Sunteți pe pagina 1din 34

CAPITOLUL 2

Browserul Internet Explorer

2.1 Introducere
Un browser web este un program sau un pachet de programe care
realizeaz\ manevrarea informa]iilor de tip text sau grafic\ de pe Internet. :n
prezent, cele mai folosite browsere de Internet sunt Internet Explorer [i
Netscape Navigator. Browserul lucreaz\ cu pagini web. Paginile web sunt
documente care con]in o combina]ie de texte, imagini [i alte elemente
multimedia. Cele mai importante elemente dintr-o pagin\ Web sunt
leg\turile. Acestea conecteaz\ paginile web ;ntre ele, permi]=nd navigarea de
la o pagin\ la alta. Vizitarea unei leg\turi se face prin clic simplu pe aceasta
(cursorul mouse-ului ia forma unei m=ini, ca ;n Figura 2.1).

Figura 2.1 Leg\tur\

49
Fiecare pagin\ are o adres\ unic\ cu ajutorul c\reia este reg\sit\ u[or
de utilizator. Aceast\ adres\ numit\ URL (Uniform Resource Locator) este
alc\tuit\ dintr-un identificator de con]inut [i de localizare. Identificatorul
de con]inut poate fi>
- http>// (Hyper Text Transfer Protocol)<
- ftp>// (File Transfer Protocol)<
- Telnet>// (conectare la distan]\).
Identificatorul de localizare const\ de obicei din adresa serverului Web
;mpreun\ cu numele unui fi[ier [i calea c\tre acesta, sau doar a numelui
respectivului server. Un exemplu de URL este>
- http>//www.pub.ro - adresa Web a Universit\]ii “Politehnica” din
Bucure[ti<
- http>//www.adevarulonline.ro - adresa pe Internet a ziarului Adev\rul.

Cre[terea exploziv\ a serviciul WWW se datoreaz\ ;n principal unui


grup de studen]i de la Universitatea din Illinois condu[i de Marc Anderssen
(de la NCSA – National Center for Supercomputing Applications) care au
creat ;n 1994 primul browser numit Mosaic. Acesta a fost creat pentru
sistemul X Windows, dar ;n c=teva luni a fost implementat [i pentru
sistemele de operare Microsoft Windows [i Macintosh. :n martie 1994, Marc
Anderssen ;mpreun\ cu Jim Clark formeaz\ compania Mosaic
Communications Corporation care este azi cunoscut\ sub numele de
Netscape Communications Corporation. Ei au ;nceput imediat lucrul la un
browser Web numit Netscape Navigator, poreclit Mozilla, care continu\ [i
ast\zi s\ domine arena browserelor web. Browserul Netscape a fost unul
dintre primele browsere care au avut ;ncorporate extensiile HyperText
Markup Language (HTML).
IBM, Microsoft, Sun Microsystems [i alte companii au lucrat la
propriile browsere. Astfel, Microsoft a realizat browserul Internet Explorer,
IBM browserul Web Explorer, iar Sun Microsystems browserul Hot Java. :n
prezent, IBM a renun]at la dezvoltarea browserului Web Explorer [i a
;ncheiat un protocol de colaborare cu Netscape prin care se recunoa[te acesta
ca fiind browserul pentru sistemul de operare OS/2. De asemenea, exist\ o
multitudine de alte browsere existente pe pia]\, majoritatea acestora fiind
oferite gratis utilizatorilor. Dintre acestea se aminte[te AOL, oferit de
compania gigant american\ de furnizare servicii Internet sau Opera.

2.2 Browserul Internet Explorer


Internet Explorer este parte integrant\ a sistemului de operare
Windows. Versiunea curent\ este 2.0. Internet Explorer dispune de acelea[i

50
instrumente generale ca orice alte browsere Web, dar a fost reproiectat pentru
a beneficia de toate facilit\]ile din sistemului de operare Windows.

2.2.1 Deschiderea ([i ;nchiderea) aplica]iei browserului Web


Lansarea ;n execu]ie a browserului Internet Explorer se poate face ;n
mai multe moduri>
- prin selectarea iconi]ei asociate programului de pe Desktop (Figura
2.2)<

Figura 2.2 Iconi]a asociat\ browserului Internet Explorer

- prin selectarea din meniul Start, sec]iunea Programs a programului


Internet Explorer (Figura 2.3)<

Figura 2.3 Lansarea ;n execu]ie a IE din meniul Start

- prin selectarea iconi]ei asociate programului din bara de lansare


rapid\ a sistemului de operare Windows (cea de l=ng\ meniul Start,
a[a cum se observ\ ;n Figura 2.4)

