INTERNETUL

Catalin AMZA
NOTIUNI GENERALE
 Internet a totalitatea calculatoarelor si a retelelor
de calculatoare ce comunica intre ele printr-un
anumit protocol.
 In anii ’60, Departamentul de Aparare a Statelor Unite ale
Americii a realizat un proiect de cercetare pentru crearea
unei retele de comunicatii in cazul unui atac nuclear.
Aceasta retea continea noduri capabile sa transmita si sa
primeasca mesaje. Fiecare nod avea o adresa proprie
unica, astfel incat mesajele puteau fi transmise catre un
anumit nod. In acest mod, datele erau transmise de la un
expeditor numit gazda, la un receptor numit client.
 ARPAnet (dupa Defence Advanced Research Project
Agency - Darpa).
2
NOTIUNI GENERALE
 extinderearetelei - in 1969 un predecesor al routerului
(calculator cu functie de stabilire legaturi intre doua
noduri ale retelei si gestionare a traficului in retea) de
azi a fost instalat la University of California in Los
Angeles (UCLA). ARPAnet-ul includea cateva servicii
 posta electronica (e-mail)
 transferul de fisiere (FTP)

 accesarea unui calculator de la distanta (telnet).

 dezvoltarea tehnologiei retelelor locale (Local Area

Network ‟ LAN)
 Ethernet, cu o rata de transfer de date de 3Mbps si mai
tarziu 10 Mbps.
3
NOTIUNI GENERALE
 protocoale proprii de comunicatie
 Apple AppleTalk
 Novell IPX/SPX
 IBM SNA
 Microsoft NetBIOS.
 cercetatorii de la Arpanet au inceput sa insiste asupra posibilitatii de
comunicare a calculatoarelor folosind un singur protocol - un protocol
pentru a putea conecta diferite tipuri de echipament si astfel s-a realizat o
conectare a LAN-urilor la ARPAnet -protocolul TCP (Transmission
Control Protocol) si IP (Internet Protocol). Reteaua putea fi acum
numita Internet (de la interconectarea diferitelor retele intre ele).
 In 1983, cresterea Internetului a fost accentuata de aparitia versiunii 4.2
BSD a sistemului de operare UNIX care continea si protocolul TCP/IP.
 Protocolul TCP/IP a inceput sa fie oferit de producatorii traditionali odata
cu protocoalele proprii.
4
FUNCTIONAREA SI STRUCTURA
 Legatura la Internet
 legatura permanenta

 legatura temporara

 Ex.I dial-upi se stabileste o conexiunei detaliile

conexiunii la Internet sunt atribuite de un
Distribuitor de Servicii Internet (Internet Service
Provider - ISP)

5
FUNCTIONAREA SI STRUCTURA
 fiecare calculator este legat la toate celelalte (direct
sau indirect)
 limbaj comun denumit TCP/IP (Transmission Control
Protocol/Internet Protocol).
 Calculatorul are asociata o adresa IP (Internet
Protocol) - un numar lung, impartit in patru grupe de
maximum trei cifre (maxim 255)i Ex.I 141.85.81.1
sau 139.234.45.67
 Adresele IP pot fi alocate permanent sau temporar la fiecare
sesiune de lucru. Exista astfel doua modalitati de alocare a
unei adrese IP>
 alocare statica, care presupune ca unui calculator i se aloca o adresa IP
permanenta. Acest tip de alocare se foloseste in general pentru retele mici si
pentru calculatoare care au o legatura permanenta la Internet<
 alocare dinamica, care presupune ca la fiecare sesiune de lucru, unui
calculator i se aloca o adresa IP. Aceasta modalitate de alocare a adreselor este
utila in cazul retelelor cu un numar mare de utilizatori. Alocarea dinamica de
adrese IP se face de catre software in mod transparent fata de utilizator (acesta
ne-sesizand acest lucru).
6
DOMENII 1/11
 Programele sau utilizatorii nu se refera la sistemele
gazda, cutiile postale si alte resurse din retea prin adresa
lor binara. In loc de numere binare se utilizeaza siruri
ASCII cum ar fi acata1@amza.camis.pub.ro. Reteaua
intelege insa numai adrese binare, deci este necesar un
mecanism de convertire a acestor siruri de caractere
ASCII in numere binare. La inceputuri, fiecare nume era
pastrat intr-un fisier cu numele host.txt. In fiecare zi,
acesta era preluat de toate gazdele din locul unde era
stocat. Pe masura ce reteaua s-a dezvoltat, aceasta
abordare a devenit imposibila (dimensiunea fisierului ar
fi fost foarte mare si ar fi aparut conflicte de nume de
sisteme gazda daca nu ar exista un control descentralizat). 7
DOMENII 2/11
 De aceste functii se ocupa sistemul numelor de domenii sau DNS
(Domain Name Server). Pentru a stabili o corespondenta dintre
un nume si o adresa IP, programul de aplicatie apeleaza o
procedura care se numeste resolver, procedura care are ca
parametru numele. Resolverul trimite un pachet UDP la serverul
DNS local care cauta numele si returneaza adresa IP catre resolver,
care o returneaza procesului sursa.
 Administrarea unui numar mare de nume in permanenta schimbare
este o problema dificila. Din acest punct de vedere, Internetul poate
fi privit ca fiind impartit in domenii si subdomenii. Exista cateva
sute de domenii de nivel superior. Fiecare domeniu este impartit in
subdomenii, care la randul lor sunt impartit in subdomenii etc.
Toate aceasta structura este una arborescenta. Frunzele acestui
arbore reprezinta domenii care nu au subdomenii. De exemplu, un
domeniu frunza poate contine un singur sistem gazda sau poate
reprezenta o firma (car poate contine mai multe sisteme gazda).
8
DOMENII 3/11
 1. domenii generice ‟ sunt com (comercial),
edu (education ‟ institutii educationale), gov
(government - guvernul federal al SUA), int
(international ‟ organizatii internationale), mil
(military ‟ fortele armate ale SUA) si org
(organisations ‟ organizatii non-profit).
 2. domenii de tari ‟ includ o intrare pentru
fiecare tara, asa cum se defineste in standardul
ISO 3166 (de exemplu ro pentru Romania, fr
pentru Franta, uk pentru Marea Britanie, de
pentru Germania etc.) 9
DOMENII 4/11

Gener i c e }\r i

i nt com

s
un y
ale c
o a
c
10
c
om c
s e
ng
ib
m
DOMENII 5/11
 Fiecare domeniu este denumit de calea in arbore pana la
radacina. Componentele sunt separate prin punct. De
exemplu cs.pub.ro. Fiecare domeniu controleaza felul
cum sunt alocate domeniile de sub el. De exemplu, Marea
Britanie are domeniile co.uk si ac.uk echivalente cu com
si edu. Pentru crearea unui nou domeniu se cere
permisiiunea domeniului in care va fi inclus. In acest mod
sunt evitatea conflictele de nume si fiecare domeniu poate
tine evidenta tuturor subdomeniilor sale. Odata ce un nou
domeniu a fost creat, el poate crea subdomenii fara a cere
permisiunea de la cineva dinpartea superioara a arborelui.
11
DOMENII 6/11
 Fiecarui domeniu ii poate fi asociata o multime de
inregistrari de resurse (resuorce records). O astfel de
inregistrare de resursa are 5 informatii. Formatul general
utilizat este urmatorul>
 Nume_Domeniu Timp_de_Viata Tip Clasa Valoare
 Nume_domeniu precizeaza domeniul caruia i se aplica
aceasta inregistrare. Acest camp este utilizat ca o cheie
primara de cautare in cazul cautarii domeniilor din baza
de date. In general exista mai multe inregistrari pentru
fiecare domeniu. Ordinea inregistrarilor in baza de date
nu este semnificativa. Campul Timp_de_Viata da o
indicatie despre cat de stabila este inregistrarea.
Informatia care este foarte stabila are o valoarea mare,
cum ar fi 86400 (numarul de secunde dintr-o zi), iar
informatia stabila are asociata o valoare mica ca 60 (1
minut). 12
DOMENII 7/11
 Campul Tip precizeaza tipul inregistrarii si poate avea
urmatoarele valori>
 A ‟ adresa IP a unui sistem gazda
 MX ‟ domeniu dispus sa accepte schimb de posta electronica

 NS ‟ Server de nume

 CNAME ‟ numele domeniului

 PTR ‟ pseudonim pentru adresa IP

 HINFO ‟ descriere sistem gazda

 TXT ‟ text ASCII

 De exemplu>
 cs.pub.ro 86400 IN HINFO Sun Unix
 cs.pub.ro 86400 IN A 141.85.254.16
 cs.pub.ro 86400 IN A 141.85.81.1
 cs.pub.ro 86400 IN MX 1 cs.pub.ro.
 cs.pub.ro 86400 IN MX 2 cs.cse.pub.ro.
 www.cs.pub.ro 86400 IN CNAME ulise.cs.pub.ro.
 ftp.cs.pub.ro 86400 IN CNAME ftp.cs.pub.ro. 13
 DOMENII 8/11
 Teoretic un singur server de nume poate contine
intreaga baza de date DNS si poate sa raspunda
tuturor cererilor. In realitate, acest server poate fi
atat de incarcat, incat sa devina de neutilizat. De
aceea, spatiul de nume DNS este impartit in mai
multe zone contigue si care nu se suprapun.
Fiecare zone va contine o parte a arborelui precum
si numele serverelor care pastreaza informatia
autorizata despre acea zona. Plasarea limitelor
unei zone este la latitudinea administratorului
acesteia
14
DOMENII 9/11

