SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

haidade. tura vura 31. hodoronc-tronc. Enunţul Vizavi de acest subiect. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34. hodoronc tronc. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. haida-de. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38.b) Copie de pe original c) Ambele 30. tura-vura b) aoleo. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da .

Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale. Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou.b) nu 41. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44. Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii.

când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult. Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. Ion Gheţie. dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53. În enunţul De paşti. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. ne-a vizitat o mulţime de rude. Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54.49. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli . expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. a) tautologie b) truism c) pleonasm 51.

nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61. c) După anul 1990. privind raporturile dintre variantele limbii. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64. a) b) c) d) 62. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60. Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59.57. Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică.

angina. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. islaz . charisma. anghina. zvastică.b) fonetic. datorate unor personalităţi precum Dosoftei. sintactic şi morfologic d) fonetic. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are. carisma. I-am oferit flori sorei medicale. 71. carisma. lexical. svastică. Ion Neculce. 70. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. Ostatecii au fost eliberaţi. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. svastică. lexical şi morfologic c) lexical. angina. Anul 1780 delimitează. bonfaier. islaz b. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. izlaz c. bomfaier. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. Dimitrie Cantemir. bomfaier. În anul 1780. RADET cere să se refacă calculele. în opinia lui Ion Gheţie. Miron Costin. I-am oferit flori sorei mele. morfologic şi sintactic 65.

comfort. paleativ c. minion c. whisky. Evul mediu. glasvant. evul mediu. Ursa mare. giurgiuvea. chintal. giuvaer. asterix. chintal. Ursa Mare. paradontoza. dizident. presedentie. galzvand. micsandră. maieu 79. prerie. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a.72. maiou b. excavator. serviciu. oprobriu. confort. Este corect: . Anul Nou b. ketch-up. oprobiu. ierbivor c. serviciu. parodontoza. disident. Istambul. Anul nou c. chermeza. excroc. erbivor 74. asterisc. paliativ b. mixandra 73. micsandra c. chermeza. premiză. Vincent van Gogh. presedintie. sangvin. mileu b. prooroc. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. maieu c. glasvand. presidentie. premisă. Evul Mediu. preerie. wisky. giuvaier. proroc. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. mixandră. Ursa-Mare. oprobriu. milieu c. misadă. Anul Nou 75. micsandră. prerie. disident. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. ketchup. giuvaer. Vincent Van Gogh. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. quintal. chirilic. mesadă. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. Istanbul. kirilic. Istanbul. whisky. chermesa. asterisc. escavator. escroc. mesadă. milieu 76. escroc. chirilic. paliativ 78. parodontoza. excavator. cercevea. cercevea. micsandra b. minion b. proroc. ketchup. mignon 77. erbivor b. Vincent Van Gogh. sangvin. premisă. service. confort. sanguin.

vacs c. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . concluziv. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. magaziner. caramela. repercusiune. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. a deconspira. repercursiune. vax 83. afrodiziac. a dezghioca c. kisch. camping. lugojan. sanda. conclusive. itinerariu. magazioner. a descongestiona. bliţ. ataseaza. ziler. ziler. itinerar. ataseaza. Este corecta forma: a. judo. caramela. a dezghioca b. sarma. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. ceribrendi 81. piuneza/pioneza 84. vacs b. oblojeala. kitchs. zigzag b. a deconspira. judo. dizident. lugojean. zilier. schisma 80. caramea. asaza. repercusiune. piuneza c. magazioner. zig-zag c. disident. grizonat. a descongestiona. itinerariu. luminescenţă/luminiscenţă. dizertatie. sarma. week-end 85. disertatie. schisma b. pioneza b. aphrodisiac. luminescenţă. a desconspira. cherry-brandy c. afrodiziac. lugojean. dizident. sandala. Este corect: a. blitz. sanda. oblojala. kitsch. bliţ. a decongestiona. aseaza. camping. week-end c. atasaza. conclusive.a. cherry brandy b. weekend b. zig-zag 86. sarmala. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. camping. a desghioca 82. grizonant. asaza. disertatie. oblojeala. luminiscenţă. schizma c. grisonant. giudo.

votca 89. misada. Dictionarul explicativ al limbii romane. creatie-creatiune. permisiepermisiune b. Indicati seria corecta: a. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. dioceza-dieceza. ambarcaţie-ambarcatiune. basorelief. cangrena. Facultatea de drept. cangrena. destructibil. obligatieobligatiune c. garafa. mesada. Primul razboi mondial. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. Institutul de lingvistica. bazorelief. basorelief. Catedra de Filologie. Facultatea de Drept. Catedra de filologie. vodca c. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . mesada. concesie-concesiune. Institutul de Lingvistica. votca/vodca b. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Primul Razboi Mondial. gangrena. acceptie-accepţiune. Care este seria corecta: a. Declaratia universala a drepturilor omului c. dicotomie-dihotomie. garderob-garderoba 87. carafa. Declaratia universala a drepturilor omului 88. Primul Razboi Mondial. profesie-profesiune. conversie-conversiune. carafa. distructibil. dictie-dictiune. Catedra de filologie. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. destructibil. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b. Institutul de Lingvistica.a. Facultatea de Drept.

Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94. a frusta. peremtoriu. zepelin b Seminariu. motto. a dispera. genuflexiune. pauperitate. a frustra. plenipotenţial. paupertate. tomnatec c Brutto. tomnatic 95. zeppelin c Seminariu. a importuna c A adaugi. a importuna b A adaugi. peremptoriu. delincvent. plenipotentiar. facsimil. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. paupertate. genoflexiune. genuflexiune. transcendent. faximil. motto. tomnatic b Brutto. a dispera. viching . viking c Plebiscit. ulcior. ulcior. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. zepelin 97. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. urcior. moto. delicvent. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93. facsimil. transcendent. a frustra. a despera. wiking b Plebiscit.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. a inoportuna 96. peremptoriu. transcendent. delicvent. plenipotenţiar.

nepotrivit 104.98. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103. Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101. necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune . impertinent. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic. Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100.

Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. perioada de timp. A pătruns o fasciculă de lumină. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. aristocrat . Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. afecţiune. dar insa 106. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. Este un virtuoz al pianului. acord c Acustică. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. lihnit de foame. A pătruns un fascicul de lumină. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. panaceu iluzoriu. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. ascet. A pătruns o fasciculă de lumină. Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata. Debitorul este insolvabil 110. vestigii din trecut. aerodrom. liliac b Acţiona. aducţiune. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti. a se intoarce inapoi. lapsus momentan. afină. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. Are o privire glaciala. conducere manageriala.105. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte. L-au prins în flagrant 109. L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte. Este un virtuos al pianului. altercatie verbala b A reveni din nou. Este un virtuoz al pianului. ortografie corecta 107. Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. Are o privire glaciala. Are o privire glaciara. arbitru.

monşer. audit-auditare. avar. Industrie petrolieră. alfabet b Ataşat.se găseşte în toate cuvintele din seria: . solicitudineînţelegere. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. apendice 112. 2 – antonime c 1. 3. 2. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. Prefixul de. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat.5 – sinonime. luxurios-libertin. mişto. temerar-intrepid. arrivederci.2 – sinonime. madame b Darling. Următoarele perechi de cuvinte: 1. 2. ciao. fortuit-întâmplător sunt: a 1. Marsul nuptial i-a impresionat 114. Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. 4. auster.3. baie.4. avion. parol c Weekend. aulă-aură 113.111. bonsoar. 5. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie. cucoană 117. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115.4. acupunctură. aflux-eflux. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii.5 – antonime b 1. Industrie petrolieră. mişto. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant. baterie c August. a soili. asculta-ausculta. şucar. 3.5 – sinonime.3. bonjour. badijona.4 – antonime 116. opulenţă-paupertate. Industrie petroliferă.

Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna. 6. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. pantece. hulub c Cneaz. Cuvintele mizantrop. cinovnic.7 c 1. avion. înfricoşător. malgaş.3. teolog. 3. genocid. decurge b Demers. dejuna. 4. româncă 119.3 121. puştoaică c Veveriţă.5 123.4. 2. prinţesă. prelegere. înşelător. depuncta. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş. fruntas. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. colegă.3. defunct c Dedulci. desăvârşi. gâscan b Vulpoi. ciobanaş c Golaş. rost b Foale.2.6. deochea.calofilie.5 c 1.2.a Destul. 3. lupoaică.5 b 2. 2. poştaş. aragaz. jitnicer. degrada. palmaş. laser. sincronie. islic. temeteu 120. a 1. paronim. 5. ameţit se află în seria: . ceferist. oghial. deşira.3. 5. studentă. deplânge 118. răspundere. cazarmament. mireasă. a 3. prelungire.3. curios. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător. izvoraş 122. sfetnic. 7. 4. prestaţie. puşcaş b Faraş. Sunt substantive compuse: 1. agorafobie.2. costarican. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar.4 b 1.

Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. baedeker. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie . brizbiz. conclusiv. cuget. botez. grizat b Infatigabil. Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. calcio-vecchio. paparazzo. insidios. chermeza. specios. mandarin. grizat 125. grizonat. blestem. Substantivele alint. inexorabil. bazorelief. luxurios c Inextricabil. filigran a patru b cinci c şase 127. Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131.a Inexorabil.

b c profuziune parcimonie 132. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. fastuos/somptuos 5. concupiscent/luxurios 3. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc. rustic c Agresiv 134. brutal. cu repeziciune. impertinent/cuviincios 7. injurie/invectivă . Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. orbire c cataractă 137. libertin/obscen 4. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136. insolit/obişnuit 6. cacofonie/eufonie 2. Următoarele perechi de cuvinte: 1.