Figura 2.4 Bara de lansare rapid\ a Windows

51
Meniul principal

Bara de
Bara de leg\turi Bara de instrumente
adrese

Fereastra de
afi[are
documente

Figura 2.5 Fereastra browserului Internet Explorer

Ca orice fereastr\ Windows [i fereastra browserului Internet Explorer


are urm\toarele p\r]i componente (Figura 2.5)>
- bara de titlu – ;n care se afi[eaz\ titlul paginii de WWW curente<
- bara de instrumente – ;n care se g\sesc butoane pentru navigarea
;n pagin\, vizualizarea listei de pagini favorite, printarea
documentelor etc. (Figura 2.6). O descriere a butoanelor din bara
de instrumente este prezentat\ ;n Tabelul 2.1<
- bara de adrese – ;n care utilizatorul poate introduce adresa sau
numele paginii de Web care se vrea a fi vizualizat\. Pentru aceasta
se folose[te adresa URL a respectivei pagini, ca de exemplu
http>//www.yahoo.com<
- bara de leg\turi – ;n care sunt plasate butoane pentru
vizualizarea rapid\ a unor pagini favorite ale utilizatorului<
- sec]iunea sau fereastra de afi[are documente – sec]iunea
principal\ a browserului, cea ;n care este afi[at con]inutul
paginilor Web vizitate.

52
Figura 2.6 Bara de instrumente Standard a IE

Navigarea ;n pagin\ se face cu ajutorul leg\turilor din aceasta (clic


simplu asupra acestora). :n general, aceste leg\turi pot fi identificate prin
culoarea albastr\ [i prin faptul c\ sunt afi[ate subliniat, iar ;n momentul c=nd
se trece cursorul mouse-ului pe deasupra acestora, cursorul se schimb\ ;ntr-o
“m=n\”.

Tabelul 2.1 Butoanele din bara de instrumente


Butonul Descriere
Navigare ;napoi ;n browser(Back).
Navigare ;nainte ;n browser (Forward).
:ntrerupere ;nc\rcare pagina curent\ (Stop).
Re;nc\rcare pagina curent\ (Refresh).
:nc\rcare a paginii implicite de deschidere a browserului
Home
Afi[are a cutiei de dialog pentru op]iuni de c\utare pe Internet.
Afi[are a cutiei de dialog pentru lista paginilor favorite.
Afi[are a cutiei de dialog pentru lista de elemente multimedia
de pe site-ul WindowsMedia.com
Afi[area istoricului navig\rii de pe calculatorul local. Aceasta
depinde ;n mare m\sura de op]iunile de setare a programului
IE.
Deschiderea aplica]iei de gestionare a po[tei electronice.
Trimiterea c\tre imprimant\ a documentului curent.

2.2.2 Schimbarea paginii de start a browserului


Pagina de start sau homepage este prima pagin\ care va fi ;nc\rcat\
de browser dup\ lansarea acestuia ;n execu]ie.
Utilizatorul are posibilitatea s\ specifice adresa acestei pagini de start.
Pentru aceasta, din meniul Tools al browserului se selecteaz\ op]iunea
Internet Options. Pe ecran este afi[at\ caseta de dialog Internet Options
(Figura 2.7). :n sec]iunea Home Page utilizatorul poate specifica adresa
paginii de start ;n cutia de text Address, sau poate opta pentru ;nc\rcarea
unei pagini vide (butonul Use Blank).

53
Figura 2.7 Caseta de dialog Internet Options

2.2.3 Afi[area uni pagini Web ;ntr-o nou\ fereastr\


Afi[area unei pagini Web ;ntr-o nou\ fereastr\ se poate face ;n mai
multe moduri, astfel>
- pentru afi[area unei pagini Web ;ntr-o fereastr\ nou\, utilizatorul
poate folosi meniul context al unei hiperleg\turi (Figura 2.8). Se
selecteaz\ apoi op]iunea Open in New Windows care are ca efect
deschiderea unei noi ferestre browser ;n care va fi afi[at\ pagina de
web corespunz\toare hiperlinkului.

54
Figura 2.8 Meniul context al unei leg\turi

- pentru afi[area paginii Web curente ;ntr-o nou\ fereastr\ se poate


selecta op]iunea New [i apoi Window din meniul File al browserului
(Figura 2.9) sau se poate folosi combina]ia de taste Ctrl¡N<

Figura 2.9 Lansarea ;n execu]ie a unei instan]e a browserului IE din meniul


File

55
- se lanseaz\ ;n execu]ie din nou browserul [i ;n bara de adrese a
acestuia se tasteaz\ adresa URL corespunz\toare paginii Web (Figura
2.10).

Figura 2.10 Tastarea ;n c=mpul Address a adresei URL

2.2.4 Oprirea ;nc\rc\rii unei pagini Web


Oprirea ;nc\rc\rii (transferului) unei pagini Web se poate realiza prin
intermediului butonului Stop din bara de instrumente Standard (Figura
2.11).

Figura 2.11 Oprirea ;nc\rc\rii unei pagini Web

2.2.5 Re;mprosp\tarea (actualizarea) unei pagini Web


De regul\, o pagin\ Web este o entitate dinamic\ care ;[i schimb\
con]inutul foarte rapid. Un exemplu ar fi o pagin\ de web care afi[eaz\ ;n
timp real ora, sau temperatura dintr-un ora[ sau rezultatele unui proces ;n
timp real. Acest lucru, combinat cu faptul c\ majoritatea browserelor folosesc
memoria temporar\ cache, duc la necesitatea re;nc\rc\rii paginii de web ;n
vederea actualiz\rii informa]iei din aceasta (refresh).
Actualizarea informa]iilor dintr-o pagin\ de web se poate realiza ;n
mai multe moduri>
- prin folosirea combina]iei de taste CTRL¡R <
- prin ap\sarea tastei F5<
- prin selectarea op]iunii Refresh din meniul View<
- prin folosirea butonului Refresh din bara de instrumente Standard
(Figura 2.12).

