P. 1
lb romana

lb romana

|Views: 740|Likes:
Published by trofinea

More info:

Published by: trofinea on Dec 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2013

pdf

text

original

SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

b) Copie de pe original c) Ambele 30. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. hodoronc tronc. hodoronc-tronc. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da . haida-de. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. tura vura 31. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32. haidade. Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35. tura-vura b) aoleo. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38. Enunţul Vizavi de acest subiect. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36.

Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou. Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45.b) nu 41. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44. fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42.

încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. a) tautologie b) truism c) pleonasm 51. ne-a vizitat o mulţime de rude. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53. dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli . Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54. expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. Ion Gheţie. Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. În enunţul De paşti.49. când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic.

Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59.57. privind raporturile dintre variantele limbii. Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63. se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . c) După anul 1990. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie. nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64. a) b) c) d) 62. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61. Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58.

izlaz c. 71. morfologic şi sintactic 65. carisma. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Anul 1780 delimitează. islaz b. epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. anghina. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are. Ostatecii au fost eliberaţi. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. I-am oferit flori sorei medicale. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. angina. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. svastică. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69.b) fonetic. În anul 1780. bonfaier. bomfaier. Dimitrie Cantemir. Ion Neculce. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. carisma. charisma. bomfaier. svastică. angina. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. 70. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. Miron Costin. în opinia lui Ion Gheţie. I-am oferit flori sorei mele. lexical. sintactic şi morfologic d) fonetic. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. RADET cere să se refacă calculele. zvastică. lexical şi morfologic c) lexical. datorate unor personalităţi precum Dosoftei. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. islaz .

ketch-up. evul mediu. confort. proroc. Vincent van Gogh. excavator. asterisc. chermesa. premisă. parodontoza. cercevea. Istambul. minion b. minion c. giuvaer. Ursa Mare. sangvin. Este corect: . giurgiuvea. Ursa-Mare. chintal. paliativ b. giuvaer. mixandra 73. parodontoza. proroc. glasvant. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. chermeza. presedentie. paliativ 78. mixandră. erbivor 74. asterix. prerie. presidentie. dizident. giuvaier. oprobriu. excavator. chintal. micsandra b. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. mignon 77. prerie. sanguin. comfort. mesadă. kirilic. sangvin. chermeza. glasvand. Vincent Van Gogh. escroc. Anul nou c. prooroc. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. maieu c. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. ierbivor c. mileu b. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. presedintie. cercevea. Evul Mediu. Evul mediu. quintal. milieu 76. confort. escavator. maiou b. preerie. serviciu. chirilic. paleativ c. paradontoza. oprobiu. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. premisă. excroc. service. micsandră. escroc. whisky. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. asterisc. disident.72. misadă. galzvand. Istanbul. disident. wisky. Istanbul. milieu c. erbivor b. micsandra c. Anul Nou 75. whisky. Ursa mare. chirilic. mesadă. micsandră. ketchup. oprobriu. Anul Nou b. Vincent Van Gogh. ketchup. premiză. serviciu. maieu 79.

zilier. itinerariu. magazioner. sanda. itinerar. afrodiziac. a deconspira. ataseaza. caramela. repercursiune. dizident. atasaza. concluziv. disident. grizonat. giudo. ziler. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. dizident. aphrodisiac. piuneza/pioneza 84. piuneza c. a dezghioca b. zig-zag 86. vax 83. Este corect: a. vacs b. a desconspira.a. camping. cherry brandy b. conclusive. kisch. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. magazioner. grizonant. camping. judo. repercusiune. oblojeala. sarma. lugojean. itinerariu. schizma c. vacs c. sarmala. week-end c. oblojala. camping. ziler. oblojeala. zig-zag c. asaza. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . lugojan. luminescenţă. bliţ. schisma 80. asaza. caramela. kitchs. bliţ. disertatie. grisonant. zigzag b. a dezghioca c. ataseaza. aseaza. a descongestiona. cherry-brandy c. lugojean. kitsch. pioneza b. sarma. luminiscenţă. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. sandala. a descongestiona. weekend b. a deconspira. ceribrendi 81. schisma b. sanda. magaziner. dizertatie. a desghioca 82. week-end 85. caramea. luminescenţă/luminiscenţă. afrodiziac. disertatie. a decongestiona. judo. repercusiune. Este corecta forma: a. conclusive. blitz. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a.

concesie-concesiune. votca 89. Primul Razboi Mondial. conversie-conversiune. Facultatea de drept. Catedra de filologie. Institutul de lingvistica. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. Declaratia universala a drepturilor omului 88. Indicati seria corecta: a. cangrena. garafa. destructibil. obligatieobligatiune c. Facultatea de Drept. dicotomie-dihotomie. Catedra de filologie. destructibil. basorelief. Care este seria corecta: a. profesie-profesiune. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Primul razboi mondial. distructibil. Institutul de Lingvistica. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . creatie-creatiune. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b. carafa. basorelief. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. acceptie-accepţiune. dioceza-dieceza. mesada.a. Primul Razboi Mondial. vodca c. Facultatea de Drept. garderob-garderoba 87. Dictionarul explicativ al limbii romane. bazorelief. votca/vodca b. Declaratia universala a drepturilor omului c. Catedra de Filologie. dictie-dictiune. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. carafa. cangrena. misada. Institutul de Lingvistica. permisiepermisiune b. gangrena. ambarcaţie-ambarcatiune. mesada.

a frusta. zepelin b Seminariu. plenipotenţial. motto. viking c Plebiscit. paupertate. a frustra. viching . ulcior. facsimil. tomnatic b Brutto. a despera. delicvent. a dispera. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93. a importuna b A adaugi.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. moto. peremtoriu. zepelin 97. paupertate. plenipotenţiar. peremptoriu. delincvent. a dispera. pauperitate. ulcior. genoflexiune. a inoportuna 96. plenipotentiar. Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94. a frustra. zeppelin c Seminariu. transcendent. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. faximil. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. tomnatec c Brutto. motto. facsimil. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. delicvent. urcior. tomnatic 95. peremptoriu. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. genuflexiune. transcendent. a importuna c A adaugi. transcendent. wiking b Plebiscit. genuflexiune.

Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103. nepotrivit 104. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune . Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101. necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. impertinent. Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic.98. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100.

conducere manageriala. arbitru. vestigii din trecut. afecţiune. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. Este un virtuoz al pianului. altercatie verbala b A reveni din nou. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. L-au prins în flagrant 109. Are o privire glaciala. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti.105. Debitorul este insolvabil 110. lihnit de foame. A pătruns o fasciculă de lumină. aerodrom. perioada de timp. a se intoarce inapoi. aristocrat . A pătruns o fasciculă de lumină. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. liliac b Acţiona. Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. dar insa 106. A pătruns un fascicul de lumină. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte. Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata. Are o privire glaciala. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. ortografie corecta 107. L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte. Este un virtuoz al pianului. Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. panaceu iluzoriu. aducţiune. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. acord c Acustică. afină. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. Are o privire glaciara. Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. Este un virtuos al pianului. lapsus momentan. ascet.

mişto. şucar. alfabet b Ataşat.3. acupunctură.5 – antonime b 1. a soili. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115. mişto. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii. audit-auditare. parol c Weekend.5 – sinonime.5 – sinonime.4. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat. asculta-ausculta. badijona. 2.3. 2. opulenţă-paupertate. 3. 5. aflux-eflux. luxurios-libertin.4 – antonime 116. Industrie petrolieră. 4. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. Industrie petrolieră. bonjour. fortuit-întâmplător sunt: a 1. avar. solicitudineînţelegere.4. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii. ciao. apendice 112. auster.2 – sinonime. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie.se găseşte în toate cuvintele din seria: . bonsoar. baterie c August. monşer. 3. Prefixul de. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. 2 – antonime c 1. baie. aulă-aură 113. madame b Darling.111. Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. Marsul nuptial i-a impresionat 114. arrivederci. cucoană 117. avion. Următoarele perechi de cuvinte: 1. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant. temerar-intrepid. Industrie petroliferă.

prinţesă. islic. puşcaş b Faraş. prelungire. ciobanaş c Golaş. rost b Foale. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. avion. dejuna. a 3. 4.3. 5.2. aragaz. temeteu 120.3. defunct c Dedulci. pantece.a Destul. 6. colegă. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător.5 c 1. studentă. depuncta. Cuvintele mizantrop. degrada. curios. 4. paronim. genocid.2. prestaţie.4 b 1. a 1. malgaş. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş. mireasă. sincronie. româncă 119. ceferist. 7. înşelător. cinovnic. 3. 2. 5.5 123. decurge b Demers. înfricoşător. laser. prelegere. costarican. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna. deochea. lupoaică. deplânge 118. oghial.calofilie. Sunt substantive compuse: 1. 3.3 121.3. poştaş. teolog. desăvârşi. deşira. 2. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar. jitnicer.3.5 b 2. puştoaică c Veveriţă. agorafobie. cazarmament. palmaş. izvoraş 122. hulub c Cneaz.7 c 1.4. răspundere. ameţit se află în seria: . sfetnic. gâscan b Vulpoi.6.2. fruntas.

conclusiv. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131. Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. cuget. grizonat. luxurios c Inextricabil. grizat 125. bazorelief. baedeker. chermeza. specios. insidios. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. calcio-vecchio. mandarin. blestem. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie . Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. filigran a patru b cinci c şase 127. botez. grizat b Infatigabil. inexorabil. Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. brizbiz. paparazzo.a Inexorabil. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. Substantivele alint.

o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. rustic c Agresiv 134. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. fastuos/somptuos 5. insolit/obişnuit 6. impertinent/cuviincios 7. Următoarele perechi de cuvinte: 1. brutal. injurie/invectivă . cu repeziciune. Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. libertin/obscen 4. orbire c cataractă 137. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136.b c profuziune parcimonie 132. cacofonie/eufonie 2. concupiscent/luxurios 3.

Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands. 3. 2. baby-sitter 143.2. c) neică. bunică. cumnat. background.8 – sinonime. café-frappé.2.3. b) 1. copyright.7 – sinonime.8 – sinonime. paronime: 1. bunic. coleg. nepot. 140.5. d) 1.9.5. libertin/decent 6.4. prieten.6. somptuos/simplu 4.10 – antonime.10 – antonime. 141.7.4.4.4 – sinonime. cuscru. cool.2. c) 1.5. taică.4. shetland c) diseur.7 – paronime. 3. show-room. tată.6. horror b) board.8 – antonime.4 – sinonime. cordial/afabil 2. cumătru.6.10 – antonime.5 – antonime.3. 3. 1.8 – sinonime. c) 2. 139.6 – antonime.3.8 – antonime. . deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1. antonime. cumnată.6. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime. infatuat/îngâmfat 3. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142.9.7. infatuare/modestie sunt: a) 2.7 – sinonime.9.5. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1.7 – antonime. b) socru. c) 1.3.5.4.7. 6 – paronime. 3. 2. b) 1.4.2 – sinonime.5. 1. intrepid/brav 5.6.8. 3.6. week-end.2. copil.5.5.8 – sinonime.6 – antonime.4. 6. 7 – paronime. special/specios 7.

pepsi. speze. izmă. zigzag. zig-zag. pive. lene. favorii. arici. cotidiene. monedă. baclava. parai. coacăză. sindrom. defileu. papaia. foale. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. măruntaie. cataif. c) nădejde. în variaţie liberă 150. redactor-şef. lady. b) după-amiezei. redactor-şef. viţa-de-vie. Sânziene. codice. gură-cască. miss. . pentru substantivele feminine: 1) filologă. miss. addenda. cotidian (ziar). c) itemuri. pui. mamă-soacră. amploarei.144. haz. amplorii. duzinii. misse. duzinei. ciocănitoare. astroloagă. sete. monede. ghişeu. vineri. licurici. nevralgie. merinde. tei sunt: a) defective de plural. catrafuse. sindromuri. b) ochelari. orgii. Bermude. epidemioloagă. sindroame. apendice. moravuri. osanale. onomatopee. cosmetice. capelmaistru. missuri. b) cuvânt înainte. cotidiane. pive. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. aldămaş. urdă. 147. suveniruri. ridichiei. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. cinste. monezi. febră. piuă. b) itemi. suvenir. port-avion. compatrioată. miezi. pedagogă. pedagoagă. ghişee. zgârie-nori. defileuri. cobai. monede. teamă. papă-lapte. 145. esperanto. ridichii. nobleţe. miss: a) itemi/itemuri/iteme. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. lapsus. cioroi. bun-gust. bluegeans. patrioată. cioroi. patriotă 2) filoloagă. nugi. mamă-soacră. 148. Substantivele: vraci. foioase. cearşaf. astrologă. infarct. pronosport. piper. confetti. vogă. defileuri. torace. espresso. maree. hiat. ghişee. baci. paparazzo. pive. favorii. gogoaşei. seminarii. miezi/mieji. 151. prenume. ghişee. miez (de nucă). coate-goale. moaşte. nuga (sorturi). seminare. infarcte. infarcte. căsoaie. ninja. zacuştei. podgorie. orgăi. rachiu. gogoşii. c) iele. 149. lignit. chibrit. 152. b) admiratoare. zacuscăi. ochi. 3) Ambele variante sunt corecte. ghilimele. citrice. c) avocado. piţigoi. mieji. b) mirodenie. b) azalee. nugale. nugi. optimism. seminar. suveniruri. chitară. infarcte. joi. sindroame. crai. viţa de vie. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. seminarii. cobai. 146. suvenire. plete. cotidiene. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. defilee. cuişoare. portavion. compatrioată. c) aplauze. orhidee. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. epidemiologă. foame. broker.

itinerar. dumnezeiesc. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. feedback-ul. caramelă. feedbackul. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. acquis-ul.artistic. ranch-ul. ditamai. Bruxelles-ul. merlot-ul.153. c) nu pot avea grade de intensitate. supărat foc. site-ul. 154. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. 8. 5. Bruxellesul. 7. site-ul. ranch-ul. cultural. 161. b) adverbială. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. Preda). display-ul. box-office-ul. itinerariu. c) adjectivală. bleul. plin ochi. a) toate. nou-născut. atotputernic. 158. mileu. 155. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ. b) superlativ absolut. binevoitor. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. cogeamite. . merlotul. 10. caramea. gol-goluţ. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. 2. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. serviciu. b) happy-end-ul. intermezzo-ul. muchie. milieu. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. 4. 156. bleu-ul. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. acquisul. misadă. intermezzoul. singur cuc. verde-brotăcel. displayul. 6. b) salar. box-officeul. muche. 3. cumsecade. În enunţul: Este un om de excepţie. c) adjectiv relativ. mesadă. serviciu. gol puşcă. 9.

. sadea. b) niscaiva.8. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte. b) adverb.3. propice. bej. cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. c) dragii mame. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. otova. c) proteic. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. săracei fete. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină.2. rapace. lila. 169.2. de bună credinţă. 162. în floarea vârstei. topless. 3. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. nimic.1. tare de cap. b) de ispravă. c) adverb . 8. Aşa copii să tot fie pe lume (2). adjectiv . 9. burduf de carte. de nimic. c) altcineva. 166. ceea ce. ce. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri.4. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). 163. gata. b) tenace. din topor. 167. într-o ureche. În expresiile: discurs ex cathedra. acord de facto. b) adjective formate prin conversiune. atroce. fecundare in vitro. b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni. adâncii ape. 4. hippy.b) 1. niciunul. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo. 164. careva. doldora. ceea ce. orbul găinilor. 170. adâncii ape. 165. sărac cu duhul. adâncii ape. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod.10. cu sânge rece. motrice. cuvântul subliniat este: a) adjectiv. dibace.6. săracii fete. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. de duzină. c) 3. ad-hoc. Sa faci aşa cum ştii. oarecine. cai verzi pe pereţi. b) adverb în toate situaţiile. cine. 6. b) dragii mame. nod în papură. oricine. 168. comentariu in extenso. În enunţul: El vine singur. niciuna. c) tot unul şi unul. nimic. forfetar. săracei fete. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni. sexy.5. roz. verzi şi uscate.

b) pronume interogativ – nume predicativ. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. c) pronume personale. Sanctitatea Sa. nume predicativ. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui.2. b) locuţiuni pronominale de politeţe.4 în dativ. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct.c) Ele însele au avut mari neplăceri. În construcţiile Ce să-i faci. fără funcţie sinştactică 178. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect. Alteţa Sa. sunt: a) în genitiv. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. cine. 2 în acuzativ. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. Excelenţa Sa. sunt: a) pronume posesive. 3 în genitiv. În enunţul: Care este opinia ta?. dar brânza e pe bani. 171. deasupra-mi. c) adjective pronominale posesive. b) au valoare neutră. 175. c) 1. 172. în juru-ţi. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. c) substantiv. Domnia Ta. 4. 174. 177. băiatul ei. dedesubtul lui. 176. Eminenţa Sa. împotriva mea. b) 1. 4 în dativ. 2. b) substantiv. Le are cu fumatul. cazul N. grădinile/copacii lor. b) pronume personale. Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe.3 în genitiv. c) cu verbe la toate persoanele. asta e! A luat-o la sănătoasa. Acordul unui verb cu pronumele interogative care. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu). apoziţie. cazul N. cazul V. frate. este: a) substantiv. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. . 173. 3.

funcţia sintactică de complement direct. recif. c) adjectiv. haită. 185. brădet. b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. 4) Nici unul. Câte substantive defective de singular există în seria pui. harem. c) Ambele construcţii sunt corecte. b) adverb. În enunţul: Maşina este a copiilor. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. b) cazul acuzativ. nici un coleg nu mi-a telefonat. conştiinţă. zmeuriş. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. vecinătate. dinastie. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. nici mai multe. cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat. 180. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. niciun naiv. juriu. 183 . ligă. . 186. moravuri. b) neam. c) cazul nominativ. (M. 2) Nu am nicio legătură cu ei. c) cireadă. b) în cazul genitiv. c) cazul acuzativ. b) cazul acuzativ. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. stol. funcţia sintactică de nume predicativ. brădet. funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp. funcţia sintactică de complement indirect. 5) Nu e niciun incult. duzină. 3) N-am nicio casă. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. flotă. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare.. 187.179. În enunţul: A mers în galop kilometri. funcţia sintactică de subiect. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. arinişte. 181. ca să asculte tot ce se spune. funcţia sintactică de complement direct. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. 184. nici altul nu intenţionau să plece.. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat.