5.5. tată. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat.7 – sinonime.7 – antonime. 1.2.6 – antonime. cuscru. cumătru.4 – sinonime. 6 – paronime.4. infatuat/îngâmfat 3.6. special/specios 7. prieten. infatuare/modestie sunt: a) 2. 6. 3.7.5 – antonime.2.5. intrepid/brav 5. show-room.2 – sinonime. 139. coleg.4 – sinonime. cumnată.8 – sinonime.4. c) 1.5.7 – paronime.8 – antonime. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands.5.4. somptuos/simplu 4.4. d) 1. bunic. 141.6. nepot.3. copil.6. 2. café-frappé. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142. cordial/afabil 2.8 – sinonime.10 – antonime. .3.6 – antonime. c) 1.9. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime. b) 1.5.9.7 – sinonime. antonime. 140.5. 3. c) neică.9.7. taică.3. shetland c) diseur.5. c) 2.8. deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1. cumnat. week-end. baby-sitter 143. 3.4.10 – antonime. b) socru. bunică. cool.8 – sinonime.7.3.8 – sinonime. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1. copyright.8 – antonime. background.10 – antonime. b) 1. horror b) board.4. paronime: 1. 1. libertin/decent 6. 3. 2.6.4.2.6. 7 – paronime.2.6. 3.

port-avion. sindromuri. misse. cinste. miez (de nucă). cotidiene. amplorii. haz. infarcte. monede. pedagogă. c) avocado. . cobai. gură-cască. gogoşii. foame. espresso. seminar. ninja. sete. vineri. apendice. catrafuse. 151. lene. onomatopee. duzinii. b) mirodenie. torace. nugi. 147. esperanto. cotidiene. plete. în variaţie liberă 150. ridichiei. mieji. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. c) iele. favorii. defileu. papă-lapte. paparazzo. sindrom. zacuştei. duzinei. suvenire. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. amploarei. cobai. ghilimele. nevralgie. piuă. c) aplauze. miss. coate-goale. lady. ghişee. ridichii. cosmetice. infarct. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. nobleţe. ghişee. b) după-amiezei. sindroame. redactor-şef. lapsus. portavion. pive. suveniruri. cotidiane. citrice. seminarii. 3) Ambele variante sunt corecte. bun-gust. vogă. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. epidemiologă. zgârie-nori. 148. missuri. parai. favorii. monedă. miss: a) itemi/itemuri/iteme. chitară. prenume. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. ghişee. redactor-şef. infarcte. rachiu. seminarii. broker. addenda. crai. astrologă. astroloagă. b) ochelari. cataif. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. cioroi. c) nădejde. capelmaistru. hiat. defilee. ochi. maree. monezi. pive. foioase. teamă. confetti. pentru substantivele feminine: 1) filologă. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. cuişoare. febră. mamă-soacră. seminare. foale. ghişeu. 149. baclava. suveniruri.144. compatrioată. moravuri. optimism. piper. Sânziene. coacăză. podgorie. chibrit. zig-zag. baci. osanale. 152. defileuri. speze. pive. codice. aldămaş. papaia. mamă-soacră. patriotă 2) filoloagă. sindroame. zigzag. moaşte. b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. licurici. zacuscăi. cotidian (ziar). miss. infarcte. bluegeans. arici. tei sunt: a) defective de plural. pepsi. urdă. lignit. 146. gogoaşei. căsoaie. nuga (sorturi). Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. cearşaf. viţa de vie. b) azalee. nugi. pronosport. orhidee. compatrioată. epidemioloagă. 145. nugale. piţigoi. b) admiratoare. măruntaie. b) cuvânt înainte. merinde. Substantivele: vraci. orgăi. b) itemi. orgii. pedagoagă. pui. c) itemuri. joi. ciocănitoare. patrioată. viţa-de-vie. izmă. monede. miezi. cioroi. defileuri. suvenir. Bermude. miezi/mieji.

5. gol puşcă. singur cuc. site-ul. binevoitor. b) happy-end-ul. 9. În enunţul: Este un om de excepţie. display-ul. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. ditamai. . nou-născut. verde-brotăcel. plin ochi. itinerariu. caramelă. muche. cultural. caramea. ranch-ul. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. c) adjectiv relativ. 154. Bruxellesul. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. mesadă. b) salar. 6. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. 2. supărat foc. 10. intermezzo-ul. 156. milieu. misadă. 161. cumsecade. displayul. c) nu pot avea grade de intensitate. atotputernic. box-officeul. serviciu. ranch-ul.artistic. b) superlativ absolut. box-office-ul. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ. 8. site-ul. dumnezeiesc. itinerar. intermezzoul. Preda). bleu-ul. c) adjectivală. 4. 158. feedbackul. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. 7. 3. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. 155. merlot-ul. merlotul. acquisul. Bruxelles-ul. a) toate. b) adverbială. muchie. acquis-ul. mileu. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. bleul. serviciu. cogeamite. gol-goluţ.153. feedback-ul.

2. sexy. propice. 170. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). . oarecine. otova. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo. săracei fete. c) adverb . c) dragii mame. c) altcineva. de bună credinţă. careva. orbul găinilor. burduf de carte. niciunul. dibace. 164. 9. Sa faci aşa cum ştii. În enunţul: El vine singur. nod în papură. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri. c) 3. 167. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. 3.2. verzi şi uscate. cine. 163. nimic. 8. b) adjective formate prin conversiune. 168. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. lila. oricine. acord de facto. comentariu in extenso.10. ceea ce. adjectiv . b) dragii mame. săracii fete. forfetar. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină. b) adverb în toate situaţiile. în floarea vârstei. c) tot unul şi unul.4. ceea ce. cuvântul subliniat este: a) adjectiv. b) niscaiva. adâncii ape. cu sânge rece. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. într-o ureche. 6. topless. În expresiile: discurs ex cathedra. sărac cu duhul.b) 1. motrice. cai verzi pe pereţi. b) de ispravă. de nimic. săracei fete. sadea. 4. ad-hoc. c) proteic. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte.5. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. hippy. 165. gata. fecundare in vitro. de duzină. adâncii ape. 166. tare de cap. rapace. ce. cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. b) adverb. 169. niciuna.6.3. Aşa copii să tot fie pe lume (2).1. doldora. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. 162. b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni. roz. atroce. din topor. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni. b) tenace. nimic. bej. adâncii ape.8.

nume predicativ. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. 171. 176. 4 în dativ. . sunt: a) în genitiv. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct. frate. dedesubtul lui. 4.c) Ele însele au avut mari neplăceri.4 în dativ. 3 în genitiv. Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe. b) 1. băiatul ei. Sanctitatea Sa. b) pronume interogativ – nume predicativ. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. 174. dar brânza e pe bani. apoziţie.2. b) substantiv. cazul N. c) substantiv. c) pronume personale. grădinile/copacii lor. împotriva mea. Excelenţa Sa. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui. 3. cazul V. fără funcţie sinştactică 178. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. 2. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. În construcţiile Ce să-i faci. b) au valoare neutră. sunt: a) pronume posesive. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu). cazul N. c) cu verbe la toate persoanele. Eminenţa Sa. deasupra-mi. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. b) pronume personale. este: a) substantiv. c) adjective pronominale posesive. Alteţa Sa. 172. în juru-ţi. 2 în acuzativ. 175. Acordul unui verb cu pronumele interogative care. c) 1. Domnia Ta. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv. 177. În enunţul: Care este opinia ta?. 173. b) locuţiuni pronominale de politeţe. cine.3 în genitiv. Le are cu fumatul. asta e! A luat-o la sănătoasa.

Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat. duzină. b) în cazul genitiv. 3) N-am nicio casă. 5) Nu e niciun incult.179. Câte substantive defective de singular există în seria pui. haită. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. 187. brădet. nici altul nu intenţionau să plece. 4) Nici unul. ca să asculte tot ce se spune. moravuri. c) cazul acuzativ. (M. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat. harem. funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp. niciun naiv. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. arinişte. În enunţul: A mers în galop kilometri. c) Ambele construcţii sunt corecte. funcţia sintactică de complement direct. stol.. b) cazul acuzativ. nici un coleg nu mi-a telefonat. b) adverb. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. c) adjectiv. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv. 2) Nu am nicio legătură cu ei. 185. funcţia sintactică de complement indirect. conştiinţă. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. funcţia sintactică de nume predicativ. cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. vecinătate. zmeuriş. b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. funcţia sintactică de subiect. ligă. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. b) cazul acuzativ. dinastie. b) neam. funcţia sintactică de complement direct. 186. juriu. c) cireadă. brădet. c) cazul nominativ. În enunţul: Maşina este a copiilor.. . flotă. 181. 184. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. nici mai multe. 180. 183 . recif.

