Descoperă-mă!

A
1. Anotimpul alb
1
2. Momentul subiectului ce arată cauza conflictului
3. Momentul subiectului din încheiere 2
4. Figură de stil prin care se compară 3
5. Parte de vorbire ce arată acţiunea 4
6. momentul subiectului în care se prezintă locul, timpul
7. Opera în care se narează 5
8. Rânduri din poezie 6
9. Potriveste versurile la final 7
10. Marele poet national: Mihai…
11. A scris Istoria unei plăcinte… 8
9
Completând rebusul veţi obţine pe verticala A-B 10
numele unui scriitor.
11
B

Descoperă-mă! A
1. Anotimpul alb
1
2. Momentul subiectului ce arată cauza conflictului
3. Momentul subiectului din încheiere 2
4. Figură de stil prin care se compară 3
5. Parte de vorbire ce arată acţiunea 4
6. momentul subiectului în care se prezintă locul, timpul
7. Opera în care se narează 5
8. Rânduri din poezie 6
9. Potriveste versurile la final 7
10. Marele poet national: Mihai…
11. A scris Istoria unei plăcinte… 8
9
Completând rebusul veţi obţine pe verticala A-B 10
numele unui scriitor.
11
B

Descoperă-mă! A
1. Anotimpul alb
1
2. Momentul subiectului ce arată cauza conflictului
3. Momentul subiectului din încheiere 2
4. Figură de stil prin care se compară 3
5. Parte de vorbire ce arată acţiunea 4
6. momentul subiectului în care se prezintă locul, timpul
7. Opera în care se narează 5
8. Rânduri din poezie 6
9. Potriveste versurile la final 7
10. Marele poet national: Mihai…
11. A scris Istoria unei plăcinte… 8
9
Completând rebusul veţi obţine pe verticala A-B 10
numele unui scriitor.
11
B
 I

Descoperă-mă! A
1. Anotimpul alb
1 A R N A
2. Momentul subiectului ce arată cauza conflictului
3. Momentul subiectului din încheiere 2 I N T R I G A
4. Figură de stil prin care se compară 3 D E Z N O D A M A N T
5. Parte de vorbire ce arată acţiunea 4 C O M P A R A T I E
6. momentul subiectului în care se prezintă locul, timpul
7. Opera în care se narează 5 V E R B
8. Rânduri din poezie 6 E X P O Z I T I U N E A
9. Potriveste versurile la final 7 E P I C A
10. Marele poet national: Mihai…
11. A scris Istoria unei plăcinte… 8 V E R S U R I
9 R I M A
Completând rebusul veţi obţine pe verticala A-B 10 E M I N E S C U
numele unui scriitor.
11 N E G R U Z Z I
B
 Anexa nr. 6
Explozia stelară
Notaţi întrebările care vă trec prin minte legate de textul lecturat care să înceapă cu: cine, când, unde, cum, de ce; apoi
adresaţi întrebările colegilor din celelalte grupe pentru a primi răspunsurile.

Cum?

Când? De ce?

Unde? Cine?
Anexa nr. 3
Vocabular
Notaţi în timpul lecturii cuvintele al căror sens nu-l cunoaşteţi, apoi cautaţi explicaţia în dicţionar şi notaţi-o în coloana a doua.
Cuvântul Explicaţia gasită în dicţionar
necunoscut

Anexa nr. 9
Părerea mea este...
Emiteţi o părere personală despre text trecute în Anexa 9.
Fragmentul Părerea mea
1

5
Anexa nr. 9
Părerea mea este...
Emiteţi o părere personală despre text trecute în Anexa 9.
Fragmentul Părerea mea
1

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.
Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.

Anexa nr. 10
Tema pentru acasă

1. Scrie un eseu prin care să-ti convingi un prieten să citească textul.

2. Alcătuieşte un eseu în care să descrii o întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau participant.
ex.7/56 din Caietul special al elevului.
Anexa 2