Gener i c e }\ r i

i nt c om

s
un y
ale c
o a
cka

c
om c
s e
ng 15
ib
m d
m
DOMENII 10/11
 Atunci cand un resolver are o cerere referitoare la un nume
de domeniu, aceasta cerere este transferata la unul din
serverele de nume locale. Daca domeniul este sub
jurisdictia serverului de nume, el reintoarce asau numite
inregistrari de resurse autorizate. Acestea se numesc asa
pentru ca provin de la autoritatea care administreza
inregistrarea (authoritative records). Daca domeniul se
afla la distanta, iar local nu exista nici o informatie despre
domeniul cerut, atunci serverul de nume local trimite o
cerere catre serverul de nume de pe primul nivel al
domeniului solicitat. Acesta de regula cunoaste adresele
fiilor sai si daca numele cautat nu se afla printre acestia, se
trece la un nivel inferior domeniului si procesul continua
pana cand se gaseste inregistrarea de resursa cautata.
Aceasta metoda da cautare se numeste interogare
recursiva (recursive query), deoarece fiecare server care
nu are informatia ceruta o cauta in alta parte. 16
DOMENII 11/11
 De exemplu, sa presupunem ca resolverul de pe eng.dmu.ac.uk doreste sa
cunoasca adresa IP a sistemului gazda amza.camis.pub.ro. In prima etapa,
se trimite o cerere la serverul de nume local dmu.ac.uk. Aceasta cerere
contine numele de domeniu cautat, tipul (A) si clasa (IN). Mai mult ca
sigur ca serverul de nume local nu a avut niciodata o cerere catre acest
domeniu si nu stie nimic despre el. De aceea, va trimite un pachet UDP la
serverul de nume ro care se ocupa de gestiunea spatiului de nume ro.
Acest domeniu nu cunoasta adresa amza.camis.pub.ro si nici
camis,pub.ro dar trebuie sa cunoasca adresele fiilor sai, asa ca cererea
este transmisa catre serverul de nume pub.ro. Acesta trimite cererea mai
departe catre camis,pub.ro care trebuie sa aiba inregistrarile de resurse
autorizate despre amza.camis.pub.ro. Toate aceste informatii sau
inregistrari de resurse ajung inapoi la serverul de nume care a originat
cererea unde sunt stocate in memoria ascunsa pentru a fi folosite ulterior.
De data aceasta, informatia primita nu este autorizata deoarece orice
shimbare facuta la amza.camis.pub.ro nu e va propaga spre toate
serverele care au folosit-o. Din acest motiv intrarile despre
amza.camis.pub.ro nu ar trebui sa aiba o viata prea lunga si de aici
rezulta necesitatea campului Timp_de_Viata care este inclus in fiecare
inregistrare de resursa. Acesta informeaza serverele de nume aflate la
distanta cat timp sa mentina inregistrarile in memoria ascunsa. 17
STRUCTURA IERARHICA A INTERNETULUI
 datele care trebuie transferate sunt impartite in bucati
mici numite pachete (packets) de aceeasi dimensiune si
care contin adresa IP a expeditorului ca si pe cea a
destinatarului.
 ceva care specifica drumul cel mai scurt (sau un drum)
intre oricare doua puncte. Aceasta functie este preluata de
calculatoare specializate numite routere (sau gateway).
 structura ierarhica, in care principalul element este ISP-
ul.
 Punctul de inceput pentru fiecare pe Internet este ISP-ul. Acest ISP poate fi
comercial sau o scoala , colegiu sau universitate etc. Unii utilizatori pot fi
conectati la LAN, altii pot fi conectati folosind un modem. Toate ISP-urile sunt
conectate la Internet prin alte ISP-uri. La cel mai de jos nivel, un ISP local este
conectat cu un alt ISP local. Urmatorul nivel este reprezentat de ISP-urile care
fac legatura cu alte ISP-uri din exterior. 18
GOING ONLINE – MODEM 1
 viteza maxim\ de transmitere a datelor este 56K pe secund\.
 rat\ de transfer pe Internet de 56K pe secund\?
 Vitezele de conectare [i hardware-ul pentru re]ea sunt
m\surate ;n kilobi]i sau megabi]i pe secunda (1 byte = 1 octet
= 8 bi]i). Un simplu calcul [i rezult\ c\ viteza este de fapt de
56 kilobi]i=7 kilobyes. Tehnologia de transmisie a unui

19
modem este ;n prezent limitat\ la 53 kilobi]i pe secund\.
Ad\ug=nd [i posibilele ;nt=rzieri datorate protocoalelor
folosite, se poate ajunge la o vitez\ maxim\ de 5 sau 6
Kilobytes pe secund\.
 metod\ de conectare se nume[te dial-up. Exist\ multe
avantaje> costuri [i simplitate.
 nu toate modem-urile de 56K sunt la fel. Unele nu au un
procesor propriu care s\ realizeze opera]iile necesare de
transmisie/recep]ie - folosesc procesorul sistemului pentru
opera]iile proprii (mai ieftine). Winmodem.
 dac\ se pl\te[te mai pu]in de 50-60 USD pe un modem, atunci
sistemul respectiv are un Winmodem.
MODEM 2
 furnizor de servicii de Internet (ISP)
 abonament de minim 5 USD/lun\ + costurile unor apeluri
telefonice locale sau cu tarif special. ISP-ul va pune la
dispozi]ia utilizatorului un nume de cont [i o parola,
precum [i un num\r de telefon de acces.

20
 costuri sc\zute ;n compara]ie cu alte metode.
 Pentru m\rirea ratei de transfer se pot folosi doua modem-
uri printr-o tehnologie numita analog multilink bonding
(multi-leg\tur\ analogic\). Astfel, pot fi folosite dou\
modem-uri de 56K pentru a se ob]ine o rat\ de transfer
dubl\ de 112 Kb/secund\. Dezavantajul unei astfel de
abord\ri este faptul c\ sunt necesare dou\ pl\ci modem [i
implicit dou\ sloturi de extensie din PC vor fi folosite de
acestea. :n plus, trebuie folosite dou\ linii telefonice [i
furnizorul de servicii de Internet trebuie s\ dispun\ de
tehnologia necesar\.
ISDN 1/2
 Integrated Services Digital Network o conexiune la
Internet mai rapid\ ca dial-up (tot un apel telefonic
c\tre ISP).
 ISDN func]ioneaz\ tot prin liniile telefonice existente<
principiu> firele de cupru sunt @;mp\r]ite” ;n trei buc\]i

21
‟ un canal D [i dou\ canale B. Fiecare canal B este
capabil s\ transmit\ 56 Kb/secund\ ;n timp ce canalul
D poate transmite 16 Kb/secund\. Dac\ se folosesc cele
dou\ canale B ;mpreun\, atunci se poate ajunge la rate
de transfer de p=n\ la 128 Kb/secund\ ;n ambele
direc]ii ([i pentru ;nc\rcare [i pentru desc\rcare date).
Canalul D nu poate fi folosit pentru transmitere de date,
dar de regul\ este folosit pentru partea administrativ\ a
apelului ‟ conectarea, deconectarea etc.
 ISDN 2/2
Pentru folosirea serviciului ISDN trebuie avute ;n vedere urm\toarele>
1. contactarea furnizorului de servicii Internet pentru a verifica dac\
este posibil\ instalarea unei linii ISDN ;n aria geografic\ respectiv\<
2. trebuie g\site care ISDN modem-uri sunt compatibile cu linia ISDN
pe care o poate pune la dispozi]ie ISP-ul contactat<

22
3. ISDN este foarte dificil de instalat [i este de preferat achizi]ionarea
unui pachet complet de servicii de la ISP-ul ales (hardware, software [i
instalare linie).
Costurile aproximative sunt urm\toarele>
- instalare linie 100-300 USD<
- modem-ul ISDN 200-500 USD<
- taxa de conectare [i abonamentul lunar.
ISDN aduce doar o u[oar\ ;mbun\t\]ire a serviciilor de tip dial-up i nu de
multe ori nu justific\ costurile mari pe care le presupune. :n prezent,
acest serviciu tinde s\ fie din ce ;n ce mai pu]in popular.
INTERNET PRIN SATELIT
 Conectarea la Internet folosind un satelit geosta]ionar este
de asemenea o modalitate mai pu]in popular\. Pentru
aceasta este nevoie de o anten\ de recep]ie satelit (circa 300
USD) care se conecteaz\ prin intermediul uni cablu coaxial
cu o plac\ de re]ea din calculator. Rata de transfer poate

23
ajunge p=n\ la 400 Kb/secund\, adic\ de trei ori mai rapid
dec=t ;n cazul ISDN. Aceast\ rat\ de transfer este ;ns\ ;ntr-
un singur sens, adic\ doar pentru download (desc\rcare
date de pe Internet). Prin aceasta metod\ de conectare se
poate doar recep]iona semnal, dar nu se poate transmite.
Astfel, pentru transmiterea de informa]ii (upload sau
;nc\rcare de date pe Internet) trebuie folosite una din
celelalte metode de conectare. Costurile pentru astfel de
conectare sunt mari, dar nu la fel de mari ca [i ;n cazul
ISDN. Exist\ de asemenea probleme cu instalarea (antena
satelit trebuie s\ fie ;n c=mp deschis [i f\r\ s\ fie
obstruc]ionat\ de nici un obstacol).
INTERNET PRIN CABLU TV
 Pentru aceasta este nevoie de un modem de cablu (cable
modem) care se conecteaz\ direct la cablul de televiziune [i
apoi la o plac\ de re]ea Ethernet din PC. :n func]ie de un num\r
mare de factori (loca]ia geografic\, ce furnizor este [i ce fel de
modem de cablu se achizi]ioneaz\) se pot ob]ine rate de transfer
;ntre 500 Kb/secund\ p=n\ la 30 Mb/secund\ pentru download.

