SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

haida-de. hodoronc tronc. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. tura-vura b) aoleo. haidade.b) Copie de pe original c) Ambele 30. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. Enunţul Vizavi de acest subiect. tura vura 31. hodoronc-tronc. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da . Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34.

Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale. Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47. fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48.b) nu 41. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44.

Ion Gheţie. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53. a) tautologie b) truism c) pleonasm 51. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. În enunţul De paşti. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54. ne-a vizitat o mulţime de rude. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult. încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50. expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli .49. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56.

57. privind raporturile dintre variantele limbii. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58. a) b) c) d) 62. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63. Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60. se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59. c) După anul 1990.

în opinia lui Ion Gheţie. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are.b) fonetic. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. I-am oferit flori sorei mele. I-am oferit flori sorei medicale. bonfaier. bomfaier. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. svastică. anghina. zvastică. sintactic şi morfologic d) fonetic. lexical. Miron Costin. epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. Dimitrie Cantemir. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. bomfaier. islaz b. Anul 1780 delimitează. islaz . Ostatecii au fost eliberaţi. svastică. Ion Neculce. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. În anul 1780. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69. 70. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. carisma. angina. RADET cere să se refacă calculele. angina. charisma. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. izlaz c. lexical şi morfologic c) lexical. 71. carisma. morfologic şi sintactic 65. datorate unor personalităţi precum Dosoftei.

milieu c. kirilic. Anul Nou 75. maieu c. Ursa mare. ierbivor c. glasvant. paliativ b. giuvaer. Vincent van Gogh. mesadă. cercevea. presedentie. chintal. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a.72. giurgiuvea. chermeza. escroc. excroc. asterix. Ursa Mare. disident. premisă. service. maiou b. chirilic. prerie. oprobriu. escavator. paradontoza. milieu 76. chirilic. asterisc. confort. Istanbul. sangvin. misadă. mignon 77. chintal. comfort. asterisc. Istanbul. excavator. ketchup. erbivor b. sanguin. mixandră. dizident. maieu 79. oprobriu. galzvand. micsandra b. preerie. disident. Anul Nou b. cercevea. Vincent Van Gogh. serviciu. proroc. Evul Mediu. premiză. Vincent Van Gogh. quintal. prooroc. Anul nou c. sangvin. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. chermesa. giuvaer. whisky. evul mediu. micsandră. erbivor 74. Este corect: . glasvand. prerie. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. parodontoza. Evul mediu. serviciu. whisky. micsandră. mileu b. presidentie. giuvaier. Istambul. confort. paliativ 78. oprobiu. escroc. minion c. premisă. excavator. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Ursa-Mare. paleativ c. ketch-up. presedintie. mixandra 73. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. wisky. ketchup. parodontoza. chermeza. mesadă. proroc. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. micsandra c. minion b.

zig-zag 86. disertatie. a decongestiona. aseaza. cherry brandy b. a descongestiona. ziler. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. zigzag b. sandala. conclusive. kisch. a desconspira. lugojan. ataseaza. asaza. Este corect: a. a deconspira. camping. giudo. week-end c. sanda. dizertatie. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . piuneza/pioneza 84. ceribrendi 81. luminescenţă/luminiscenţă. grizonat. cherry-brandy c. camping. sarma. luminiscenţă. piuneza c. disident. schisma b. pioneza b. caramea. caramela. a dezghioca b. magaziner. itinerariu. asaza. oblojeala. aphrodisiac. afrodiziac. sarmala. magazioner. weekend b. a descongestiona. Este corecta forma: a. kitchs. vax 83. afrodiziac. ziler. a deconspira. oblojeala. blitz. itinerar. a dezghioca c. grizonant. repercusiune. repercusiune. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. bliţ. sanda. grisonant. zilier. dizident. luminescenţă. oblojala. ataseaza. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. schizma c. judo. itinerariu. concluziv. magazioner. bliţ. vacs b. schisma 80. conclusive. week-end 85. camping. kitsch. zig-zag c. lugojean. lugojean.a. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. repercursiune. dizident. judo. disertatie. a desghioca 82. atasaza. caramela. sarma. vacs c.

Care este seria corecta: a. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. distructibil. permisiepermisiune b. Dictionarul explicativ al limbii romane. Facultatea de Drept. Primul Razboi Mondial. Catedra de Filologie. destructibil. carafa. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Catedra de filologie. Institutul de lingvistica. dicotomie-dihotomie.a. profesie-profesiune. Declaratia universala a drepturilor omului c. misada. obligatieobligatiune c. Primul Razboi Mondial. basorelief. mesada. ambarcaţie-ambarcatiune. carafa. Facultatea de Drept. basorelief. vodca c. dioceza-dieceza. concesie-concesiune. garderob-garderoba 87. bazorelief. cangrena. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. gangrena. Catedra de filologie. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. votca 89. Indicati seria corecta: a. mesada. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . destructibil. garafa. Facultatea de drept. Declaratia universala a drepturilor omului 88. Institutul de Lingvistica. Primul razboi mondial. cangrena. Institutul de Lingvistica. acceptie-accepţiune. creatie-creatiune. conversie-conversiune. dictie-dictiune. votca/vodca b. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b.

motto. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. genuflexiune. ulcior. transcendent. plenipotenţial. a inoportuna 96. zeppelin c Seminariu. plenipotenţiar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. peremptoriu. peremtoriu. facsimil. viching . Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. zepelin b Seminariu. a despera. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. a frusta. transcendent. ulcior. moto. peremptoriu. a importuna b A adaugi. plenipotentiar. tomnatic b Brutto. genuflexiune. tomnatec c Brutto. paupertate. delicvent. delincvent. a importuna c A adaugi. wiking b Plebiscit. viking c Plebiscit. delicvent. paupertate. a frustra. a frustra. Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. motto. genoflexiune. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93. a dispera. transcendent. a dispera. zepelin 97. urcior. tomnatic 95. pauperitate. facsimil. faximil.

Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. nepotrivit 104. Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune . Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101.98. necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic. impertinent.

ascet. lapsus momentan. acord c Acustică. dar insa 106. Debitorul este insolvabil 110. A pătruns un fascicul de lumină. Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata.105. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. afecţiune. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. liliac b Acţiona. A pătruns o fasciculă de lumină. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. aristocrat . altercatie verbala b A reveni din nou. L-au prins în flagrant 109. vestigii din trecut. Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. perioada de timp. aerodrom. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. Are o privire glaciala. ortografie corecta 107. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru. Este un virtuoz al pianului. Are o privire glaciala. a se intoarce inapoi. A pătruns o fasciculă de lumină. aducţiune. lihnit de foame. conducere manageriala. Este un virtuos al pianului. Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. panaceu iluzoriu. Este un virtuoz al pianului. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. arbitru. afină. Are o privire glaciara.

3. alfabet b Ataşat. ciao.4. 2.3. avar.3. avion. monşer. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant. audit-auditare. şucar. aulă-aură 113. acupunctură. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii. fortuit-întâmplător sunt: a 1.se găseşte în toate cuvintele din seria: . 4.111. baterie c August.2 – sinonime. aflux-eflux. arrivederci. apendice 112. badijona. 2. luxurios-libertin.5 – sinonime.4 – antonime 116. Industrie petroliferă.5 – sinonime. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115. a soili.4. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. Marsul nuptial i-a impresionat 114. mişto. baie.5 – antonime b 1. 5. 3. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie. Următoarele perechi de cuvinte: 1. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii. opulenţă-paupertate. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. Prefixul de. cucoană 117. bonjour. temerar-intrepid. madame b Darling. Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. asculta-ausculta. mişto. solicitudineînţelegere. 2 – antonime c 1. Industrie petrolieră. Industrie petrolieră. auster. bonsoar. parol c Weekend.

deplânge 118. ciobanaş c Golaş. prestaţie. puşcaş b Faraş. gâscan b Vulpoi. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna. aragaz. prelegere. fruntas. colegă. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş. rost b Foale. Cuvintele mizantrop.3. teolog. izvoraş 122. lupoaică. a 1. prelungire. pantece.4.3. Sunt substantive compuse: 1. degrada. islic. a 3.2. palmaş. 2. mireasă. genocid. răspundere. ceferist. 7.5 b 2. ameţit se află în seria: . poştaş.2.calofilie. sincronie.7 c 1.a Destul. depuncta. avion. 4.6. dejuna. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. înfricoşător. curios.5 c 1. sfetnic. hulub c Cneaz. desăvârşi.2. 3. puştoaică c Veveriţă. studentă. temeteu 120. oghial. prinţesă.3. 4. costarican. deşira. agorafobie.5 123. defunct c Dedulci. 3. 5. româncă 119. cinovnic. înşelător. deochea.4 b 1. 6. jitnicer. laser. malgaş. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar.3.3 121. paronim. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător. 2. cazarmament. 5. decurge b Demers.

inexorabil. luxurios c Inextricabil. Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. cuget. botez. calcio-vecchio. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. blestem. insidios. baedeker. specios. grizat 125.a Inexorabil. Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. chermeza. filigran a patru b cinci c şase 127. conclusiv. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. brizbiz. mandarin. grizonat. Substantivele alint. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie . paparazzo. bazorelief. grizat b Infatigabil.

o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. orbire c cataractă 137. impertinent/cuviincios 7. rustic c Agresiv 134. insolit/obişnuit 6. Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. brutal. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138. cacofonie/eufonie 2. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc. libertin/obscen 4.b c profuziune parcimonie 132. Următoarele perechi de cuvinte: 1. concupiscent/luxurios 3. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136. injurie/invectivă . cu repeziciune. fastuos/somptuos 5. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133.