Întâiul drum
De Ion Agârbiceanu
I
Flutură rar câte un fulg de nea prin văzduhul sur. Se opresc o clipă nehotărâţi, apoi coboară iar şi
iar se opresc. Parcă le pare rău după înălţimea din care vin, se simt străini în lume şi se tem de ce vor afla
jos, pe pământ.
Uneori îi prinde o undă de vânt şi-i mătură, de nu se mai văd şi trece o vreme până ce îndrăznesc
să coboare alţii. Îi mătură şi din curte, de pe pământul îngheţat pe care s-au aşezat, uşor, ca nişte scame de
pene.
Nu e frig. A fost înainte cu câteva zile, până a îngheţat tina. Acum e bine. Se tot încearcă să ningă,
şi nu poate. Se pare că iarna şi-a uitat din anul trecut cum să-şi scuture cojocul.
Lelea Anuţa e năcăjită tare. Copilul cel mic, sugaciul, orăcăie ca o broască în leagăn. […] Ioniţă,
frăţiorul cel mare, se şi repede să-l legene în locul mamei sale, cuprinsă de trebi, cât nu mai ştie unde-i
este capul. […] Mamă-sa iasă şi vine şi iar iasă. Are treabă în tindă, în cameră, prin curte după lemne. Au
făcut foc în camera dinainte şi aici fierbe şi mâncarea pe vatră. Rar priveşte şi ea prin geam: ninge rar şi
acum. […]
Lelea Anuţa începe deodată să caute cu înfrigurare prin solniţa agăţată într-un cui. Nu află ce
caută, o ia din cui, op întoarce cu capul în jos şi o scutură pe masă. Dar nu se scutură decât câteva fire de
sare. Trece în tindă, caută în oale, întră în cămară, răscoleşte pretutindeni şi iar vine. E neliniştită,
îngrijorată. […]
II
- Ştii ce, mamă? Niţă doarme acum şi nelegănat, mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare.
- Tu?
- Ştii că am mai fost şi cu dumneata.
- Cu mine ai fost, darn u singur. Singur nu ştii nici unde e prăvălia.
- Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la fereşti.
- Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiţe trebuie să treci? Te vei rătăci şi nu vei şti veni nici acasă.
Ioniţă zâmbi.
- Cum să nu ştiu. Las’ pe mine. Dă-mi bănuţii şi o traistă şi îndată-s cu sarea acasă. […]
Porni pe uliţă la vale spre vatra satului, unde era prăvălia, iar mamă-sa se grăbi în casă la cel din
leagăn. Nu mai era aşa de îngrijorată. Dacă se va încurca pe hudiţe, îi va arăta vrun om unde e prăvălia.
Apoi, de! Copilul era mărişor acum. Frig nu era. Vântul încetase aproape.
Cu bâta în mână, cu trăistuca după grumaz, Ioniţă mergea vârtos prin zăpada moale care abia
albise uliţa. În urma lui rămâneau urme negre, căci zăpada i se lua pe tălpile opincuţelor.
Uliţa era pustie. Ţipenie de om nici prin curţi. Nici un lătrat de câine. Era o linişte şi o pace, cât lui
Ioniţă îi părea că aude fâşâitul fulgilor de nea, care cădeau tot mai deşi şi se roteau uneori ca un potop de
fluturi.
Se silea să-şi amintească prin câte hudiţe trebuia să treacă până la prăvălie. […]
Înaintea unei portiţe văzu un câne mare, ciobănesc, unul alb, miţos, şi îşi strânse bine bâta în
mână. Dar cânele nu-i avu greija, părea că nici nu-l văzuse. Şedea liniştit în coadă şi se uita la el cum
ninge. Părea că pacea şi liniştea din văzduh intrase şi în el.
Dar cum începu să ningă mai tare! Şi văzduhul parcă se cobora tot mai jos. Se opri o clipă să
scuture căciula: mai gros de un deget era stratul de zăpadă ce se aşezase pe fundul ei.
Se văzu deodată la o încrucişare de uliţe. Pe care să apuce?