24
Rata de transfer pentru upload nu este de regul\ accea[i cu cea
pentru download, dar comparabil\. Se pot ob]ine deci rate de
transfer mari [i ;n plus nu este necesar procesul de dial-up.
Calculatorul este tot timpul conectat la Internet (always on).
Exist\ ;ns\ [i un dezavantaj major al unei astfel de conectari> se
partajeaz\ re]eaua [i cu al]i utilizatori din vecin\tate [i acest
lucru poate duce la diminuarea accentuat\ a ratelor de transfer
pe m\sur\ ce num\rul de utilizatori de modem-uri de cablu
cre[te. Practic, nu se va ob]ine niciodat\ viteza teoretic\ pe care
o precizeaz\ furnizorul de servicii. Un calculator cu performan]e
sc\zute poate de asemenea influen]a rata real\ de transfer.
 Exist\ ;ns\ [i un avantaj major> pre]ul raportat la rata de transfer.
Abonamentul lunar nu dep\[e[te 50 USD [i nu trebuie pl\tite
alte taxe adi]ionale de conectare etc.
ADSL – ASYMMETRIC DIGITAL
SUBSCRIBER LINE
 Aceast\ metod\ de conectare devine din ce ;n ce mai
popular\ cu avantajul c\ este o conexiune de tip always
on. Costurile implic\ o tax\ de conectare [i abonament

25
lunar, f\r\ alte costuri adi]ionale. Vitezele de transfer
variaz\ ;ntre 90 Kb/secund\ p=n\ la 1 Mb/secund\ pentru
upload [i 2-3 Mb/secund\ pentru download. O singur\
linie poate realiza at=t transferul de date c=t [i transmisii
voce, astfel c\ nu mai sunt necesare linii telefonice
suplimentare. Un echipament hardware care se nume[te
splitter realizeaz\ separarea semnalelor de voce de cele
de date, exist=nd unul la utilizator [i altul ;n cadrul
oficiului telefonic sau centralei telefonice. Dezavantajul
acestei abord\ri este ;ns\ faptul c\ loca]ia geografic\ a
utilizatorului trebuie s\ fie situat\ la maximum 3.5 Km
fa]\ de oficiul telefonic care furnizeaz\ serviciile.
LINII INCHIRIATE
 Aceasta este o linie dedicat\ care este ;nchiriat\ 24 de
ore din 24 [i care permite conectarea la Internet sau la o
alt\ re]ea de calculatoare. Aceste linii dedicate sunt ;n
general cea mai scump\ metod\ de conectare la
Internet, dar op]iunea ideal\ pentru afacerile care

26
necesit\ un suport pentru re]ele mari, pentru transfer de
fi[iere de dimensiuni mari sau aplica]ii multimedia.
Rata de transfer a unui astfel de linii ;nchiriate poate
ajunge p=n\ la 2 Mb/secund\. Costurile de instalare [i
;nchiriere sunt foarte mari. Este recomandat\ folosirea
unei astfel de metode de conectare la Internet ;n cazul
;n care se folose[te Internetul cel pu]in 4 ore pe zi [i se
lucreaz\ cu transferuri mari de date.
ALEGEREA UNEI METODE DE
CONECTARE LA INTERNET

Care este cea mai bun\ metod\ de conectare la Internet? Ei bine,

r\spunsul este un pic evaziv> DEPINDE!
:nainte de a alege o metod\ de conectare, trebuie avute ;n vedere

27
urm\toarele>
-La ce folose[te accesul Internet> transfer date, fi[iere, aplica]ii
multimedia, c\utare informa]ii, comunica]ii etc.?
-C=t timp se preconizeaza conectarea la Internet (;n fiecare zi)?
-Trebuie avute ;n vedere toate costurile de instalare a
echipamentelor [i a abonamentelor lunare ;nainte de alegerea unui
serviciu sau altuia<
-Trebuie verificat care va fi rata de transfer care este promis\ [i
trebuie facut\ analiza cost/rat\ de transfer<
-Este ideal g\sirea unor vecini sau alte companii care folosesc
un astfel de serviciu (clien]i existen]i pentru respectivul ISP [i
pentru respectivul serviciu) pentru a afla care este experien]a lor
cu respectivul serviciu [i ISP.
SFATURI UTILE
 - Pentru o afacere mic\ care nu presupune o folosire a
Internet-ului de mai mult de patru ore/s\pt\m=n\ [i aceasta ;n
general pentru c\utare informa]ie, marketing sau po[t\
electronic\, atunci cel mai eficient este folosirea unui serviciu
dial-up clasic.

28
 - Dac\ timpul de folosire a Internet-ului nu dep\[e[te 2
ore/zi, dar este nevoie de a transfera o cantitate mare de date,
atunci un serviciu ISDN este alegerea potrivit\.
 - :n cazul ;n care se folose[te Internet-ul ;n mod frecvent [i
cu transfer de date nu foarte mare, atunci se poate opta pentru un
modem de cablu [i un serviciu de conectare la Internet prin
intermediul re]elei de televiziune prin cablu.
 - Pentru transferul unor cantit\]i mari de date ;n mod
frecvent o metod\ de conectare potrivit\ este ASDL.
 - Pentru transferul unor cantit\]i foarte mari de date ;n
mod frecvent [i pentru interconectarea cu alte re]ele ale
companiei (din filiale sau puncte de lucru situate ;n alte loca]ii
geografice) cea mai buna solu]ie este folosirea unei linii
CARE ISP? 1/3
 :n func]ie de ISP-ul ales, costurile pot varia substan]ial [i la fel
calitatea serviciilor oferite. De aceea este bine a se ]ine cont de
urm\toarele>
 Compara]ii ;ntre serviciile, calitatea [i costurile oferite de un ISP
fa]\ de altul.
Referin]e de la firme sau clien]i ai ISP-ului cu privire la gradul

29

de satisfac]ie fata de acesta.
 ISP-ul respectiv garanteaz\ sau nu serviciile oferite [i ofer\ sau
nu bonifica]ii sau compensa]ii ;n caz contrar.
 Un factor important este capacitatea unui ISP [i reprezint\
num\rul de abona]i. Acest num\r influen]eaz\ direct peforman]a
unei conexiuni ;n special ;n timpul orelor de varf adic\ exact a
orelor ;n care este folosit\ ;n afaceri. Dac\ un ISP [i-a ;nchiriat
mai mult de 70% din capacitatea sa, atunci exist\ o probabilitate
foarte mare ca s\ nu se beneficieze de vitezele de transfer pentru
care se pl\te[te.
 Dac\ se opteaz\ pentru un serviciu de tip dial-up este util\
realizarea un apel c\tre num\rul de acces oferit de ISP pentru a
se verifica dac\ nu cumva se aude un semnal de ocupat.
CARE ISP? 2/3
- Este util\ de asemenea verificare serviciilor
suplimentare de care se beneficiaza. De exemplu un
ISP poate oferi mai multe adrese de
e-mail gratuite pe c=nd un altul doar una sau cel mult
dou\. De asemenea, anumite ISP-uri pot oferi nume de

30
domeniu gratuite [i spa]iu de stocare a unor pagini
Web. Este spa]iul de stocare oferit suficient pentru
necesit\]ile dorite?
 - ISP-ul este de tip Tier 1, Tier 2 sau Tier 3 ? Un ISP
de tip Tier 1 posed\ [i ;[i controleaz\ propria por]iune
primar\ de Internet ;n timp ce ISP-urile de tip Tier 2
sau 3 ;nchiriaz\ servicii de la acesta. :n acest caz, un
ISP de tip Tier 1 este mult mai fiabil dar [i mult mai
scump.
CARE ISP? 3/3
 -Exist\ [i ISP-uri care ;[i ofer\ serviciile ;n mod gratuit.
Cuv=ntul gratuit trebuie ;ns\ pus ;ntre ghilimele pentru c\
de cele mai multe ori aceste companii doresc informa]ii
personale ;n schimbul serviciilor prestate [i fac reclam\
c\tre utilizatori ;n mod regulat.