3. 5 c) 2. La o întrebare nu am ştiut să răspund. 6 b) 2. substantiv. că e bine ce faci. adjectiv nehotărât 4 . 2. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. b) Poate repeta a zecea mia oară. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. distributiv. 190. b) colectiv. În enunţurile: l. c) încap. b) articol nehotărât în toate enunţurile. multiplicativ. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. Pornind de la forma de prezent a indicativului. . distributiv. b) scad. adjectiv. cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. beau. În enunţurile: El se face că plouă. 5. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară. în ordine: a) colectiv. zac. 192. numeral crdinal 3. profit înzecit. c) articol nehotărât în 1. tac. c) De-i trece şi pe la noi. La concurs aleargă câte doi. plac. numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. multiplicativ. colectiv. 4. prevăd. 4. substantiv. Cum se face că n-ai aflat până acum?. M-a căutat o rudă din provincie. am. ţin. par. distributiv. 2. 4. A avut un profit îndoit. adverbial. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. verbul subliniat este: a) predicativ. Îi place să facă din ţânţar armăsar. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. 193. 194. 3. Am citit un studiu interesant.6) Dintre cei prezenţi în sală. îndoitul sumei. b) adverb. rămân. umplu. adjectiv. adverbial. L-a sunat de două ori sunt. altul este inginer. c) Ambele variante în variaţie liberă. 189. Un frate al meu e doctor. fac. 6 188. Vinul se face din struguri. ţin. 191. b) copulativ. c) colectiv. niciunul nu a luat cuvântul. adverbial. d) văd. ne-om bucura foarte mult.

datorează-datoreşte. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. să cureţe. 5. b) verb copulativ. (eu) enumăr. verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. dăinuie-dăinuieşte. impersonale. a se înnopta. 198. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. a diverge. pronume personal. (eu) enumer. să curăţe. să curăţe. predicativ 3. mântuie-mântuieşte. funcţia sintactică de: a) subiect. în ordine. intranzitive.195. c) intranzitive. folosite la indicativ prezent. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. c) a transcende. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. Am ajuns prea devreme. a deveni. (eu) înviez. înfiripă-înfiripează. Verbele a rămâne. a deferi. 4. 197. d) copulativ în toate enunţurile. piei!. nu fi! . pronume personal. (eu) învii. 3.îndeplinesc. a concede. complement circumstanţial condiţional. b) a eradica. să şovăie. pronume personal. 2. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. nu fii!. piei! să şovăie. 5. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . c) verb predicativ. 196. d) copulative. pieri!. b) predicative. complement circumstanţial condiţional. 199. b) complement direct. 200. să şovăiască. b) ignoră-ignorează. şchioapătă-şchiopătează. nu fi!. învârte-învârteşte. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. În enunţurile: 1. învârteînvârteşte. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. chinuie-chinuieşte. 2. c) copulativ 1. a uzita. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. b) Ei or să meargă împreună cu noi. a rage. 3. impersonale. b) ghiceşte!. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. a converge. pot fi: a) predicative. înseamnă-însemnează. predicativ 1. (eu) învii/înviez. N-am ajuns trenul. pronume personal. a desfide. a concede. 201. c) îndrumă-îndrumează. personale. pronume personal. c) subiect. valoare neutră. cheltuie-cheltuieşte. complement circumstanţial de mod. b) predicativ în toate enunţurile. a consterna. tranzitive. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. 4. 5. 132. c) ghici!.

c) strună. 2. d) 1. iar alţii la cinema. substantiv. 7. 8. 3. pe de rost. 4. 9. c) 1. te miri ce. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. 3) a se lua în coarne cu cineva. b) 2. d) adverbe 1. ceas. cine ştie ce. din răsputeri. 205. în funcţie de context. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. b) conjuncţie. din joi în Paşti. 7. corabie. 3. 4. 207. Precizaţi valoarea morfologică. d) contra. 5. conjuncţie coordonatoare 3. Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. în ordine. b) adverb. problemă. c) adverbe 1. cât. 3. 5. pron. 4) a trage cuiva un perdaf. 9. de ispravă. 9. 5) a băga pe cineva sub covată. Unii ne-am dus la teatru. adverb. 2. ce. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma.3. cheie. a) 1. adânc. 4.4. 203. conjuncţie coordonatoare 2. una. valoare adverbială: a) clar. 3. 2) a-şi face de cap.202. a) 1. adverb. lulea. 204. . relativ 4. c) adverb. 2. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ.6. 6) a-i face cuiva figura. 5. 8. adverb. de azi pe mâine. 5. deschis. şi. c) adjectiv pronominal. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. glonţ. 4. Iar ai venit la noi? 2. d) adjectiv pronominal. 206. 5. substantiv. puşcă. Se dau enunţurile:1. frumos.4. 8. 4. 6.5. adverb. 8. criţă. b) 2. ca pe Tatăl nostru. adjectiv. b) adverbe în toate enunţurile. covrig. pronume nehotărât. cuc. c) 1. un du-te-vino. buştean. b) prost. 3.

6. că e bine! 4. înaintea. . 3. în ordine. în caz de. înaintea. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. adverb. 2. “Cine a face altă dată ca mine. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. alături de. 4. b) 2. în urma. peste drum de. O veni. O să apară în câteva minute. Toţi au fost contra. pronume. a) 1. conform. conform. chit că. 4. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc). 6. 3 – locuţiune adverbială. prepoziţie. în vederea. în susul. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. c) nu are funcţie sintactică. Vara de vine va fi secetoasă. împotriva. b) prepoziţie cu genitivul. d) de vreme ce. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. 212. 5. d) 1. 5. 209. în afară de. 5. 2 – locuţiune conjuncţională. ăsta mi-e norocul!. “Voi merge. peste drum de. în dosul. 213. dedesubtul. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1.208. 3. c) prepoziţie cu genitivul. potrivit. 4 – locuţiune adjectivală. 5. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. în pofida. vom vedea. Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. 3. ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3. graţie. împreună cu. paşă. în caz de. datorită. n-o veni. b) locuţiune interjecţională. c) de fapt. b) are funcţie sintactică de subiect. 2. 211. dativul şi contrar. ce fel de. prepoziţie. 214. înăuntrul. Locuţiunile: 1. 2. deasupra. măcar de. b) pe deasupra. în legătură cu. 4. împotriva. 210. în jos. prepoziţie. 6. măcar de. mulţumită. adverb. asupra. 6. Dă-i înainte. înăuntrul. c) 2. 3. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii. de: a) substantiv. În enunţul: Iacă.

nume predicativ. 2. 216. 2 – locuţiune conjuncţională. 4. părea că totul e în ordine. predicative în 4. 2) Vrea să se facă actor. 5. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. suntem gata de plecare. 2. c) copulativ în 1. nume predicativ. 215. a) subiect. 219. ca şi fiica mea. 217. nume predicativ. Îmi pare că te ştiu de undeva. cât şi fiica mea. c) Atât eu. 2 – locuţiune prepoziţională. b) Atât eu. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. 6. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale. 3 – locuţiune prepoziţională. 3. b) copulativ în 1. complement circumstanţial de mod. complement circumstanţial de mod. Îmi pari cam trist. 3. predicative în 3. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. suntem gata de plecare. b) nume predicativ. cât şi fiica mea. 4 – locuţiune adjectivală. suntem gata de plecare.b) 1 – locuţiune conjuncţională. 3 – locuţiune prepoziţională. nume predicativ. 6. Se dau enunţurile: 1. nume predicativ. complement circumstanţial de mod. 2. Tânărul nu pare ce este. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal . 4) A ajuns singur. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. b) complement direct. 6. c) nu are funcţie sintactică. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. 147. 4. b) adjectivele pronominale relative. nume predicativ. După cele întâmplate. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. 5. 4 – locuţiune adverbială. c) 1 – locuţiune prepoziţională. c) subiect. 5. 218. d) locuţiunile prepoziţionale.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi.220. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225. Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. Identificaţi din text numai subiectul (S). predicatele (P). Identificaţi din text numai subiectele (S). menţionând numărul şi felul lor: . atributele (A). menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. (T. predicatele (P). a predicat verbal b predicat nominal 224. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. Eminescu) a nume predicativ b subiect 221. Arghezi) a 1S + 1S (inclus . elementul predicativ suplimentar (EPS).tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226.

lăcaş de linişte şi de reculegere. + 1 A s. aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M. prep. + 1 A subst. atributele (A). Identificaţi din text numai subiectele (S). Identificaţi din text numai subiectele (S). Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P). + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. prep. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). + 0 EPS 229.„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. + 1 A pron. predicatele (P). + 2 A subst. prep. 230. genitival + 1 A adv. + 1 EPS b 2 A adj. Ibrăileanu). I. + 2 A subst. plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. + 1 A pron. Identificaţi din text numai subiectele (S). Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s. mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N. Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV .prep. Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. predicatele (P). a 1S + 1P + 5 A adj. predicatele (P). Hogaş) a 2 A adj. b 2S + 2 PV + 3 A s. genitival 228. + 1 A adv. + 3 A verbale + 1 EPS 231.Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. apoz. menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru. + 1 A pron. (M. atributele (A).

Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale. Brătescu Voineşti). maică-sa. Călinescu). predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). Sadoveanu. e că orice om care munceşte este supus greşelii. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. Al. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. germanii idealişti. englezii pragmatici. a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. ruşii mistici şi orientalii fatalişti.232. cu barba scurta si tepoasa” (M. subiective (SB). / De stau apele in vale”. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. bun o să fie” (I. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. indesat. Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti. a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235.

a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. atribut pronominal genitival c atribut adjectival. circumstantiala de mod. circumstantiala de mod. subiectiva. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. Ana îmi părea prea tânără. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. atribut adjectival. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. Era sa pierd trenul. Eram sa pierd trenul. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. predicativa. cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. atribut pronominal genitival. subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. a completiva directa. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. predicativa b subiectiva. atribut pronominal 240. subiect d cuvant fara functie sintactica. Eram sa pierd trenul. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Slavici).238. predicativa. subiectiva. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. Ramane cum am stabilit. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. circumstantiala de mod. 241. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). atribut verbal. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). prea aşezată. predicativa d completiva directa. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut verbal. Norocu-i după cum şi-l face omul. Îmi place să ascult. poate că mai ales de aceea. complement indirect b predicat verbal. subiectiva. Prietena lui este ardeleanca. subiectiva . predicativa c subiectiva. Indemnul de a pleca a fost ignorat. atribut pronominal c predicat verbal. atribut verbal. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. atribut pronominal genitival. atribut pronominal genitival 242.

a) b I. nici o vietate. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. b) II. c) e I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului. a) II. b) II. a) II. a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . b) c I. Călinescu) I. afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. a) d I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246.243. c) 247. a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. a) II.

Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. părintele Duhu…” (I. nimeni n-ar putea fi altfel…”. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . iar de gură şi mai mare. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. omul era cel mai activ dintre toţi”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253.c complement circumstanţial de excepţie 249. tot nu vei sosi la timp”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu.

/ E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256. ai parte”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258. În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. Eminescu). În enunţul: „Ai carte. a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. Călinescu). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255.254. (G.

propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. dimpotrivă. propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”. În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. ţi-am întins o mână prietenească”. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. mai era şi deşteaptă”. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. În enunţul:„Soarele. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263. eu. a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266. propoziţia subordonată subliniată este:. propoziţia subordonată subliniată este:.c propoziţie circumstanţială de scop 260. În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . altceva n-a făcut”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. că e soare. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . şi tot are pete” (Folclor).

Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P).l 271. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor).d + 1c.m. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr. mai bine ar fi mai atent”. + 1c. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”.i. Popovici).c.d. ar scoate-o din pământ” (I. + 1e. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A . ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că.p.l b 1c. tensiunea şi groaza.comp. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi. Eminescu) a 1c. predicative (PR).i.c. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte. Identificaţi din text numai predicatele (P). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270.267. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine. moartă să fie. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268.c. căzuseră” (T. Slavici).m. indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum. a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269. mlădioasă ca o creangă de alun” (M.c. subiective (SB).s + 1c.comp. + 1c. + 1c.

c.i. Blaga). menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur. b c.d. b 1c. a atribut verbal b atribut adjectival 275.c.d. + 4 A subst. cuvintele subliniate sunt: a c. de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L.m. + 1c.i. + c.d.t. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte.c.m. + 1c.c.c. Eminescu).d.c.m. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă.d. a 7 A adj. + 1c. prepoz. b 8 A adj.d.c.p. + 1c.i. + 1c. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N. + c. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. . menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L.instr.s.c. + 1c. + c. + 4 A subst.l.l. 276. a 1c.l. a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277.c.273. + c. Blaga). + 1c. + 1c. prepoz. a 1c. cuvintele subliniate sunt. menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită.t. înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. Rebreanu).c. + c. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L. 274. + 1c. + 1c. Identificaţi din text numai atributele (A).t.c. + 1c. Rebreanu). etern spumegânde” (M. + 1c. + 2c. + c.c.m. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L. a căror poale se pierd în valuri etern rebele. Rebreanu).d. 279. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P). Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte.d. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului.c. Iorga). În enuntul “Vântul se oprise brusc.l. + 2e. 278.c. În fraza “Iubind pe cineva. b 1c.condit.t.

dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. e că orice om care munceşte este supus greşelii. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). Topârceanu). a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. 280. În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si. predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. Creangã). b complement circumstantial de loc 283. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281. subiective (SB). În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. iesind din bisericã. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. îsi continuã de drum” (I. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. genit. a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285. genit. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat .a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. / De stau apele în vale” (Folclor). Preda). subst. Hogas). de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. subst. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C.

o rupe la fugă. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. predicativã 289. completivã indirectã. de mod. circ. habar n-am c e. n-am băgat de seamă.b inclus c subînţeles 287. asa vei dormi. habar n-am 292. de mod. circ. subiectivã 288. de loc. subiectivã d concesivã. circ. completivã directã b conditionalã. Alex a rămas cum îl stii. circ. conditionalã 290. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. a circ. sunt următoarele: a mi-e. a toate . subiectivã c concesivã. unde stie că am multă treabă. atributivã c circ. de timp. Habar n-am de bunica. circ. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. habar n-am b e sete. predicativã d circ. atributivã b compl. completivã directã. cauzalã b principalã. completivã directã. completivã directã. completivã indirectã. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. de scop. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. a principalã. de scop d principalã. de scop c principalã. n-am băgat. Andrei s-a decis să plece. completivã indirectã. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: .circ. atributivã 291. de mod b circ. de mod c circ. de mod. indirectã. de mod. de timp. a cauzalã. completivã directã. circ. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. N-am băgat de seamă cadoul. Cum îti asterni. completivã directã. n-am băgat. să mă omori.

principală. directă c condiţională. directă. eu nu te opresc. directă b condiţională. a apozitivă. de timp. compl. completivă directă d predicativă. subiectivă. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. subiectivă c subiectivă. directă. Se ştia că Ion minte. principală. principală. E clar că Ion minte. complement direct b predicat verbal. principală. condiţională. completivă directă 293. atributivă. cauzală. condiţională. Creangă). compl. subiectivă. compl. indirectă. directă. atributivă. subiectivă. subiectivă. compl. consecutivă. compl. compl. subiect 294. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. subiectivă. principală. compl. condiţională. a condiţională. compl. subiectivă. principală. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică. subiectivă. compl.Este ştiut un lucru: că Ion minte. complement direct c fără funcţie sintactică. directă. directă. compl. directă . directă. subiectivă. completivă directă. circ. completivă directă. subiectivă. subiectivă b apozitivă. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi.

. lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855). afecte si atitudini proprii omului modern de cultură. Subiectiv 3.. Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală. un ironist cu comportări nastratineşti. desigur.. apoi sentimentul timpului.. jovial. Streinu)...... nici prototipurile culte ale genului. un polifag homeric. Autobiografic c. Scriitori români b. Memorialistic b.. dar.. in Montandon. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe. având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă. o ipostază de confirmare a maturităţii... Vianu. a... din perspectiva lui Creangă. Figures du vieillir. scriindu-si Amintirile.... Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public.. ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V.. Zigu (1998). nedispreţuind băutura..... Scriitori români 4.. Şerban Cioculescu 2.. a unui auditoriu care asculta. ca specie.. Vianu.. Muguraş. George (1986)... al scurgerii lui ireversibile. Tudor (1970). Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c.. Plicuri si scrisori b. roman ..... ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c..... George Călinescu c.. Amintirile.. Călinescu.. “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase. Junimea si junimismul 5... primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”. Manea. înceata însumare a impresiilor vieţii. . Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă. În opinia lui .. a. Considerată. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi... decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”. un pedagog empiric extraordinar. Norman (2004).. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă.. Amintirea devine.SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1. Constantinescu.. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările... se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor.... "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă".. Alexandru Piru b.. Tudor (1970).. a... având mereu o parimie pe limba.” Aprecierea critică ii aparţine lui: a.. de a prezenta etapele unei formaţii. fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea. al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri. ca şi accentul pus pe tradiţie. Alain (2005). Ornea. un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice....... femeia care nu-i respectă. al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui..

hai! hai....Ei. Dialog b.. a....... zise Ochilă. numele proprii ale personajelor 6.. nepoate! Ia. nu i-aş trece pe dinainte. ce mai zici? .. În fragmentul următor folosirea ..". limbaj popular c. prin oralitatea stilului. când aş avea eu o slugă ca aceasta... mai. "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a. In următoarele texte. Repetiţii c.. a se ameţi)..."... "hatârul" (plăcerea). adresări directe 9. se face spânul până jos praf şi pulbere.. dându-i drumul de-acolo. interogaţii.Ce sa zic.... În următoarele texte....: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit)..În fragmentele următoare: ". adresări directe 8.D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui .Ia lăsaţi. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. fără digresiuni sau descrieri suplimentare. Repetiţii c.. moşule.. zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi.... prin dialogul dramatizat. hai! in zori de ziua ajung la palat" ".... ia!" "Ei. [] . Păsărilă.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. regionalisme: b. "o lua în porneală" (se ducea la păscut )... Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii... unul de o mână şi altul de cealaltă..căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele. a. exprimării populare c.. dativului etic b.Mai....... clipocind mereu din gene... exprimării colocviale 7.. "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ). "farmazoana" (vrăjitoare... "a se chiurchiului" (a se chercheli. In următoarele texte... a. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap.." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la .... prin umorul debordant realizat cu jovialitate. exclamaţii.... daca vrei să rămâi fără cap".. Luminate împărate.. si hai... "Atunci spânul zice îngâmfat: . "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ). data mai ales de erudiţia sa paremiologică.: .zise spânul ... "arzuliu" (fierbinte).: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei.. interjecţii b. cuvinte si expresii populare.. şireată). mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.Parca v-a ieşit un sfânt din gura.... .. zise atunci Flămânzilă.. iacată-o-i. apoi? Lasă-te în sama lor.

