu învelişuri
termoizolante.

- Repararea defectelor de calitate la beton

- În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare,

responsabilul CQ va deschide RNC, iar proiectantul va emite DS cu soluţia de
remediere.
- Reparaţiile se executa conform procedurii de lucru specifice, după caz:

- zone de separare, caverne in beton ;

- fisuri in elemente de beton .

- Întreruperi neplanificate

- Pe parcursul betonării pot apare evenimente nedorite din următoarele motive :

incendii, defectarea fabricii de betoane, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor,
etc. In aceste cazuri şantierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a punerii in opera
a betonului. Se vor lua masuri pentru formarea rosturilor, de poziţionare a benzilor de
etanşare in betonul proaspăt turnat si se vor stria suprafeţele. In cazul in care se ordona
oprirea rapida a punerii in opera a betonului se vor introduce forţat benzile de etanşare la
suprafaţa betonului proaspăt in vederea formarii unui rost de îmbinare.

- In cazul averselor de ploaie se va reduce conţinutului de apa din amestec si se

vor prevedea mijloace manuale sau pompe de vacuum in vederea evacuării apelor strânse
in sau pe cofrajul elementelor structurale, evitându-se formarea pungilor de apa pe
suprafaţa betonului pus în operă.

-Înainte de reluarea betonării se vor îndepărta toate materialele străine precum şi

laptele de ciment şi se va trece la tratarea suprafeţei prin turnarea unui strat de beton cu
un conţinut de ciment mai mare, după care începe operaţia de punere in opera a
betonului.

7. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRARI

- Borderou pentru recoltarea probelor de beton

- Condica evidenţa betoane puse in opera

- Proces verbal lucrări ascunse

- Fişa de control calitate

- Proces verbal aspect beton după decofrare