2 – sinonime. 6 – paronime.8.2.5.7 – sinonime. copil. 3. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat.4. infatuare/modestie sunt: a) 2.4 – sinonime. taică.5.8 – sinonime.3. libertin/decent 6. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime. week-end. prieten.10 – antonime. 139.3. infatuat/îngâmfat 3. copyright. baby-sitter 143. nepot. . special/specios 7.2.10 – antonime. c) neică.7. c) 1. 3. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1. bunic.4.7 – paronime.4.5. 2. somptuos/simplu 4. b) socru.3.5.6.10 – antonime.4.6.7 – antonime. 3. 1.5.8 – sinonime. paronime: 1. cumătru. deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1.6 – antonime. 3.6. cuscru. d) 1. antonime.8 – antonime.6.6 – antonime. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands. tată.6. horror b) board. 2.8 – antonime.5. c) 2. 1. 140. café-frappé.8 – sinonime.4.9.4.8 – sinonime. b) 1. 6.3.9.4.2. intrepid/brav 5. cumnată.6. b) 1. cool. 3.2.7.7 – sinonime. bunică. 141. coleg. cordial/afabil 2. show-room.7. cumnat.5. 7 – paronime. background. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142. shetland c) diseur.5.4 – sinonime.9.5 – antonime. c) 1.

144. pui. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. 148. b) azalee. licurici. capelmaistru. nugale. cotidiane. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. osanale. chitară. 152. plete. 147. cinste. b) după-amiezei. 3) Ambele variante sunt corecte. lene. crai. confetti. codice. bluegeans. zgârie-nori. nobleţe. foioase. zacuştei. astrologă. ochi. lignit. vineri. zig-zag. Sânziene. haz. nugi. sindrom. miez (de nucă). monede. suveniruri. viţa-de-vie. b) mirodenie. patrioată. mieji. ghişee. gură-cască. duzinii. cotidiene. port-avion. baci. podgorie. b) ochelari. prenume. orhidee. epidemioloagă. mamă-soacră. măruntaie. broker. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. moaşte. patriotă 2) filoloagă. viţa de vie. sete. pive. Bermude. 146. monedă. speze. ghişee. citrice. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. . cioroi. miss: a) itemi/itemuri/iteme. monezi. infarcte. miezi. defileuri. sindromuri. vogă. redactor-şef. febră. coacăză. arici. nevralgie. c) iele. infarcte. catrafuse. chibrit. ghilimele. papaia. seminare. orgăi. hiat. izmă. pive. seminar. pentru substantivele feminine: 1) filologă. addenda. cataif. ridichii. sindroame. cotidiene. suvenir. coate-goale. esperanto. joi. pedagoagă. cosmetice. parai. apendice. amploarei. c) avocado. moravuri. pedagogă. urdă. cobai. 151. tei sunt: a) defective de plural. duzinei. miss. ninja. cuişoare. miss. paparazzo. zigzag. lapsus. suveniruri. torace. misse. epidemiologă. optimism. defileuri. sindroame. c) nădejde. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. pive. seminarii. căsoaie. nugi. missuri. pronosport. infarct. c) aplauze. redactor-şef. ghişeu. defileu. lady. foale. foame. b) admiratoare. nuga (sorturi). pepsi. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. merinde. baclava. compatrioată. ridichiei. b) cuvânt înainte. aldămaş. ghişee. c) itemuri. mamă-soacră. favorii. gogoaşei. espresso. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. piuă. miezi/mieji. cotidian (ziar). monede. piper. gogoşii. teamă. compatrioată. portavion. cobai. cearşaf. ciocănitoare. onomatopee. favorii. cioroi. infarcte. în variaţie liberă 150. zacuscăi. orgii. b) itemi. amplorii. seminarii. 149. Substantivele: vraci. astroloagă. suvenire. defilee. bun-gust. rachiu. piţigoi. papă-lapte. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. 145. maree.

153. 154. verde-brotăcel. muche. nou-născut. box-officeul. feedbackul. intermezzo-ul. milieu. cultural. ranch-ul. supărat foc. 156. merlotul. 8. merlot-ul. itinerariu. muchie. 10. binevoitor. acquis-ul. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. b) superlativ absolut. site-ul. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. display-ul. 6. serviciu. mileu. intermezzoul. dumnezeiesc. 155. În enunţul: Este un om de excepţie. 158. caramelă. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ.artistic. cogeamite. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. itinerar. displayul. gol puşcă. b) adverbială. 4. ranch-ul. 2. site-ul. a) toate. caramea. acquisul. bleu-ul. 5. gol-goluţ. misadă. 9. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. b) salar. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. plin ochi. feedback-ul. mesadă. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. box-office-ul. cumsecade. b) happy-end-ul. . c) adjectivală. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. Bruxellesul. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. singur cuc. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. serviciu. c) adjectiv relativ. bleul. 161. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. atotputernic. 3. 7. Bruxelles-ul. c) nu pot avea grade de intensitate. ditamai. Preda).

5. roz. verzi şi uscate. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte. 168. ceea ce. motrice. 162. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină. tare de cap. b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni.2. dibace. rapace. oarecine. sărac cu duhul. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. b) niscaiva. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. burduf de carte. cai verzi pe pereţi. ce. 170. c) tot unul şi unul. b) adjective formate prin conversiune. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. nimic. adâncii ape. fecundare in vitro. 9. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. nod în papură. de bună credinţă. otova. 165. nimic. Sa faci aşa cum ştii. doldora. c) dragii mame. din topor. orbul găinilor. Aşa copii să tot fie pe lume (2). într-o ureche. lila.1. cu sânge rece. c) altcineva. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni. 169. b) de ispravă. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). de nimic. propice. niciunul.3. gata. 3. adâncii ape. oricine. 166. 163. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo. topless. c) proteic. cine. b) tenace. 4. cuvântul subliniat este: a) adjectiv.8. 8. ad-hoc. acord de facto. c) 3. b) dragii mame. b) adverb în toate situaţiile. adjectiv . 164. sadea. careva. comentariu in extenso. 6. niciuna. b) adverb. săracei fete.2. adâncii ape. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri. 167. c) adverb .4. forfetar. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. sexy. de duzină. În enunţul: El vine singur.10. În expresiile: discurs ex cathedra. bej. . săracii fete.6. săracei fete.b) 1. în floarea vârstei. cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. hippy. ceea ce. atroce.

3 în genitiv. 4 în dativ. Le are cu fumatul. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv.c) Ele însele au avut mari neplăceri. 171. 4.4 în dativ. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct. cazul V. Sanctitatea Sa. apoziţie. b) au valoare neutră. 3. 2 în acuzativ. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. frate. . În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu). c) pronume personale. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect. 3 în genitiv. În enunţul: Care este opinia ta?. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. 177. dedesubtul lui. sunt: a) în genitiv. c) cu verbe la toate persoanele. grădinile/copacii lor. sunt: a) pronume posesive. este: a) substantiv. c) 1. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. cazul N. 174. Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe. 173. b) locuţiuni pronominale de politeţe. c) substantiv. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. nume predicativ. 2.2. 175. băiatul ei. Eminenţa Sa. în juru-ţi. deasupra-mi. asta e! A luat-o la sănătoasa. 172. b) substantiv. 176. b) 1. Alteţa Sa. fără funcţie sinştactică 178. În construcţiile Ce să-i faci. împotriva mea. c) adjective pronominale posesive. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. b) pronume personale. dar brânza e pe bani. b) pronume interogativ – nume predicativ. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui. Acordul unui verb cu pronumele interogative care. Domnia Ta. cazul N. cine. Excelenţa Sa.

186. dinastie. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. 185. c) Ambele construcţii sunt corecte. haită. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. 2) Nu am nicio legătură cu ei. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. b) cazul acuzativ. În enunţul: Maşina este a copiilor. funcţia sintactică de complement direct. c) cireadă. stol. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. 4) Nici unul. juriu. b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. funcţia sintactică de nume predicativ. 5) Nu e niciun incult. vecinătate. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat. 183 . funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp... cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. flotă. brădet. c) cazul acuzativ. funcţia sintactică de subiect. . ca să asculte tot ce se spune. În enunţul: A mers în galop kilometri. 180. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. b) neam. funcţia sintactică de complement direct. funcţia sintactică de complement indirect. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv. nici un coleg nu mi-a telefonat. arinişte. ligă. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. 184. 187. niciun naiv. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. Câte substantive defective de singular există în seria pui. b) cazul acuzativ. 181. harem. c) adjectiv. b) în cazul genitiv. nici mai multe. zmeuriş. duzină. 3) N-am nicio casă. c) cazul nominativ. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat.179. (M. conştiinţă. brădet. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. b) adverb. recif. nici altul nu intenţionau să plece. moravuri.