56
Figura 2.12 Butonul Refresh de re;mprosp\tare a paginii Web curente

2.2.6 Folosirea func]iilor de Help disponibile


Ca orice aplica]ie Windows [i browserul Internet Explorer dispune de
meniul Help din care utilizatorul poate selecta func]iile de ajutor disponibile
(Figura 2.13). Pentru accesarea rapid\ a Help-ului disponibil utilizatorul
poate ap\sa tasta F1.

Figura 2.13 Meniul Help al browserului IE

Prin intermediul func]iilor Help, utilizatorul poate ob]ine informa]ii


despre func]ionalitatea browserului, modul de realizare al anumitor opera]ii
c=t [i posibilit\]ile de ajustare ale configur\rilor acestuia. Fereastra asociat\
func]iilor Help are mai multe sec]iuni. Sec]iunea principal\ este Contents
(Figura 2.14), ;n care ;n partea st=ng\ sunt afi[ate ;n mod structurat capitolele
de informa]ii. Pe m\sur\ ce utilizatorul selecteaz\ un capitol sau subcapitol,
;n partea dreapt\ a ferestrei se afi[eaz\ con]inutul corespunz\tor.

57
Figura 2.14 Sec]iunea Contents a ferestrei asociate informa]iilor de Help

Sec]iunea Index (Figura 2.15) ofer\ utilizatorului ;n partea st=ng\ a


ferestrei o list\ ordonat\ alfabetic de cuvinte cheie pe care utilizatorul le
poate selecta pentru a vizualiza informa]ii despre acestea ;n partea dreapt\ a
ferestrei.

58
Figura 2.15 Sec]iunea Index a ferestrei asociate informa]iilor de Help

O alt\ modalitate de folosire a func]iilor Help este folosirea sec]iunii


de c\utare Search (Figura 2.16). Aceasta afi[eaz\ ;n partea st=ng\ o cutie de
text (Type in the keyword to find) ;n care utilizatorul poate c\uta informa]ii
folosind cuvinte cheie. Prin ap\sarea butonului List Topic, lista capitolelor [i
subcapitolelor care se refer\ la respectivul cuv=nt cheie vor fi afi[ate
permi]=nd utilizatorului s\ o selecteze pe cea dorit\.

59
Figura 2.16 Sec]iunea Search a ferestrei asociate informa]iilor de Help

2.2.7 Configurarea browserului


Internet Explorer permite utilizatorului s\ ;i configureze at=t
func]ionalitatea, c=t [i elementele ferestrei aplica]iei ;n func]ie de propriile
a[tept\ri [i necesit\]i.

2.2.7.1 Vizualizarea barelor de instrumente


Afi[area/ascunderea barelor de instrumente (Toolbars) se realizeaz\
prin intermediul meniului View, op]iunea Toolbars. Explorer afi[eaz\ un
submeniu (Figura 2.17) din care utilizatorul poate selecta bara de instrumente
care se dore[te a fi afi[at\ sau ascuns\.

60
Figura 2.17 Afi[area/ascunderea barelor de instrumente

Figura 2.18 Caseta de dialog Internet Options, sec]iunea Advanced

61
2.2.7.2 Afi[area, ascunderea imaginilor dintr-o pagin\ Web
:n cazul folosirii unei conexiuni lente la Internet (de exemplu prin
intermediul unui modem), o modalitate de a gr\bi ;nc\rcarea paginilor ;n
browser este ascunderea imaginilor. Pentru aceasta se selecteaz\ op]iunea
Internet Options din meniul Tools al browserului. Pe ecran va fi afi[at\
caseta de dialog Internet Options (Figura 2.18). :n sec]iunea Advanced,
utilizatorul poate folosi op]iunea Show Pictures din lista de op]iuni care
apare pentru afi[area sau ascunderea imaginilor din paginile Web.

2.2.8 Afi[area adreselor paginilor de Web vizitate anterior folosind bara


de adrese a browserului
Afi[area adreselor paginilor de Web vizitate anterior se face prin
simplu clic pe butonul din dreapta c=mpului de adrese a browserului. Este
afi[at\ o list\ derulant\ cu adresele paginilor care au fost vizitate anterior
(Figura 2.19).

Figura 2.19 Lista derulant\ cu paginile Web vizitate anterior

Adresele paginilor Web


vizitate anterior pot fi afi[ate [i prin
intermediul butonului History
din bara de instrumente Standard.
Aceasta va determina afi[area
ferestrei History ;n partea din st=nga
a ferestrei browserului (Figura 2.20).
De aceast\ dat\, lista paginilor
vizitate este structurat\ ;n func]ie de
data vizit\rii (zilele s\pt\m=nii, azi
etc.).