M-a căutat o rudă din provincie. prevăd. că e bine ce faci. c) încap. distributiv. altul este inginer. . 190. multiplicativ. c) Ambele variante în variaţie liberă. colectiv. Vinul se face din struguri.6) Dintre cei prezenţi în sală. cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. La o întrebare nu am ştiut să răspund. Am citit un studiu interesant. plac. beau. 192. ţin. profit înzecit. 4. b) copulativ. zac. 189. În enunţurile: l. Cum se face că n-ai aflat până acum?. adjectiv. Îi place să facă din ţânţar armăsar. 3. 5. substantiv. b) articol nehotărât în toate enunţurile. am. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. d) văd. numeral crdinal 3. multiplicativ. tac. numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară. 4. adverbial. rămân. ne-om bucura foarte mult. adverbial. c) colectiv. b) colectiv. 191. L-a sunat de două ori sunt. Un frate al meu e doctor. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. În enunţurile: El se face că plouă. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. 2. La concurs aleargă câte doi. 2. fac. b) adverb. ţin. 5 c) 2. în ordine: a) colectiv. 3. niciunul nu a luat cuvântul. Pornind de la forma de prezent a indicativului. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. c) De-i trece şi pe la noi. substantiv. distributiv. adjectiv nehotărât 4 . adjectiv. b) scad. 6 188. par. verbul subliniat este: a) predicativ. A avut un profit îndoit. c) articol nehotărât în 1. 4. 6 b) 2. distributiv. îndoitul sumei. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. 194. b) Poate repeta a zecea mia oară. adverbial. 193. umplu.

pronume personal. d) copulative. c) îndrumă-îndrumează. 3. c) subiect. Am ajuns prea devreme. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. a consterna. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. c) a transcende. şchioapătă-şchiopătează. 4. piei! să şovăie. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. a concede. c) intranzitive. 199. a deferi. înfiripă-înfiripează. a se înnopta. folosite la indicativ prezent. să şovăiască. mântuie-mântuieşte. nu fi! . Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. tranzitive. 5. complement circumstanţial condiţional. d) copulativ în toate enunţurile. N-am ajuns trenul. b) ignoră-ignorează. învârteînvârteşte. (eu) enumăr. impersonale. b) verb copulativ. a rage. valoare neutră. pronume personal. (eu) enumer. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. c) verb predicativ. 4. 5. b) a eradica. pronume personal. c) copulativ 1. intranzitive. a uzita. b) Ei or să meargă împreună cu noi. b) predicativ în toate enunţurile. 132. funcţia sintactică de: a) subiect. chinuie-chinuieşte.îndeplinesc. să şovăie. 5. 198. pieri!. predicativ 1. înseamnă-însemnează. 3. personale. b) ghiceşte!. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. 2. pronume personal. Verbele a rămâne. În enunţurile: 1. (eu) înviez. b) predicative. să curăţe. dăinuie-dăinuieşte. 200.195. piei!. complement circumstanţial condiţional. pronume personal. c) ghici!. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. a concede. în ordine. 196. a diverge. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. 201. 197. învârte-învârteşte. (eu) învii. cheltuie-cheltuieşte. să cureţe. nu fii!. b) complement direct. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. a converge. predicativ 3. să curăţe. nu fi!. pot fi: a) predicative. impersonale. datorează-datoreşte. 2. a desfide. (eu) învii/înviez. a deveni. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. complement circumstanţial de mod.

una. d) 1. substantiv. 5.6. 3. buştean. 4. frumos. adverb. 8. cuc. adânc. ce. . Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. 2. 2. conjuncţie coordonatoare 2. 5. 3.202. glonţ. d) contra. 207. în ordine. 4) a trage cuiva un perdaf. 3. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. 4. ceas. 8. c) adjectiv pronominal. ca pe Tatăl nostru. 206. 2. adverb. b) conjuncţie. corabie. cheie. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. conjuncţie coordonatoare 3. 5. 4. valoare adverbială: a) clar. b) prost. 9. adverb. pronume nehotărât. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma. 4. adverb. b) adverb. substantiv. Precizaţi valoarea morfologică. problemă. de azi pe mâine. Se dau enunţurile:1. 4. 5. 6) a-i face cuiva figura. de ispravă. b) 2. a) 1.4. c) 1. cât. pe de rost. 205. 7. Unii ne-am dus la teatru. 9. covrig.4. deschis.5. iar alţii la cinema. şi. din joi în Paşti. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. 8. lulea. eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ. relativ 4. în funcţie de context. c) adverb. 9. c) adverbe 1. a) 1. adjectiv. 7. 3. te miri ce. c) 1. 6. 5. din răsputeri. 204. cine ştie ce. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. 8. b) 2. b) adverbe în toate enunţurile. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. c) strună. 2) a-şi face de cap. d) adjectiv pronominal. Iar ai venit la noi? 2. 3) a se lua în coarne cu cineva. 3. 5) a băga pe cineva sub covată. d) adverbe 1. 203. puşcă. un du-te-vino. criţă.3. pron.

5. . c) prepoziţie cu genitivul. 6. d) 1. În enunţul: Iacă. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. 6. chit că. 209. în legătură cu. ce fel de. 210. împreună cu. 213. asupra. împotriva. 211. dativul şi contrar. O să apară în câteva minute. 3. Dă-i înainte. înăuntrul. 6. 6. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. 5. în afară de. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. c) de fapt. 4 – locuţiune adjectivală. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc). paşă. 4. Toţi au fost contra. Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. mulţumită. peste drum de. graţie. că e bine! 4. măcar de. adverb. b) pe deasupra. O veni. 214. n-o veni. 4. deasupra. 3 – locuţiune adverbială. Vara de vine va fi secetoasă. a) 1. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. 5. alături de. “Cine a face altă dată ca mine. împotriva. în caz de. pronume. în dosul. înaintea. ăsta mi-e norocul!. b) prepoziţie cu genitivul. în jos. 4. măcar de. în caz de. potrivit. 2. în ordine. d) de vreme ce. dedesubtul. înaintea. 3. în pofida. în vederea. 3. b) 2. de: a) substantiv. prepoziţie. conform.208. 2 – locuţiune conjuncţională. înăuntrul. c) nu are funcţie sintactică. 3. 2. prepoziţie. “Voi merge. prepoziţie. conform. ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3. în susul. peste drum de. c) 2. vom vedea. Locuţiunile: 1. datorită. b) are funcţie sintactică de subiect. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1. 2. adverb. 212. în urma. 5. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. b) locuţiune interjecţională.

6. nume predicativ. nume predicativ. 5. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal . După cele întâmplate. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. c) Atât eu. c) 1 – locuţiune prepoziţională. 3 – locuţiune prepoziţională. b) Atât eu. b) complement direct. nume predicativ. 219. predicative în 4. Îmi pare că te ştiu de undeva. suntem gata de plecare. 4 – locuţiune adjectivală. 4. 2 – locuţiune prepoziţională. 3. ca şi fiica mea. c) copulativ în 1. 217. 2. suntem gata de plecare. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. 4 – locuţiune adverbială. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale.b) 1 – locuţiune conjuncţională. 6. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. suntem gata de plecare. 2. 3. 147. 5. părea că totul e în ordine. 2. b) copulativ în 1. 218. 215. 216. nume predicativ. predicative în 3. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. a) subiect. 5. complement circumstanţial de mod. 3 – locuţiune prepoziţională. nume predicativ. Îmi pari cam trist. 2 – locuţiune conjuncţională. complement circumstanţial de mod. c) nu are funcţie sintactică. d) locuţiunile prepoziţionale. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. c) subiect. b) adjectivele pronominale relative. cât şi fiica mea. cât şi fiica mea. b) nume predicativ. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. Tânărul nu pare ce este. Se dau enunţurile: 1. 4. 6. 4) A ajuns singur. nume predicativ. complement circumstanţial de mod. 2) Vrea să se facă actor.

elementul predicativ suplimentar (EPS). A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. Arghezi) a 1S + 1S (inclus . (T. Identificaţi din text numai subiectul (S).220. predicatele (P). menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225. menţionând numărul şi felul lor: . predicatele (P). Eminescu) a nume predicativ b subiect 221. Identificaţi din text numai subiectele (S). atributele (A).tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi. Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M. a predicat verbal b predicat nominal 224.

mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N. lăcaş de linişte şi de reculegere. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). genitival + 1 A adv. plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. a 1S + 1P + 5 A adj. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. + 1 A pron. prep. + 3 A verbale + 1 EPS 231. în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M. Identificaţi din text numai subiectele (S). + 1 A adv. + 2 A subst. + 0 EPS 229. apoz. prep. + 1 EPS b 2 A adj. predicatele (P).prep. + 2 A subst. + 1 A s. menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. + 1 A pron. Identificaţi din text numai subiectele (S). 230. Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV .„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. + 1 A pron. Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s. Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru. + 1 A subst. predicatele (P). aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. atributele (A). Ibrăileanu). atributele (A). prep. menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. genitival 228. menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. I. b 2S + 2 PV + 3 A s.Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P). + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. Hogaş) a 2 A adj. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. (M. predicatele (P). Identificaţi din text numai subiectele (S).