verbul subliniat este: a) predicativ. b) colectiv. rămân. prevăd. A avut un profit îndoit. 5 c) 2. c) încap. ţin. colectiv. cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. 189. 3. M-a căutat o rudă din provincie. c) colectiv. c) articol nehotărât în 1. d) văd. profit înzecit. par. În enunţurile: l. b) adverb. La o întrebare nu am ştiut să răspund. că e bine ce faci. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară.6) Dintre cei prezenţi în sală. beau. tac. 2. plac. 193. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. multiplicativ. Am citit un studiu interesant. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. 6 b) 2. adjectiv nehotărât 4 . niciunul nu a luat cuvântul. Îi place să facă din ţânţar armăsar. 3. 2. c) Ambele variante în variaţie liberă. Cum se face că n-ai aflat până acum?. zac. substantiv. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. La concurs aleargă câte doi. numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. în ordine: a) colectiv. b) scad. 4. b) articol nehotărât în toate enunţurile. 194. fac. ne-om bucura foarte mult. c) De-i trece şi pe la noi. Vinul se face din struguri. 5. umplu. L-a sunat de două ori sunt. b) copulativ. adverbial. altul este inginer. am. Un frate al meu e doctor. 192. adverbial. adverbial. adjectiv. ţin. 4. numeral crdinal 3. distributiv. Pornind de la forma de prezent a indicativului. b) Poate repeta a zecea mia oară. distributiv. . multiplicativ. adjectiv. 190. distributiv. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. 4. În enunţurile: El se face că plouă. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. 6 188. îndoitul sumei. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. 191. substantiv.

b) ignoră-ignorează. b) a eradica. nu fi! . învârteînvârteşte. c) copulativ 1. pronume personal. 4. c) intranzitive. datorează-datoreşte. 199. să curăţe. 5. învârte-învârteşte. înseamnă-însemnează. pronume personal. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. pot fi: a) predicative. a rage. c) subiect. 5. piei! să şovăie. tranzitive. (eu) înviez. să şovăie. 196. înfiripă-înfiripează. c) ghici!. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. 132. în ordine. nu fii!. 201. a diverge. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. 3. b) predicative.195. a desfide.îndeplinesc. personale. 200. a deveni. a concede. pronume personal. să şovăiască. 2. complement circumstanţial condiţional. complement circumstanţial condiţional. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. pronume personal. mântuie-mântuieşte. b) predicativ în toate enunţurile. pronume personal. b) verb copulativ. nu fi!. funcţia sintactică de: a) subiect. 4. chinuie-chinuieşte. b) complement direct. Am ajuns prea devreme. intranzitive. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. d) copulativ în toate enunţurile. a deferi. predicativ 1. (eu) enumer. piei!. cheltuie-cheltuieşte. 198. În enunţurile: 1. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. să cureţe. 197. pieri!. 3. impersonale. N-am ajuns trenul. a consterna. (eu) enumăr. dăinuie-dăinuieşte. 5. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. impersonale. b) ghiceşte!. şchioapătă-şchiopătează. 2. a concede. (eu) învii. predicativ 3. c) a transcende. a uzita. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . d) copulative. să curăţe. a converge. b) Ei or să meargă împreună cu noi. c) verb predicativ. a se înnopta. folosite la indicativ prezent. complement circumstanţial de mod. (eu) învii/înviez. valoare neutră. c) îndrumă-îndrumează. Verbele a rămâne.

conjuncţie coordonatoare 2.5. 4. 4. de azi pe mâine. 5. puşcă. te miri ce. adjectiv. b) 2. d) adjectiv pronominal.4. 9. . 2) a-şi face de cap. c) adverb. 205. cheie. adânc. c) adverbe 1. Iar ai venit la noi? 2. în ordine. 7. b) adverb. adverb. un du-te-vino. 4. Se dau enunţurile:1. 9.6. 8. b) conjuncţie. a) 1. pron. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. Unii ne-am dus la teatru. din răsputeri. valoare adverbială: a) clar. Precizaţi valoarea morfologică. 2. c) strună. cuc. c) 1. substantiv. cât. 9.202. buştean. ce. b) 2. 8. 3. glonţ. c) adjectiv pronominal. covrig. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma. 204. iar alţii la cinema. d) adverbe 1. 5) a băga pe cineva sub covată. conjuncţie coordonatoare 3.3. Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. 3. d) 1. în funcţie de context. adverb. adverb. ceas. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. 6) a-i face cuiva figura. 3. 4. 207. 3) a se lua în coarne cu cineva. 8. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. deschis. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. d) contra. c) 1. ca pe Tatăl nostru. b) adverbe în toate enunţurile. b) prost. din joi în Paşti. 3. 3. a) 1. una. 206. 2. cine ştie ce. 5. 203. frumos. de ispravă. 8. corabie. 5. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. problemă. 2. 5. eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ. şi. 4) a trage cuiva un perdaf. 6. 7. 4. pe de rost. criţă. substantiv.4. 5. lulea. adverb. pronume nehotărât. relativ 4.

2. 4. în pofida. mulţumită. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1. în caz de. împreună cu. . peste drum de.208. 5. dedesubtul. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. 3. înaintea. “Voi merge. c) 2. în caz de. Locuţiunile: 1. în susul. 3. măcar de. Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. 3. asupra. b) prepoziţie cu genitivul. în jos. 2. 2. prepoziţie. c) nu are funcţie sintactică. graţie. conform. în urma. împotriva. b) locuţiune interjecţională. în legătură cu. 4. ăsta mi-e norocul!. 4. măcar de. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. d) 1. 6. ce fel de. 213. în vederea. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. datorită. 5. vom vedea. 6. în ordine. pronume. 211. 212. 3. 2 – locuţiune conjuncţională. c) de fapt. a) 1. paşă. alături de. 4 – locuţiune adjectivală. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. deasupra. Toţi au fost contra. înaintea. n-o veni. b) are funcţie sintactică de subiect. chit că. 3 – locuţiune adverbială. conform. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii. Dă-i înainte. O să apară în câteva minute. potrivit. b) pe deasupra. d) de vreme ce. peste drum de. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. adverb. prepoziţie. prepoziţie. de: a) substantiv. 6. 214. Vara de vine va fi secetoasă. înăuntrul. 209. adverb. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. b) 2. 5. împotriva. înăuntrul. în dosul. “Cine a face altă dată ca mine. că e bine! 4. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc). ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3. 210. 5. în afară de. 6. O veni. În enunţul: Iacă. dativul şi contrar. c) prepoziţie cu genitivul.

cât şi fiica mea. c) copulativ în 1. nume predicativ.b) 1 – locuţiune conjuncţională. 2) Vrea să se facă actor. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal . a) subiect. nume predicativ. ca şi fiica mea. 4. Tânărul nu pare ce este. b) Atât eu. 2. c) Atât eu. d) locuţiunile prepoziţionale. Îmi pari cam trist. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. 5. 2. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. nume predicativ. nume predicativ. 3. 215. 216. 147. 4 – locuţiune adjectivală. b) adjectivele pronominale relative. complement circumstanţial de mod. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. suntem gata de plecare. cât şi fiica mea. 6. 6. suntem gata de plecare. Îmi pare că te ştiu de undeva. părea că totul e în ordine. c) 1 – locuţiune prepoziţională. 2 – locuţiune conjuncţională. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. c) subiect. 6. 4. 3 – locuţiune prepoziţională. suntem gata de plecare. nume predicativ. 5. predicative în 3. 3. 218. complement circumstanţial de mod. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. 5. c) nu are funcţie sintactică. b) complement direct. 4 – locuţiune adverbială. 3 – locuţiune prepoziţională. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. Se dau enunţurile: 1. 219. b) nume predicativ. b) copulativ în 1. 217. 2. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale. predicative în 4. nume predicativ. complement circumstanţial de mod. 4) A ajuns singur. 2 – locuţiune prepoziţională. După cele întâmplate.

a predicat verbal b predicat nominal 224. Arghezi) a 1S + 1S (inclus . Identificaţi din text numai subiectul (S). predicatele (P). elementul predicativ suplimentar (EPS). Eminescu) a nume predicativ b subiect 221.220. Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi.tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. atributele (A). predicatele (P). A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. (T. Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225. menţionând numărul şi felul lor: . Identificaţi din text numai subiectele (S).

(M. lăcaş de linişte şi de reculegere. apoz.Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. Identificaţi din text numai subiectele (S). + 1 A subst. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P). prep. Identificaţi din text numai subiectele (S). menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. + 1 A pron. + 1 A pron. b 2S + 2 PV + 3 A s. + 1 EPS b 2 A adj. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). predicatele (P). Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). Hogaş) a 2 A adj.prep. menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. prep. Identificaţi din text numai subiectele (S). + 1 A adv. Ibrăileanu). + 2 A subst.„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. atributele (A). + 1 A pron. + 3 A verbale + 1 EPS 231. + 1 A s. în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M. + 0 EPS 229. + 2 A subst. prep. predicatele (P). predicatele (P). genitival + 1 A adv. menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV . atributele (A). 230. + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s. menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. I. a 1S + 1P + 5 A adj. genitival 228.

de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti.232. englezii pragmatici. subiective (SB). Sadoveanu. predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). germanii idealişti. Călinescu). ruşii mistici şi orientalii fatalişti. Brătescu Voineşti). cu barba scurta si tepoasa” (M. Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. maică-sa. a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235. Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. / De stau apele in vale”. Al. a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. e că orice om care munceşte este supus greşelii. indesat. bun o să fie” (I.