Figura 2.20 Fereastra History

62
2.2.9 Lista istoric (History) a browserului
Browserul Internet Explorer men]ine o list\ istoric (History) cu
adresele tuturor paginilor vizitate. Aceast\ list\ are o anumit\ perioad\ de
timp ;n care este men]inut\ ;ntr-o loca]ie temporar\ pe disc, dup\ care este
[tears\ ;n mod automat. Aceste configur\ri se realizeaz\ prin selectarea
op]iunii Internet Options din meniul Tools al browserului. :n caseta de
dialog Internet Options care apare (Figura 2.21), utilizatorul poate stabili
num\rul de zile dup\ care aceast\ list\ istoric va fi [tears\ automat (History,
Days to keep in history). De asemenea, utilizatorul are posibilitatea s\
[tearg\ imediat aceast\ list\ prin intermediul butonului Clear history.

Figura 2.21 Caseta de dialog Internet Options - setarea duratei de


memorare a listei History

63
2.2.10 Navigarea pe Web
2.2.10.1 Accesarea paginilor Web prin URL
Pentru vizualizarea unei pagini WWW sunt necesari urm\torii pa[i>
- se introduce adresa paginii respective (URL) ;n bara de adrese a
browserului (Figura 2.22)<

Figura 2.22 Tastarea adresei URL ;n c=mpul Address din bara de adrese a
IE

- se apas\ tasta Enter sau se apas\ butonul Go din bara de adrese


pentru ;nceperea transferului de date de pe serverul web respectiv.
:n acel moment, browserul ;ncepe s\ transfere con]inutul respectivei
pagini de Web. :n func]ie de complexitatea acesteia (dac\ con]ine sau nu
elemente multimedia ca imagini, sunete, clipuri video etc.) pagina web este
afi[at\ dup\ un interval de timp mai mic sau mai mare.

2.2.10.2 Folosirea leg\turilor (hyperlink sau imagini leg\tur\)


Cea mai puternic\ facilitate a paginilor Web este posibilitatea cre\rii
de leg\turi ;ntre informa]iile aflate pe acela[i calculator sau pe calculatoare
diferite, dar conectate la re]eaua Internet. Aceste leg\turi se mai numesc [i
hiperleg\turi sau hiperlinkuri (pe scurt leg\tur\ sau link) [i se pot realiza cu
texte, grafic\, anima]ie, alte fi[iere etc. Browserele marcheaz\ aceste leg\turi
cu o anumit\ culoare [i le subliniaz\. C=nd se trece cursorul mouse-ului pe
deasupra unei asemenea leg\turi, acesta ;[i modific\ forma ;ntr-o m=n\
(Figura 2.23,a). Astfel se pot identifica zonele cu leg\turi spre alte pagini sau
alte informa]ii.

a) b)
Figura 2.23 Vizualizarea unei leg\turi [i forma cursorului mouse-ului
a) leg\tur\ text< b) leg\tur\ imagine

Prin clic simplu asupra leg\turii, browserul va afi[a pagina Web


corespunz\toare. :n func]ie de modul de realizare a leg\turii, navigarea
acesteia poate avea ca efect afi[area unor informa]ii din aceea[i pagin\ Web
(salt ;n pagin\), afi[area unei alte pagini Web sau afi[area unei alte pagini
Web ;ntr-o nou\ fereastr\.

64
O leg\tura poate fi de asemenea asociat\ [i unei imagini cu men]iunea
c\ navigarea pe aceast\ leg\tur\ este absolut similar\ cu navigarea pe o
leg\tur\ asociat\ unui text (Figura 2.23,b).

2.2.10.3 Navigarea ;nainte [i ;napoi ;ntre paginile de Web vizitate


Pe m\sur\ ce se navigheaz\ ;n browser, acesta realizeaz\ automat o
list\ de tip “istoric” temporar\ ;n care sunt plasate adresele tuturor paginilor
vizitate. De exemplu, ;n sesiunea curent\ de navigare, utilizatorul a vizitat
patru pagini, pe ecran fiind vizibil\ ultima dintre aceasta (Figura 2.24)>
- pagina principal\ a ziarului Adevarul<
- sec]iunea Sport a ziarului Adevarul<
- pagina principal\ a motorului de c\utare Yahoo<
- sec]iunea Computing a motorului de c\utare Yahoo.
Navigarea ;n aceast\ list\ istoric se poate face cu ajutorul butoanelor
Back (;napoi) sau Forward (;nainte) . Dac\ se apas\ pe
butonul Back, se navigheaz\ ;n pagina vizitat\ anterior. Asfel, pe ecran va
ap\rea pagina principal\ a motorului de c\utare Yahoo (pagina 3).
Utilizatorul se poate acum ;ntoarce la pagina 2 prin ap\sarea butonului Back
sau la pagina 4 prin ap\sarea butonului Forward. La sf=r[it de list\, butonul
respectiv este dezactivat (c=nd pe ecran se afl\ pagina 1, butonul Back este
dezactivat, iar c=nd pe ecran se afl\ pagina 4, butonul Forward este
dezactivat). De asemenea, ;n cazul ;n care ;n lista istoric se afl\ un num\r
mare de pagini vizitate, utilizatorul poate vizualiza lista [i poate alege pagina
la care dore[te s\ se ;ntoarc\ f\r\ a se mai parcurge celelalte pagini vizitate ;n
timp. Pentru aceasta, se poate ap\sa pe butonul din dreptul butoanelor
Back, respectiv Forward (Figura 2.25).