din sat de la Chitilă. nepot de sora lui Pândilă.. văr primare cu Chiorilă.. "Voinic tânăr. "de voie de nevoie".". adresare directă.. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii".... Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. zise Setilă... versuri populare sau fraze ritmate b./ înainte/ Şi la război/ înapoi. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. cât poate el suferi".. În următoarele texte. adresări directe. "toate ca toate". cine nu...... ce n-am avut. repetiţii. peste drum de Nimerilă. că dacă are de gând a ne ospăta... a.". formule specifice oralităţii c. doamne...... "vorba unei babe". vorbe de duh c.. adresare directă. dativul etic 10. "frica păzeşte bostănăria".. "aş ruga pe luminarea sa.. a.. "La plăcinte. În următoarele texte. mucalită. cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a. dativul etic 11. regionalisme: b.. "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta.. diminutive.. repetiţii.. dativul etic 12....: .. adresări directe.. frate cu Orbilă."... Cuvinte şi expresii populare.. pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala". ci-i după cum vrea Domnul". repetiţii.. "Doar unu-i împăratul Roş.. apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala..... după cum s-a hotărât. şiretenia frazei b. nici carne moale". adresare directă... "Cine poate oase roade... ca belele curg gârlă".. "Vorba ceea: Dă-mi. căruia îi lăsa gura apa. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. proverbe şi zicători b. vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită. formule specifice oralităţii c... ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică... diminutive. exprimarea poznaşă... combinaţii neaşteptate de cuvinte 13.... "Nu-i după cum gândeşte omul. adresări directe. atunci oi mai vedea eu"./ Să mă mier ce m-a găsit" a.... că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva. "vorba cântecului"... Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. formule specifice oralităţii c. ori din târg de la Să-1-caţi.. "omul sfinţeşte locul". diminutive....: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi"...: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă. fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică.... megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi. a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi". "Mă.: "Capul de-ar fi sănătos. "vorba ceea".. "Să nu dea Dumnezeu omului...

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

..... El spune că „industria română e admirabilă........ în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”... „Nenea Niţă a scos iar pungociul. Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică..Pentru posteritate..... Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare.... Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în ... Caragiale însuşi nota în proza ...... ..... despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis.. Prelegere populară 27. s-a găsit „un pol vechi de aur”. nisifiele. dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca..Victoria Română” b... a cărui operă este recitită adesea... Nae Caţavencu.... Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător..... Justiţia română c.. În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în . O scrisoare pierdută b.. personajul din . Jertfe patriotice b.. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând. a.. caracterizată de oscilări ale percepţiei.. Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar.. sfanţi. iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M. înfiinţată ulterior.... ca o mantra. Inspecţiune b.. Justiţia română c. e sublimă. Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900. a. Logica baroului 31... Logica baroului 30............... precum Banca Naţională. sfănţoaice..... a.” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”...... travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”............ La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur... în discursul electoral cel mai cunoscut. . i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari.. le-a socotit până la suma de 5 galbeni..... Despre cometă.. firfirici şi gologani.. D’ale carnavalului c....... Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29...: „Simt enorm şi văd monstruos”.. Nae Girimea.. a....... Grand Hôtel . deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară..care se pronunţă pentru „descentralizare”. În acest sens. D'ale carnavalului c.......

.... secundare. . de scutire de îndatoriri... de sporire de drepturi şi privilegii....... de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi. de moaşe..În .. Succesul . vor fi mulţi.. foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi. din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus.. tot degeaba spuse”. „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. „Scrisoare către Emil D. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă. Inspecţiune c....... autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi.... În textul intitulat .. ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale... Astfel..... 1907. Ultima emisiune 32... profesionale.. în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente. Şi din ce în ce... Câteva note b. a. fără omenie.... Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a.. Fagure”– 19 septembrie 1909 b....... şcoala română. „Scrisoare către Emil D....Moftului român” c.. Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a.. Fagure”– 19 septembrie 1909 b. Din primăvară până-n toamnă. “Inspecţiune” 34. a.. fără caractere.. de popi... în egală măsură... Caragiale nota: „Toate şcoalele.. de muzică.. agricole. "Răsboiul b... de ieftină parvenire.. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c.. adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală. Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu. de alte arte. facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice.. de la cele populare până la universităţi – şcoale primare.... cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”. dar. utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare.Moftului român” c.... Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă.. “Inspecţiune” 33. şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari.. întrupându-le într-o operă. vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa. pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti.. Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani. “Albina româneasca” . comerciale..... devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni.

. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a. se face după caz învoială cu ridicata. 1880 – 1900 c. sunt următoarele A) TAXE: 1. Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3. un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată. Din foloasele tiparului 36. În opinia lui. aşa cum a crescut el. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe. Karkaleki 38. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi.. prin rectificarea sau. Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului. vedem impostura şi ticăloşia. 1905. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră.. 1902 – 1907 b. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale.. care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii. Fragmentul citat face parte din: a...1909 37.. Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte.. o sumă fixă.. când o privim în complexul ei de activitate. ci numai să ne răscroiască pe corp.. cum ziceţi dv. adică a cuvântării. poeţii 10 lei 2. la coada versului. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. nu-i cerem să ne deformeze corpul. auzim neghiobia. de fapt. a. Opinii libere b. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată.. altfel zis. Aşadar... în corpul versului 1 leu b.” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. . Unui tânăr poet b.35. indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate. Grămătici si măscărici c. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică.. şi zâmbim frumos. socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”. ca un ciudat teatru!” . adică la rimă. O invenţie mare c. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor.. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie . când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti. pentru repararea versurilor.. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent.. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate. haina rău croită. neînregimentat politic.

..... Fragmentul citat face parte din: a. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină. tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale.Moftul” şi politica b. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele... “1907.” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a. Moftul 41. progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă... Dumnezeu. redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă...... Fugărit şi plin de var. dar nici învinşi.. Seriozitatea. într-o enciclopedie a sufletului românesc... se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti.. . Răsboiul c. bine exploatate de o presă inteligentă.. demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc. Impertinent... să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”.. el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit. În mod amical. el îi „creşte”.... Moftul 40. aşa cum scrie Caragiale. Subminând viziunea înaripată a romantismului.. filosof. „Scrisoare către Emil D. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia.. Fagure”– 19 septembrie 1909 c.. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare.. atunci când află că tânărul este „redactor la ... Dl Goe.. „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof.. dar iai greşit la cap... a........ Din primăvară până în toamnă.. Ţal b. în care personajele nu sunt nici învingători.... c.. ci îşi motivează politicos pretenţiile. Vocea patriotului naţionale b. să nu crezi că spun mofturi.... legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens..„o sumă de împrejurări politice (.. folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are. constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip.. Câteva note” . Aghiuţă.. Karkaleki 39..).. o lume în care corupţia epidemică. nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”... nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”. Grămătici si măscărici c..... care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că..... fac totdeauna senzaţie”. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate. În viziunea lui Caragiale. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi. ca orice diavol. atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă. a. declasarea valorică. .este parabola istoriei tiparului. O invenţie mare b. spiritul onest nu au prea mare importanţă. autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei. luciditatea. care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”...”.... bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”.

. din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul. pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe. cunosc oraşul. Am să mă duc la Bucureşti... când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe.... în care.” a. O invenţie mare c.. în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii. căci pentru construirea lor.. alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune. considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic... de acum mai bine de un veac. Un pedagog de şcoală nouă 44... după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă. Bucureştiul lui Caragiale. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării.. puţine câte le avem.... pe bună dreptate. cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –. a.. De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în..... proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă... du-te-ntr-una săracă...: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii. Aşa se şi explică de ce.. învârtit bine........ Banul e scump. dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe.. nevoite să supravieţuiască.. „Ştii ce?.. du-te-ntr-o politie bogată.. singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil.. O invenţie mare c.”... Specificul acestui oraş este înfăţişat în. Un pedagog de şcoală nouă 43.. vienezii fanfara. Ironic. îi smulgi peste jumătate. Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti. n-a scăpat de acest jug.. Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in.....42.. ploeştenii politica.. (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere... obţinute prin prestaţii politice.. aduce peste sută la sută. – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a. Slăbiciune 45. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine. „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu........ poţi culege destul. era un orăşel pitoresc.... Politică şi cultură b. O invenţie mare c.... vorba veche: dacă eşti sărac. dacă eşti bogat....... Politică şi cultură b. Politică şi cultură b. din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură....” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? . unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale.. din ce scapă pântre degete altora. câte o patimă. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie.