Indemnul de a pleca a fost ignorat. Norocu-i după cum şi-l face omul. circumstantiala de mod. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival. atribut pronominal c predicat verbal. predicativa c subiectiva. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). atribut adjectival. predicativa. complement indirect b predicat verbal. Eram sa pierd trenul. Îmi place să ascult. predicativa. circumstantiala de mod. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. atribut pronominal genitival 242. atribut pronominal genitival. atribut verbal. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. circumstantiala de mod. predicativa b subiectiva. a completiva directa. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. Prietena lui este ardeleanca. a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. subiectiva. Eram sa pierd trenul.238. poate că mai ales de aceea. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. atribut verbal. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. Ana îmi părea prea tânără. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. Ramane cum am stabilit. prea aşezată. subiectiva . subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. predicativa d completiva directa. subiectiva. cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. 241. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). Slavici). subiect d cuvant fara functie sintactica. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut verbal. atribut pronominal genitival. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. subiectiva. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Era sa pierd trenul. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut pronominal 240. atribut pronominal genitival c atribut adjectival.

a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om.243. a) II. b) II. c) e I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. c) 247. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246. a) b I. b) c I. nici o vietate. a) II. afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . a) II. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. Călinescu) I. a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului. a) d I. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. b) II.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”. nimeni n-ar putea fi altfel…”. Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253. părintele Duhu…” (I. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. omul era cel mai activ dintre toţi”. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. tot nu vei sosi la timp”.c complement circumstanţial de excepţie 249. iar de gură şi mai mare.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. (G. Călinescu). / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă).254. ai parte”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. Eminescu). În enunţul: „Ai carte. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256.

dimpotrivă. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. altceva n-a făcut”. că e soare. În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . propoziţia subordonată subliniată este:. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263. propoziţia subordonată subliniată este:. a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266. propoziţia subordonată subliniată este:. mai era şi deşteaptă”. În enunţul:„Soarele.c propoziţie circumstanţială de scop 260. şi tot are pete” (Folclor). propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. ţi-am întins o mână prietenească”. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. eu.

menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte. predicative (PR).267.s + 1c.d. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270. subiective (SB). mlădioasă ca o creangă de alun” (M. + 1c.m. + 1c. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A . În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor). Eminescu) a 1c.c.p. mai bine ar fi mai atent”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268. George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum. Popovici). ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”. + 1c. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine. tensiunea şi groaza. indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi.m.d + 1c. + 1e.c. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr. căzuseră” (T.c.comp. Slavici).i. moartă să fie.comp.i. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P).l b 1c. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. + 1c.l 271.c. a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272. Identificaţi din text numai predicatele (P). ar scoate-o din pământ” (I.

În fraza “Iubind pe cineva. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă.l. cuvintele subliniate sunt.d. + c. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului.l. b 1c.d. 274. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L. + 1c. Blaga). + 4 A subst. b c.i.c. 278. . menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită. Rebreanu). + 1c.i. Eminescu).273.t.c.i. prepoz. prepoz. a căror poale se pierd în valuri etern rebele. a 7 A adj.m. + 2c. menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L.m. + 1c. etern spumegânde” (M.d.c.condit. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. a 1c. În enuntul “Vântul se oprise brusc.t.c. + 1c.c. + 4 A subst. + 1c.c. a 1c.c. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L. menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur. + 1c.c. a atribut verbal b atribut adjectival 275. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N.s. + 1c. + c.c.m. cuvintele subliniate sunt: a c. + c.d. + 1c. b 1c. Blaga). b 8 A adj. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P). + 1c. de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L. + 1c. + 2e.d.t.d. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte.c. 279. 276. înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. Iorga). + 1c.instr. + c.d. + 1c. Rebreanu).l. Rebreanu).c. + c. Identificaţi din text numai atributele (A). a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277.d.c.l.c.m. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte.p.c.t. + c.

Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat . În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281. Creangã). de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. Hogas).a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. Preda). 280. În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si. subst. îsi continuã de drum” (I. dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. iesind din bisericã. În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. subiective (SB). / De stau apele în vale” (Folclor). a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. Topârceanu). b complement circumstantial de loc 283. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. e că orice om care munceşte este supus greşelii. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. genit. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. genit. subst. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285.

atributivã c circ. de mod. completivã indirectã. completivã indirectã. de timp. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. completivã indirectã. indirectã. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: . a toate . n-am băgat. predicativã d circ. habar n-am c e. atributivã 291. circ. completivã directã. de mod. circ. N-am băgat de seamă cadoul.b inclus c subînţeles 287. subiectivã 288. completivã directã. a principalã. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. a cauzalã. de scop. de mod. de timp. conditionalã 290. completivã directã b conditionalã.circ. circ. Cum îti asterni. circ. predicativã 289. circ. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. completivã directã. de scop c principalã. n-am băgat de seamă. habar n-am b e sete. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. de scop d principalã. a circ. Alex a rămas cum îl stii. atributivã b compl. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. să mă omori. habar n-am 292. completivã directã. completivã directã. de loc. sunt următoarele: a mi-e. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. Habar n-am de bunica. de mod. de mod c circ. Andrei s-a decis să plece. de mod b circ. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. subiectivã c concesivã. asa vei dormi. circ. cauzalã b principalã. o rupe la fugă. n-am băgat. subiectivã d concesivã. unde stie că am multă treabă.

subiectivă. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. subiectivă. circ. principală. principală. compl. subiectivă. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. compl. subiectivă. a condiţională. E clar că Ion minte. directă. principală. cauzală. condiţională. completivă directă 293. subiectivă. subiectivă c subiectivă. Se ştia că Ion minte. complement direct c fără funcţie sintactică. compl. subiectivă. directă. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. directă. complement direct b predicat verbal. directă. principală. completivă directă. completivă directă. directă c condiţională. compl. directă. compl. directă. completivă directă d predicativă. eu nu te opresc. directă . compl. directă b condiţională. subiectivă. subiectivă. compl. compl. condiţională. compl.Este ştiut un lucru: că Ion minte. subiect 294. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. Creangă). subiectivă b apozitivă. atributivă. principală. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine. de timp. condiţională. consecutivă. subiectivă. compl. principală. indirectă. atributivă. a apozitivă. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică.

. Tudor (1970). George Călinescu c.... "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă".... nici prototipurile culte ale genului. “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase... un ironist cu comportări nastratineşti.. Vianu. .. scriindu-si Amintirile. Vianu. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c.. a.. din perspectiva lui Creangă.. Amintirile. ca specie. primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”. Autobiografic c.SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1. un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările. o ipostază de confirmare a maturităţii. Călinescu.. decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”.. Ornea. un polifag homeric.. al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri.. Scriitori români 4. Şerban Cioculescu 2.. roman . Manea. ca şi accentul pus pe tradiţie.... jovial. Considerată. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă.... dar. de a prezenta etapele unei formaţii. Norman (2004). Memorialistic b.. fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea... desigur. Muguraş. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă......... a unui auditoriu care asculta.. Subiectiv 3. Constantinescu. lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855).. Alexandru Piru b. in Montandon. ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V. se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor.. nedispreţuind băutura.. un pedagog empiric extraordinar. afecte si atitudini proprii omului modern de cultură... Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală.... În opinia lui . având mereu o parimie pe limba.. Junimea si junimismul 5... înceata însumare a impresiilor vieţii. a... Tudor (1970). Figures du vieillir... Scriitori români b... Plicuri si scrisori b.. apoi sentimentul timpului. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi.... al scurgerii lui ireversibile. Alain (2005). având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă. George (1986).. Streinu)....” Aprecierea critică ii aparţine lui: a. un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice. Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare.. Zigu (1998)... al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui. a. Amintirea devine.. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe. ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c... femeia care nu-i respectă.

.. fără digresiuni sau descrieri suplimentare. a. unul de o mână şi altul de cealaltă. "arzuliu" (fierbinte). mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.Mai....: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit). ce mai zici? . exprimării populare c.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. Luminate împărate... prin oralitatea stilului...".... daca vrei să rămâi fără cap". "a se chiurchiului" (a se chercheli. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap... se face spânul până jos praf şi pulbere. numele proprii ale personajelor 6. Repetiţii c. clipocind mereu din gene..." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la . limbaj popular c..Ei.. În fragmentul următor folosirea . mai..: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei... "farmazoana" (vrăjitoare.Ia lăsaţi.. dativului etic b.. nu i-aş trece pe dinainte. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. [] ....zise spânul ... dându-i drumul de-acolo. zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi. adresări directe 9.. nepoate! Ia. Repetiţii c.. cuvinte si expresii populare. Păsărilă.. In următoarele texte.D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui ....: . zise atunci Flămânzilă. şireată).. .Parca v-a ieşit un sfânt din gura...... iacată-o-i. a........ "Atunci spânul zice îngâmfat: .. În următoarele texte. hai! hai. când aş avea eu o slugă ca aceasta.".. regionalisme: b..căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. exprimării colocviale 7.. In următoarele texte. "o lua în porneală" (se ducea la păscut ). apoi? Lasă-te în sama lor. zise Ochilă.. interjecţii b....Ce sa zic. moşule. si hai. prin dialogul dramatizat.. "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi )..În fragmentele următoare: ".. a...... exclamaţii.. hai! in zori de ziua ajung la palat" ".... a se ameţi). "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a.... "hatârul" (plăcerea). Dialog b.. adresări directe 8... Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii.. interogaţii. data mai ales de erudiţia sa paremiologică. prin umorul debordant realizat cu jovialitate. ia!" "Ei. "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina )....

