Sa spunem

NU
violentei !
“ Respectarea drepturilor omului trebuie sa
faca parte din educatia globala si din
demnitatea omului , iar toate aspectele
violentei fizice sau mintale impotriva
persoanei umane constituie o violare a
drepturilor sale.”
Parlamentul European , Rezolutie ,
11 iunie 1986
 VIOLENTA
– este
considerată violarea generală a
drepturilor fiinţei umane:
dreptul la viaţă, la demnitate, la
securitate şi la integritate fizică
şi mintală.
 Desi stim ca violenta distruge vieti, marcheaza suflete,
stopeaza evolutia, blocheaza comunicarea, indeparteaza de
civilizatie… facem prea putin!

De ce?

Poate pentru ca ,de multe ori ,gandim ca

daca nu ne afecteaza in mod direct, problema
nu exista!
 Fara indoiala, problemele pe care le
suscita manifestarile agresive sunt de mare
actualitate, mass-media semnaland zilnic
omniprezenta violentei in societatea noastra:
asasinate, talharii, atacuri cu mana armata,
atentate, violuri, etc. Iata de ce, agresivitatea
este privita ca o problema sociala pentru
care inca se asteapta o solutie.
Ce este agresivitatea ?
Agresivitatea desemneaza orice
forma de conduita ostila, violenta,
orientată cu intentie catre obiecte,
persoane sau catre sine, in vederea
producerii unor prejudicii, a unor răniri,
distrugeri şi daune.
 Agresivitate
=Violenta ?!
Dictionarele si vorbirea curenta par sa nu stabileasca
o diferenta clara intre agresivitate si violenta, ambii
termeni fiind intelesi ca un atac neprovocat sau utilizarea
fortei in vederea agresarii partenerului.
Violenta se refera la un act agresiv care , in
desfasurare, imbraca forma utilizarii fortei, a
constrangerii fizice, ea reprezentand una din formele
majore de manifestare a agresivitatii.
 Cultura adolescenţilor
pare a fi centrata pe
violenta, fenomen la care
au contribuit familia,
scoala, industria
divertismentului si mass-
media.
 Tendinţele semnalate la nivel internaţional se
regasesc „cu brio” si in scoala romaneasca:
 Violenţa fizică – violenţa simbolică
 Violenţa , ca expresie a intoleranţei faţă de diferenţele etnice, religioase,
de gen, de statut social
 Multiplicarea violenţei faţă de profesori
 Creşterea numărului de violenţă extremă în spaţiul şcolar
 Difuzia mediului proxim şcolii în spaţiul şcolar
 Tensiunile sociale asociate perioadelor de tranziţie , care creeaza difuzie
la nivelul şcolii
 Procesele de schimbare care sunt însoţite de tensiuni
 Democratizarea şcolii, care conduce la nevoia unor reevaluări de rol, de
statut, de norme şi valori ale actorilor
 Efectele mass-media asupra dezvoltării copiilor
In ultimii 70 de ani a fost intreprins un numar
considerabil de cercetari asupra agresivitatii umane,
cercetari ce si-au fixat ca obiectiv identificarea
cauzelor si a conditiilor care favorizeaza aparitia
conduitelor agresive.
In ceea ce priveste violenta scolara, au fost relevate 3
raspunsuri:
Mediul familial
Mediul social
Trasaturile de personalitate ale elevului
Influentele socio-economice si de dezvoltare psiho-emotionalã si educationalã
sunt precumpãnitoare fatã de factorii biologici

Dintre factorii socio-economici citãm discriminarea, alienarea socialã,

inechitatea socialã generatoare de frustrãri care îi fac pe cei ce se simt
dezavantajati sã devinã ostili, si apoi, în situatii date violenti, sãrãcia si
imposibilitatea de a dobândi nivelul material minimal, sciziunea maritalã,
somajul.
Toate conditiile economice si sociale enuntate se rãsfrâng în conditiile de
crestere si educare a copiilor. Dintre acestea cele mai implicate în aparitia
violentei sunt abuzul fizic al copilului, violenta intrafamilialã, prezenta
tulburãrilor psihice majore în familie, abuzul de substante psiho-active.
O cauzã generalã care pericliteazã adolescentii este televiziunea, care
promoveazã programe impregnate de comportamente si situatii violente,
programe muzicale care stimuleazã prin imitatie antisocialitatea si violenta.
Toti stim ca violenta naste violenta !!!
Intrebarea care se pune nu e . . .

Cum se manifesta violenta ?

Ci . . .

Cum putem sa-i ingradim formele de

manifestare?
 Masuri de combatere a violentei
* Respectarea prevederilor regulamentului
şcolar;
* Asistenţă acordată de consilierii şcolari atât
elevilor cât şi părinţilor;
* Implicarea şi responsabilizarea părinţilor;
* Participarea şi implicarea elevilor în acţiuni
sau proiecte care vizează reducerea cazurilor
de violenţă;
* Realizarea periodică a unor evaluări
psihologice ale elevilor;
* Iniţierea şi derularea unor programe de formare a
cadrelor didactice privind managementul clasei,
rezolvarea de conflicte, dezvoltarea abilităţilor de
comunicare.
* Prezentarea unor studii de caz referitoare la violenţa
şcolară şi la modalităţile de soluţionare;
* Organizarea unor întâlniri şi discuţii cu reprezentanţi ai
societăţii civile sau ai comunităţii; implicarea bisericii;
* Elaborarea şi difuzarea de materiale informative în
vederea conştientizării efectelor negative ale violenţei;
* Introducerea în curriculumul la decizia şcolii (CDS) a
unor teme privind: strategii de rezolvare a conflictelor,
promovarea toleranţei şi cooperării.
 Concluzii
Violenţa conduce la o deteriorare a climatului
şcolar, afectează raporturile elev-elev şi elev-
profesor, generând sentimente de insecuritate, de
teamă, de incertitudine, care influenţează negativ
dezvoltarea normală a elevului.

Tocmai de aceea . . .
Suntem datori sa facem ceva!!!

Nu spune niciodata “ nu se
poate”,ci incepe cu
“sa vedem” !

A.Einstein spunea:
“Sunt 2 feluri de a-ti trai viata…
Unul- de a crede ca nu
exista miracole!
Altul – de a crede ca totul este un miracol!”