. Kir Ianulea b.... Politică şi literatură b....... al minuturilor. dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”.. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri. În .. să te înţelegi aşa de mic. fiindcă.. al măslinelor. şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” .. Să te vezi...... îi dau când „cu bere”... Consumul de bere şi de băuturi spirtoase.. şi poate chiar acolo trecut cu vederea. eu sunt un ce... Din ce scriere face parte fragmentul citat? a.. la Mitropolie şi Cameră.... Mihai Eminescu.... Nu sunt vreun ambiţios.. Kir Ianulea b. cu „mastică prima”.. Politică şi literatură ...... rămasă fără bijuterii şi ceas.. căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”. localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor... în masa omenirii..... „Moşii”.. Fragmentele citate fac parte din: a. ca să-ţi citească discursuri. O invenţie mare c..reclamanta..... oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă......... într-o berărie populară.: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune. cârciumile.a.. preparate în grabă. Slăbiciune 46. Kir Ianulea b... Slăbiciune 48.... să intre în politică Caragiale aminteşte în .. Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă. Fragmentul următor face parte din.. juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”... pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie... la Universitate şi la Senat. Slăbiciune 47. cu perne de catifea încărcate cu decoraţii.. Justiţia română c.. când „cu vin”. Amicul X c. Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut........”.. dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”.despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos. dar retrasă a omului fără opţiuni politice. te vor opri la Academie.. a.. al mâncărurilor ieftine. bodegile. Slăbiciune 49. dar gândul acesta mă mâhneşte... la mine n-au venit. ca într-o vitrină de bazar oriental... vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine... eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei... al ţârilor... de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale. despre promiscuitate şi despre alcoolism.... de care aminteşte Ion Luca Caragiale în . la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei... mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele. Amicul X c. În lumea justiţiei româneşti. pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine.” a.

Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii. Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert.. Alexandru Condeescu c. “Deodată trece-o cugetare. şi abordează ideea poetică a credinţei. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe.. Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert. publicata la 1 septembrie 1879. Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare... Stefan Cazimir 51.. Barbu Cioculescu b. s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău.. Caragiale" este o lucrare scrisa de a.... Te duci.. Următoarele versuri fac parte din poezia ...L. Criticilor mei b. Următoarele versuri fac parte din poezia...... a. Pierdută vecinic pentru mine...b.. Următoarele versuri fac parte din poezia.. Moşii (Tablă de materii) 50. Atât de fragedă b.. . "Viaţa lui I.. publicată în decembrie 1883. Atât de fragedă c. Crăiasa din poveşti c. E umbra dulcilor dorinţi. a. Amicul X c... Freamăt de codru 53... Toate cer intrare-n lume. Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte. Mai am un singur dor 52.. Cer vestmintele vorbirii...

Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare.... Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici.. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din .. antonomaza/ Scrisoarea IV ..... c.“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina. Da-mi tinereţea mea.. Femeie!" fac parte din poezia eminesciană.. Înduratoare-asupra mea coboară.. redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci. a.. Răsai asupra mea..” se numeşte. cât eram de fericit Să mergem împreună. Marie!” a... Pajul Cupidon b.. Adio. Privirea ta de milă caldă. Când amintirile. 55... antifraza/ Epigonii c..... plină. Străin de toţi. antiteza/ Glossă b.. O. noi copii ai lumii mici. b....: a. colinde c.. Versurile: "Când degerând atâtea dăţi.. Colinde.. Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie... Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie... pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele. Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri. În veci alături să te am... Învierea 54.......

iamb/ basmului/ Luceafărul b.......... „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870)...Versurile fac parte din...... interogaţie/ Scrisoarea III b..... imprecaţie/ Scrisoarea III c...Versurile dezvoltă motivul romantic al..... Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele. 60..şi face parte din.......: a. dactil/ mitului/ Luceafărul 58. Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c......: a...şi face parte din.şi face parte din...: a...... Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni.... Un poem postum eminescian intitulat .......... troheu/ epopeii/ Luceafărul c........ inversiune/ Scrisoarea III 57.. ... vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.: a......... Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele.....: a.. vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59.........Versul preia formula introductivă a....... meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61....... Poezia eminesciana „O......56...........” se numeşte.. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b. parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62............ I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte.. Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte... satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c.. cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare...........: a... Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi..... elegie/ comuniunii dintre om şi natură b...... împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri.. Versul dezvoltă motivul romantic al .... atât de obişnuite în veacul său.. care dezvolta tema........ ramâi” este o.. „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o....... egloga/ iubirii c.. meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b.. monorima/ codrului/ Ce te legeni b. Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte.......... pe tema.........

Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. II.. În . p. Doña Sol 63. Despre o misterioasă scriere cifrată 64.. Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale. Anglist prin formaţia intelectuală.... Cărţile b.. 359) a.. Romancero español b. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. Furtună-i azi si linu-i glasul tău. s-atât de moale. aşa cum reiese şi din versurile postumei . care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian. Memento mori c. ediţie de Petru Creţia. 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare.. Cărţile b.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Prieten blând al sufletului meu.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. Cărţile şi noaptea c.a.. II. Povestea teiului c.. ş-atât de moale.... a. Jorge Luis Borges are o povestire. care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980... p. eu sunt copilul nefericitei secte .. colecţia Mari scriitori români. Şi eu. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”.. Atât de crud eşti tu. ediţie de Petru Creţia.: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale.. Furtună-i azi si linu-i glasul tău. Prieten blând al sufletului meu. vol..... colecţia Mari scriitori români..... 1978. 1978. înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare...... Icoana şi privaz 65.. vol... Atât de crud eşti tu.. William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu..

un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.. II... Luceafărul b.... Povestea magului călător în stele c. ediţie de Petru Creţia..... 1978.... Icoană si privaz b. procedeu care se numeşte hipotipoză..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească.. “Un luceafăr. Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ.. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” .. Un luceafăr c..... E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară.. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”.. Imnul creaţiunii b. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea.. Cărţile 67.” a. părul galben cade creţ... pădurea. vol. Iar la fată e bălaie. Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân.. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. Mahabbharata c.. vol... II. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”. p...Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian. colecţia Mari scriitori români.. muzica. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului. 1978. ediţie de Petru Creţia..Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte.475) a. Sakuntala 68. Următoarele versuri fac parte din poezia.. colecţia Mari scriitori români. Cărţile 66. p. Făt-frumos din tei . a. Povestea teiului c......... Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges.. amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul. În . 420) a.. Povestea teiului b. Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară..

.. posteritatea este încă şi mai dreaptă... neras să umbli. Următoarele versuri fac parte din poezia... Fiind băiet păduri cutreieram 71. “Şi el citea pe Robinson..” a... Următoarele versuri fac parte din poezia.. Copii eram noi amândoi c... -lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt.. De-or trece anii b. Sonet III 70.. Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare..... “Să tot torni la rime rele.. crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur. Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet. Neputând să te ajungă. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie. C-ai fost om cum sunt şi dânşii.. Măgulit e fiecare . Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure. Iată tot ce te aşteaptă. Nespălat. Mi-l povestea si mie... Numai poetul b. a.69... Poet c...... Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri. Nu slăvindu-te pe tine. biografia subţire. Cu dactile în galopuri. care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă... Ba să vezi.. La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”. „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel...

Satira III [Scrisoarea III] 72...... în găvăună?” a.... Povestea codrului b..... Următoarele versuri fac parte din poezia. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte. Călin (file din poveste) c. 242-243) a.. Povestea teiului . sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie..... ori în pod. unice amic şi ornic...Măi motane..Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Satira I [Scrisoarea I] b.. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă... Următoarele versuri fac parte din poezia.. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă.din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp. Rendez-vous i-a dat în sură.. surâzândă.. iar ca specie literară sunt un gazel... Versurile de mai sus fac parte din poezia ... C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”. zău! că-n el te-aş pune vornic... . Sun-un grier sub o grindă. Vino-ncoa să stăm de vorbă.... Cugetările sărmanului Dionis c. Adio b.” a.. S-a înţeles de mai nainte. .. De-ar fi-n lume-un sat de mâţe. p.. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. Bucureşti. Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă.. Cugetările sărmanului Dionis 73. 1884. “Toamna frunzele colindă. Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i. Să te vezi pe tine însăţi Visătoare.. Satira II [Scrisoarea II] c.

Scrisoarea III 76. Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral..... copilul mândru.... “El veni. Puse-o floare-atunci-n arcu-i. ca săgeţi...” a.... Kamadeva b.” a. sure. Călin (file din poveste) 75.. Kamadeva c. Următoarele versuri fac parte din poezia... iar în tolbă-i El păstrează.... Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază... luminoasă.. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’... Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”.74...Noaptea-i clară. Aripi are. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte. Pajul Cupidon b. cerurile-nşiră nori.În Câmpia Dunării. despre vremi apuse. Mă lovi cu ea în piept... Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: . cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Călărind pe-un papagal.. Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec . Următoarele versuri fac parte din poezia.. Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor. Egipetul c. Naltă zveltele lor trunchiuri. Undele visează spume. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept... Numai flori înveninate De la Gangele măreţ. “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină....

specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. în privinţa vieţii familiei Moromete. Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. Cărei viziuni artistice îi aparţine. locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. superioară. autoritară a tatălui . Ce semnifică. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. fundamental. sora lui Moromete c Botoghinã 80. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. proza lui M.77. favorabil viziunii asupra vietii.

Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86. izolarea si cãderea sa la pat. o mãsurã a vietii morale. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea . Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind.. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule.. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89. am avut totdeauna în fatã un model preexistent.”. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte. eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete. Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu.

de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau . prin constructia si destinul persoanjului principal. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. bãtrân si bolnav. sã plãteascã fonciirea. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. În romanul lui Marin Preda. În care dintre romanele lui M. Preda.91. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete. semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. rareori o valoare”. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. ludic. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. sã cumpere alti cai.

relatare cronologica. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. ludicul. L. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã. cazuistica c Fantasticul. dupã câteva imagini statice. În romanul Ion. tipologiile sociale si morale. La ce catedrã universitarã este numit. omniscienta. potrivit lui T. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. cu „hora satului”. mai întâi. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. analiza. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. instinctuale 104. Rebreanu începe. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. obiectivare. Vianu (Arta prozatorilor români).b Victor Petrini c Matilda 98. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. Rebreanu care. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia. Ce roman al lui L. Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului . antimimetismul 102.