31
 -Liniile telefonice pentru serviciul clien]i ale ISP-ului
corespunz\tor sunt gratuite sau au tarife speciale? Este de
preferat un ISP care pune la dispozi]ia clien]ilor s\i un
num\r gratuit pentru serviciul clien]i [i ;n special pentru
utilizatorii mobili. De asemenea, un num\r cu tarif special
poate costa mult mai mult dec=t toate costurile de instalare
[i de folosire a serviciile Internet oferite de alt ISP.
 -:n prezent exist\ ISP-uri care pot s\ creeze, ;ntre]in\ [i
actualizeze periodic pagina Web a utilizatorilor [i poate
oferi solu]ii pentru
e-commerce, ca de exemplu shoppoing basket (co[ de
cump\r\turi), facilit\]i de folosire a cardurilor etc.
SERVICII OFERITE DE INTERNET
 transferul de fisiere cu ajutorul protocolului FTP
(File Transfer Protocol)<
 conectarea la distanta (TELNET)<
 serviciul Usenet care asigura schimbul de stiri intre
persoane din intreaga lume<
 World Wide Web (retea Web sau www) ‟ aceasta
ofera acces la fisiere, documente, imagini si sunete,
folosind un limbaj de programare special denumit Hyper
Text Markup Language sau HTML. Acest limbaj este
folosit pentru crearea de documente “hipertext” (ceva mai
mult decat text in format electronic). Aceasta este functia
sau aplicatia retelei Internet care se dezvolta cel mai mult<
 email (posta electronica). 32
SERVICIUL FTP
 FTP asigura transferul de fisiere intre calculatoare, chiar
daca acestea folosesc sisteme de operare diferite.
 Exista doua programe ce alcatuiesc sistemul FTP>
serverul (parte a SO) si clientul (exista numeroase
aplicatii)
 Calculatorul pe care se ruleaza programul client de FTP
se numeste calculator local, iar cel de la distanta
(serverul de FTP) se numeste calculator telecomandat.
 Pentru a putea folosi serviciul FTP, un utilizator are
nevoie de urmatoarele informatii>
 adresa sau numele serverului de FTP<
 un cont de utilizator si o parola pentru acel server de FTP<
 un program client de FTP pe calculatorul local pe care lucreaza. 33
SERVICIUL FTP
 Comunicarea intre server si client se face in doua sensuri.
Cand se transfera un fisier de la client catre server,
operatiunea se mai numeste si incarcare de fisiere
(upload), iar cand se transfera un fisier de la server catre
client, operatiunea se mai numeste si descarcare de fisiere
(download).
C
alc
u
lato
r
ul lo
c
al Cal
te
le

In
ca
rc
a
ref
isie
r
e

F
TP 34

D
es
c
ar
ca
re
fis
ie
r
e
SESIUNEA DE LUCRU FTP
 se ruleaza programul client de FTP pe calculatorul local<
 se specifica numele sau adresa serverului de FTP de pe
care se vrea a incarca sau descarca fisiere<
 se specifica un cont de utilizator si o parola<
 daca primii trei pasi au fost executati cu succes, atunci
utilizatorul poate incepe procesul de incarcare sau
descarcare fisiere, astfel>
 cautare fisiere pe server sau pe calculatorul local<
 initiere transfer<
 cand transferul de fisiere s-a terminat, utilizatorul poate
incepe alt proces de transferare sau poate inchide
sesiunea de lucru. 35
SERVICIUL FTP
 Exista doua metode de transfer a fisierelor> ASCII si binar.
Modul ASCII este folosit pentru transferul fisierelor text si
este modul implicit de transfer al fisierelor. Modul binar
(binary) este folosit pentru transferul altor fisiere decat cele
de tip text. Fisierele transferate de pe server pe calculatorul
local vor fi copiate in directorul curent de pe calculatorul local
(utilizatorul poate schimba acest director cu ajutorul comenzii
lcd).

36
CLIENTI FTP
 Majoritatea programelor client de FTP folosesc comenzi
standard ale protocolului FTP, dar care prin intermediul
unei interfete grafice avansate sunt transparente
utilizatorului (acesta nu isi da seama de acestea).
 Sistemul de operare Windows are ca parte integranta o
aplicatie client de FTP, care nu are o interfata grafica, dar
permite utilizatorului sa foloseasca comenzile FTP in
mod text. Pentru rularea acestui program, utilizatorul
poate folosi optiunea Run din meniul de Start. In caseta
de text care apare se tasteaza ftp. Pe ecran apare o
fereastra pentru programul client de FTP. In aceasta
fereastra este afisat prompterul ftp> dupa care utilizatorul
poate folosi oricare din comenzile standard FTP. Pentru
inceput, utilizatorul trebuie sa initieze o sesiune de lucru
si aceasta se realizeaza cu ajutorul comenzii open (sau o)
urmat de numele sau adresa serverului de FTP
37
FTP

38
39
40
SERVICIUL TELNET
 Serviciul telnet permite conectarea la un calculator
conectat la Internet in regim de terminal si a aparut
printre primele servicii de retea (februarie 1971).
Pentru aceasta este necesara lansarea in executie a
unui program special numit telnet. Dupa ce se
realizeaza conexiunea intre calculatorul de pe care
se lucreaza (calculator local sau gazda) si
calculatorul pe care se vrea a fi accesat (calculator
la distanta sau telecomandat), programul Telnet
actioneaza ca un intermediar intre acestea doua.
Toate comenzile sunt executate pe calculatorul de la
distanta, iar rezultatul acestor comenzi este afisat pe
monitorul calculatorului local 41
SERVICIUL TELNET
 Exista o larga varietate de programe care pun la dispozitia
utilizatorului serviciul Telnet. Mediul Windows are inclus
un program care se lanseaza in executie folosind caseta
Run din meniul Start. In caseta de dialog Run se
tasteaza numele programului> telnet
 Pentru stabilirea unei conexiuni intre cele doua
calculatoare se foloseste comanda open urmata de
numele calculatorului telecomandat
 Odata stabilita conexiunea de lucru, utilizatorul
poate folosi comenzi si aplicatii pe calculatorul
comandat. Sesiunea de lucru se termina cu comanda
exit. Aceasta inseamna anularea legaturii intre
calculatorul local si cel telecomandat. 42
TELNET

43
44
SERVICIUL USENET
 Usenet este un serviciu public care ofera o modalitate de
a face schimb de stiri cu alte persoane din intreaga lume.
Usenet este impartit in peste 10000 de tematici,
cunoscute ca “newsgroup” sau grupuri de stiri. Aceste
grupuri au denumiri specifice. Exista opt domenii
principale printre care alt, bio, comp, rec si sci, dar
exista si altele adaugate in functie de localizarea lor
geografica si de serviciile acestora. De exemplu, pot fi
grupuri specifice Marii Britanii ca uk.politics pentru stiri
politice din Marea Britanie. Celelalte parti ale numelui
unui grup de stiri nu sunt determinate de reguli stricte.
Informatiile din servicul Usenet sunt organizate intr-o
anumita ierarhie, fiecare domeniu avand un numar de
grupuri de dialog. In prezent, aceste informatii pot fi
accesate si prin intermediul browserelor (Netscape
Navigator).
45
SERVICIUL WWW
 serviciul cu cea mai rapida dezvoltare din Internet
 metafora panzei de paianjen
 creat in 1989 la centrul CERN (Centre Europeen de
Recherce Nucleaire ‟ Centrul European de Cercetari
Nucleare) de la Universitatea din Berna, Elvetia.
 serviciu bazat pe protocolul HTTP (Hyper Text Transfer
Protocol) propus in 1989 de Tim Berners-Lee.
 HTTP-ul este setul standard de comenzi ce permite
comunicarea pe Internet. In prima faza, protocolul HTTP
a fost propus pentru distribuirea informatiilor in domeniul
fizicii pe Internet, dar in scurt timp va fi adoptat de
numeroase alte organizatii. Datorita acestui protocol,
WWW poate functiona pe diferite tipuri de calculatoare si 46
sisteme de operare.
SERVICIUL WWW
 Serviciul WWW permite accesul la hypertext pe Internet.
Este constituit din documente, imagini, sunete si legaturi
catre alte documente sau servere. Un document WWW
sau document Web poate contine si legaturi catre alte
servicii Internet, cum ar fi> Telnet, FTP, posta electronica
etc.
 Din punct de vedere al serviciul WWW, pe Internet exista
doua tipuri de calculatoare> serverele Web si clientii.
Serverele Web sunt calculatoare cu o legatura permanenta
la Internet si care ruleaza un program specializat ce
permite servirea cu fisiere a calculatoarelor numite clienti
Web. Un client Web este un calculator conectat la
Internet, nu neaparat printr-o legatura permanenta care
ruleaza un program specializat denumit browser sau
navigator. Acesta foloseste protocolul HTTP pentru
comunicarea cu serverele Web 47
SERVICIUL WWW- BROWSERE
 Un browser web este un program sau un pachet de
programe care realizeaza manevrarea informatiilor
de tip text sau grafica de pe Internet. In prezent,
cele mai folosite browsere de Internet sunt Internet
Explorer si Netscape Navigator. Browserul lucreaza
cu pagini web. Paginile web sunt documente care
contin o combinatie de texte, imagini si alte
elemente multimedia. Cele mai importante elemente
dintr-o pagina Web sunt legaturile. Acestea
conecteaza paginile web intre ele, permitand
navigarea de la o pagina la alta. Vizitarea unei
legaturi se face prin clic simplu pe aceasta (cursorul
mouse-ului ia forma unei maini). 48
SERVICIUL WWW - URL
 Fiecare pagina are o adresa unica cu ajutorul careia este
regasita usor de utilizator. Aceasta adresa numita URL
(Uniform Resource Locator) este alcatuita dintr-un
identificator de continut si de localizare.
Identificatorul de continut poate fi>
 http>// (Hyper Text Transfer Protocol)<
 ftp>// (File Transfer Protocol)<
 Telnet>// (conectare la distanta).
 Identificatorul de localizare consta de obicei din adresa
serverului Web impreuna cu numele unui fisier si calea
catre acesta sau doar a numelui respectivului server. Un
exemplu de URL este>
 http>//www.pub.ro - adresa Web a UPB
 http>//www.adevarulonline.ro - adresa Internet a ziarului Adevarul. 49
SERVICIUL WWW ISTORIC
Universitatea din Illinois - de Marc Anderssen (de la
NCSA ‟ National Center for Supercomputing Applications)
care au creat in 1994 primul browser numit Mosaic - pentru
sistemul X Windows, apoi implementat si pentru Microsoft
Windows si Macintosh.
In martie 1994 Marc Andressen impreuna cu Jim Clark
formeaza compania Mosaic Communications
Corporation (Netscape Communications Corporation)
browser Web numit Netscape Navigator (poreclit
Mozilla)
Microsoft - Internet Explorer
IBM - Web Explorer
Sun Microsystems - Hot Java.
multitudine de browsere existente pe piata, majoritatea
acestora fiind oferite gratis utilizatorilor AOL, Opera etc. 50
51
52
SECURITATE – PAGINI WEB PROTEJATE
 Anumite companii doresc ca paginile proprii de Web care con]in
informa]ii secrete, care nu trebuie distribuite publicului larg, s\
fie accesate numai de anumite persoane, respectiv de angaja]ii
proprii. Aceste pagini de Web se numesc pagini protejate.
Protec]ia acestora se face de regul\ prin introducerea unei parole
pe care utilizatorul trebuie s\ o specifice pentru a avea acces la