"frica păzeşte bostănăria".. ci-i după cum vrea Domnul". vorbe de duh c.... a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi". că dacă are de gând a ne ospăta. cât poate el suferi".. dativul etic 12.... adresare directă..". repetiţii..: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă.. mucalită.. "vorba unei babe". pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala"..: . "Vorba ceea: Dă-mi..... din sat de la Chitilă. nici carne moale".. formule specifice oralităţii c. "Doar unu-i împăratul Roş.".... repetiţii. doamne.. ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică.. În următoarele texte.. că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva.. "vorba ceea". adresări directe... adresări directe. după cum s-a hotărât. "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta. megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi.. "Mă.. a.... ce n-am avut. "vorba cântecului".: "Capul de-ar fi sănătos. atunci oi mai vedea eu". mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. "Nu-i după cum gândeşte omul. regionalisme: b. a... cine nu. "La plăcinte. "Voinic tânăr..."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi". În următoarele texte... diminutive.... ori din târg de la Să-1-caţi. diminutive.. văr primare cu Chiorilă. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. dativul etic 11. cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a./ Să mă mier ce m-a găsit" a... dativul etic 10. căruia îi lăsa gura apa.... "aş ruga pe luminarea sa. formule specifice oralităţii c... diminutive... apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala. repetiţii.. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la.. "omul sfinţeşte locul". "de voie de nevoie"./ înainte/ Şi la război/ înapoi. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii". frate cu Orbilă. ca belele curg gârlă".. proverbe şi zicători b....: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă.... Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. şiretenia frazei b. Cuvinte şi expresii populare. "toate ca toate".. adresări directe.". formule specifice oralităţii c.. "Cine poate oase roade. zise Setilă.. nepot de sora lui Pândilă. adresare directă. adresare directă.. peste drum de Nimerilă. combinaţii neaşteptate de cuvinte 13. versuri populare sau fraze ritmate b... vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită. "Să nu dea Dumnezeu omului..... exprimarea poznaşă. fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică......

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

Logica baroului 31..: „Simt enorm şi văd monstruos”....... deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară. sfanţi.. despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis............ a. înfiinţată ulterior.. Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în ................... Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar. El spune că „industria română e admirabilă.. precum Banca Naţională... travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”... Justiţia română c.... personajul din . în discursul electoral cel mai cunoscut. La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur. D'ale carnavalului c... Jertfe patriotice b.... le-a socotit până la suma de 5 galbeni.... ca o mantra.. Logica baroului 30..... Despre cometă.. Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând.... în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”.... a....Victoria Română” b.care se pronunţă pentru „descentralizare”. Justiţia română c. a... Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică. În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în . Inspecţiune b... iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M. În acest sens... dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca. i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari........ Nae Girimea. Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare... a cărui operă este recitită adesea.. caracterizată de oscilări ale percepţiei. firfirici şi gologani...... s-a găsit „un pol vechi de aur”.. e sublimă. sfănţoaice. Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900. „Nenea Niţă a scos iar pungociul......” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”.... Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29..... nisifiele.Pentru posteritate... Caragiale însuşi nota în proza ... Nae Caţavencu... Prelegere populară 27.... . D’ale carnavalului c..... Grand Hôtel ... a. O scrisoare pierdută b.... ....

Câteva note b... „Scrisoare către Emil D. foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi.. a.. Şi din ce în ce... şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari.În .... “Inspecţiune” 33... comerciale. Astfel. şcoala română.Moftului român” c.. Succesul . de ieftină parvenire.... Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a... Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani. utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare.. de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi... vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa.... Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu. agricole. autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi.. Ultima emisiune 32. adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală. vor fi mulţi.. de moaşe.. „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. tot degeaba spuse”.... dar. în egală măsură. fără omenie. de la cele populare până la universităţi – şcoale primare. “Albina româneasca” . ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale. de alte arte. "Răsboiul b.. fără caractere..... facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice....Moftului român” c. de muzică.. . “Inspecţiune” 34.... a... Caragiale nota: „Toate şcoalele.. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.... Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă..... din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus. Inspecţiune c. întrupându-le într-o operă. 1907.... Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă.. pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti..... cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”....... profesionale.. „Scrisoare către Emil D. de sporire de drepturi şi privilegii.... Din primăvară până-n toamnă. devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni.. de popi.. În textul intitulat . secundare... Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a. Fagure”– 19 septembrie 1909 b. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c.. în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente... de scutire de îndatoriri...

pentru repararea versurilor. când o privim în complexul ei de activitate. adică la rimă. la coada versului.. Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3. ca un ciudat teatru!” . Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent. Grămătici si măscărici c. cum ziceţi dv. adică a cuvântării. de fapt. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie ..... 1902 – 1907 b. când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate. haina rău croită. auzim neghiobia.. Karkaleki 38.. poeţii 10 lei 2.. indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate. O invenţie mare c. . Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte. Opinii libere b. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră. Din foloasele tiparului 36. 1905.. prin rectificarea sau.. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi... sunt următoarele A) TAXE: 1. 1880 – 1900 c. Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată.. şi zâmbim frumos. altfel zis.. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a.1909 37.. Aşadar. nu-i cerem să ne deformeze corpul. Unui tânăr poet b. un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . se face după caz învoială cu ridicata. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu.35. socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor. În opinia lui. neînregimentat politic. ci numai să ne răscroiască pe corp. Fragmentul citat face parte din: a. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. în corpul versului 1 leu b. a. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe. o sumă fixă.. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică. aşa cum a crescut el. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale.” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. vedem impostura şi ticăloşia. care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată..

nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”. redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă... nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”.” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare. folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are. tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale. ca orice diavol.... el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit.... Fagure”– 19 septembrie 1909 c. c. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate.. Seriozitatea. Grămătici si măscărici c.. Vocea patriotului naţionale b. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele... “1907. Câteva note” . ci îşi motivează politicos pretenţiile...este parabola istoriei tiparului. Karkaleki 39. legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens. aşa cum scrie Caragiale. progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă. demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc. Din primăvară până în toamnă.. să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”. a. Răsboiul c.... se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti.... Dumnezeu. într-o enciclopedie a sufletului românesc.. în care personajele nu sunt nici învingători.. atunci când află că tânărul este „redactor la . În mod amical.. Moftul 41..... spiritul onest nu au prea mare importanţă... dar nici învinşi. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi.. Dl Goe.. Subminând viziunea înaripată a romantismului. Ţal b. bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”... autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei. Aghiuţă. să nu crezi că spun mofturi. a... filosof...... Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia...).”. care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”. care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că. Impertinent......... dar iai greşit la cap. el îi „creşte”... Fugărit şi plin de var.. fac totdeauna senzaţie”.. .. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină....„o sumă de împrejurări politice (. constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip. În viziunea lui Caragiale... Moftul 40. atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă. declasarea valorică. luciditatea. O invenţie mare b. ... o lume în care corupţia epidemică.Moftul” şi politica b. „Scrisoare către Emil D.. bine exploatate de o presă inteligentă.. „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof. Fragmentul citat face parte din: a.......

. Un pedagog de şcoală nouă 44... dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe. proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă.. De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în........ Politică şi cultură b.. vorba veche: dacă eşti sărac. cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –... din ce scapă pântre degete altora. – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a... Specificul acestui oraş este înfăţişat în..42... puţine câte le avem. aduce peste sută la sută.... „Ştii ce?... de acum mai bine de un veac. unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale..: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii. considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic. du-te-ntr-una săracă... după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă. câte o patimă.. obţinute prin prestaţii politice..” a... (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere. n-a scăpat de acest jug. îi smulgi peste jumătate. singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil. poţi culege destul... când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe. vienezii fanfara..... „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu. în care. Un pedagog de şcoală nouă 43... din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură.. era un orăşel pitoresc. Politică şi cultură b.... O invenţie mare c.. pe bună dreptate. Politică şi cultură b. Am să mă duc la Bucureşti.. nevoite să supravieţuiască. du-te-ntr-o politie bogată. dacă eşti bogat.. Aşa se şi explică de ce. pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe........ căci pentru construirea lor. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării. O invenţie mare c. O invenţie mare c.. ploeştenii politica. Ironic. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine.” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? .. Banul e scump. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie. a. Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in... alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune.. cunosc oraşul..”..... Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti....... în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii.. învârtit bine.. din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul.. Slăbiciune 45... Bucureştiul lui Caragiale.

.... Nu sunt vreun ambiţios... eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei. al minuturilor.. ca într-o vitrină de bazar oriental.. Fragmentele citate fac parte din: a... O invenţie mare c. Kir Ianulea b. Fragmentul următor face parte din. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri.. Din ce scriere face parte fragmentul citat? a.despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos. căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”.. la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei.. Politică şi literatură . preparate în grabă. rămasă fără bijuterii şi ceas... cu „mastică prima”.... să intre în politică Caragiale aminteşte în . pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie.. Politică şi literatură b. într-o berărie populară. dar retrasă a omului fără opţiuni politice. în masa omenirii... dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”. a.. mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele... al măslinelor. Să te vezi.. Justiţia română c.reclamanta...... al ţârilor.. să te înţelegi aşa de mic. al mâncărurilor ieftine.” a.. te vor opri la Academie. când „cu vin”. Slăbiciune 49.... Amicul X c... cu perne de catifea încărcate cu decoraţii. bodegile....... Slăbiciune 47... îi dau când „cu bere”.. de care aminteşte Ion Luca Caragiale în ... Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă.. Amicul X c. Mihai Eminescu... la Universitate şi la Senat... dar gândul acesta mă mâhneşte... de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale... despre promiscuitate şi despre alcoolism. dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”. Kir Ianulea b. Slăbiciune 46. În lumea justiţiei româneşti...: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune... pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine. Consumul de bere şi de băuturi spirtoase.. „Moşii”. ca să-ţi citească discursuri. cârciumile. fiindcă.... la Mitropolie şi Cameră...... oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă..... Slăbiciune 48..... şi poate chiar acolo trecut cu vederea. şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” .”.... Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut.. la mine n-au venit... vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine.... eu sunt un ce....... În ... Kir Ianulea b..a.. localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor. juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”..

. Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert.. Amicul X c. Pierdută vecinic pentru mine. Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare. Criticilor mei b. Toate cer intrare-n lume.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Atât de fragedă c.L. Te duci. "Viaţa lui I. Moşii (Tablă de materii) 50. “Deodată trece-o cugetare.. şi abordează ideea poetică a credinţei. Mai am un singur dor 52..b. Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte.. Atât de fragedă b.. .. publicată în decembrie 1883.. Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii. Următoarele versuri fac parte din poezia . Stefan Cazimir 51.. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe..... a.. publicata la 1 septembrie 1879.... Următoarele versuri fac parte din poezia.. Caragiale" este o lucrare scrisa de a.. a.. Freamăt de codru 53.. Crăiasa din poveşti c. Barbu Cioculescu b.. Alexandru Condeescu c. s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău. Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert.. Cer vestmintele vorbirii..... E umbra dulcilor dorinţi...

... Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie... Străin de toţi. O. c. a. 55.... În veci alături să te am. Înduratoare-asupra mea coboară. plină. antifraza/ Epigonii c....: a. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din . b... Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri.. Colinde. Răsai asupra mea... Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici. Adio..” se numeşte. cât eram de fericit Să mergem împreună.... Da-mi tinereţea mea. Învierea 54..... redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci.. antiteza/ Glossă b. Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie...“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina. Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare... pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele. antonomaza/ Scrisoarea IV . Femeie!" fac parte din poezia eminesciană. noi copii ai lumii mici. Pajul Cupidon b... Versurile: "Când degerând atâtea dăţi..... Marie!” a. Când amintirile..... Privirea ta de milă caldă... colinde c..

......: a........Versurile dezvoltă motivul romantic al.şi face parte din...... ......: a.....şi face parte din..... Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte. meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61. inversiune/ Scrisoarea III 57... satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c........ împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri....... Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele.. vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.... Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c. elegie/ comuniunii dintre om şi natură b.... 60.. Versul dezvoltă motivul romantic al . ramâi” este o........... „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).. iamb/ basmului/ Luceafărul b......: a... care dezvolta tema...... cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare. troheu/ epopeii/ Luceafărul c..... meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b...... „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o... interogaţie/ Scrisoarea III b........... Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte... Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi... imprecaţie/ Scrisoarea III c. vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59. egloga/ iubirii c...: a... pe tema.... parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62.....: a. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b.... Poezia eminesciana „O.....şi face parte din...... Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele................. Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni.... I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte.Versul preia formula introductivă a.Versurile fac parte din. monorima/ codrului/ Ce te legeni b..56..... dactil/ mitului/ Luceafărul 58..... Un poem postum eminescian intitulat ........ atât de obişnuite în veacul său.........: a.” se numeşte.........................

. 1978... a... ş-atât de moale. Cărţile b..: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale. Şi eu. p... eu sunt copilul nefericitei secte ... care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980. Prieten blând al sufletului meu..a.. ediţie de Petru Creţia. Icoana şi privaz 65... Cărţile şi noaptea c. 359) a. Romancero español b. Cărţile b.. II... Anglist prin formaţia intelectuală. Atât de crud eşti tu... William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu. Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale... Prieten blând al sufletului meu. vol. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. II. vol.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. aşa cum reiese şi din versurile postumei . Atât de crud eşti tu.. În . s-atât de moale... 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare. Furtună-i azi si linu-i glasul tău... 1978. Despre o misterioasă scriere cifrată 64.. p.. Doña Sol 63. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”... colecţia Mari scriitori români. care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian. Memento mori c. Povestea teiului c. ediţie de Petru Creţia. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe.. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Jorge Luis Borges are o povestire.. colecţia Mari scriitori români..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească.. înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare. Furtună-i azi si linu-i glasul tău...

p.... Făt-frumos din tei ...” a. Povestea teiului b. vol.... Cărţile 67.. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea.. E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească... Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară. În . Imnul creaţiunii b.. vol.. muzica.... Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ... II... amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul. pădurea.... Povestea teiului c...475) a.. Povestea magului călător în stele c. Sakuntala 68. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. Iar la fată e bălaie.. colecţia Mari scriitori români.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” ... Mahabbharata c... a.. p... Următoarele versuri fac parte din poezia. procedeu care se numeşte hipotipoză. colecţia Mari scriitori români. Cărţile 66.. 1978.Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului..... un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. “Un luceafăr. Icoană si privaz b. 420) a. Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges... Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân. II.. ediţie de Petru Creţia..Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte. 1978. părul galben cade creţ. ediţie de Petru Creţia. Un luceafăr c... Luceafărul b.

. Sonet III 70. neras să umbli.. Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare. Următoarele versuri fac parte din poezia.. “Să tot torni la rime rele. „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel..” a. -lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă. Nu slăvindu-te pe tine.. Mi-l povestea si mie. Cu dactile în galopuri. Poet c. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie. posteritatea este încă şi mai dreaptă. Nespălat...69... a... C-ai fost om cum sunt şi dânşii... Copii eram noi amândoi c.. La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”.. Ba să vezi... Măgulit e fiecare .. Numai poetul b. Neputând să te ajungă... care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure.. “Şi el citea pe Robinson... Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri. De-or trece anii b... Fiind băiet păduri cutreieram 71... crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur. biografia subţire. Următoarele versuri fac parte din poezia...... Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt...

. Următoarele versuri fac parte din poezia.. Cugetările sărmanului Dionis c.. p.. Să te vezi pe tine însăţi Visătoare. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i... S-a înţeles de mai nainte.. Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă. 1884. Următoarele versuri fac parte din poezia. în găvăună?” a.. ..” a. zău! că-n el te-aş pune vornic. Călin (file din poveste) c..Măi motane.... Satira II [Scrisoarea II] c.... Satira III [Scrisoarea III] 72.. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă.. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte.. . Adio b... Povestea codrului b.din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp. surâzândă. iar ca specie literară sunt un gazel... Versurile de mai sus fac parte din poezia .Că n-ai fost mai mult ca dânsul. ori în pod.. 242-243) a...... sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie. Sun-un grier sub o grindă.. Cugetările sărmanului Dionis 73. Bucureşti. Vino-ncoa să stăm de vorbă........ unice amic şi ornic. C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”... “Toamna frunzele colindă.. Povestea teiului . Rendez-vous i-a dat în sură. Satira I [Scrisoarea I] b. Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i. De-ar fi-n lume-un sat de mâţe.

.În Câmpia Dunării.. Naltă zveltele lor trunchiuri. Pajul Cupidon b.. cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec .” a. sure. Următoarele versuri fac parte din poezia. Aripi are.” a.. Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral.Noaptea-i clară. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept.. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’.... Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor. Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: . Scrisoarea III 76... Kamadeva c. Puse-o floare-atunci-n arcu-i. Kamadeva b....... Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte... despre vremi apuse. “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină... Undele visează spume.... Egipetul c.. Următoarele versuri fac parte din poezia.74. Călin (file din poveste) 75.... copilul mândru. cerurile-nşiră nori.. Călărind pe-un papagal. ca săgeţi. Numai flori înveninate De la Gangele măreţ.. Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”.. “El veni... luminoasă... iar în tolbă-i El păstrează. Mă lovi cu ea în piept.

locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. autoritară a tatălui . Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. fundamental. Ce semnifică. Cărei viziuni artistice îi aparţine. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. proza lui M.77. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. în privinţa vieţii familiei Moromete. sora lui Moromete c Botoghinã 80. Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. favorabil viziunii asupra vietii. superioară. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus.

tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu. eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87. o mãsurã a vietii morale.”.. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85. Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu. am avut totdeauna în fatã un model preexistent. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea . Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind. izolarea si cãderea sa la pat. Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88..

Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. bãtrân si bolnav. În care dintre romanele lui M. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau . Preda. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. În romanul lui Marin Preda. rareori o valoare”. sã plãteascã fonciirea. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. ludic. sã cumpere alti cai.91. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94. semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. prin constructia si destinul persoanjului principal.

dupã câteva imagini statice. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. La ce catedrã universitarã este numit. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia. L.b Victor Petrini c Matilda 98. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. relatare cronologica. tipologiile sociale si morale. mai întâi. Rebreanu care. cazuistica c Fantasticul. obiectivare. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului . analiza. Rebreanu începe. ludicul. antimimetismul 102. potrivit lui T. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. omniscienta. cu „hora satului”. instinctuale 104. În romanul Ion. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. Vianu (Arta prozatorilor români). Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã. Ce roman al lui L.

modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108. În romanul Pãdurea spânzuratilor. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. cu pitorescul etnografic 2. cu zonele mai profunde ale istoriei. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. stilului 3.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. obiectiv. memoria involuntarã c relatarea succesivã. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. apãrut în 1920. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. L. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106. cronologicã a evenimentelor 107. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C . religiei. monolog interior b relatarea la persoana I 111.