În romanul Pãdurea spânzuratilor. monolog interior b relatarea la persoana I 111. stilului 3.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106. L. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. apãrut în 1920. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. cu zonele mai profunde ale istoriei. religiei. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C . În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. memoria involuntarã c relatarea succesivã. cronologicã a evenimentelor 107. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu. cu pitorescul etnografic 2. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. obiectiv. modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108.

în opinia lui Camil Petrescu. În romanul Patul lui Procust. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”.. sunt observate „posibilitãti de mare artistã”. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T.112. Ultima noapte de dragoste. datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. cum ar fi cel al Altei din Act venetian. 115. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. rolul fanteziei. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D.. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117. 113. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. Care este. într-un portret al doamnei T.. b exprimarea (directã) a sentimentelor. implicarea în relatare a naratorului. livrescul etc. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. ludicul. stilizat .

unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. ceea ce i s-a întâmplat în viatã. Ultima noapte de dragoste. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta). întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. Streinu c G. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit. sau chiar obiectelor neînsufletite. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. moartea”? a E. Lovinescu b Vl. întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121. întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. Fãrã ortografie. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). aici gelozia. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie. acolo ambitia. ceea ce a gândit. pasiunea. Călinescu . nunta. naşterea. lui si celor pe care i-a cunoscut. fãrã compozitie.”? a Ultima noapte de dragoste.119.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste.

în spiritul realismului clasic. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Într-o mărturie. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130. sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie. Lovinescu 126. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. simbolică pentru Ana. Care dintre următorii critici interbelici. singura martoră a momentelor respective. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă . Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”.125. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. Călinescu c E.

Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. În romanul Pădurea spânzuraţilor. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. locuri.) b discursul indirect liber 133. Care dintre cele două glasuri învinge. totodată. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . Atât în romanul Ion. Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie. personaje. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. Intitulate simbolic.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. E. trăiri interioare etc. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135. totodată. după căsătoria fiicei sale. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. întâmplări. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. punând. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134.

mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. spirit independent. Rebreanu sau M. contemplativ. adaptare la schimbările vieţii satului. la noile forme de câştig b inteligenţă. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. şi chiar cu cei din satul său. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat. gust pentru disimulare. Sadoveanu. Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu .138. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139. Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. bucurându-l pentru moment pe Niculae. familiale. morale). ironie. Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. spectacol 144. În comparaţie cu ţăranii lui L.

Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3.145.. războiul 5. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii. cu specifica-i ironie. volumul I. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii. Cui îi vorbeşte Moromete. În ce momente ale existenţei sale. obişnuind să vorbească singur. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2. de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae . despre facultăţile lui Victor Bălosu. iubirea 4. volumul I. Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui.. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari.

Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. ludic.151. ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic. aparţinând instanţei narative obiective 156. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. Călinescu b E. volumul I. mai ales. de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. Lovinescu c Camil Petrescu . prin construcţia şi destinul personajului principal. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. comentariu naratorial de subsol) c una. ca expresie a unui artificiu compoziţional. corespondenţă. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu). această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal.

În care dintre scrisorile doamnei T. în notele de subsol 159. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da. în ce parte a textului? a nu există această precizare b există. să „povestească net. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. fără compoziţie. pentru prima dată. în spiritul autenticităţii. lui şi celor pe care i-a cunoscut. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus. la întâmplare”? a pe doamna T.157. sau chiar obiectelor neînsufleţite. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163. fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic .? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul. personajul D. ceea ce a gândit. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. Fără ortografie. în Epilog II c există.

obsesia absolutului în iubire. b lui Fred Vasilescu c lui G. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166. la întâmplare. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare. b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167.. totul ca într-un proces-verbal. dramele de conştiinţă.164. b procurorul c Fred Vasilescu 169. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. justiţie etc. după moartea acestuia? a doamna T. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T.”? a doamnei T. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net. Ladima 170. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168.D. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică.

Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: . Ce critic a spus despre M. 1897. când publică patru volume c. Zodia Cancerului 178. Mediul rural este înfăţişat de M. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a. Neamul Şoimăreştilor b. În ce roman M. Baltagul 177. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. 1905 179. sora Emiliei c doamna T. 1928. când debutează scriitorul b. Sadoveanu în: a. Mihai Ungheanu c. 1904. 1930 b.171. Nicoară Potcoavă c. Iorga „anul Sadoveanu”? a. C. 172. Care an a fost numit de N. Crâşma lui Moş Precu b. Ţara de dincolo de negură c. c Fred Vasilescu 173. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. când apare Hanul Ancuţei 175. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. 1929 c. Ciopraga b. G. Călinescu 176.

Nechifor b. care merge cu vitele la păşune b. Zodia cancerului. la plecarea pe urmele soţului. după părerea lui Perpessicius: a. de dragoste c. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. Vitoria. dintre care una se adevereşte: a. de un moldovean b. o aventură b. pe coordonatele mitului şi legendei c. Şoimii.a. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. Mitrea din romanul Baltagul este: a. plecat după nişte oi la Dorna. conform rânduielilor gospodăreşti. argat. din 1904 b. preot c. după datină 184. e chinuită de câteva întrebări. care are o încărcătură morală 181. cum o încredinţează vrăjitoarea satului. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. Romanul Nicoară Potcoavă. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. omul căruia Vitoria îi lasă. gospodăria 185. din 1953. poliţist b. ar putea zăbovi. tătarii b. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. Gheorghiţă c. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186. baba Maranda c. realist 183. grecii 187. de specific naţional b. din 1929 182. un act justiţiar. Romanul Baltagul este unul: a. leşii c. de boierul trădător Irimia Golia . grecul turcit care-l înjunghiase? a. pe fundalul unei existenţe pastorale. Creanga de aur. Daniil 180. ca un bărbat ce se află. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. din 1933 c. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. este o reluare a romanului: a. cu lăutari şi cu petreceri b. o încăpăţânare pentru răzbunare c.

câinele 194. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. 1967 b. Eugen Simion c. virgulele cântă şi ele. Sadoveanu a murit în: a. câinele. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. cu reverberaţii mitizante. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. Ce critic a afirmat. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. Paul Georgescu 190. priveliştile. Sadoveanu aparţine. Născut în 1880. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. noaptea. 1961 c. sămănătorismului. perioada celui de-al doilea război mondial b. simbolismului 191. creaţia lui Balzac c. Perpessicius b. Tudor Vianu b. În opera lui Sadoveanu. la începuturile istoriei noastre . Opera lui Sadoveanu descinde din: a. figurile sunt puse pe portativ. ceaţa. ceaţa c. la Paşcani. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a. ca orientare estetică: a. devin personaje apele. G. toate acordate… În ea „toate gândurile. în genere. Evul Mediu c. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. asemenea stepei. apele b. realismului critic b. poporanismului.188. Tudor Vianu c. Călinescu 189. vântul. justiţiar. mitologie 193. mistic şi iertător 195. Creangă şi eposul popular b. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. realismului socialist c. 1944 192. Vitoria Lipan este un personaj: a. şovăielnic b. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. Neculce.

Macedonschi b. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a. Oaie şi ai săi 202. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a. burghezi b. Domnul Trandafir 197. Turnu Măgurele 198. Tatăl lui Eugen Barbu era: a.R. 1957 203.F. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. Balonul este rotund c. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a. cenaclul Literatorul. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. o mahala bucureşteană 204. România literară c. 1962 c. Luceafărul 201. cenaclul Sburătorul. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. al lui Al. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. În drum spre Hârlău b. muncitori. Gloaba b. moşier c. oraşul Galaţi b. Galaţi b. lumpen proletari . Cercul literar de la Sibiu 200.196. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a. tâmplar la C. apărut în 1928. poliţişti c. Băile Herculane c. 1955 b. Tânărul scriitor b. Iapa lui Vodă c. deschide seria capodoperelor sadoveniene. al lui Eugen Lovinescu c. Romanul Groapa a apărut în anul: a. Bucureşti c. ofiţer de jandarmi b. 199.

Marin Preda c. Facerea lumii c. dicteului automat 211. Personajele romanului Groapa sunt oameni: a. Principele b. Principele b. tramvaist c. Geo Bogza 212.M. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. însinguraţi c. un boem c. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. un îmburghezit b. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. un luptător sindicalist 208. prozatorul şi dramaturgul G. necăjiţi. realismului socialist b. Săptămâna nebunilor 213. religioşi b. În romanul Groapa autorul prezintă: a. obiectiv-balzaciană c. cruzi. blânzi şi făcători de bine 206. cârciumar b. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. viaţa politică c. morali. viaţa tineretului sportiv 207. lumea hoţilor b. Groapa c. neologismelor c. pe care a descris-o în romanul: a. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. arhaismelor şi a termenilor argotici b. Groapa 210.205. Zamfirescu b. poliţist 209. barbarismelor .

Calea Griviţei. o idee filozofică b. Hordou c. realistă. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. Poemele luminii 219. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. o poezie de dragoste c. mistică c. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. patimă critică b. naturaleţe firească. cu oameni luminoşi şi generoşi b. ca despre ceva familiar. un pastel b. 1929 b.214. iubirea c. natura . cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. Lancrăm 218. hoţi zdrenţăroşi c. sesizându-i poezia amară 215. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. La curţile dorului c. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. cârciuma 217. o elegie pe tema morţii 222. 1919 221. foarte bine cunoscut c. Cuţarida c. Răşinari b. intelectual. Paşii profetului b. sănătos moral. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. panteistică b. 1921 c. înţelegere. beţi şi răi”. concret-realistă 220. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. Prin amintirile personajului Grigore. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a.

Al. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a. Noi şi pământul 227. A. prozodia clasică. Izvorul nopţii b. poezia cu formă fixă 226. o concepţie filozofică 228. Vreau să joc c. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. Lumina b. Linişte c. Noi şi pământul c. ochii ei negri. Philippide c. Fiorul 225. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. G. Vladimir Streinu 230.223. Nichifor Crainic 229. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a. versul liber c. Mi-aştept amurgul . Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. o mărturisire etică b. Călinescu b. tradiţională b. Vreau să joc b. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a. Tudor Vianu c. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. o Artă poetică. Din părul tău c. Din părul tău 224. Gorunul b. în fiecare lucru. Tudor Arghezi b. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. În ce poezie blagiană chipul iubitei. Sentimentul tulburător al morţii.

cu ritmuri interioare b. cioban c. romantic c. cu talent de mare prozator. în 1881 c. preot 237.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. declarativ optimist b. Ion Chinezul. Lirismul lui Lucian Blaga este: a. Lancrăm. Ce istoric literar evocă magistral. satul natal al lui Octavian Goga? a. orientându-se spre: a. dublat de un suport filozofic c. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a.231. Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. Sibiu b. Răşinari. ţăran b. melancolic-pesimist 233. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. verslibrism. Hordou. exploziv. Blaj c. în 1866 b. Nicolae Iorga. Octavian Goga s-a născut la: a. Braşov . Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice. G. în „Gând românesc” b. esenţial reflexiv. în 1895 235. poezie cu formă fixă c. Călinescu. expresionist 234. clasic b. în „Istoria literaturii române” 236. versuri ascunse în proză 232.

„Tribuna literară” de la Sibiu 240. Goga a avut loc cu volumul: a. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent. începând cu anul 1900 în: a. „Revista ilustrată”. Ilarie Chendi c. „Poezii” c. tinere amic. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. că poţi deveni mare”? a. O. Debutul editorial al lui O. „Ne cheamă pământul” b. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. cu redacţia la Reteag b. cultivează-l cu diligenţă. Goga îşi face studiile universitare. la Academia Română: a. Nicolae Iorga b. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc . În ce revistă i se răspunde lui O. Titu Maiorescu 243. Paris c.238. Budapesta 242. „Familia” lui Iosif Vulcan. cu redacţia la Oradea c. Berlin b. „Viaţa românească” de la Iaşi b. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. „Din larg” 241. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut.

gândirist 246. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. G. Vasile Goldiş. Goga este: a. „Aşteptare” b. La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. o artă poetică 249. Poezia „Rugăciune” de O. Eugen Lovinescu c. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? . „De la noi” 244. Cine l-a numit prima dată pe O. Nichifor Crainic c. Călinescu 245. idilic c. o operă religioasă b. aşteptând un viitor mai bun 247.Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. protestatar b. revoluţionar. profesorul său de la Braşov 248. Titu Maiorescu b. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c. avangardist c.Poetul Octavian Goga a fost: a. sămănătorist b. Lucian Blaga b. „Plugarii” c.

„Apostolul” b. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. Satul din poezia lui O. mitic. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. Noţiunea de soartă. „Dăscăliţa”. „Casa noastră” c. plugari c. ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. complexe şi variate. „Poezii” c. anistoric 252. „Bătrâni” b. „Apostolul” 251. ostaşi 250. folclorul b. George Coşbuc . Din ce volum de versuri al lui O. poezia neoromantică-sămănătoristă 255. „Clăcaşii”? a. are interferenţe vizibile cu: a.a. în general. social şi istoric c. naţională şi tradiţională în conţinut. Sub raportul structurii prozodice şi. în înţelesurile ei multiple. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. „Dascălul” c. poezia simbolistă c. precum la Blaga b. îl apropie pe poet mai mult de: a. „De demult” 254. sat-personaj moral. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. clăcaşi b. al mijloacelor formale. În ce poezie evocă O. Goga. „Din larg” 253. Goga este unul: a. „Ne cheamă pământul” b. poezia lui O.

1946 261. numai un locaş de închinăciune b. salvator 259. 1916 b. „Plumb” c.O. „Dăscăliţa” 258. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul. Poezia bacoviană exprimă: a. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. viaţa oraşelor tentaculare b. Mihai Eminescu c. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c. şi una şi alta 257. „Scântei galbene” b. se produce numai spre: a.b. Iosif 256. inclusiv a lui O. sau şi spre un viitor mesianic. Volumul „Plumb” de G. St. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie . Goga. trecutul legendar b. Bacovia a fost: a. Volumul de debut al lui G. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. „Dascălul” b. 1936 c. „Apostolul” c. Biserica – în viziunea lui O. „Stanţe burgheze” 260. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. în viziuni semănătoriste c. Bacovia a apărut în anul: a. Goga – este: a. un trecut idilic.

universul rural 262. Vasile Voiculescu b. G.” sunt scrise de: a. Versurile: „Copacii albi. Vasiliu b. cezură b.c. copacii negri. pentru „case ce stau în dărâmare”. Bacovia 266. G. repetiţie c. Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. În parc regretele plâng iar. Demostene Botez c. copacii negri. Theodorescu c. Botez 263. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. Bacovia 264. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Ion Minulescu b. Aud materia plângând…”? . mansarde igrasioase: a. E ploaie de plumb. Ştefan Petică c.

Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute. „Bucăţi de noapte” b. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. „Lacustră” c. pe 22 mai 1957 b. pe 22 iunie 1956 271. „muncitor al visului” c. Bacovia în poezia „Amurg”? a. Traian Demetrescu c. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu. Al. Iacobescu 270. Bacovia a murit la: a. Bacovia s-a declarat un: a. Ion Minulescu b. „Scântei galbene” c. Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. Bucureşti. „Nervi de toamnă” b. „Nervi de primăvară” 269. „Plouă” 268. Bacău. pe 5 iunie 1959 c. „Epitaf” b. G. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a.a. Plumb” 267. Un solitar. „Baladă” c. poet înnăscut . Iaşi. proletar intelectual b.

Cine a afirmat despre T. negrul 273. în planul spaţiului: a. După propria mărturisire a lui G. Macedonski b. în planul timpului. G.272. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. Eugen Simion c. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului. Arghezi c. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. Blaga 275. T. Al. albastrul b. G. T. „Decor”? 276. simbolist b. Mihai Ralea b. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. Ce mare poet a afirmat că G. Cine a afirmat. sămănătorist 274. Vianu c. Călinescu b. galbenul c. „Lacustră” c. şi pe a pustiului. suprarealist c. „Amurg de toamnă” b. Şerban Cioculescu . Bacovia a fost un poet: a. printre primii. L.

G. T. „Liga ortodoxă” c. Arghezi: „acesta. Arghezi: . Arghezi au apărut în revista: a. Coşbuc b. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. „Literatorul” b. „Graiul nopţii” 284. Despre cine scria T. Primele poezii ale lui T. „Chemarea” c. joc de vorbe goale. „Creion” b. Arghezi este intitulat: a. „Vieaţa nouă” c.278. „Bilete de papagal” 283. Principala revistă de autor condusă de T. Arghezi se numeşte: a. Macedonski 282. 1905 279. Titu Maiorescu c. „Cântare omului” 280. 1927 b. „Flori de mucigai” c. 1932 c. Arghezi a debutat în volum în anul: a. In care poezie îndemna T. Al. „Literatorul” b. „Convorbiri literare” 281. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. Volumul de debut al lui T. Suntem singuri. Strofa: „Vino. „Cuvinte potrivite” b.

cu grijă tăcută. „Despărţire” 288. dintre toţi. Cocea c. gingaş cumpănită. Să nu-i călcaţi nici umbra. Arghezi. că n-a apărut niciodată. „Bilete de papagal” c. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. „Tâlharul” c. Cine a scris despre T. „Inscripţie pe amfora lui” b. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. G. „Cugetul românesc” b. „Inscripţie pe un pahar” c. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie.„Păşiţi încet. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. „Lumea” 289. „Inscripţie pe un portret” 285.D. nici florile de tei. Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara. „Vodă-Ţepeş” b. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a. feţii mei. când să-njure”? a. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. Călinescu b. cinste cui te-a scris! Incet gândită. . Cum se numeşte revista scoasă de T. Macedonski 286. nici la furnici”? a. „Testament” c. „Chinezul interimar” b. Al. N. Cel mai chemat s-aline. „Baroane” 287.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. dezbatere filozofică abstractă c. „Cenuşa visărilor” c. poezia românească a continuat să se dezvolte: . Arghezi c. monolog-povestire în faţa copiilor b.a. să cate” fac parte din poezia: a. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. Al. G. Macedonski 307. In ce poezie. Vladimir Streinu c. Ion Barbu b. „Chemare” b. poetul T. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. totuşi. dogme religioase 308. T. „Rugă de vecernie” 310. năpădit de „a toate frământare”. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX. Pompiliu Constantinescu b. „Intoarcerea în ţărână” c. străin. Părinte. „Lumină lină” 309. „Psalmistul” b. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. măcar de îndoială”? a. Călinescu 306.

a. sub imitaţia modelor trecătoare . pe teren propriu. sub presiunea influenţelor străine c. în sincronie cu modernitatea europeană b.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->