53
respectiva pagina. De asemenea, se poate asocia [i numele unui
utilizator ;n paralel cu o parol\ pentru a proteja informa]iile ;n
mod diferen]iat, ;n func]ie de utilizatorul care acceseaz\ pagina
respectiv\.
 Multe companii comerciale folosesc paginile protejate pentru a
realiza diferen]ierea pe fiecare client/utilizator.
 De exemplu, utilizatorul X se aboneaz\ la o anumit\ publica]ie care se
public\ pe Internet, pe c=nd utilizatorul Y nu se aboneaz\. Utilizatorul X va
dispune de o parol\ pentru accesul la respectiva publica]ie, parol\ atribuit\
de administratorii respectivului site. Utilizatorul Y nu dispune de aceea[i
parol\. De[i acceseaz\ aceea[i pagin\ Web, utilizatorul X, care introduce
parola correct\ va avea acces la aceasta, deci va putea consulta respectiva
publica]ie, pe c=nd utilizatorul Y va avea acces doar par]ial, ca de exemplu
va putea consulta doar cuprinsul respectivei publica]ii sau deloc.
SECURITATE- CERTIFICATE DIGITALE
 Un certificat digital este un mijloc de identificare a unei
persoane/companii/serviciu/produs, similar cu mijloacele de
identificare din via]a de zi cu zi (de exemplu pa[aportul). A[a
cum pa[aportul, sau certificatul fiscal identific\ ;n mod unic o
persoan\ sau o firm\ ;n viata real\, a[a este folosit [i certificatul
digital ;n lumea electronic\. Ca [i ;n cazul pa[aportului sau a

54
certificatului fiscal, exist\ o autoritate de certificare care
acord\ aceste certificate fiscale contra cost. O astfel de
autoritate cu renume ;n acest domeniu este Verisign
(www.verisign.com). Rolul acestei autorit\]i de certificare este
de a verifica cu mare aten]ie veridicitatea cererii ;nainte de
acordarea unui astfel de certificat digital. Datorit\ dinamicii
foarte mari din cadrul lumii Internetului, certificatul digital are
asociat un anumit timp de validitate, dup\ care trebuie re;nnoit.
 Func]iile unui certificat digital sunt>
 -verificarea identit\]ii unei persoane/companii/produs/serviciu<
 -crearea unei semn\turi digitale<
 -criptarea informa]iei pentru transferuri securizate prin Internet.
SECURITATE - CRIPTAREA
 Criptarea este o metod\ de a securiza datele electronice
importante. :n mod intuitiv procesul de criptare poate fi privit ca
un proces de amestecare a datelor folosind anumi]i algoritmi de
criptare, ;n a[a fel ;nc=t acestea s\ nu mai poat\ fi accesate de
c\tre persoane care nu sunt autorizate. Procesul invers, al
revenirii datelor ;n forma lor ini]ial\ se nume[te decriptare.

55
Decriptarea poate fi facut\ doar de persoanele care cunosc
metoda sau metodele folosite la criptare. Aceste persoane
posed\ de fapt a[a numitele chei de criptare cu care au fost
criptate datele. Folosind aceste chei, utilizatorii autoriza]i pot
decripta respectivele date.
 Exist\ mai multe nivele de criptare, majoritatea baz=ndu-se pe
num\rul de bi]i care sunt folosi]i ;n procesul de criptare. Cu c=t
num\rul de bi]i este mai mare, cu at=t criptarea este mai bun\.
De exemplu o criptare pe 256 de bi]i este mai bun\ dec=t o
criptare pe 64 de bi]i.
 Criptarea este util\ de exemplu ;n cazul trimiterii unor mesaje
de po[t\ electronic\ confiden]iale care nu trebuie s\ ajung\ la
competitori.
SECURITATE - VIRUSI
 Navigarea pe Internet este o procedur\ care este la ;ndem=na
oricui. Utilizatorul trebuie s\ fie ;ns\ con[tient de faptul c\ o
dat\ cu avantajele folosirii Internetului exist\ [i dezavantaje. Un
dezavantaj major este posibilitatea infect\rii calculatorului cu
viru[i informatici. De cele mai multe ori acest lucru se
realizeaz\ ;n momentul desc\rc\rii (download) anumitor fi[iere,

56
documente, programe de pe Internet. Aceste programe pot
con]ine diverse tipuri de viru[i care pot crea mari nepl\ceri
utilizatorului. De asemenea, chiar mesajele de po[t\ electronic\
pot con]ine viru[i.
 Pentru a contracara acest pericol, utilizatorul trebuie s\ foloseasc\
programe antivirus (ca de exemplu Norton AntiVirus, Bit Defender etc.).
Aceste aplica]ii au [i o component\ activ\, care verific\ ;n timp real orice
fi[ier desc\rcat sau e-mail primit de pe Internet, permi]=nd astfel o
detectare imediat\ a unui virus [i luarea m\surilor de ap\rare a
calculatorului utilizatorului care se impun ([tergerea fi[ierului, anihilarea
virusului etc.). Exist\ ;n prezent peste 120000 de viru[i [i noi viru[i apar
;n permanen]\. De aceea un program antivirus trebuie s\ fie la curent cu
ultimele “nout\]i” ;n materie de viru[i. Astfel, majoritatea aplica]iilor dau
posibilitatea actualiz\rii periodice a listei de viru[i cunoscu]i de acestea.
SFATURI PENTRU NAVIGAREA SIGURA
 -se recomand\ folosirea bunului sim] [i o aten]ie sporit\ atunci c=nd se
folose[te Internetul sau c=nd se folose[te sistemul de po[t\ electronic\<
 -parolele trebuie schimbate des (Microsoft recomand\ schimbarea parolei
;n fiecare lun\ pentru a pre;nt=mpina persoanele neautorizate de a avea
acces la contul respectiv de Internet sau e-mail pus la dispozi]ie de ISP-ul
corespunz\tor)<