Al. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. ruşii mistici şi orientalii fatalişti. Brătescu Voineşti). a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. cu barba scurta si tepoasa” (M. de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. germanii idealişti. nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. indesat. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. maică-sa. Călinescu). e că orice om care munceşte este supus greşelii. Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. subiective (SB). Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti.232. a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. bun o să fie” (I. Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale. Sadoveanu. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). englezii pragmatici. indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. / De stau apele in vale”.

cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). subiectiva. atribut pronominal 240. atribut verbal. atribut pronominal genitival. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). atribut pronominal genitival c atribut adjectival. Eram sa pierd trenul. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. Prietena lui este ardeleanca. complement indirect b predicat verbal. Ramane cum am stabilit. Ana îmi părea prea tânără. Eram sa pierd trenul. Norocu-i după cum şi-l face omul. subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. predicativa. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. atribut verbal. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. poate că mai ales de aceea. atribut verbal. Era sa pierd trenul. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. 241. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. predicativa c subiectiva. circumstantiala de mod. subiectiva . atribut pronominal genitival 242. atribut adjectival. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. Slavici). predicativa. predicativa b subiectiva. subiectiva. subiect d cuvant fara functie sintactica. atribut pronominal c predicat verbal. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. atribut pronominal genitival. Îmi place să ascult.238. a completiva directa. circumstantiala de mod. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. predicativa d completiva directa. subiectiva. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. circumstantiala de mod. prea aşezată. Indemnul de a pleca a fost ignorat.

c) e I. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. b) c I.243. afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. c) 247. a) d I. a) II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. b) II. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. a) b I. a) II. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . Călinescu) I. a) II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246. nici o vietate. b) II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului.

tot nu vei sosi la timp”. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251.c complement circumstanţial de excepţie 249. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. iar de gură şi mai mare. nimeni n-ar putea fi altfel…”. părintele Duhu…” (I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. omul era cel mai activ dintre toţi”.

/ E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258. Eminescu). În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă). ai parte”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii. Călinescu). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. În enunţul: „Ai carte. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. (G.254. a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256.

În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. şi tot are pete” (Folclor). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. propoziţia subordonată subliniată este:. a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266. În enunţul:„Soarele. propoziţia subordonată subliniată este:. propoziţia subordonată subliniată este:. dimpotrivă. că e soare. altceva n-a făcut”. eu. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”.c propoziţie circumstanţială de scop 260. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. ţi-am întins o mână prietenească”. mai era şi deşteaptă”.

i.comp. ar scoate-o din pământ” (I. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”. subiective (SB).d + 1c.c.267. + 1c. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A . + 1c. mai bine ar fi mai atent”.l b 1c. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte.p. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270. menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte. Popovici). Identificaţi din text numai predicatele (P). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269.d. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi. moartă să fie.c. + 1c. + 1c.c. ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că. Eminescu) a 1c.i. tensiunea şi groaza. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor).m.s + 1c.comp.l 271. indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. căzuseră” (T. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268. Slavici). predicative (PR). + 1e. a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine. mlădioasă ca o creangă de alun” (M.c. George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum.m.

c. prepoz. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte. 274. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur.c.t.s. Blaga). + 1c.t.t. b 1c. b c.d. + 2e.c. menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L. menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită. etern spumegânde” (M.l. + 4 A subst.d.c. + 1c. a atribut verbal b atribut adjectival 275. 278. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L.i. a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277.t. + 1c.d. b 1c. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L. a 7 A adj. Iorga). de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L. + c. + 1c.l. Eminescu). întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră.l.m.c. + c.instr. În enuntul “Vântul se oprise brusc. + 2c. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului.d.p. + 1c.c.d. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă. + 1c.m. b 8 A adj. 276. prepoz.m. cuvintele subliniate sunt. + c. + 1c. În fraza “Iubind pe cineva. + 1c. + 1c.c. Rebreanu).l. cuvintele subliniate sunt: a c.c. + 4 A subst. .c. a 1c. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N.condit. Identificaţi din text numai atributele (A).d.c.d.c. Rebreanu). înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. 279.c. Rebreanu). Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P). Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. + c. a 1c. + c.273. + 1c.i.d. + c.c. Blaga).i.m. a căror poale se pierd în valuri etern rebele.c.

cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. e că orice om care munceşte este supus greşelii. Topârceanu). Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281. Preda). subst. În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. iesind din bisericã. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. 280. Creangã). a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. genit. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C. Hogas). subiective (SB). subst. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat . În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si. genit. îsi continuã de drum” (I. a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285.a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. / De stau apele în vale” (Folclor). predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. b complement circumstantial de loc 283.

cauzalã b principalã. subiectivã c concesivã. a cauzalã. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. atributivã c circ. n-am băgat. n-am băgat de seamă. o rupe la fugă. a toate . completivã directã. circ. predicativã 289. de timp. Cum îti asterni. n-am băgat. a circ. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. indirectã. completivã indirectã. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. de scop c principalã. circ. de mod. habar n-am c e. completivã directã. circ. asa vei dormi. de mod b circ. habar n-am b e sete. circ. atributivã b compl. să mă omori. de timp. atributivã 291. Andrei s-a decis să plece.b inclus c subînţeles 287. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: .circ. completivã directã. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. conditionalã 290. de scop d principalã. subiectivã d concesivã. habar n-am 292. sunt următoarele: a mi-e. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. completivã directã. de mod. predicativã d circ. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. N-am băgat de seamă cadoul. de mod. subiectivã 288. a principalã. completivã indirectã. de mod c circ. circ. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. de scop. Habar n-am de bunica. unde stie că am multă treabă. Alex a rămas cum îl stii. completivã directã b conditionalã. de mod. completivã directã. circ. de loc. completivã indirectã.

subiectivă. subiect 294. cauzală. directă. subiectivă. compl. subiectivă. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. Creangă). directă. principală. compl. subiectivă. a apozitivă. principală. completivă directă d predicativă. directă b condiţională. de timp. compl. directă. complement direct c fără funcţie sintactică. a condiţională. principală. condiţională. condiţională. subiectivă. subiectivă. principală. indirectă. compl. principală. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică. compl. directă . consecutivă. compl. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. directă. principală. compl. completivă directă. completivă directă. condiţională. subiectivă b apozitivă.Este ştiut un lucru: că Ion minte. completivă directă 293. compl. subiectivă c subiectivă. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine. subiectivă. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. directă c condiţională. atributivă. directă. subiectivă. directă. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. compl. eu nu te opresc. compl. Se ştia că Ion minte. atributivă. E clar că Ion minte. complement direct b predicat verbal. subiectivă. circ.

Muguraş..... Norman (2004). “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase.. Junimea si junimismul 5.. Amintirea devine... a... având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă.. se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor. Tudor (1970). ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V.. un polifag homeric.. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă. ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c. fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea. având mereu o parimie pe limba... roman ... George (1986). Călinescu..SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1. Scriitori români 4.. primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”. .. un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările.. Tudor (1970). Ornea.. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c..... dar.. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe.... Zigu (1998).... afecte si atitudini proprii omului modern de cultură. de a prezenta etapele unei formaţii.. a unui auditoriu care asculta. Alexandru Piru b. Manea.. a. al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui.. jovial. În opinia lui . al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri. Şerban Cioculescu 2. ca specie. in Montandon. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi. nici prototipurile culte ale genului.. Constantinescu.. înceata însumare a impresiilor vieţii. ca şi accentul pus pe tradiţie. desigur. "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă". Vianu... a. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. o ipostază de confirmare a maturităţii.. un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice. un pedagog empiric extraordinar... Streinu).. scriindu-si Amintirile... Vianu. femeia care nu-i respectă..... Subiectiv 3. Scriitori români b. Considerată.. apoi sentimentul timpului. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă.. Plicuri si scrisori b.” Aprecierea critică ii aparţine lui: a. lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855). Memorialistic b. decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”. nedispreţuind băutura... al scurgerii lui ireversibile.... Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public. Autobiografic c... Amintirile. Figures du vieillir.. un ironist cu comportări nastratineşti... Alain (2005).... din perspectiva lui Creangă.. George Călinescu c. Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală...

se face spânul până jos praf şi pulbere.. unul de o mână şi altul de cealaltă. clipocind mereu din gene. nepoate! Ia......".. În următoarele texte. data mai ales de erudiţia sa paremiologică..: . interogaţii.. "Atunci spânul zice îngâmfat: .. "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a.În fragmentele următoare: ". a se ameţi).....D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui .. exclamaţii. .. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. In următoarele texte. ce mai zici? .... hai! hai.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. daca vrei să rămâi fără cap". si hai....: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit). "hatârul" (plăcerea). adresări directe 9...Ia lăsaţi...." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la .. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap..zise spânul . moşule..... "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ). mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de..: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei. "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ).. şireată). dându-i drumul de-acolo. hai! in zori de ziua ajung la palat" "...căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele.. a. "farmazoana" (vrăjitoare. zise atunci Flămânzilă.. zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi. "o lua în porneală" (se ducea la păscut ). iacată-o-i... Dialog b. nu i-aş trece pe dinainte.. regionalisme: b. prin oralitatea stilului. fără digresiuni sau descrieri suplimentare.. ia!" "Ei.Parca v-a ieşit un sfânt din gura.. [] . exprimării populare c.....". exprimării colocviale 7.... a. Repetiţii c... zise Ochilă.. a.. prin umorul debordant realizat cu jovialitate. apoi? Lasă-te în sama lor.. mai. numele proprii ale personajelor 6. Repetiţii c....... când aş avea eu o slugă ca aceasta.Ce sa zic. cuvinte si expresii populare.. interjecţii b... Păsărilă.Mai. "a se chiurchiului" (a se chercheli... Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii. dativului etic b. "arzuliu" (fierbinte)...... prin dialogul dramatizat. Luminate împărate...Ei. In următoarele texte. adresări directe 8. limbaj popular c. În fragmentul următor folosirea ...