III
Vezi că uliţele şi casele de zăpadă nu mai semănau cu cele pe care le văzuse el când a fost cu
mamă-sa la prăvălie: ajunsese parcă pe un tărâm nou. Totuşi nu stătu mult pe gânduri şi porni pe una. Nu
merse douăzeci de paşi şi nimeri într-alta, care cârmea la stânga. La capătul ei intră într-o uliţă mai largă,
apoi în alta strâmtă de tot. asta se înfunda într-o poartă. Nu! Pe-aici nu fusese cu mumă-sa. Se întoarse şi
tot orbecăind prin zăpada ce cădea acum ca o perdea, se trezi iar în uliţa pe care venise.
Începu să asude. Nu-i era cald, dar începu a se teme că nu va afla prăvălia. Porni înapoi şi intră în
altă uliţă, pe care nu fusese încă. Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut paşii, căci acum lăsa urme adânci în
zăpadă.
Nu era ţipenie de om, nu zbura nici o pasăre, nu cucuriga nici un cocoş, nu lătra nici un câine.
Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese şi lumina se micşora, deşi încă nici amiazi nu era.
Ioniţă se opri şi îşi încordă din nou gândurile. De-odată îi veni în minte că de-a stânga prăvăliei,
nu prea departe, era biserica. Vezi bine! Cum de nu s-a gândit până acum?
Va căuta să vadă turnul, dar cum nu ştia unde se află, nu ştia în ce parte să-l caute. Aşa că se
învârti încet în jurul lui şi privi în toate părţile.
Dar nu vedea mai departe de o aruncătură de băţ. Sus, perdeaua de zăpadă era parcă şi mai deasă.
Începu să asude şi mai tare. Va mai afla prăvălia?
Porni cu hotărâre pe altă uliţă şi ajunse într-o nouă înfundătură. El era singura vietate care se
mişca pe drum, alb tot în potopul de ninsoare care sporea mereu. […]
IV
Cum trecu de vreo trei ori pe aceleaşi uliţe, atrase atenţia unui bătrân care privea prin fereastra
unei case. Cine să fie copilul ăsta care se tot învârte pe-aici? Când îl văzu iar, ieşi în drum.
- Ce-i cu tine, mai Prâsleo? Ce cauţi pe-aici?
- Că num ă cheamă Prâslea, ci Ioniţă, suspină copilul, care era gata de mult să plângă. M-a trimis
mama după sare şi nu aflu prăvălia.
- Ai mai fost la prăvălie?
- Am mai fost cu mama, dar atunci nu era zăpadă şi acum nu mai cunosc uliţele.
- Dacă-i aşa, vino după mine.
Bucuros, Ioniţă zâmbi şi porni după bătrân. Nu-I mai păsa pe ce uliţe trece. Îndată se trezi înaintea
prăvăliei.
- Ei, acuma ştii?
Copilul îşi uită să-i mai mulţumească bătrânului şi intră repede în prăvălie.
[Intrat în prăvălie, Ioniţă cere sare de douăzeci de bani. Jupânul glumeşte, spunându-i că i-a dat
numai optsprezece bani. Copilul numără banii, demonstrându-i jupânului că nu are dreptate. Mirat că un
copil care nu merge încă la şcoală ştie să numere până la douăzeci, ba încă şi până la o sută (pe Ioniţă îl
învăţase Mitruţ, un copil vecin cu el, care era la şcoală), jupânul îi dăruieşte o fluierice de zahăr. Între
timp, în prăvălie intră un vecin al băiatului. Pleacă amândoi înapoi spre casă. ]
Numai ei doi înaintau pe drum, prin amarnica ninsoare: curgeau, nu alta, fulgii lânoşi, mari şi grei,
cât aproape se înnoptase. […]
Olio! Dar cum se schimbase şi casa, şi şura, şi curtea, şi gardul lor, şi acoperişul porţii, de când a
plecat el la prăvălie! Gata să nu le mai cunoască.
Mamă-sa îl aştepta tare îngrijorată.
- De ce ai stat aşa de mult, măi copile? Mă temeam că te-ai rătăcit şi nu mai afli prăvălia, pe
ninsoarea asta.

V
În loc de răspuns, Ioniţă scoase trăistuca de sare de după cap, o puse pe masă, apoi duse la gură,
întors către perete, fluiericea cea roşie de zahăr şi o probă.
Un ţiuit ascuţit răsună în cameră.
- Ce-a fost asta? Îl întrebă maică-sa.
El îi arătă fluiericea.
- Mi-a dat-o jupânul, fără bani, pentru că i-am numărat până la o sută.
- Ai numărat tu?
- Păi cine altul, că eram singur cu jupânul în prăvălie.
Şi Ioniţă avu o singură părere de rău: că nu putea fluiera şi cel din leagăn cu fluiericea pe care i-o
tot punea în gură.

(Ioan Agârbiceanu – Întâiul drum)

Anexa nr. 3
Vocabular
Notaţi în timpul lecturii cuvintele al căror sens nu-l cunoaşteţi, apoi cautaţi explicaţia în dicţionar şi notaţi-o în coloana a doua.
Cuvântul Explicaţia gasită în dicţionar
necunoscut

Anexa nr. 3
Vocabular
Notaţi în timpul lecturii cuvintele al căror sens nu-l cunoaşteţi, apoi cautaţi explicaţia în dicţionar şi notaţi-o în coloana a doua.
Cuvântul Explicaţia gasită în dicţionar
necunoscut
Anexa nr. 3
Vocabular
Notaţi în timpul lecturii cuvintele al căror sens nu-l cunoaşteţi, apoi cautaţi explicaţia în dicţionar şi notaţi-o în coloana a doua.
Cuvântul Explicaţia gasită în dicţionar
necunoscut