57
 -folosirea numerelor, literelor [i a altor caractere ;n parole [i p\strarea
secretului acestora<
 -folosirea unui firewall pentru a proteja informa]iile [i datele din re]eaua
de calculatoare fa]\ de atacurile persoanelor neautorizate din exterior<
 -nuniciodat\ s\ nu se deschid\ fi[ierele ata[ate din mesajele e-mail
primite de la persoane necunoscute<
 -de fiecare dat\ conexiunea la Internet dup\ ce a fost folosit-o (proces
care poart\ numele de logout sau logoff) trebuie ;nchis\<
 -nu trebuie r\spuns niciodat\ la mesajele spam<
 -folosirea pachetelor software antivirus pentru protec]ia calculatoarelor
de pericolul pe care ;l reprezint\ viru[ii informatici<
 atunci c=nd se realizeaz\ o tranzac]ie pe Internet ;ntotdeauna trebuie
verificat certificatul digital sau semn\tura digital\ a v=nz\torului [i
folosi]i numai site-uri care suport\ tehnologia SSL (Secure Sockets
 SECURITATEA CALCULATOARELOR
Datorit\ proceselor de transmitere a informa]iilor de la un
calculator la altul, de la o re]ea de calculatoare la alta,
fi[iere infectate cu viru[i pot s\ se r\sp=ndeasc\ rapid pe o
arie geografic\ mare [i pot produce pagube economice
importante.
Un virus informatic este un mic program creat pentru a
intra ;n sistemele de calcul [i a infecta fi[ierele. Ca [i
corespondentul s\u din natur\, virusul infecteaz\ doar
fi[ierele „s\n\toase” (neinfectate) [i apoi ;[i ;ntinde infec]ia
[i c\tre alte fi[iere sau alte sisteme de calcul „s\n\toase”.
:n general, un virus se multiplic\ [i ;ncearc\ s\ infecteze
c=t mai multe fi[iere sau sisteme de calcul posibil.
Exist\ viru[i care au o ac]iune distrug\toare [i exist\ [i
viru[i care nu fac altceva dec=t s\ scrie un mesaj pe ecran,
s\ c=nte muzic\ etc.
VIRUSI INFORMATICI
Un virus ac]ioneaz\ ;n dou\ etape>
- etapa de infec]ie ‟virusul ;ncearc\ s\ infecteze c=t mai
multe fi[iere sau sisteme de calcul posibil<
- etapa de atac ‟virusul este declan[at de un anumit
eveniment, care ;n marea majoritate a cazurilor este o
dat\ oarecare din calendar.
Etapa de atac poate ;ncepe chiar ;n momentul infect\rii
sistemului de calcul [i poate ;nsemna ;ncetinirea
proceselor care se desf\[oar\ ;n calculator, schimbarea
numelor unor fi[iere [i chiar [tergerea anumitor fi[iere.
Acest lucru poate paraliza complet sistemul de calcul.
Modalit\]ile de infectare sunt ;n general dou\, astfel>
- prin folosirea dischetelor sau CD-urilor care con]in fi[iere infectate<
- prin Internet [i e-mail.
VIRUS DE SECTOR DE BOOT
- pot infecta hard discurile sau discurile flexibile (e.g.
floppy discurile)<
 - infecteaz\ o mic\ arie de pe hard disc unde se afl\
informa]ii despre disc sau structura acestuia<
 - de fiecare dat\ c=nd se porne[te calculatorul, virusul
este ;nc\rcat ;n memoria acestuia [i ;[i poate continua
infec]ia<
 simptomatologia const\ din faptul c\ respectivul
calculator prezint\ erori ;n timpul procesului de boot
sau refuz\ s\ mai ;ncarce sistemul de operare.
VIRUSI CARE INFECTEAZA
FISIERE/PROGRAME
- infecteaz\ ;n principal fi[ierele executabile sau
aplica]iile<
 - c=nd un program infectat este lansat ;n execu]ie,
virusul se ;ncarc\ ;n memorie [i continu\ apoi s\ ;[i
;ntind\ infec]ia c\tre alte fi[iere<
 - ;n general, acest tip de virus rescrie o parte a
programului pe care ;l infecteaz\ cu propriul program
[i de aceea este u[or de detectat deoarece programul
original rareori se mai comport\ a[a cum ar trebui<
 exist\ versiuni sofisticate care nu stric\ structura de
execu]ie a programului original fiind astfel mult mai
greu de detectat.
VIRUSI DE MACRO-URI
 macro - o secven]\ predefinit\ de ac]iuni
 -infecteaz\ programele care lucreaz\ cu macro-uri
(documentele Word, Excel, Access etc.)<
 -sunt foarte u[or de r\sp=ndit deoarece infecteaz\
fi[iere [i nu programe [i de obicei oamenii schimb\
;ntre ei documente [i nu programe<
 sunt independente de platforma pe care se lucreaz\
(Microsoft Windows, Macintosh sau alte sisteme de
operare).
Virusi multipartite
„ ace[tia au caracteristicile [i a viru[ilor care
infecteaz\ programe [i a celor de boot<
„ ;ncep de obicei prin a infecta un program [i apoi trec
la infectarea sectorului de boot sau invers.
VIRUSI MUTANTI
 Viermi (worm), cai troieni (trojan horses)
 Viru[ii mutan]i nu sunt viru[i propriu-zis, dar au o
ac]iune de distrugere cu efecte similare.
 -un vierme este un program care se auto-multiplic\ [i
care nu infecteaz\ neap\rat un program< principala
func]ie a acestora este proliferarea ;n sistemele de calcul
sau ;n re]ele p=n\ la consumarea resurselor sistemelor de
calcul produc=nd paralizarea acestora<
 -un cal troian este similar cu corespondentul s\u din
mitologie, care sub pretextul c\ este folositor, misterios
sau distractiv a[teapt\ pentru a-[i ar\ta scopul distructiv<
 pot distruge fi[iere, dar de regul\ las\ deschis\ o u[\
pentru ca anumite persoane s\ poat\ avea acces [i s\
controleze calculatorul infectat.
SFATURI UTILE PTR. PREVENTIA
VIRUSILOR
-S\ se instaleze un pachet antivirus [i s\ se configureze acesta
pentru a beneficia de protec]ie maxim\ (de exemplu s\ se asigure
c\ toate fi[ierele sunt scanate).
-:ntodeauna s\ se scaneze dispozitivele de stocare flexibile ca
floppy discurile, CD-Rom, Zip.
-S\ se asigure faptul c\ angaja]ii firmei sunt con[tien]i de acest
pericol al infect\rii cu viru[i informatici.
-S\ se con[tientizeze faptul c\ fi[ierele ata[ate la mesajele de
po[t\ electronic\ pot fi infectate< de asemenea s\ se ac]ioneze cu
pruden]\ ;n cazul ;n care trebuie s\ se descarce fi[iere de pe
Internet.
-S\ nu se instaleze aplica]ii care nu sunt necesare ;n sistemele dde
calcul ale firmei< acestea pot ac]iona ca o porti]\ pentru infec]ia cu
viru[i [i de aceea trebuie p\strate doar aplica]iile software care sunt
esen]iale activit\]ii IMM-ului respectiv.
-S\ se realizeze periodic o copie de siguran]\ a datelor (back-up)
care poate ;nsemna o economie important\ de timp ;n cazul ;n care
SEMNATURA DIGITALA
 Pentru a confirma identitatea expeditorului unui mesaj de
po[ta electronic\ c=t [i pentru a induce o stare de siguran]\
destinatarului care prime[te mesajul exist\ posibilitatea
ata[\rii unui cod special mesajului. Acest cod se nume[te
semn\tur\ digital\ [i este corespondenta semn\turii de pe

65
scrisorile din po[ta obi[nuit\. Codul este generat prin
folosirea unor mecanisme de criptare sofisticate pentru a se
asigura imposibilitatea falsific\rii acestuia. O astfel de
semn\tur\ garanteaz\ c\ expeditorul este cel care pretinde c\
este.
SERVICIUL DE POsTA ELECTRONICA (E-MAIL)
 Primul sistem de posta electronica consta din protocoale
de transfer de fisiere cu conventia ca prima linie a
fisierului sa contina adresa destinatarului. Pe masura ce
retelele s-au dezvoltat au aparut si dezavantajele acestei
abordari> trimiterea aceluiasi mesaj catre mai multi
utilizatori era un proces complicat si mare consumator de
timp, mesajele nu aveau structura interna, nu exista o
confirmare de primire a mesajului, interfata utilizator era
slab integrata cu sistemul de transfer a fisierelor, nu
exista posibilitatea de transmitere a mesajelor care sa
contina atat text cat si informatii multimedia ca desene,
voce etc.
 In 1982 ARPANET au fost publicate propunerile de
sisteme e-mail pentru ARPANET> RFC821 pentur
protocolul de transmisie si RFC822 pentru formatul
mesajelor - standarde ale Internetului de astazi.
66
SERVICIUL DE POsTA ELECTRONICA (E-MAIL)
 Sistemele de posta electronica sunt in general alcatuite
din doua subsisteme> agentii-utilizator, care permit
utilizatorilor sa citeasca si sa trimita emailuri si agentii
de transfer de mesaje care se ocupa efectiv de
transportul mesajelor de la sursa catre destinatie. Agentii
utilizator sunt programe locale care pun la dispozitia
utilizatorilor de obicei o interfata grafica cu meniuri si
optiuni care permit trimiterea si citirea postei electronice
in mod facil. Agentii de transfer de mesaje se mai
numesc si demoni (email daemon) de sistem care se
executa in fundal si transfera mesajele prin sistem.
Actiunea acestora este transparenta utilizatorului. 67
FUNCTII DE BAZA SISTEM EMAIL
 1. redactarea mesajelor ‟ sistemul permite crearea de
mesaje si de raspunsuri la mesaje
 2. transferul de mesaje ‟ se refera la transferul mesajului
de la sursa catre destinatie, operatie care trebuie sa fie
transparenta utilizatorului
 3. realizarea unui raport de trimitere ‟ se refera la
raportarea operatiunii de trimitere de mesaje (serviciu de
confirmare a primirii)
 4. afisarea mesajelor ‟ se refera la afisarea mesajelor
primite in asa fel incat acestea sa poate fi citite de utilizatori
 5. optiuni finale ‟ se refera la ce poate face utilizatorul cu
mesajul dupa ce l-a primit, ca de exemplu stergerea acestuia,
trimiterea mai departe a mesajului, salvarea acestuia
 In afara acestor functii de baza, majoritatea sistemelor de email ofera functii suplimentare, ca
de exemplu trimiterea automata a postei electronice catre o alta locatia in cazul in care
utilizatorii sunt plecati etc.
68
SERVICIUL DE POsTA ELECTRONICA (E-MAIL)
 Majoritatea sistemelor de email permit utilizatorilor sa isi
creeze cutii postale (mailboxes) pentru a pastra mesajele
sosite.
 sunt puse la dispozitie comenzi de creare, distrugere, de
inspectare a acestor cutii postale etc.
 in cazul in care se trimit in mod frecvent mesaje catre mai
multi utilizatori se pot crea asa numite liste de posta
(mailing list) care sunt de fapt liste de adrese de posta
electronica. Cand un mesaj este trimis la lista de posta,
atunci cate o copie a mesajului este trimisa tuturor
membrilor din lista.
 se poate cere notificarea automata a primirii mesajelor de
catre destinatie
69
FORMATUL MESAJELOR
 Ingeneral sistemele de email trateaza sau privesc
mesajul ca fiind format dintr-un plic si continut.
Plicul contine informatii necesare cu privire la
transferul mesajului ca adresa initiatorului, adresa
destinatarului, prioritatea mesajului, nivelul de
securitate, iar continutul contine mesajul in sine.
Mesajul din interiorul plicului (continutul) contine
doua parti> antetul si corpul. Antetul contine
informatie de control pentru agentii utilizator, iar
corpul mesajului se adreseaza utilizatorului uman.
70
FORMATUL MESAJELOR
Name> Mr. Catalin Amza
Street> 8 Sawday
City> Leicester