1
Adevarul

2 Adevarul
Sport
FORWARD (inainte) BACK (inapoi)

3
Yahoo

4 Yahoo
Computing

Figura 2.24 Navigarea ;n lista istoric

65
Figura 2.25 Lista paginilor vizitate

Spre deosebire de lista istoric History, ;n cazul ;nchiderii


browserului, lista istoric temporar\ se pierde, iar la o eventual\ revenire ;n
navigator, lista istoric se reia de la zero.

2.2.11 Folosirea paginilor favorite


De multe ori, utilizatorul dore[te revizitarea unei pagini. Folosirea
listei istoric nu ar folosi ;n cazul ;n care sesiunea browserului a fost ;nchis\.
Pentru aceasta, utilizatorul ar trebui s\ specifice din nou adresa paginii
respective [i asta ar presupune c\ ar trebui s\ o ]in\ minte sau ar trebui s\ o
noteze undeva. Internet Explorer vine ;n ;ntimpinarea acestui fapt, pun=nd la
dispozi]ia utilizatorului un instrument de salvare a adreselor anumitor pagini
web> lista de pagini favorite sau Favorites. Unele browsere (Netscape
Navigator) folosesc termenul de bookmark (semn de carte) pentru o pagin\
favorit\. Aceste adrese pot fi plasate ;n foldere pentru o mai bun\ reg\sire a
acestora [i pot fi accesate ;n orice moment de c\tre utilizator. Utilizatorul
poate opta pentru vizualizarea continu\ ;n fereastra browserului a listei de
pagini favorite (Figura 2.26). Pentru acesta, ;n bara de instrumente se afl\
butonul . C=nd acesta este ap\sat, partea din st=nga a ferestrei
browserului va fi ocupat\ cu lista paginilor favorite. Din aceast\ list\,
utilizatorul poate alege ;n orice moment o pagin\ pe care s\ o viziteze.
Adresele paginilor favorite nu sunt afi[ate implicit ci doar titlul acestora
(Figura 2.27).

66
Figura 2.26 Fereastra browserului Internet Explorer incluz=nd lista
paginilor favorite

2.2.11.1 Salvarea ca pagin\ favorit\ a unei pagini Web

Ad\ugarea unei pagini la lista


de pagini favorite se poate face fie
prin folosirea butonului sau op]iunii
Add to favorites, fie prin selectarea
aceleia[i op]iuni din meniul context
al paginii respective. :n caseta de
dialog Add Favorite (Figura 2.28),
utilizatorul poate opta pentru
ad\ugarea paginii favorite ;ntr-un
folder existent sau ;ntr-unul nou.

Figura 2.27 Lista paginilor favorite

67
2.2.11.2 Afi[area unei pagini Web memorat\ ca semn de carte
Afi[area unei pagini Web memorat\ ca pagin\ favorit\ se poate face
prin selectarea acesteia din meniul Favorites.

Figura 2.28 Caseta de dialog Add Favorite pentru ad\ugarea de


pagini favorite ;n list\

Figura 2.29 Caseta de dialog Organize Favorites pentru organizarea


listei de pagini favorite

68
2.2.11.3 Organizarea paginilor favorite
De asemenea, utilizatorul are posibilitatea organiz\rii paginilor
favorite ;n list\ (op]iunea Organize Favorites). Astfel, utilizatorul poate
(Figura 2.29)>
- crea un nou folder (Create Folder)<
- transfera o pagin\ sau mai multe ;ntr-un anumit folder (Move to
Folder)<
- redenumi o pagin\ sau un folder (Rename)<
- [terge o pagin\ sau un folder (Delete).
:n cadrul listei cu pagini favorite, exist\ o list\ special\ numit\ Links
(lista de leg\turi) care poate fi afi[at\ ;n bara de leg\turi a browserului
(Figura 2.30). Astfel, utilizatorul poate naviga c\tre o anumit\ pagin\ doar
printr-un simplu clic pe bara de leg\turi.

Figura 2.30 Bara de leg\turi

Aceast\ list\ de leg\turi poate fi organizat\ folosindu-se op]iunea


Organize Favorites pentru folderul Links. Pentru ad\ugarea rapid\ a unei
pagini ;n lista de leg\turi se poate naviga p=n\ la pagina dorit\, se face clic la
st=nga barei de adres\ [i cu ajutorul metodei drag and drop se elibereaz\
mouse-ul ;n bara de leg\turi (drag and drop de la bara de adres\ la bara de
leg\turi).
Crearea unui folder pentru semnele de carte se poate realiza cu
ajutorul butonului Create Folder din caseta de dialog Organize Favorites.

Ad\ugarea adresei paginii respective ;n folderul corespunz\tor se


poate face prin dou\ metode>
- metoda drag and drop cu mouse-ul – se trage adresa ;n folderul
corespunz\tor<
- prin intermediul butonului Move to Folder din caseta de dialog
Organize Favorites.