.. şiretenia frazei b./ înainte/ Şi la război/ înapoi...".. "de voie de nevoie". Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. nepot de sora lui Pândilă. cât poate el suferi". cine nu. cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a.... În următoarele texte... vorbe de duh c.. "vorba cântecului".. doamne. "Să nu dea Dumnezeu omului....... "Doar unu-i împăratul Roş. "Voinic tânăr. ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică.". adresare directă... "frica păzeşte bostănăria". văr primare cu Chiorilă. proverbe şi zicători b.... mucalită. "toate ca toate".: .. adresări directe. a. "Cine poate oase roade.: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă. "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta. repetiţii. dativul etic 11.. a.. formule specifice oralităţii c. formule specifice oralităţii c. după cum s-a hotărât.: "Capul de-ar fi sănătos... că dacă are de gând a ne ospăta. adresare directă. "vorba ceea".. combinaţii neaşteptate de cuvinte 13. din sat de la Chitilă. nici carne moale". mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. peste drum de Nimerilă. repetiţii. "vorba unei babe". versuri populare sau fraze ritmate b. adresare directă.. diminutive. "omul sfinţeşte locul". frate cu Orbilă."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi".. În următoarele texte. repetiţii.. "Vorba ceea: Dă-mi. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. regionalisme: b. atunci oi mai vedea eu"... megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi.... ori din târg de la Să-1-caţi. ca belele curg gârlă".. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la./ Să mă mier ce m-a găsit" a. "Nu-i după cum gândeşte omul.... fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică. vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită.. exprimarea poznaşă..... diminutive... că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva. căruia îi lăsa gura apa.. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii". zise Setilă."..... adresări directe..... a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi".. diminutive.. "La plăcinte. formule specifice oralităţii c....: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă. Cuvinte şi expresii populare. "aş ruga pe luminarea sa.. apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala.. "Mă... ci-i după cum vrea Domnul". pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala".... adresări directe.. dativul etic 12... ce n-am avut.. dativul etic 10..

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29....... i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari.. precum Banca Naţională. Prelegere populară 27.. a.......... D’ale carnavalului c. înfiinţată ulterior..... personajul din ....” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”... . Logica baroului 30. La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur.... Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în . Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică.. Jertfe patriotice b.. le-a socotit până la suma de 5 galbeni...... a........ D'ale carnavalului c.....: „Simt enorm şi văd monstruos”.... caracterizată de oscilări ale percepţiei........ despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis........ Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător... Caragiale însuşi nota în proza .. Nae Caţavencu.. nisifiele.. e sublimă. Justiţia română c...... .Pentru posteritate............ în discursul electoral cel mai cunoscut. dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca.. Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar.. Justiţia română c. a.. travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”.. ca o mantra....... firfirici şi gologani. Grand Hôtel .. iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M..... În acest sens.... El spune că „industria română e admirabilă....... Nae Girimea. sfanţi.... Inspecţiune b... O scrisoare pierdută b. În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în ...care se pronunţă pentru „descentralizare”... Despre cometă..Victoria Română” b.... a cărui operă este recitită adesea. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând. „Nenea Niţă a scos iar pungociul. sfănţoaice.. Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare.. deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară. a. Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900. s-a găsit „un pol vechi de aur”. în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”. Logica baroului 31.

. fără caractere.. din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus.. În textul intitulat . vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa. Fagure”– 19 septembrie 1909 b. utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare.. autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi..... Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a. secundare. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c..... “Albina româneasca” ... în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente... Din primăvară până-n toamnă. “Inspecţiune” 34... de sporire de drepturi şi privilegii.. în egală măsură. a. de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi.Moftului român” c.. vor fi mulţi. adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală.. de muzică. de moaşe. de la cele populare până la universităţi – şcoale primare... şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari.. Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă. Succesul .. .....În ..... „Scrisoare către Emil D.. Şi din ce în ce. Ultima emisiune 32... Inspecţiune c... 1907.. dar. „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice.. de popi... şcoala română....... devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni... tot degeaba spuse”. Câteva note b...Moftului român” c. “Inspecţiune” 33. agricole. profesionale... de scutire de îndatoriri... de alte arte... pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti.. a.. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă... cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”.. comerciale. foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.... întrupându-le într-o operă. Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu. Caragiale nota: „Toate şcoalele... „Scrisoare către Emil D... Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani... Astfel.. "Răsboiul b... de ieftină parvenire. fără omenie.. ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale... facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice.

. ci numai să ne răscroiască pe corp. o sumă fixă. socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta. poeţii 10 lei 2. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe.. şi zâmbim frumos. sunt următoarele A) TAXE: 1.. adică la rimă. aşa cum a crescut el. indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate. neînregimentat politic. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată.. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale. nu-i cerem să ne deformeze corpul. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică.1909 37. Grămătici si măscărici c. un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie . O invenţie mare c. 1905. când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti. Karkaleki 38. vedem impostura şi ticăloşia.. .. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent.. când o privim în complexul ei de activitate. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3. auzim neghiobia. 1902 – 1907 b. 1880 – 1900 c. cum ziceţi dv. în corpul versului 1 leu b.. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor. ca un ciudat teatru!” . altfel zis... adică a cuvântării. Din foloasele tiparului 36. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră. Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu. a. la coada versului. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a. Opinii libere b. care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii.35. În opinia lui. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi. haina rău croită... Fragmentul citat face parte din: a... Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului. pentru repararea versurilor. se face după caz învoială cu ridicata. Aşadar. de fapt.” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. Unui tânăr poet b.... prin rectificarea sau. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”.

Moftul 40. Câteva note” ..... Din primăvară până în toamnă. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare.. autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei.. Ţal b. . Vocea patriotului naţionale b. demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc...„o sumă de împrejurări politice (. dar nici învinşi. Karkaleki 39. Aghiuţă.. filosof. Fragmentul citat face parte din: a. dar iai greşit la cap.... să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”.. „Scrisoare către Emil D.. a.... redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă. legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens....... Fagure”– 19 septembrie 1909 c. a.. atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă. se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti.Moftul” şi politica b... luciditatea. În viziunea lui Caragiale. “1907.... folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are. aşa cum scrie Caragiale.. tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale.. fac totdeauna senzaţie”. să nu crezi că spun mofturi. Seriozitatea.. constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip.”. el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit..... Moftul 41.. Dumnezeu. el îi „creşte”..... „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof. .... o lume în care corupţia epidemică. declasarea valorică. care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”. Subminând viziunea înaripată a romantismului.. nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”.. Grămătici si măscărici c... Dl Goe...” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a.. într-o enciclopedie a sufletului românesc..... bine exploatate de o presă inteligentă. bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”. ca orice diavol. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele.... În mod amical.. nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”. Impertinent. Fugărit şi plin de var. spiritul onest nu au prea mare importanţă..... Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate. c.... Răsboiul c. în care personajele nu sunt nici învingători. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia.).. ci îşi motivează politicos pretenţiile. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi... progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă.. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină. care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că.. atunci când află că tânărul este „redactor la .este parabola istoriei tiparului. O invenţie mare b.

O invenţie mare c. aduce peste sută la sută.. era un orăşel pitoresc. Politică şi cultură b.... alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune. dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe.. Am să mă duc la Bucureşti.... Politică şi cultură b.. Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in........ de acum mai bine de un veac.... căci pentru construirea lor.... pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe.... Banul e scump. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine... Ironic. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie. O invenţie mare c....... puţine câte le avem..”... Politică şi cultură b. Specificul acestui oraş este înfăţişat în..... Slăbiciune 45.. „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu.... nevoite să supravieţuiască. din ce scapă pântre degete altora. du-te-ntr-o politie bogată.. Bucureştiul lui Caragiale. în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii.42. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării.. ploeştenii politica.. „Ştii ce?. după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă.” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? . unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale. Un pedagog de şcoală nouă 44... când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe. Un pedagog de şcoală nouă 43. Aşa se şi explică de ce. (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere. obţinute prin prestaţii politice... n-a scăpat de acest jug. dacă eşti bogat. a. pe bună dreptate.... – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a. Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti.... din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul.. du-te-ntr-una săracă.. în care.....” a. învârtit bine. vorba veche: dacă eşti sărac...: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii. cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –.... din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură. vienezii fanfara. O invenţie mare c. câte o patimă.. considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic... De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în.. singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil. poţi culege destul.. proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă.. îi smulgi peste jumătate. cunosc oraşul.

„Moşii”. Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut.. la Universitate şi la Senat... la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei. dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”.. al minuturilor........ localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor. Nu sunt vreun ambiţios... Fragmentul următor face parte din... bodegile... Kir Ianulea b....... Din ce scriere face parte fragmentul citat? a.. şi poate chiar acolo trecut cu vederea... la mine n-au venit... al măslinelor. Slăbiciune 46..: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune. Justiţia română c. să intre în politică Caragiale aminteşte în .. de care aminteşte Ion Luca Caragiale în . la Mitropolie şi Cameră.. Amicul X c... în masa omenirii... când „cu vin”.. oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă. Slăbiciune 49. O invenţie mare c... juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”... despre promiscuitate şi despre alcoolism. îi dau când „cu bere”. ca într-o vitrină de bazar oriental. În . Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă... al mâncărurilor ieftine.” a.... fiindcă..... eu sunt un ce.. ca să-ţi citească discursuri.... cu „mastică prima”.. al ţârilor.a........... mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele.... Kir Ianulea b.. pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine. într-o berărie populară..”.. a.. căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”. pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie. vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine... dar retrasă a omului fără opţiuni politice. de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale.. eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei. rămasă fără bijuterii şi ceas.... cârciumile. Politică şi literatură b. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri... În lumea justiţiei româneşti... Mihai Eminescu. dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”.. Fragmentele citate fac parte din: a..despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos.. te vor opri la Academie. preparate în grabă.. Slăbiciune 48.. să te înţelegi aşa de mic. cu perne de catifea încărcate cu decoraţii. şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” .reclamanta. Politică şi literatură ... Să te vezi. Slăbiciune 47.. Consumul de bere şi de băuturi spirtoase...... Kir Ianulea b.... Amicul X c. dar gândul acesta mă mâhneşte..