Plic
Country> United Kingdom
Zip code> LE2 7JW
Priority Urgent
Encryption> none
From> Mr. Popescu Ion
Address> Splaiul Independentei 313

Antet
Location> Bucharest
Date> March, 16, 2003
Subject> Ajutor
Drag\ Domnule Amza,

Mesaj
Sunt un fost student de-al dumneavostra care a ajuns ;n postura de a
conduce o microintreprindere [i a[ dori c=teva informa]ii privitoare la
CAD/CAE/CIM. Dac\ ave]i ceva timp, v-a[ ruga s\ m\ ajuta]i ;n aceast\

Corp
privin]\.
Va mul]umesc, 71
Al dumneavoastr\,
Ion Popescu
72
FORMATUL MESAJELOR RFC822
 Mesajele constau dintr-un plic, un numar de
campuri antet, o linie goala si apoi corpul
mesajului. Fiecare camp antet se compune dintr-o
singura linie de text ASCII, continand numele
campului, o virgula si valoarea acestuia.

73
 Antet Con]inut
To> Adresa sau adresele de email ale destinatarului sau destinatarilor primari

Cc> Carbon Copy (copie la indigo) ‟ adresele de email ale destinatarilor secundari
care vor primi o copie a mesajului
Bcc> Blind Carbon Copy (copie la indigo oarb\) ‟ adresele de email ale
destinatarilor care vor primi o copie a mesajului, dar aceast\ linie va fi [tears\
din toate copiile trimise la destinatarii primari [i secundari
From> Utilizatorul sau utilizatorii care au creat mesajul
Sender> Adresa de email a transmi]\torului, care poate fi diferit\ de valoarea c=mpului
From (de exemplu secretara trimite un mesaj ;n numele directorului)
Received> Linie adaugat\ de fiecare agent de transfer de mesaje de pe traseu< ea con]ine
identitatea agentului, data [i momentul de timp la care a fost primit mesajul [i
alte informa]ii care pot ajuta la g\sirea unor eventuale erori de transmitere
Return-path> Este ad\ugat de agentul final de transfer de mesaje [i indic\ calea de parcurs
pentru a se ajunge ;napoi la transmi]\tor
Date> Data [i momentul de timp la care a fost trimis mesajul
Reply-To> Adresa de email la care trebuie trimise r\spunsurile< poate fi diferit\ de adresa
de la c=mpul Sender (folosit de obicei ;n cazul ;n care nu se dore[te un r\spuns
ci mai degrab\ r\spunsul la mesaj trebuie trimis ;n alt\ parte)
Message-Id> Identificator unic pentru mesajul curent
Keywords> Cuvinte cheie alese de utilizator care caracterizeaz\ cel mai bine con]inutul 74
mesajului curent
Subject> Scurt\ descriere a mesajului (de obicei o singur\ linie de text)
MIME (MULTIPURPOSE INTERNET MAIL
EXTENSIONS)
 La inceputuri, posta electronica era formata din mesaje de
tip text, scrise cu caractere ASCII. In prezent, acest tip de
mesaje nu mai este adecvat pentru Internetul de astazi si
pentur cerintele utilizatorilor actuali. Problemele care se
pun sunt transmiterea si receptia mesajelor care folosesc
diferite caractere (de exemplu caracterele cu accente ca in
franceza sau germana), mesaje in alfabete ne-latine
(ebraica si rusa), mesaje in limbi fara alfabet (chineza sau
japoneza), mesaje care contin informatie audio si video.
 O solutie la aceste probleme a fost propusa in standardul
RFC1341 si actualizata in RFC1521, solutie numita
MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions ‟
Extensie de mesaj electronic cu utilizari multiple). Ideea
MIME este aceea de folosi formatul RFC822, dar sa
creeze o structura pentru corpul mesajului si anumite
reguli de codificare pentru mesajele non-ASCII.
75
MIME
5 campuri antet noi

Antet Continut
MIME-Version> Specific\ versiunea de MIME care este
folosit\
Content-Description> C=mp adresat utilizatorului care
specific\ ce con]ine mesajul

Content-Id> Identificator unic al con]inutului

Content-Transfer- Arat\ cum este ;mpachetat pentru
Encoding> transmisie corpul mesajului

Content-Type> Natura mesajului

76
MIME
 Ultimul camp Content-Type specifica natura
corpului mesajului. In RFC1521 sunt definite sapte
tipuri, fiecare putand avea unul sau mai multe
subtipuri, separate printr-o bara oblica (/ - slash).

77
 Tip Subtip Descriere
Text Plain Text neformatat
Richtext Text ce con]ine comenzi simple de formatare
MIME Image Gif Imagini fixe ;n format GIF
Jpeg Imagini fixe ;n format JPEG
Audio Basic Sunet
Video Mpeg Film ;n format MPEG
Application Octet-stream Secven]\ neinterpretat\ de octe]i

Postscript Un document afi[abil ;n PostScript

Messsage Rfc822 Un mesaj MIME RFC822

Partial Mesajul a fost fragmentat pentru transmisie

External-body Mesajul ;n sine trebuie adus din re]ea (de exemplu

pentru mesaje lungi, ;n loc de includerea unui film
;ntreg se introduce o adres\ FTP de unde se poate
desc\rca filmul)

Multipart Mixed P\r]i independente ;n ordine specificat\

Alternative Acela[i mesaj ;n formate diferite

Parallel P\r]ile trebuie vizualizate simultan

78
Digest Fiecare parte este un mesaj RFC 822 complet
MIME
 Ultimul tip, Multipart permite ca mesajul sa contina
mai multe parti, fiecare parte fiind clar delimitata de
celelalte. Subtipul mixed permite ca fiecare parte sa
fie diferita de celelalte, spre deosebire de subtipul
alternative care presupune ca fiecare parte sa contina
acelasi mesaj, dar in formate sau codificari diferite (de
exemplu in limbi diferite). Subtipul parallel specifica
faptul ca partile mesajului trebuie sa fie interpretate
simultan (de exemplu in cazul unui film, coloana
sonora si imaginile video trebuie interpretate in
paralel si nu consecutiv). Subtipul digest este folosit in
cazul in care mai multe mesaje sunt impachetate 79

impreuna.
 SMTP (SIMPLE MAIL TRANSFER PROTOCOL)
 In reteaua Internet, posta electronica este transmisa prin
stabilirea unei conexiuni TCP intre masina sursa la
portul 25 al masinii destinatie. La acest port exista un
demon de email care cunoaste protocolul SMTP. Acest
demon accepta conexiunile si copiaza mesajele de la ele
in cutiile postale corespunzatoare. Daca mesajul nu poate
fi livrat, atunci se returneaza un mesaj de eroare
transmitatorului. Conexiunea este de tipul client-server,
in care masina receptoare se poarta ca un server, iar
masina transmitatoare ca un client. Masina receptoare
care opereaza ca server trimite o linie de text in care isi
specifica identitatea daca este pregatita sau nu sa accepte
mesajele. Daca nu, masina transmitatoare (clientul)
elibereaza conexiunea si incearca din nou mai tarziu.
Daca serverul accepta mesajele, clientul transmite de la
cine vine mesajul si cui ii este adresat. Apoi clientul
trimite mesajul complet, iar serverul il confirma. Cand
procesul s-a terminat conexiunea este eliberata. 80
PORTI DE EMAIL
 folosind SMTP presupune stabilirea unei conexiuni
directe intre transmitator si receptor (ambele se
gasesc in reteaua Internet si accepta conexiuni
TCP). In general, acest lucru nu este intotdeauna
posibil, fie prin faptul ca nu toate masinile sunt
legate la Internet (atat din motive de securitate cat si
din ratiuni economice), fie prin folosirea unor ziduri
de protectie, folosirea unor protocoale de email
diferite la transmitator si receptor etc. In aceste
cazuri o solutie este folosirea portilor de email de la
nivelul aplicatie.
81
PORTI DE EMAIL
 In Gazda 1 intelege doar TCP/IP si RFC822. Gazda2 stie doar
OSI TP4 (echivalentul OSI pentru TCP).
 Gazda 1 stabileste o conexiune TCP cu poarta si acolo transfera
mesajul M1 utilizand SMTP. Demonul portii pune aceste mesaj
intr-un tampon (buffer) de mesaje destinate Gazdei 2.
 stabileste o conexiune TP4 cu gazda 2 si se transfera mesajul
(M2) folosind echivalentul OSI al SMTP.
Poar t \
Gazda 1 G
a
z
Nive
lul B
ufe
rd
e
A
plic
a]ie m
esa
je
M
1 M
M
1 M
2
82