Utilizatorul poate [terge un element selectat din lista de pagini


favorite cu ajutorul butonului Delete din cadrul casetei de dialog Organize
Favorites.

69
2.2.12 Copierea textului, a unei imagini, a unei adrese URL dintr-o
pagin\ Web ;ntr-un document
Pentru a copia un text dintr-o pagin\ Web se va folosi memoria
temporar\ Clipboard a sistemului de operare Windows, execut=ndu-se
urm\torii pa[i>
- se selecteaz\ textului dorit din cadrul paginii Web (Figura 2.31)<

Figura 2.31 Selectarea unui text dintr-o pagin\ Web

- se transfer\ selec]ia ;n memoria temporar\ Clipboard prin


intermediul op]iunii Copy din meniul Edit sau din meniul context al
selec]iei respective (Figura 2.32)<

Figura 2.32 Meniul context al unui text selectat dintr-o pagin\ Web

- se deschide documentul ;n care se dore[te inserat respectivul text (de


exemplu un document Word) [i se folose[te comanda Paste care
transfer\ con]inutul memoriei temporare Clipboard ;n loca]ia dorit\.
Pentru copierea unui imagini dintr-o pagin\ Web se folose[te
op]iunea Copy din meniul context asociat cu aceasta [i apoi prin comanda
Paste ;n documentul ;n care se dore[te a fi inserat\. De asemenea, se poate
realiza salvarea imaginii ;ntr-o loca]ie pe disc [i apoi importarea acesteia ;n
documentul corespunz\tor. Astfel, se selecteaz\ op]iunea Save Picture As
din meniul context al imaginii. Pe ecran va fi afi[at\ caseta de dialog Save

70
Picture (Figura 2.33) prin intermediul c\reia utilizatorul poate alege loca]ia
pe disc unde se dore[te a fi salvat\ imaginea c=t [i numele acesteia.

Figura 2.33 Caseta de dialog Save Picture

Pentru copierea unei adrese URL dintr-o pagin\ Web se selecteaz\


din meniul context al acesteia op]iunea Copy Shortcut (Figura 2.34) care
realizeaz\ memorarea acesteia ;n Clipboard. Inserarea ;ntr-un alt document
se va face prin intermediul aceluia[i mecanism cunoscut (Paste).

Figura 2.34 Meniul context al unei leg\turi

71
2.2.13 Salvarea unei pagini Web ;ntr-o loca]ie pe disc ca un fi[ier text
(txt) sau html
Pentru salvarea unei pagini Web pe calculatorul utilizatorului, trebuie
parcurse urm\toarele etape>
- se ;ncarc\ pagina Web care se dore[te a fi salvat\<
- se selecteaz\ op]iunea Save As din meniul File al browserului<
- ;n caseta de dialog care apare (Figura 2.35) se selecteaz\ loca]ia pe
disc unde se vrea salvat\ pagina de Web, numele acesteia c=t [i tipul
fi[ierului care va fi salvat (html, txt)<

Figura 2.35 Caseta Save Web Page de salvare a unei pagini Web pe disc

72
2.2.14 Desc\rcarea unui fi[ier text, fi[ier imagine, fi[ier audio, fi[ier
video, program dintr-o pagin\ Web ;ntr-o loca]ie pe disc

Paginile web pot con]ine


anumite leg\turi c\tre fi[iere cu
informa]ii, imagini, fi[iere audio [i
video, programe software etc. Pentru
desc\rcarea (download) acestor
fi[iere pe calculatorul local al
utilizatorului exist\ mai multe
metode>
- clic pe leg\tura respectiv\<
- selectarea op]iunii Save
Target As din meniul context
al leg\turii respective (Figura
2.36).
:n caseta de dialog care apare,
utilizatorul poate selecta loca]ia pe
disc [i numele fi[ierului care se
dore[te a fi desc\rcat. Figura 2.36 Meniul context pentru o
leg\tur\ la un fi[ier

2.2.15 Tip\rirea unei pagini Web


:nainte de tip\rire, utilizatorul poate seta caracteristicile acestui proces
cum ar fi dimensiunea [i orientarea h=rtiei, specificarea marginilor h=rtiei etc.
De cele mai multe ori, un document Web va fi tip\rit pe mai multe pagini de
h=rtie. Astfel, preg\tind corect toate detaliile procesului de tip\rire,
utilizatorul poate ob]ine rezultatele scontate.
Browserul Internet Explorer ofer\ utilizatorului posibilitatea de a
previzualiza pe ecran modul ;n care va fi tip\rit\ pagina Web la imprimant\.
Pentru aceasta se selecteaz\ op]iunea Print Preview din meniul File al
browserului (Figura 2.37). Pentru ie[irea din modul de previzualizare pentru
tip\rire se folose[te butonul Close.

73
Figura 2.37 Fereastra de previzualizare a unei pagini Web ;nainte de tip\rire

Figura 2.38 Caseta de dialog Page Setup

74
Pentru configur\ri ale paginii, se folose[te din meniul File op]iunea
Page Setup. Pe ecran va fi afi[at\ caseta de dialog Page Setup (Figura 2.38).

:n sec]iunea Orientation a
casetei de dialog Page Setup (Figura
2.39), utilizatorul poate stabili felul ;n
care va fi printat\ pagina de web> pe o
Figura 2.39 Schimbarea orientarii h=rtie a[ezat\ pe lungime (portrait) sau
paginii pe o h=rtie a[ezat\ pe l\]ime
(landscape).

:n sec]iunea Paper,
utilizatorul poate schimba
dimensiunea h=rtiei folosind lista
derulant\ Size (Figura 2.40).

Figura 2.40 Alegerea dimensiunii


h=rtiei

Schimbarea marginilor h=rtiei care va fi tip\rit\ (distan]ele de sus,


jos, dreapta [i st=nga dintre conturul h=rtiei [i con]inutul acesteia) se face tot
prin intermediul casetei de dialog Page Setup, dar ;n sec]iunea Margins
(Figura 2.41).

Figura 2.41 Stabilirea marginilor de pagin\

75
Dup\ stabilirea configura]iei h=rtiei, procesul de tip\rire poate ;ncepe.
Pentru aceasta se selecteaz\ op]iunea Print din meniul File al browserului. :n
caseta de dialog care apare (Figura 2.42), utilizatorul poate alege op]iunile
strict legate de procesul de tip\rire [i anume>
- selectarea imprimantei care va realiza tip\rirea (Select printer)<
- stabilirea con]inutului care va fi tip\rit (Page Range)>
o ;ntregul document Web (All)<
o ceea ce este selectat din documentul Web respectiv
(Selection)<
o pagina curent\ din documentul Web respectiv (Current
Page)<
o numai anumite pagini din cadrul documentului Web (Pages)<
- num\rul de copii care vor fi tip\rite (Copies).

Figura 2.42 Caseta de dialog Print

Fereastra browserului poate fi ;mp\r]it\ de designerii de siteuri Web


;n mai multe regiuni numite containere sau frames, fiecare av=nd

76
posibilitatea de afi[are a informa]iilor prin defilare (scroll). :n fiecare din
aceste zone se poate afi[a (;nc\rca) o pagin\ de web, independent de
con]inutul celorlalte zone, de aici [i denumirea de container (care con]ine un
document Web). Pentru printarea unui anumit container din documentul Web
se procedeaz\ ca mai sus> se alege op]iunea Print din meniul File. :n caseta
de dialog Print, la categoria Options (Figura 2.43) utilizatorul poate alege
printarea unui singur container (Only the selected frame), a tuturor
containerelor ;n mod individual (All frame individually) sau ca [i cum nu ar
exista containere [i ar fi vorba de un singur document Web (As laid out on
screen).

Figura 2.43 Caseta de dialog Print< alegerea modului de printare a


containerelor

77
2.3 Motoare de c\utare (Search Engines)
Motoarele sau instrumentele de c\utare sunt programe specializate ;n
ob]inerea de informa]ii. C=teva dintre acestea sunt men]ionate ;n Tabelul 2.2.
:n vederea explic\rii felului ;n care se pot folosi motoarele de c\utare,
trebuie explicat procesul de creare a respectivului motor de c\utare. :n
principal, acesta este constituit dintr-una sau mai multe baze de date [i de
mecanisme de consultare a acestora. Baza de date nu este constituit\ prin
consultarea periodic\ a Internetului [i a ad\ug\rii ;n aceasta a paginilor web
nou create, proces practic imposibil din punct de vedere al diversit\]ii [i al
num\rului mare de pagini de web existente. Astfel, fiecare proprietar al unei
pagini de web are posibilitatea s\ trimit\ adresa paginii sale de web ;mpreun\
cu ni[te cuvinte cheie care o caracterizeaz\ [i cu o scurt\ descriere c\tre
motorul de c\utare respectiv. Acesta analizeaz\ pagina respectiv\ [i o include
sau nu ;n baza sa de date ;n func]ie de tipul, corectitudinea [i calitatea
acesteia.
Tabelul 2.2 Motoare de c\utare
Adresa Numele
http://www.yahoo.com Yahoo
http://www.google.com Google
http://www.altavista.com Altavista
http://www.lycos.com Lycos
http://www.msnsearch.com MSN Search
http://www.askjeeves.com Ask Jeeves
http://www.search.com Cnet Search.com

Aceasta este singura modalitate prin care o pagin\ de web poate fi


inclus\ ;n baza de date a unui motor de c\utare.
Pentru ob]inerea de informa]ii, utilizatorul trebuie s\ introduc\ ni[te
cuvinte care pot s\ fie cuvinte cheie sau nu. Motorul de c\utare realizeaz\
apoi o c\utare ;n bazele sale de date, iar lista cu paginile de web care cuprind
respectivele cuvinte cheie sau se aproprie de acestea sunt afi[ate pe ecran.
Acest proces de c\utare este dependent de modul ;n care paginile de web sunt
indexate. Exist\ astfel>
- indexarea dup\ cuvinte cheie – care se face ;n func]ie de
localizarea (titlu, rezumat etc.) [i frecven]a de apari]ie a acestora
;n document<
- indexarea total\ – care se face prin includerea fiec\rui cuv=nt din
pagina de web respectiv\ ;ntr-o baza de date<
- indexarea uman\ – ;n care anumite persoane examineaz\
paginile [i selecteaz\ cele mai potrivite cuvinte cheie [i fraze care