.... Pierdută vecinic pentru mine.. şi abordează ideea poetică a credinţei. s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău.... Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert.. Mai am un singur dor 52. Următoarele versuri fac parte din poezia.. “Deodată trece-o cugetare.. Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare... Toate cer intrare-n lume. Atât de fragedă b. Atât de fragedă c. Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert.. Moşii (Tablă de materii) 50. publicata la 1 septembrie 1879.....L. Criticilor mei b. Următoarele versuri fac parte din poezia.. Următoarele versuri fac parte din poezia .. a.... Amicul X c.. Caragiale" este o lucrare scrisa de a. publicată în decembrie 1883. . Barbu Cioculescu b.b. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe.. Alexandru Condeescu c. E umbra dulcilor dorinţi. Crăiasa din poveşti c. Cer vestmintele vorbirii.. Freamăt de codru 53.. a. Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii. Stefan Cazimir 51. Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte. "Viaţa lui I. Te duci....

.. antonomaza/ Scrisoarea IV . Colinde... Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri.. Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici..... În veci alături să te am.. noi copii ai lumii mici..: a.. 55. Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare. Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie... Răsai asupra mea. Versurile: "Când degerând atâtea dăţi. a. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din .. antifraza/ Epigonii c. plină. O. redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci. antiteza/ Glossă b.. Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie. Da-mi tinereţea mea. Femeie!" fac parte din poezia eminesciană.. cât eram de fericit Să mergem împreună.” se numeşte. Adio.. pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele... Învierea 54. Străin de toţi.... c..... b.... Când amintirile.“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina...... Marie!” a. Înduratoare-asupra mea coboară.. Pajul Cupidon b.. Privirea ta de milă caldă..... colinde c..

..şi face parte din......Versul preia formula introductivă a. inversiune/ Scrisoarea III 57.: a.....: a..: a....... Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte..... 60.56.... Versul dezvoltă motivul romantic al .: a... „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o....... Poezia eminesciana „O... troheu/ epopeii/ Luceafărul c..... Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele...............Versurile fac parte din. atât de obişnuite în veacul său..... Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni...... Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c.. împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri. Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte........... satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c. dactil/ mitului/ Luceafărul 58....... ramâi” este o.. ...... meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b.şi face parte din.... egloga/ iubirii c.. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b.........Versurile dezvoltă motivul romantic al. care dezvolta tema..: a....şi face parte din.. meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61. cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare................ vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59. interogaţie/ Scrisoarea III b...: a....................” se numeşte. parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62.... vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.... pe tema...... elegie/ comuniunii dintre om şi natură b. I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte..... Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi. monorima/ codrului/ Ce te legeni b.... Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele..... Un poem postum eminescian intitulat . iamb/ basmului/ Luceafărul b.......... imprecaţie/ Scrisoarea III c........ „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).................

1978.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. Cărţile şi noaptea c. colecţia Mari scriitori români.. p.... înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare. Prieten blând al sufletului meu... s-atât de moale.. Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale..... Atât de crud eşti tu.. 1978.. colecţia Mari scriitori români..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. ediţie de Petru Creţia.. Atât de crud eşti tu. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. Memento mori c. Cărţile b. II.. II... care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian... Povestea teiului c.. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu... ediţie de Petru Creţia. ş-atât de moale...a. Prieten blând al sufletului meu. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. 359) a. aşa cum reiese şi din versurile postumei . Despre o misterioasă scriere cifrată 64.. care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980. Romancero español b. Furtună-i azi si linu-i glasul tău... vol. Icoana şi privaz 65.: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale.. p. Cărţile b.. 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare. a.. Furtună-i azi si linu-i glasul tău. În . eu sunt copilul nefericitei secte .. William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu. vol.... Anglist prin formaţia intelectuală. Jorge Luis Borges are o povestire. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Şi eu. Doña Sol 63. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”..

. Un luceafăr c. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea.. colecţia Mari scriitori români...” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul..... a. Iar la fată e bălaie...” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”. Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ.. ediţie de Petru Creţia.... muzica. Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân. E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară.. vol. p. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” ... II.. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”. “Un luceafăr. Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges.Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian. Imnul creaţiunii b. Povestea magului călător în stele c. Povestea teiului c..” a.. Luceafărul b. pădurea.. Mahabbharata c. Icoană si privaz b. Făt-frumos din tei .. 420) a. Cărţile 66. un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. ediţie de Petru Creţia. colecţia Mari scriitori români. Povestea teiului b.. În .Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte. Cărţile 67.........475) a... „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon.... Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului. p.... 1978... 1978. vol. procedeu care se numeşte hipotipoză.. II.. Sakuntala 68... părul galben cade creţ.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară..

“Şi el citea pe Robinson. Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare.. Numai poetul b.. Poet c.... neras să umbli.... a.. C-ai fost om cum sunt şi dânşii.... Următoarele versuri fac parte din poezia. crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur.. Iată tot ce te aşteaptă. biografia subţire. La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”.. Fiind băiet păduri cutreieram 71.. Neputând să te ajungă. “Să tot torni la rime rele.. „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel.” a. Măgulit e fiecare . Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure.... posteritatea este încă şi mai dreaptă... Copii eram noi amândoi c.69.. Ba să vezi. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie. care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă. Nespălat. Sonet III 70.... -lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Următoarele versuri fac parte din poezia.. Cu dactile în galopuri... Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet. Mi-l povestea si mie... Nu slăvindu-te pe tine. Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri.. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt... De-or trece anii b..

Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Povestea codrului b. De-ar fi-n lume-un sat de mâţe. Sun-un grier sub o grindă. Următoarele versuri fac parte din poezia... Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă. Cugetările sărmanului Dionis c... S-a înţeles de mai nainte. în găvăună?” a... Următoarele versuri fac parte din poezia..... surâzândă. Satira II [Scrisoarea II] c. Versurile de mai sus fac parte din poezia .... unice amic şi ornic... Să te vezi pe tine însăţi Visătoare. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte.” a. Călin (file din poveste) c. p. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i.... sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie. Satira I [Scrisoarea I] b.. . ori în pod.. iar ca specie literară sunt un gazel. 1884. 242-243) a.. Satira III [Scrisoarea III] 72.. C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”. Bucureşti.. Vino-ncoa să stăm de vorbă. zău! că-n el te-aş pune vornic. “Toamna frunzele colindă.... Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i..Măi motane...din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp. Adio b. Cugetările sărmanului Dionis 73. ....... Povestea teiului .. Rendez-vous i-a dat în sură..... Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă.

Puse-o floare-atunci-n arcu-i. despre vremi apuse.. sure... cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial... Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”.. Pajul Cupidon b. Aripi are.” a... Numai flori înveninate De la Gangele măreţ.. Kamadeva c....... “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină.Noaptea-i clară. Kamadeva b.. Călărind pe-un papagal. Scrisoarea III 76... Mă lovi cu ea în piept. Egipetul c.” a. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec . Călin (file din poveste) 75. Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’... Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor. “El veni.În Câmpia Dunării. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept.... ca săgeţi... iar în tolbă-i El păstrează. Undele visează spume.... Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: .. Naltă zveltele lor trunchiuri. luminoasă. Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază...74. cerurile-nşiră nori. Următoarele versuri fac parte din poezia. copilul mândru...

proza lui M. autoritară a tatălui . specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. în privinţa vieţii familiei Moromete. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus. fundamental. favorabil viziunii asupra vietii. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M.77. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. superioară. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. sora lui Moromete c Botoghinã 80. Cărei viziuni artistice îi aparţine. Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. Ce semnifică.

eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87. tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea .”.. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind. Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu. izolarea si cãderea sa la pat. am avut totdeauna în fatã un model preexistent. Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule.. o mãsurã a vietii morale. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85.

semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. ludic. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã. de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. prin constructia si destinul persoanjului principal. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. sã cumpere alti cai. Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau . bãtrân si bolnav. În romanul lui Marin Preda. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94. sã plãteascã fonciirea. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. În care dintre romanele lui M. Preda. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. rareori o valoare”. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete.91. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92.

Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99. tipologiile sociale si morale. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. În romanul Ion. La ce catedrã universitarã este numit. cazuistica c Fantasticul. L. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. mai întâi. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului . Rebreanu care. dupã câteva imagini statice. omniscienta. potrivit lui T. Ce roman al lui L. Vianu (Arta prozatorilor români). antimimetismul 102. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. obiectivare. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. instinctuale 104. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. relatare cronologica. cu „hora satului”. ludicul. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. analiza. Rebreanu începe. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia.b Victor Petrini c Matilda 98.

stilului 3. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. memoria involuntarã c relatarea succesivã. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C . obiectiv. modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108. cronologicã a evenimentelor 107. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. monolog interior b relatarea la persoana I 111. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. apãrut în 1920. În romanul Pãdurea spânzuratilor. cu zonele mai profunde ale istoriei. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. cu pitorescul etnografic 2. L. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu. religiei.

datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”. stilizat . 113. rolul fanteziei. în opinia lui Camil Petrescu. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. 115. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. ludicul. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117.. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. cum ar fi cel al Altei din Act venetian. într-un portret al doamnei T.. sunt observate „posibilitãti de mare artistã”. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. livrescul etc. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T.. În romanul Patul lui Procust.112. Care este. Ultima noapte de dragoste. implicarea în relatare a naratorului. b exprimarea (directã) a sentimentelor. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”.

Ultima noapte de dragoste.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. lui si celor pe care i-a cunoscut. unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. nunta. sau chiar obiectelor neînsufletite. Lovinescu b Vl. acolo ambitia. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta). ceea ce a gândit. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. Streinu c G. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit. aici gelozia. întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122.119. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121.”? a Ultima noapte de dragoste. Călinescu . moartea”? a E. naşterea. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie. întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. fãrã compozitie. Fãrã ortografie. ceea ce i s-a întâmplat în viatã. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. pasiunea.

în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130.125. a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. Care dintre următorii critici interbelici. simbolică pentru Ana. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. Într-o mărturie. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă . Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. Lovinescu 126. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. în spiritul realismului clasic. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie. Călinescu c E. Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. singura martoră a momentelor respective. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion.

întâmplări.) b discursul indirect liber 133. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. după căsătoria fiicei sale. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . punând. totodată. Care dintre cele două glasuri învinge. Intitulate simbolic. cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine. locuri. trăiri interioare etc.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. E. totodată. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. personaje. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135. zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul. Atât în romanul Ion. Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. În romanul Pădurea spânzuraţilor. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie.

adaptare la schimbările vieţii satului. În comparaţie cu ţăranii lui L. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire. ironie. contemplativ. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. spectacol 144. Sadoveanu. Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. gust pentru disimulare. bucurându-l pentru moment pe Niculae. familiale. Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. spirit independent. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. şi chiar cu cei din satul său. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu .138. Rebreanu sau M. Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat. morale). la noile forme de câştig b inteligenţă.

satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3. Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui. cu specifica-i ironie. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari. despre facultăţile lui Victor Bălosu..145. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii. volumul I. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149. de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae . În ce momente ale existenţei sale. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. războiul 5. iubirea 4. volumul I. Cui îi vorbeşte Moromete. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!. obişnuind să vorbească singur. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146.. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1.

prin construcţia şi destinul personajului principal. Lovinescu c Camil Petrescu . Călinescu b E. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. volumul I. comentariu naratorial de subsol) c una. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic.151. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. mai ales. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu). ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. corespondenţă. Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. aparţinând instanţei narative obiective 156. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. ca expresie a unui artificiu compoziţional. de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. ludic.

în notele de subsol 159. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163. În care dintre scrisorile doamnei T.157. lui şi celor pe care i-a cunoscut. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. să „povestească net. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da. la întâmplare”? a pe doamna T. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul. personajul D. în spiritul autenticităţii. fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic . în ce parte a textului? a nu există această precizare b există.? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus. în Epilog II c există. pentru prima dată. sau chiar obiectelor neînsufleţite. Fără ortografie. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. ceea ce a gândit. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. fără compoziţie. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă.

la întâmplare.. b procurorul c Fred Vasilescu 169.164. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167. după moartea acestuia? a doamna T. dramele de conştiinţă.D. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166. obsesia absolutului în iubire. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică. totul ca într-un proces-verbal. Ladima 170. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare. justiţie etc. Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. b lui Fred Vasilescu c lui G.”? a doamnei T. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T.

Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. când debutează scriitorul b. Crâşma lui Moş Precu b. Care an a fost numit de N.171. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: . 1929 c. Ce critic a spus despre M. 1928. 1930 b. Zodia Cancerului 178. Ţara de dincolo de negură c. Ciopraga b. sora Emiliei c doamna T. Iorga „anul Sadoveanu”? a. Călinescu 176. 1904. 1897. 1905 179. Mediul rural este înfăţişat de M. Sadoveanu în: a. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. Baltagul 177. Neamul Şoimăreştilor b. Mihai Ungheanu c. G. Nicoară Potcoavă c. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. când apare Hanul Ancuţei 175. când publică patru volume c. În ce roman M. c Fred Vasilescu 173. 172. C. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174.

poliţist b. la plecarea pe urmele soţului. din 1929 182. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. Zodia cancerului. leşii c. omul căruia Vitoria îi lasă. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. de boierul trădător Irimia Golia . Vitoria. grecii 187.a. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. ar putea zăbovi. de un moldovean b. din 1904 b. Creanga de aur. e chinuită de câteva întrebări. Daniil 180. gospodăria 185. dintre care una se adevereşte: a. Şoimii. tătarii b. preot c. plecat după nişte oi la Dorna. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. Romanul Baltagul este unul: a. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186. după părerea lui Perpessicius: a. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. baba Maranda c. Romanul Nicoară Potcoavă. de specific naţional b. conform rânduielilor gospodăreşti. Nechifor b. de dragoste c. din 1933 c. din 1953. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. grecul turcit care-l înjunghiase? a. este o reluare a romanului: a. Mitrea din romanul Baltagul este: a. cum o încredinţează vrăjitoarea satului. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. o încăpăţânare pentru răzbunare c. pe coordonatele mitului şi legendei c. care are o încărcătură morală 181. realist 183. un act justiţiar. ca un bărbat ce se află. argat. cu lăutari şi cu petreceri b. după datină 184. o aventură b. Gheorghiţă c. pe fundalul unei existenţe pastorale. care merge cu vitele la păşune b.

toate acordate… În ea „toate gândurile. Creangă şi eposul popular b. 1961 c. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. ca orientare estetică: a. Sadoveanu a murit în: a. Sadoveanu aparţine. apele b. Vitoria Lipan este un personaj: a. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. Tudor Vianu b. cu reverberaţii mitizante. 1967 b. câinele. câinele 194. Neculce. 1944 192. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. mistic şi iertător 195. ceaţa. asemenea stepei. În opera lui Sadoveanu. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. Perpessicius b. figurile sunt puse pe portativ. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a. creaţia lui Balzac c. priveliştile. poporanismului. la începuturile istoriei noastre . Născut în 1880. şovăielnic b. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. virgulele cântă şi ele. Evul Mediu c. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. ceaţa c. simbolismului 191. la Paşcani. sămănătorismului. în genere. Eugen Simion c. Tudor Vianu c. justiţiar. devin personaje apele. noaptea. vântul. perioada celui de-al doilea război mondial b. Ce critic a afirmat.188. Paul Georgescu 190. Opera lui Sadoveanu descinde din: a. Călinescu 189. realismului critic b. mitologie 193. G. realismului socialist c.

cenaclul Sburătorul. burghezi b. ofiţer de jandarmi b. Gloaba b. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a. Romanul Groapa a apărut în anul: a. Bucureşti c. Tatăl lui Eugen Barbu era: a. lumpen proletari . al lui Al. cenaclul Literatorul. o mahala bucureşteană 204. Turnu Măgurele 198. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a. oraşul Galaţi b. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. muncitori. Macedonschi b. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. Galaţi b. 1957 203. Băile Herculane c.196. moşier c. Cercul literar de la Sibiu 200. Balonul este rotund c. 1962 c.F. 1955 b. 199. apărut în 1928. deschide seria capodoperelor sadoveniene. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. tâmplar la C. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a.R. Iapa lui Vodă c. Domnul Trandafir 197. al lui Eugen Lovinescu c. poliţişti c. România literară c. În drum spre Hârlău b. Luceafărul 201. Oaie şi ai săi 202. Tânărul scriitor b. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a.

un boem c. un îmburghezit b. poliţist 209. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. necăjiţi. tramvaist c. însinguraţi c. Principele b. Groapa 210. cârciumar b. lumea hoţilor b. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. Zamfirescu b. cruzi. Facerea lumii c. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. obiectiv-balzaciană c. Marin Preda c. pe care a descris-o în romanul: a.M. viaţa tineretului sportiv 207. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. neologismelor c. În romanul Groapa autorul prezintă: a. Groapa c. realismului socialist b. morali. un luptător sindicalist 208. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. prozatorul şi dramaturgul G. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. dicteului automat 211. religioşi b. arhaismelor şi a termenilor argotici b. barbarismelor . blânzi şi făcători de bine 206.205. Personajele romanului Groapa sunt oameni: a. Geo Bogza 212. Săptămâna nebunilor 213. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. viaţa politică c. Principele b.

Calea Griviţei. o elegie pe tema morţii 222. Lancrăm 218. Hordou c. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. 1921 c. foarte bine cunoscut c. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. ca despre ceva familiar. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. cu oameni luminoşi şi generoşi b. realistă. naturaleţe firească. hoţi zdrenţăroşi c. mistică c. concret-realistă 220. o idee filozofică b.214. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. înţelegere. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. patimă critică b. natura . un pastel b. sesizându-i poezia amară 215. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. La curţile dorului c. Cuţarida c. cârciuma 217. o poezie de dragoste c. Răşinari b. intelectual. sănătos moral. Paşii profetului b. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. iubirea c. Poemele luminii 219. 1929 b. 1919 221. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a. Prin amintirile personajului Grigore. beţi şi răi”. Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. panteistică b.

Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. prozodia clasică. Din părul tău c. poezia cu formă fixă 226. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a. Tudor Vianu c. Vreau să joc b. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a. ochii ei negri. Din părul tău 224. Mi-aştept amurgul . în fiecare lucru. Sentimentul tulburător al morţii. Gorunul b. Vreau să joc c. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. În ce poezie blagiană chipul iubitei. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a.223. o Artă poetică. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. Tudor Arghezi b. Linişte c. Izvorul nopţii b. o concepţie filozofică 228. Lumina b. Călinescu b. Noi şi pământul c. Vladimir Streinu 230. o mărturisire etică b. Noi şi pământul 227. Philippide c. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. A. tradiţională b. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. Nichifor Crainic 229. Fiorul 225. versul liber c. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. Al. G. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a.

esenţial reflexiv. versuri ascunse în proză 232. Ce istoric literar evocă magistral. Hordou. Nicolae Iorga. declarativ optimist b. dublat de un suport filozofic c. Blaj c.231. clasic b. Călinescu. în 1881 c. cu talent de mare prozator. preot 237. cu ritmuri interioare b. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice. Lirismul lui Lucian Blaga este: a. verslibrism. în 1866 b. exploziv. orientându-se spre: a. în „Gând românesc” b. romantic c. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a. Sibiu b. ţăran b. Octavian Goga s-a născut la: a. Răşinari.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. în 1895 235. Braşov . Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. melancolic-pesimist 233. satul natal al lui Octavian Goga? a. poezie cu formă fixă c. expresionist 234. cioban c. Ion Chinezul. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. în „Istoria literaturii române” 236. G. Lancrăm.

„Ne cheamă pământul” b. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc . Debutul editorial al lui O.238. la Academia Română: a. „Familia” lui Iosif Vulcan. că poţi deveni mare”? a. Titu Maiorescu 243. În ce revistă i se răspunde lui O. cu redacţia la Oradea c. cu redacţia la Reteag b. Ilarie Chendi c. „Poezii” c. Paris c. Goga îşi face studiile universitare. „Tribuna literară” de la Sibiu 240. „Viaţa românească” de la Iaşi b. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. „Din larg” 241. Budapesta 242. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. Berlin b. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul. O. începând cu anul 1900 în: a. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut. cultivează-l cu diligenţă. Goga a avut loc cu volumul: a. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. „Revista ilustrată”. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent. Nicolae Iorga b. tinere amic.

La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. „Plugarii” c. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a. protestatar b. sămănătorist b. o operă religioasă b. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c.Poetul Octavian Goga a fost: a. gândirist 246. „De la noi” 244. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. G. Titu Maiorescu b. revoluţionar. Călinescu 245. profesorul său de la Braşov 248. avangardist c. o artă poetică 249. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? .Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. Cine l-a numit prima dată pe O. aşteptând un viitor mai bun 247. idilic c. Poezia „Rugăciune” de O. Goga este: a. Nichifor Crainic c. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. Eugen Lovinescu c. Lucian Blaga b. „Aşteptare” b. Vasile Goldiş.

Sub raportul structurii prozodice şi. în general. Goga este unul: a. are interferenţe vizibile cu: a. „Din larg” 253. „Ne cheamă pământul” b. „Clăcaşii”? a. mitic. George Coşbuc . ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. poezia neoromantică-sămănătoristă 255. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. naţională şi tradiţională în conţinut. clăcaşi b. social şi istoric c. plugari c. „Poezii” c. sat-personaj moral. folclorul b. Goga. ostaşi 250. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. „Bătrâni” b. complexe şi variate.a. îl apropie pe poet mai mult de: a. în înţelesurile ei multiple. În ce poezie evocă O. poezia lui O. poezia simbolistă c. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. „Apostolul” b. „Apostolul” 251. anistoric 252. Satul din poezia lui O. „Dascălul” c. „Casa noastră” c. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. precum la Blaga b. „Dăscăliţa”. al mijloacelor formale. Noţiunea de soartă. Din ce volum de versuri al lui O. „De demult” 254.

1946 261. Goga – este: a. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul. „Scântei galbene” b. 1936 c. în viziuni semănătoriste c. numai un locaş de închinăciune b. salvator 259. Poezia bacoviană exprimă: a. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c.b. Volumul de debut al lui G. St. „Apostolul” c. Mihai Eminescu c. Goga. un trecut idilic. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. trecutul legendar b. „Plumb” c. „Dăscăliţa” 258. se produce numai spre: a. Iosif 256. şi una şi alta 257.O. inclusiv a lui O. viaţa oraşelor tentaculare b. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie . „Dascălul” b. Biserica – în viziunea lui O. 1916 b. Bacovia a apărut în anul: a. Volumul „Plumb” de G. Bacovia a fost: a. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. sau şi spre un viitor mesianic. „Stanţe burgheze” 260.

” sunt scrise de: a. Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. Bacovia 264. E ploaie de plumb. Ştefan Petică c. cezură b. copacii negri. mansarde igrasioase: a. Ion Minulescu b. pentru „case ce stau în dărâmare”. copacii negri. Versurile: „Copacii albi. repetiţie c. Vasiliu b. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. Theodorescu c. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Demostene Botez c. G. universul rural 262. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. G. Botez 263. Bacovia 266. Vasile Voiculescu b. Aud materia plângând…”? . punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265. În parc regretele plâng iar. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a.c.

Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. Bacovia în poezia „Amurg”? a. „Baladă” c. Ion Minulescu b. Bacău. Traian Demetrescu c. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute. pe 5 iunie 1959 c. pe 22 mai 1957 b. „Nervi de toamnă” b. „muncitor al visului” c. Bacovia a murit la: a. pe 22 iunie 1956 271. Bucureşti. „Lacustră” c. „Plouă” 268. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a. „Bucăţi de noapte” b. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu. Plumb” 267.a. Un solitar. poet înnăscut . „Scântei galbene” c. Iacobescu 270. Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. G. proletar intelectual b. „Epitaf” b. Bacovia s-a declarat un: a. Al. Iaşi. „Nervi de primăvară” 269.

sămănătorist 274. Macedonski b. „Decor”? 276. în planul timpului. în planul spaţiului: a. „Amurg de toamnă” b. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. Cine a afirmat. negrul 273. simbolist b. Blaga 275. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului. L. suprarealist c. galbenul c. „Lacustră” c. Ce mare poet a afirmat că G. Călinescu b. După propria mărturisire a lui G. T. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. G. albastrul b. Cine a afirmat despre T. Mihai Ralea b. Vianu c. G. Bacovia a fost un poet: a. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. T. Şerban Cioculescu . şi pe a pustiului. Arghezi c.272. Eugen Simion c. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. Al. printre primii.

Arghezi se numeşte: a. Suntem singuri. 1905 279. Coşbuc b. Arghezi: . Arghezi: „acesta. „Chemarea” c. Titu Maiorescu c. „Vieaţa nouă” c. „Bilete de papagal” 283. „Liga ortodoxă” c. „Literatorul” b. Principala revistă de autor condusă de T. Primele poezii ale lui T. Arghezi a debutat în volum în anul: a. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. T. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. 1927 b. „Cântare omului” 280. Macedonski 282.278. „Convorbiri literare” 281. Arghezi au apărut în revista: a. „Cuvinte potrivite” b. joc de vorbe goale. Volumul de debut al lui T. Al. Despre cine scria T. „Literatorul” b. „Graiul nopţii” 284. Strofa: „Vino. 1932 c. In care poezie îndemna T. G. „Flori de mucigai” c. Arghezi este intitulat: a. „Creion” b.

„Bilete de papagal” c. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. „Inscripţie pe un pahar” c. „Inscripţie pe amfora lui” b. Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara.D. Cocea c. „Vodă-Ţepeş” b. „Baroane” 287. „Cugetul românesc” b. Călinescu b. Cine a scris despre T. cinste cui te-a scris! Incet gândită. N. G. feţii mei. „Inscripţie pe un portret” 285. nici la furnici”? a. dintre toţi. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. Să nu-i călcaţi nici umbra. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. Cel mai chemat s-aline. când să-njure”? a. „Despărţire” 288. Macedonski 286. cu grijă tăcută. „Lumea” 289. Arghezi. . nici florile de tei. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. Al. gingaş cumpănită. că n-a apărut niciodată. „Chinezul interimar” b.„Păşiţi încet. „Testament” c. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie. „Tâlharul” c. Cum se numeşte revista scoasă de T. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

străin. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX. monolog-povestire în faţa copiilor b. poezia românească a continuat să se dezvolte: . dogme religioase 308. Ion Barbu b. G. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. să cate” fac parte din poezia: a. Arghezi c. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. T. „Chemare” b. „Psalmistul” b. Al. Vladimir Streinu c. Macedonski 307. In ce poezie. „Intoarcerea în ţărână” c. măcar de îndoială”? a. „Rugă de vecernie” 310. „Cenuşa visărilor” c. Călinescu 306. totuşi. năpădit de „a toate frământare”. Pompiliu Constantinescu b. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. poetul T. „Lumină lină” 309. dezbatere filozofică abstractă c.a. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. Părinte.

a. sub presiunea influenţelor străine c. pe teren propriu. în sincronie cu modernitatea europeană b. sub imitaţia modelor trecătoare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful