Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2008-2009
GRILE COMPLEMENT SIMPLU
sem II
1. Măduva spinării
a. Este rectilinie
b. Nu umple în întregime canalul
c. Este acoperită la suprafaţă de arahnoidă
d. Dura mater se află în contact imediat cu măduva
e. Are formă rotundă pe secţiune transversală
2. Măduva se întinde
a. de la gaura occipitală ( vertebra C1) pana la nivelul vertebrelor L1-L2,
b. de la gaura occipitala până unde se termină fillum terminale pana la vertebra
Cocigiană2, de care se si fixează.
c. fillum terminale are nici însemnătate func ională, dar alături de ultimii nervi
rahidieni formează coada de cal.
d. superior măduva este delimitată evident de bulbul rahidian
e. în sec iune transversala are formă rotundă
21. Fibrele transversale care intră în alcătuirea punţii se adună de o parte si de alta a
feţei anterioară şi formează
a. pedunculii cerebelo i inferiori
b. pedunculii cerebelo i mijlocii
c. pedunculii cerebelo i superiori
d. planşeul ventriculului IV
e. pedunculii cerebrali
24. Cerebelul
a. Vălul medular superior şi inferior participă la formarea planşeului ventriculului
IV
b. Pedunculul cerebelos superior sau brachium pontis este cel mai gros
c. Pedunculul cerebelos mijlociu sau corpul restiform
d. Pedunculul cerebelos inferior sau brachium conjunctivum este cel mai puţin
voluminos dintre pedicul
e. Vălul medular superior şi inferior participă la formarea tavanului ventriculului IV
COMPLEMENT MULTIPLU
59. Arahnoida
a. Are o structură conjunctivă
b. Aderă la măduvă
c. Pătrunde în şanţurile măduvei
d. Este separată de pia mater printr-un spaţiu care con ine lichidul cefalorahidian
e. Are rol nutritiv
75. Prin fragmentarea coloanei formate din capul cornului anterior nasc următorii
nuclei:
a. În bulb apare nucleul ambiguu, unde îşi au originea reală fibrele motorii ale
nervilor accesor (XI), vag (X) şi glosofaringian (IX).
b. În punte se formează nucleul motor al nervului facial (VII)
c. Nucleul gelatinos al lui Rolando (nucleus tractus spinalis n. trigemeni), în care
ajung firele senzitive ale nervului trigemen
d. Mai sus de precedentul se formează nucleul masticator al nervului trigemen (V).
e. Nucleul nervului hipoglos (XII), care se situează în apropierea liniei mediane
76. Puntea
a. Se mai nume te şi protuberanţă
b. Reprezintă prima parte a trunchiului cerebral
c. Derivă din por iunea ventrala a metencefalului (vezicula a IV-a)
d. Pedunculii cerebelo i inferiori ce fac legătura dintre punte si cerebel
e. Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului IV
101. Care afirmaţii cu privire la vezicula seminală şi lichidul seminal sunt corecte
a. Vezicula seminală este aşezată median
b. Vezicula seminală este aşezată deasupra prostatei
c. Vezicula seminală este aşezată dedesubtul prostatei
d. Vezicula seminală secretă un lichid mucos bogat în fructoză
e. Lichidul seminal reprezintă 60% din lichidul spermatic
104. Care din afirmaţiile cu privire la secreţia internă a testiculului sunt adevărate
a. Celulele Leydig secretă androgenii
b. Testiculul secretă testosteron
c. Testiculul nu secretă estrogeni
d. Testosteronul este un hormon lipidic
e. Este un catabolizant proteic
109. Cerebelul
a. Este acoperit de pia mater
b. Pia mater intră în şanţurile cerebeloase
c. Pe suprafaţa externă a cerebelului se găsesc şanţuri numite fisuri cerebeloase,
care diferă de cele cerebrale prin faptul că au pereţii apropiaţi şi nu se lărgesc la
suprafaţă
d. Fisura primară o găsim pe faţa superioară, între lobii anterior şi mijlociu
e. Fisura primară este superficială
110. Cerebelul
a. median găsim vermisul, care este nepereche,
b. iar lateral se găsesc hemisferele cerebeloase care sunt pereche şi
c. leagă prin cei trei pedunculi de bulb, punte şi mezencefal.
d. la suprafa ă cerebelul prezintă substan ă albă care se continuă în pedunculi
e. substanţa cenuşie se găseşte la suprafaţă
114. Hipofiza
a. se găseşte endocranian, în fosa hipofizară
b. este acoperită de dura mater
c. tulpina hipofizei face legătura între glandă şi talamus
d. tulpina hipofizei este constituită din două porţiuni
e. prelungirea adenohipofizară străbate diafragma şeii
116. Adenohipofiza
a. Este porţiunea anterioară a hipofizei
b. Este învelită de o capsulă fibroasă proprie care provine din dura mater care
trimite septuri incomplete spre interiorul glandei.
c. În interiorul glandei găsim cordoane de celule epiteliale anastomozate între ele.
d. Conţine filete nervoase simpatice
e. În adenohipofiză mai găsim foliculi cu material coloidiform, capilare sinusoide
si o reţea fină de fibre de reticulină.
146. Paraganglionii:
a. au originea comuna cu sistemul nervos somatic
b. au originea comuna cu sistemul nervos vegetativ
c. au origine epiteliala
d. au doar functie secretorie
e. au functii secretorii si receptorii
151. Hormonii:
a. au actiune specifica si selectiva
b. au actiune lenta, de scurta durata
c. pot avea structura proteica
d. pot avea nucleu sterolic
e. pot avea nucleu fenolic
173. Paratiroidele:
a. sunt glande vitale
b. sunt alaturate glandei tiroide, avand aceeasi origine, structura si functie
c. au culoare mai deschisa decat tiroida
d. au consistenta mai moale decat tiroide
e. sunt de obicei in numar de patru
175. Parathormonul:
a. controleaza metabolismul calciului si fosforului
b. are actiune hipercalcemianta
c. are actiune hipocalcemianta
d. stimuleaza activitatea osteoclastelor stocand calciul in oase
e. stimuleaza activitatea osteoclastelor mobilizand calciul din oase
195. Mineralocorticoizii
a. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenalei
b. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenalei
c. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenalei
d. intervin in metabolismul electrolitic
e. activeaza reabsorbtia potasiului si eliminarea sodiului la nivelul tubilor renali
196. Glicocorticoizii
a. sunt secretati in zona glomerulara a corticosuprarenalei
b. sunt secretati in zona reticulara a corticosuprarenalei
c. sunt secretati in zona fasciculata a corticosuprarenalei
d. sunt secretati in zona adiacenta a corticosuprarenalei
e. intervin in metabolismul hidroelectrolitic
199. Catecolaminele
a. actioneaza asupra sistemului vascular
b. intervin in metabolismul glucidic
c. intervin in metabolismul lipidic
d. intervin in metabolismul protidic
e. intervin in reactia de alarma