78
le caracterizeaz\, plas=ndu-le astfel ;n baza de date
corespunz\toare.
C\utarea poate fi la r=ndul ei realizat\ ;n mai multe moduri>
- c\utare arborescent\ – ;n care se porne[te de la un domeniu
general [i se continu\ c\utarea ;ntr-o succesiune de alte
subdomenii. De exemplu, motorul de c\utare Yahoo are baza de
date ;mp\r]it\ ;n domenii, fiecare cu alte subdomenii, a[a cum se
vede din Figura 2.46<
- c\utare dup\ cuvinte cheie – c\utarea se realizeaz\
cercet=ndu-se baza de date folosindu-se cuvinte cheie<
- combina]ie ;ntre cele dou\ metode de c\utare prezentate
anterior – ;n care la fiecare nivel (domeniu sau subdomeniu) se
poate realiza o c\utare dup\ cuvinte cheie (Figura 2.46).
Paginile principale ale c=torva motoare de c\utare sunt prezentate ;n
figurile 2.44, 2.45, 2.46 [i 2.47.
Se poate observa c\ toate acestea au ;n comun o caset\ de text ;n care
utilizatorul poate introduce textul dup\ care se face c\utarea. Acest text poate
fi format din cuvinte cheie sau fraze. :n general, c\utarea se realizeaz\ cu
ajutorul cuvintelor cheie. Pentru aceasta, utilizatorul poate folosi urm\toarea
conven]ie>
- semnul “¡” ;n fa]a unui cuv=nt cheie ;nseamn\ c\ acesta trebuie
s\ fie inclus ;n pagina web c\utat\<
- semnul “-“ ;n fa]a unui cuv=nt cheie ;nseamn\ c\ acesta nu
trebuie s\ apar\ ;n textul paginii c\utate<
- folosirea ghilimelelor presupune g\sirea unui text ;n acela[i
format cu cel specificat ;n interiorul ghilimelelor.
De exemplu, c\utarea specificat\ prin>

Ziarul Adevarul

va genera ca rezultat o list\ a paginilor web care con]in cuvintele ziarul [i


Adevarul, a paginilor web care con]in doar cuv=ntul ziarul [i a paginilor web
care con]in doar cuv=ntul Adevarul.
C\utarea specificat\ prin>

¡ziarul ¡adevarul

va genera o list\ a paginilor care con]in cuvintele ziarul [i adevarul.


De asemenea, c\utarea specificat\ prin>

¡“ziarul Adevarul” ¡cotidian

79
va genera o list\ a paginilor care con]in fraza ”ziarul Adevarul” [i cuv=ntul
cotidian.

Figura 2.44 Pagina principal\ a motorului de c\utare Altavista

Figura 2.45 Pagina principal\ a motorului de c\utare Yahoo

80
Figura 2.46 Domeniile din motorul de c\utare Yahoo

Figura 2.47 Pagina principal\ a motorului de c\utare Google

81
Un motor de c\utare afi[eaz\ o list\ a paginilor care se potrivesc cu
criteriile de c\utare, list\ ce con]ine leg\turi c\tre paginile corespunz\toare.
Paginile sunt listate ;n func]ie de probabilitatea cu care con]inutul acestora
coincide cu criteriile de c\utare. Astfel, adresele cu probabilitatea cea mai
mare sunt plasate primele ;n list\, dar aceasta poate con]ine [i link-uri c\tre
pagini care nu au leg\tur\ cu subiectul c\utat.
Astfel, procesul de c\utare folosind un motor de c\utare este
dependent ;n mare m\sur\ de persoana aflat\ ;n fa]a calculatorului, de modul
;n care aceasta reuse[te s\ exprime clar [i concis ceea ce caut\, de experien]a
acestuia [i de motorul de c\utare ales.
De exemplu, s\ presupunem c\ se caut\ paginile care con]in poezii ale
lui Mihai Eminescu. Cineva f\r\ experien]\ ar putea s\ fac\ c\utarea folosind
cuvintele cheie Mihai Eminescu. :ns\ aceasta va genera o list\ imens\, care
cuprinde toate paginile de web care con]in vreo referire la Mihai, Eminescu
sau Mihai Eminescu. Nici c\utarea specificat\ prin ¡Mihai ¡Eminescu nu
ar duce la rezultatul dorit pentru c\ lista generat\ va con]ine toate paginile de
web care fac vreo referire la Mihai Eminescu [i nu neap\rat la poeziile
acestuia. De aceea, o c\utare optim\ ar putea fi specificat\ astfel (Figura
2.48)>
¡”Mihai Eminescu” ¡poezii
Bine;n]eles, rezultatele ob]inute difer\ ;n func]ie de motorul de
c\utare ales.

Figura 2.48 Rezultatele c\ut\rii pentru motorul de c\utare Yahoo

82