într-un portret al doamnei T. cum ar fi cel al Altei din Act venetian. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. b exprimarea (directã) a sentimentelor. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116. datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”. sunt observate „posibilitãti de mare artistã”.112. rolul fanteziei. 113. Care este. În romanul Patul lui Procust. stilizat . Ultima noapte de dragoste. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T. implicarea în relatare a naratorului.. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. ludicul.. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. în opinia lui Camil Petrescu. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. livrescul etc. 115.. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”.

”? a Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122. nunta. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta). pasiunea. Fãrã ortografie. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. moartea”? a E. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). Ultima noapte de dragoste. Streinu c G. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. naşterea. unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit. Lovinescu b Vl.119. Călinescu . întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. ceea ce i s-a întâmplat în viatã.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste. lui si celor pe care i-a cunoscut. aici gelozia. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. fãrã compozitie. sau chiar obiectelor neînsufletite. ceea ce a gândit. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. acolo ambitia. întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124.

a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. Care dintre următorii critici interbelici. singura martoră a momentelor respective. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular.125. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130. Lovinescu 126. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. Într-o mărturie. simbolică pentru Ana. în spiritul realismului clasic. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă . Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. Călinescu c E. sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie.

În romanul Pădurea spânzuraţilor. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. Intitulate simbolic. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. Atât în romanul Ion. totodată. locuri. zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine.) b discursul indirect liber 133. Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . punând. personaje. Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. întâmplări. Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. E.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. totodată. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136. Care dintre cele două glasuri învinge. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. trăiri interioare etc. după căsătoria fiicei sale.

Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. bucurându-l pentru moment pe Niculae. la noile forme de câştig b inteligenţă. şi chiar cu cei din satul său. contemplativ. În comparaţie cu ţăranii lui L. Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. Rebreanu sau M. spectacol 144.138. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. morale). Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139. Sadoveanu. Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. adaptare la schimbările vieţii satului. spirit independent. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat. familiale. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu . ironie. gust pentru disimulare. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire.

Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!. Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149.. obişnuind să vorbească singur. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2.. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146. Cui îi vorbeşte Moromete. În ce momente ale existenţei sale. despre facultăţile lui Victor Bălosu. de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae . războiul 5. iubirea 4. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. volumul I. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. volumul I. cu specifica-i ironie. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150.145.

Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. ca expresie a unui artificiu compoziţional. ludic. comentariu naratorial de subsol) c una. Lovinescu c Camil Petrescu . volumul I. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. prin construcţia şi destinul personajului principal. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic. corespondenţă. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu).151. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. mai ales. Călinescu b E. aparţinând instanţei narative obiective 156. este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal.

? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. Fără ortografie. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. în Epilog II c există. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. în ce parte a textului? a nu există această precizare b există. personajul D. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul. pentru prima dată. fără compoziţie. la întâmplare”? a pe doamna T. În care dintre scrisorile doamnei T. în notele de subsol 159. ceea ce a gândit. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus. fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic . Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă. sau chiar obiectelor neînsufleţite.157. lui şi celor pe care i-a cunoscut. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. să „povestească net. în spiritul autenticităţii. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163.

În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165.164. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167.”? a doamnei T. dramele de conştiinţă. b lui Fred Vasilescu c lui G. constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică. la întâmplare. obsesia absolutului în iubire.D. Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168. totul ca într-un proces-verbal. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T. justiţie etc. după moartea acestuia? a doamna T.. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. b procurorul c Fred Vasilescu 169. Ladima 170. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”.

G. 1930 b. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. 172. 1929 c. Baltagul 177. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. c Fred Vasilescu 173. 1905 179. Nicoară Potcoavă c. Mihai Ungheanu c. Ce critic a spus despre M. 1897. Sadoveanu în: a.171. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a. Zodia Cancerului 178. Crâşma lui Moş Precu b. când debutează scriitorul b. Călinescu 176. 1904. Ciopraga b. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174. Care an a fost numit de N. Ţara de dincolo de negură c. C. Neamul Şoimăreştilor b. Iorga „anul Sadoveanu”? a. sora Emiliei c doamna T. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. Mediul rural este înfăţişat de M. când apare Hanul Ancuţei 175. 1928. când publică patru volume c. În ce roman M. Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: .

preot c. Şoimii. după datină 184. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. omul căruia Vitoria îi lasă. de boierul trădător Irimia Golia . grecii 187. ar putea zăbovi. Daniil 180. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. o aventură b. Romanul Nicoară Potcoavă. gospodăria 185. la plecarea pe urmele soţului. Zodia cancerului. cu lăutari şi cu petreceri b. conform rânduielilor gospodăreşti. după părerea lui Perpessicius: a. Nechifor b. Vitoria. din 1933 c. poliţist b. realist 183. este o reluare a romanului: a. din 1904 b. Romanul Baltagul este unul: a. o încăpăţânare pentru răzbunare c. Creanga de aur. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. plecat după nişte oi la Dorna. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. cum o încredinţează vrăjitoarea satului. de dragoste c. de un moldovean b. din 1929 182. pe fundalul unei existenţe pastorale. Gheorghiţă c.a. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. leşii c. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. Mitrea din romanul Baltagul este: a. de specific naţional b. un act justiţiar. baba Maranda c. tătarii b. pe coordonatele mitului şi legendei c. ca un bărbat ce se află. dintre care una se adevereşte: a. argat. care are o încărcătură morală 181. din 1953. grecul turcit care-l înjunghiase? a. e chinuită de câteva întrebări. care merge cu vitele la păşune b. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186.

câinele 194. realismului socialist c. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. 1944 192. cu reverberaţii mitizante. Evul Mediu c. devin personaje apele. Neculce. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. şovăielnic b. apele b. Sadoveanu a murit în: a. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. toate acordate… În ea „toate gândurile. sămănătorismului. ceaţa c. Opera lui Sadoveanu descinde din: a. Sadoveanu aparţine. creaţia lui Balzac c. Vitoria Lipan este un personaj: a.188. justiţiar. simbolismului 191. asemenea stepei. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a. În opera lui Sadoveanu. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. figurile sunt puse pe portativ. realismului critic b. Paul Georgescu 190. Călinescu 189. Născut în 1880. Tudor Vianu b. Tudor Vianu c. virgulele cântă şi ele. vântul. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. noaptea. Eugen Simion c. Ce critic a afirmat. G. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. la începuturile istoriei noastre . Perpessicius b. 1967 b. priveliştile. Creangă şi eposul popular b. mitologie 193. 1961 c. la Paşcani. câinele. ceaţa. poporanismului. ca orientare estetică: a. în genere. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. perioada celui de-al doilea război mondial b. mistic şi iertător 195.

Romanul Groapa a apărut în anul: a. oraşul Galaţi b. apărut în 1928. România literară c. o mahala bucureşteană 204. Tânărul scriitor b. al lui Eugen Lovinescu c. 1962 c.196. În drum spre Hârlău b. ofiţer de jandarmi b. Balonul este rotund c. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a. Oaie şi ai săi 202. tâmplar la C. muncitori. cenaclul Sburătorul. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. Gloaba b. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. 199. lumpen proletari . Turnu Măgurele 198. Domnul Trandafir 197. al lui Al. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a. 1955 b. poliţişti c. Macedonschi b. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a. moşier c. Galaţi b.R. burghezi b. Cercul literar de la Sibiu 200. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a. 1957 203. deschide seria capodoperelor sadoveniene.F. cenaclul Literatorul. Tatăl lui Eugen Barbu era: a. Iapa lui Vodă c. Luceafărul 201. Bucureşti c. Băile Herculane c.

barbarismelor . Personajele romanului Groapa sunt oameni: a. realismului socialist b. prozatorul şi dramaturgul G. obiectiv-balzaciană c. cruzi. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. religioşi b. poliţist 209. Marin Preda c. un îmburghezit b. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. pe care a descris-o în romanul: a. În romanul Groapa autorul prezintă: a. Geo Bogza 212. însinguraţi c. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. necăjiţi. lumea hoţilor b. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. Principele b. viaţa tineretului sportiv 207. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. Principele b. Facerea lumii c. un luptător sindicalist 208. arhaismelor şi a termenilor argotici b. Săptămâna nebunilor 213.M. dicteului automat 211. un boem c.205. Groapa c. tramvaist c. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. Groapa 210. neologismelor c. viaţa politică c. Zamfirescu b. blânzi şi făcători de bine 206. morali. cârciumar b.

Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. cu oameni luminoşi şi generoşi b. Paşii profetului b. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. hoţi zdrenţăroşi c. cârciuma 217. 1921 c. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. La curţile dorului c. intelectual. realistă.214. Cuţarida c. naturaleţe firească. natura . Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. panteistică b. beţi şi răi”. concret-realistă 220. Prin amintirile personajului Grigore. mistică c. patimă critică b. iubirea c. foarte bine cunoscut c. sănătos moral. Poemele luminii 219. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. Hordou c. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. ca despre ceva familiar. Răşinari b. un pastel b. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. 1929 b. o poezie de dragoste c. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. sesizându-i poezia amară 215. 1919 221. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. înţelegere. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. o idee filozofică b. o elegie pe tema morţii 222. Lancrăm 218. Calea Griviţei.