C C
onexi une TCPonexi
PROTOCOALE DE LIVRARE
 nu toate calculatoarele sunt conectate la Internet si astfel
sunt incapabile sa trimita sau sa primeasca mesaje in
afara retelei locale existenta.
 organizatia respectiva are un server de email (sau mai
multe) care poate primi si trimite posta electronica.
 PC trebuie sa comunice cu un server de email folosind un
protocol de livrare ‟ POP3 (Post Office Protocol) definit
in RFC1225. Scopul principal - aducerea emailului de la
distanta si stocarea acestuia pe masina locala a
utilizatorului.
 IMAP (Interactive Mail Access Protocol ‟ protocol
interactiv de acces la posta). Ideea din spatele acestui protocol
este ca serverul de email sa pastreze un depozit central de mesaje la
care accesul sa poate fi realizat de pe oricare masina (statie de lucru
la servici, PC acasa si un calculator portabil). Spre deosebire de
POP3, IMAP nu copiaza mesajele pe masina personala a
utilizatorului. 83
FACILITATI AVANSATE SISTEME EMAIL
 Filtreleareguli care se verifica la primirea
mesajelor, reguli care specifica o conditie si o
actiune (de exemplu, mesajele primite de la un
anumite transmitator pot fi afisate cu caractere
ingrosate si colorate in culoarea verde).
 O alta facilitate este posibilitatea de retrimitere a
postei electronice la o adresa diferita.
 De asemenea o trasatura comuna a livrarii finale
este posibilitate instalarii unui asa-numit demon de
vacanta. 84
85
86
WEBMAIL
 Accesarea emailului din orice locatie cu acces la
Internet

87
88
89
NETIQUETTE
 C=nd se folose[te sistemul de po[t\ electronic\ utilizatorul
trebuie s\ aib\ ;n vedere anumite reguli de “bun sim]”, ca [i ;n
cazul sistemului de po[t\ obi[nuit. Aceste reguli se numesc
Basic Electronic Mail Netiquette sau pe scurt Netiquette.
Regulile de bun simt [i tactul sunt adesea pierdute ;n mesajele

90
de e-mail din cauza modului simplu [i rapid de folosire. De
aceea o companie cu un dezvoltat sim] ;n afaceri trebuie s\ ;[i
instruiasc\ angaja]ii s\ priveasc\ mesajele de po[t\
electronic\ ;n acela[i mod ca [i scrisorile clasice. Trebuie s\
se foloseasc\ un ton adecvat [i s\ se evite remarcile deplasate
sau glumele.
 Regula Netiquette
:n momentul trimiterii unui r\spuns la un mesaj e-mail, s\ nu se includ\ ;n textul
mesajului ;ntregul con]inut al mesajului original primit.
Textul unui mesaj s\ nu fie scris numai cu majuscule. Acest tip de mesaj este foarte
dificil de citit.
S\ nu se foloseasc\ linii foarte lungi ;n textul mesajului (num\rul de caractere dintr-o
linie trebuie s\ fie ;n jur de 65).
S\ se p\streze confiden]ialitatea mesajelor.

91
S\ nu se trimit\ mesaje nesolicitate. Trimiterea mesajelor de tip lan] (chain letters) este
interzis\ ;n Internet.
Fiecare mesaj trebuie s\ aib\ un titlu, care s\ con]in\ o descriere foarte succinct\ a
con]inutului acestuia.
Textul mesajului s\ fie concis [i la obiect.
S\ nu se ata[eze la mesaje fi[iere nesolicitate.
:nainte de trimiterea unui mesaj, acesta trebuie verificat din punct de vedere ortografic.

S\ nu se raspund\ la e-mail-urile nesolicitate. Aceasta poate duce la cre[terea num\rului

de e-mail-uri nesolicitate care vor fi primite.
S\ se aib\ grij\ la dimensiunea mesajului. Dac\ mesajul con]ine fi[iere ata[ate de
dimensiuni mari, este posibil ca acesta s\ ocupe resurse importante (;n special ocuparea
c\su]ei po[tale a destinatarului care de regul\ este limitat\ la o anumit\ dimensiune).
MESAJELE SPAM
 Principalul dezavantaj al sistemelor de po[t\ electronic\ este
posibilitatea primirii unor mesaje de e-mail nesolicitate (spam).
Aceste mesaje sunt de obicei trimise de companii comerciale [i
fac parte din strategia de marketing a unor produse/servicii.
Exist\ companii specializate care realizeaz\ baze de date cu
adrese de e-mail valide pe care le v=nd apoi altor companii. De[i

92
;n majoritatea ]\rilor exist\ legi ;mpotriva acestor mesaje
nesolicitate [i se iau m\suri severe pentru pedepsirea acestor
companii care ;[i efectueaz\ campaniile de marketing ;n acest
fel mai este mult p=n\ c=nd acest lucru va disp\rea cu
des\v=r[ire. Cu c=t un utilizator folose[te mai frecvent
Internetul, cu at=t cre[te probabilitatea de a primi astfel de
mesaje nesolicitate. Conform ultimelor reglement\ri ;n
domeniul protec]iei utilizatorilor, fiecare mesaj e-mail
nesolicitat trebuie s\ con]in\ [i o adres\ de e-mail sau o adres\
de website prin care utilizatorul s\ anun]e expeditorul c\ nu
(mai) dore[te s\ primeasc\ astfel de mesaje. :n cazul primirii
mesajelor nesolicitate care au fi[iere incluse (ata[ate), exist\
posibilitatea ca acestea s\ con]in\ virusuri informatice.
EVITAREA MESAJELOR SPAM 1/2
 Conform unui studiu realizat de Microsoft, mesajele spam cost\
IMM-urile din Marea Britanie 3 milioane de lire sterline anual
din cauza ;nt=rzierilor [i productivit\]ii sc\zute. :n prezent, mai
mult de jum\tate din traficul general de po[t\ electronic\ este
generat de mesajele spam.
 Problema cu mesajele spam este c\ este foarte dificil a fi

93
prevenite. Cei care folosesc aceste metode s-au specializat ;n
ocolirea barierelor legislative [i tehnologice existente. De
exemplu, majoritatea sistemelor moderne de e-mail au
facilitatea de filtrare a mesajelor ;n a[a fel ;nc=t mesajele spam
s\ fie ;nl\turate ;n mod automat. Exist\ o lupt\ continu\ ;ntre cei
care realizeaz\ aplica]iile de filtrare a mesajelor spam [i a celor
care le trimit. Cu alte cuvinte, exist\ o dezvoltare paralel\. Pe
m\sur\ ce filtrele sunt ;n m\sur\ s\ ;nl\ture anumite mesaje
spam, acestea devin mai “inteligente”, ascunz=ndu-se de filtre.
Se pot realiza de pild\ aplica]ii de filtrare care s\ ;nl\ture
mesajele spam cu o eficien]\ de peste 95%, problema care se
pune fiind ;ns\ procentajul de mesaje e-mail originale filtrate de
asemenea. Pentru un IMM este mai bine s\ aib\ de-a face cu 150 de mesaje spam
pe zi, dec=t cu 10 dac\ ;n acest caz se va pierde un singur mesaj care con]ine o
EVITAREA MESAJELOR SPAM 2/2
 Principalul sfat de care trebuie ]inut cont pentru prevenirea
primirii mesajelor spam este> nu trebuie divulgate detaliile
personale oricui. Mare aten]ie cui se distribuie adresa
personal\ de e-mail. Este indicat chiar s\ crearea unor adrese
speciale pentru interac]iunea cu publicul dac\ este necesar.

94
 :nainte de a face afaceri online utilizatorul trebuie s\ se
asigure c\ s-au citit regulile de protec]ie a informa]iilor. Multe
site-uri consider\ ;n mod implicit c\ au dreptul s\ comunice
adresa de e-mail [i altor organiza]ii.
 Mesajele spam trebuie ignorate cu des\v=r[ire. Nu trebuie
trimis r\spuns niciodat\ la aceste mesaje. R\spunderea la
spam nu face dec\t s\ ;ncurajeze aceast\ practic\, care ;n cele
mai multe locuri este ilegal\.
 Organiza]iile care lupta cu mesajele spam pot fi ajutate prin
denun]area sursei acestor mesaje. Majoritatea furnizorilor de
servicii Internet (ISP) sau de po[t\ electronic\ au o adres\ la
care se pot trimite pl=ngeri cu privire la mesajele spam.
95
96
SCRISORILE NIGERIENE

97
98
99
100
101
PHISHING
 reprezintă o formă de activitate criminală care constă in
obţinerea unor date confidenţiale, cum ar fi date de acces
pentru aplicaţii de tip bancar, aplicaţii de trading (De
exemplu: eBay, PayPal) sau informaţii referitoare la carduri
de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor
identităţii unei persoane sau a unei instituţii.
 Un atac de tip phishing constă, în mod normal, în trimiterea
de către atacator a unui mesaj electronic, folosind programe
de mesagerie instantă sau telefon, în care utilizatorul este
sfătuit să-şi dea datele confidenţiale pentru a câştiga
anumite premii, sau este informat că acestea sunt necesare
102
datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor
originale. În mesajul electronic este indicată de obicei şi o
103