În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a. Al. poezia cu formă fixă 226. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. Lumina b. Vladimir Streinu 230. Linişte c. Nichifor Crainic 229. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a. o Artă poetică. o mărturisire etică b. Din părul tău 224. Noi şi pământul 227.223. versul liber c. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. Din părul tău c. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. ochii ei negri. prozodia clasică. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a. Tudor Vianu c. Mi-aştept amurgul . A. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. Tudor Arghezi b. o concepţie filozofică 228. G. Izvorul nopţii b. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a. tradiţională b. Vreau să joc b. Vreau să joc c. Călinescu b. Philippide c. Gorunul b. Sentimentul tulburător al morţii. Fiorul 225. Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. în fiecare lucru. În ce poezie blagiană chipul iubitei. Noi şi pământul c.

orientându-se spre: a.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. Octavian Goga s-a născut la: a. Sibiu b. cioban c. în 1881 c. în 1866 b. cu talent de mare prozator. declarativ optimist b. în „Gând românesc” b. Nicolae Iorga. ţăran b. esenţial reflexiv. clasic b. expresionist 234. Ion Chinezul.231. cu ritmuri interioare b. Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice. versuri ascunse în proză 232. Hordou. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. în „Istoria literaturii române” 236. G. Lancrăm. verslibrism. Lirismul lui Lucian Blaga este: a. satul natal al lui Octavian Goga? a. Răşinari. Blaj c. dublat de un suport filozofic c. preot 237. melancolic-pesimist 233. Ce istoric literar evocă magistral. poezie cu formă fixă c. Călinescu. exploziv. în 1895 235. romantic c. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a. Braşov .

că poţi deveni mare”? a. Paris c. „Familia” lui Iosif Vulcan. Berlin b. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul.238. „Din larg” 241. „Viaţa românească” de la Iaşi b. începând cu anul 1900 în: a. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut. Budapesta 242. „Ne cheamă pământul” b. cu redacţia la Oradea c. „Tribuna literară” de la Sibiu 240. Nicolae Iorga b. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent. În ce revistă i se răspunde lui O. „Poezii” c. cu redacţia la Reteag b. Titu Maiorescu 243. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. Goga îşi face studiile universitare. tinere amic. „Revista ilustrată”. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. Ilarie Chendi c. Debutul editorial al lui O. Goga a avut loc cu volumul: a. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. O. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. cultivează-l cu diligenţă. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc . la Academia Română: a.

o artă poetică 249. revoluţionar. Titu Maiorescu b. Nichifor Crainic c. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? . protestatar b. Vasile Goldiş.Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. o operă religioasă b. avangardist c. La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. G. „De la noi” 244. Eugen Lovinescu c. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c. sămănătorist b. Poezia „Rugăciune” de O.Poetul Octavian Goga a fost: a. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. idilic c. profesorul său de la Braşov 248. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a. aşteptând un viitor mai bun 247. „Plugarii” c. Goga este: a. Cine l-a numit prima dată pe O. „Aşteptare” b. Călinescu 245. Lucian Blaga b. gândirist 246.

a. ostaşi 250. poezia simbolistă c. mitic. „Ne cheamă pământul” b. Goga este unul: a. „Bătrâni” b. Sub raportul structurii prozodice şi. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. „Apostolul” 251. poezia neoromantică-sămănătoristă 255. folclorul b. complexe şi variate. social şi istoric c. Din ce volum de versuri al lui O. „Din larg” 253. Satul din poezia lui O. al mijloacelor formale. ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. poezia lui O. „Casa noastră” c. precum la Blaga b. „Dascălul” c. naţională şi tradiţională în conţinut. în general. îl apropie pe poet mai mult de: a. Noţiunea de soartă. „Clăcaşii”? a. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. George Coşbuc . „Apostolul” b. clăcaşi b. „Poezii” c. anistoric 252. „De demult” 254. În ce poezie evocă O. are interferenţe vizibile cu: a. sat-personaj moral. „Dăscăliţa”. în înţelesurile ei multiple. Goga. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. plugari c.

1916 b. „Scântei galbene” b. se produce numai spre: a. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c. „Plumb” c. viaţa oraşelor tentaculare b. Poezia bacoviană exprimă: a. Volumul „Plumb” de G. în viziuni semănătoriste c. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. Volumul de debut al lui G. Biserica – în viziunea lui O. „Apostolul” c.O. Bacovia a apărut în anul: a. 1946 261. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie . 1936 c. şi una şi alta 257. numai un locaş de închinăciune b. Bacovia a fost: a. „Dascălul” b. un trecut idilic. St. Goga. trecutul legendar b. Mihai Eminescu c. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. Iosif 256. inclusiv a lui O. Goga – este: a. salvator 259. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul. „Dăscăliţa” 258. „Stanţe burgheze” 260. sau şi spre un viitor mesianic.b.

E ploaie de plumb. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. Botez 263. Bacovia 266. Demostene Botez c. Aud materia plângând…”? . copacii negri. Vasiliu b. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. pentru „case ce stau în dărâmare”. repetiţie c. Ştefan Petică c. G. copacii negri. universul rural 262. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a. Versurile: „Copacii albi. Ion Minulescu b. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Theodorescu c. În parc regretele plâng iar.c.” sunt scrise de: a. mansarde igrasioase: a. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265. cezură b. Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. Bacovia 264. G. Vasile Voiculescu b.

Iacobescu 270. Iaşi. Bacovia în poezia „Amurg”? a. Bacău. „Bucăţi de noapte” b. proletar intelectual b. „Nervi de primăvară” 269. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a. „Scântei galbene” c. „Lacustră” c. Bacovia a murit la: a. pe 22 iunie 1956 271. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu.a. Traian Demetrescu c. pe 5 iunie 1959 c. poet înnăscut . Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. Un solitar. „Plouă” 268. G. Bucureşti. „Nervi de toamnă” b. Bacovia s-a declarat un: a. Plumb” 267. „Epitaf” b. „Baladă” c. „muncitor al visului” c. Ion Minulescu b. Al. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute. pe 22 mai 1957 b.

T. simbolist b.272. sămănătorist 274. G. Mihai Ralea b. şi pe a pustiului. Eugen Simion c. albastrul b. Cine a afirmat despre T. Şerban Cioculescu . Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. Bacovia a fost un poet: a. „Amurg de toamnă” b. „Lacustră” c. printre primii. în planul timpului. Călinescu b. negrul 273. L. Al. T. Arghezi c. „Decor”? 276. Vianu c. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. După propria mărturisire a lui G. Macedonski b. suprarealist c. Blaga 275. Cine a afirmat. în planul spaţiului: a. G. Ce mare poet a afirmat că G. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. galbenul c. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului.

Primele poezii ale lui T. Coşbuc b. „Creion” b. 1927 b. T. Al. 1932 c. In care poezie îndemna T. Arghezi au apărut în revista: a.278. „Cuvinte potrivite” b. „Chemarea” c. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. joc de vorbe goale. „Cântare omului” 280. Arghezi: . „Bilete de papagal” 283. „Vieaţa nouă” c. Despre cine scria T. Volumul de debut al lui T. Principala revistă de autor condusă de T. Strofa: „Vino. G. Arghezi este intitulat: a. „Literatorul” b. Macedonski 282. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. „Flori de mucigai” c. „Graiul nopţii” 284. Suntem singuri. „Convorbiri literare” 281. 1905 279. „Liga ortodoxă” c. Arghezi se numeşte: a. Arghezi a debutat în volum în anul: a. Arghezi: „acesta. Titu Maiorescu c. „Literatorul” b.

nici la furnici”? a. Cum se numeşte revista scoasă de T. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. „Cugetul românesc” b. „Inscripţie pe un pahar” c. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie. „Inscripţie pe un portret” 285. Să nu-i călcaţi nici umbra.D. „Bilete de papagal” c. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. . dintre toţi. „Chinezul interimar” b.„Păşiţi încet. Cocea c. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. Cine a scris despre T. cu grijă tăcută. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a. Arghezi. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. Cel mai chemat s-aline. N. Al. că n-a apărut niciodată. când să-njure”? a. feţii mei. Călinescu b. „Inscripţie pe amfora lui” b. „Vodă-Ţepeş” b. „Tâlharul” c. nici florile de tei. „Baroane” 287. „Lumea” 289. Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara. Macedonski 286. cinste cui te-a scris! Incet gândită. G. „Despărţire” 288. gingaş cumpănită. „Testament” c.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

G. Macedonski 307. poezia românească a continuat să se dezvolte: . dezbatere filozofică abstractă c. In ce poezie. Arghezi c. străin. Călinescu 306. „Psalmistul” b. „Chemare” b. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. dogme religioase 308. năpădit de „a toate frământare”. Părinte. „Lumină lină” 309. măcar de îndoială”? a. „Rugă de vecernie” 310. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX. totuşi. „Intoarcerea în ţărână” c. „Cenuşa visărilor” c. T. să cate” fac parte din poezia: a. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. monolog-povestire în faţa copiilor b. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. Pompiliu Constantinescu b. Vladimir Streinu c. Al. poetul T.a. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. Ion Barbu b.

sub presiunea influenţelor străine c. pe teren propriu. în sincronie cu modernitatea europeană b.a. sub imitaţia modelor trecătoare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful