SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

hodoronc tronc. Enunţul Vizavi de acest subiect. haida-de. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34.b) Copie de pe original c) Ambele 30. tura vura 31. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da . Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37. Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. hodoronc-tronc. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. haidade. tura-vura b) aoleo. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38.

Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou.b) nu 41. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45. fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47.

a) tautologie b) truism c) pleonasm 51. Ion Gheţie. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli . dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56. ne-a vizitat o mulţime de rude.49. Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54. încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50. În enunţul De paşti. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53.

privind raporturile dintre variantele limbii. se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58. nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61.57. a) b) c) d) 62. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60. Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. c) După anul 1990. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64.

charisma. bomfaier. carisma. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. 70. angina. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. svastică. Ion Neculce. islaz b. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69. În anul 1780. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. bonfaier. I-am oferit flori sorei mele. anghina. datorate unor personalităţi precum Dosoftei. lexical şi morfologic c) lexical. angina.b) fonetic. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are. 71. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. bomfaier. Miron Costin. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. Ostatecii au fost eliberaţi. lexical. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. Anul 1780 delimitează. în opinia lui Ion Gheţie. RADET cere să se refacă calculele. islaz . sintactic şi morfologic d) fonetic. Dimitrie Cantemir. carisma. izlaz c. svastică. zvastică. morfologic şi sintactic 65. I-am oferit flori sorei medicale.

paradontoza. paleativ c. chirilic. milieu 76. comfort. micsandra b. glasvand. Anul Nou b. parodontoza. oprobriu. presedentie. wisky. mixandra 73. Anul Nou 75. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. asterix. Este corect: . misadă. presedintie. Ursa Mare. serviciu. Vincent van Gogh. Istambul. Vincent Van Gogh. serviciu. maiou b. oprobriu. chintal. sangvin. maieu 79. whisky. micsandră. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. ierbivor c. cercevea. prerie. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. minion c. milieu c. ketch-up. escroc. giuvaier. erbivor b. excroc. disident. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Ursa-Mare. confort. chirilic. micsandra c. quintal. giuvaer. asterisc. escroc. chintal. excavator. cercevea. excavator. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. asterisc. prerie. micsandră. premisă. confort. whisky. Ursa mare. evul mediu. premiză. dizident. minion b. galzvand. giurgiuvea. Evul mediu. preerie. Istanbul. premisă. proroc. mesadă. erbivor 74. mesadă. maieu c. sanguin. glasvant. Vincent Van Gogh. proroc. paliativ b. chermesa.72. parodontoza. mixandră. sangvin. ketchup. ketchup. Anul nou c. Istanbul. service. oprobiu. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. paliativ 78. giuvaer. prooroc. disident. mileu b. mignon 77. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. chermeza. escavator. kirilic. chermeza. Evul Mediu. presidentie.

dizident. kisch. cherry brandy b. pioneza b. disertatie. sarmala. week-end 85. camping. luminescenţă/luminiscenţă. bliţ. a dezghioca b. judo. vax 83. magaziner. repercusiune. sarma. giudo. schisma 80. asaza. oblojeala. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . a decongestiona. aseaza. weekend b. ataseaza. blitz. sanda. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. kitsch. luminescenţă. vacs c. lugojan. grizonant. camping. schizma c. piuneza c. luminiscenţă. zig-zag 86. zigzag b. camping. afrodiziac. itinerar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. zilier. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. a descongestiona. atasaza. repercursiune. caramea. Este corect: a. Este corecta forma: a. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. bliţ. lugojean. concluziv. grisonant. grizonat. conclusive. a deconspira. vacs b. magazioner. dizertatie. itinerariu. kitchs. piuneza/pioneza 84. schisma b. a desghioca 82. asaza. sarma. afrodiziac. itinerariu. magazioner. oblojala. a descongestiona. conclusive. ziler. caramela. sanda. week-end c. ceribrendi 81. judo. aphrodisiac. repercusiune. a deconspira. dizident.a. caramela. a dezghioca c. zig-zag c. disident. sandala. disertatie. ataseaza. ziler. oblojeala. cherry-brandy c. a desconspira. lugojean.

votca 89. dicotomie-dihotomie. garafa. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. Primul Razboi Mondial. cangrena. Primul razboi mondial. distructibil. ambarcaţie-ambarcatiune. Institutul de Lingvistica. Facultatea de Drept. Declaratia universala a drepturilor omului c. basorelief. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. permisiepermisiune b. votca/vodca b. carafa. carafa. Institutul de lingvistica. garderob-garderoba 87. Catedra de Filologie.a. destructibil. bazorelief. misada. Facultatea de Drept. Institutul de Lingvistica. mesada. Facultatea de drept. gangrena. Primul Razboi Mondial. dioceza-dieceza. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. mesada. dictie-dictiune. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . Catedra de filologie. conversie-conversiune. Dictionarul explicativ al limbii romane. cangrena. Declaratia universala a drepturilor omului 88. Care este seria corecta: a. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. vodca c. profesie-profesiune. Catedra de filologie. acceptie-accepţiune. basorelief. Indicati seria corecta: a. creatie-creatiune. destructibil. concesie-concesiune. obligatieobligatiune c.

tomnatic b Brutto. delincvent. genuflexiune. viking c Plebiscit. motto. a frustra. pauperitate. zepelin 97. plenipotenţial. urcior. facsimil. viching . a dispera. zepelin b Seminariu. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. moto. faximil. delicvent. peremptoriu. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94. peremtoriu. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. wiking b Plebiscit. a inoportuna 96. a dispera. a despera. genoflexiune. transcendent. plenipotentiar. tomnatec c Brutto. a importuna b A adaugi. paupertate. delicvent. zeppelin c Seminariu. peremptoriu. transcendent. tomnatic 95. transcendent. a frustra. a frusta. ulcior. facsimil. ulcior. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93. plenipotenţiar. paupertate.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. genuflexiune. a importuna c A adaugi. motto.

98. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune . Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. nepotrivit 104. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic. Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101. Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103. impertinent. necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100.

a se intoarce inapoi. dar insa 106. liliac b Acţiona. Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti. Este un virtuos al pianului. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. lapsus momentan. L-au prins în flagrant 109. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru. perioada de timp. panaceu iluzoriu. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte. Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. vestigii din trecut. Este un virtuoz al pianului. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. Este un virtuoz al pianului. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte. altercatie verbala b A reveni din nou. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. aducţiune. acord c Acustică. Are o privire glaciala. arbitru. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. lihnit de foame. afină. A pătruns o fasciculă de lumină. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. Debitorul este insolvabil 110.105. afecţiune. aristocrat . Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata. A pătruns o fasciculă de lumină. A pătruns un fascicul de lumină. conducere manageriala. Are o privire glaciara. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. ascet. aerodrom. ortografie corecta 107. Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. Are o privire glaciala.

Marsul nuptial i-a impresionat 114. aflux-eflux. Industrie petrolieră.4 – antonime 116. asculta-ausculta. Industrie petroliferă. 2. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. parol c Weekend. cucoană 117. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant. 2 – antonime c 1. avion. 5. 3. şucar. Industrie petrolieră.4.5 – antonime b 1. mişto. arrivederci. mişto.4.se găseşte în toate cuvintele din seria: . Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. badijona. apendice 112. aulă-aură 113. opulenţă-paupertate. 3. madame b Darling. acupunctură. ciao. bonjour. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. 2. baie. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie. audit-auditare. temerar-intrepid. avar. Următoarele perechi de cuvinte: 1. alfabet b Ataşat.3.5 – sinonime. auster. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115. luxurios-libertin. baterie c August.2 – sinonime. 4.111. monşer. a soili. Prefixul de. fortuit-întâmplător sunt: a 1. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii.5 – sinonime. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat. solicitudineînţelegere. bonsoar.3.

islic.2. prelegere.4 b 1. curios. depuncta. mireasă.5 c 1.4. agorafobie. genocid.3 121. 4. prelungire. cinovnic. sfetnic. deochea.5 b 2. paronim.2. fruntas. temeteu 120. oghial. 2. poştaş. puştoaică c Veveriţă.calofilie. 5. desăvârşi. malgaş. decurge b Demers. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar. colegă. aragaz. palmaş. izvoraş 122. răspundere. înfricoşător. gâscan b Vulpoi. româncă 119. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna. 6. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. dejuna. cazarmament. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător.2. degrada. hulub c Cneaz. Sunt substantive compuse: 1.6. înşelător. 4. ceferist. deşira. sincronie. lupoaică.3.3. costarican. ameţit se află în seria: . laser. prinţesă. defunct c Dedulci. puşcaş b Faraş. teolog. 3. avion. jitnicer. 2. 5. deplânge 118. 3.3. prestaţie. pantece. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. studentă.a Destul. rost b Foale. Cuvintele mizantrop. ciobanaş c Golaş.7 c 1. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş.3. a 1. 7. a 3.5 123.

Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. conclusiv.a Inexorabil. filigran a patru b cinci c şase 127. baedeker. grizat b Infatigabil. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131. insidios. Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. specios. Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie . cuget. luxurios c Inextricabil. calcio-vecchio. inexorabil. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. mandarin. bazorelief. brizbiz. botez. Substantivele alint. grizat 125. paparazzo. chermeza. grizonat. blestem.

o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138.b c profuziune parcimonie 132. rustic c Agresiv 134. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136. Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. Următoarele perechi de cuvinte: 1. libertin/obscen 4. cu repeziciune. orbire c cataractă 137. impertinent/cuviincios 7. injurie/invectivă . fastuos/somptuos 5. insolit/obişnuit 6. cacofonie/eufonie 2. brutal. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133. concupiscent/luxurios 3. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc.

c) 1. 7 – paronime. b) socru. cool. 139. infatuare/modestie sunt: a) 2.3. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1.2.8 – sinonime.7 – antonime. antonime. cordial/afabil 2. 1.7.6 – antonime. 140.4.3.6.4.4.7 – sinonime. copyright.5.6. coleg. special/specios 7. b) 1. baby-sitter 143.6.2.6.6.5.4. c) 1.10 – antonime.2 – sinonime. 2.10 – antonime. deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1.8 – antonime. 3.8 – sinonime. 2. libertin/decent 6.5. 3.8 – sinonime. copil.8 – antonime. 1. 3. cumătru.9. tată. cuscru. cumnat.6 – antonime. horror b) board.5. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime. show-room.8 – sinonime.4. 6 – paronime.7 – paronime.4 – sinonime.6. infatuat/îngâmfat 3. c) neică.10 – antonime.5.7 – sinonime.2.3. bunică. bunic. 3. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat.9. cumnată.7.7. somptuos/simplu 4.5. intrepid/brav 5.5. b) 1. week-end. 6.4. shetland c) diseur.5 – antonime. taică. 3. .4 – sinonime. background.8.2.3.9. nepot. d) 1. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands.5. café-frappé. paronime: 1. 141. c) 2. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142.4. prieten.

b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. orgii. compatrioată. lignit. chibrit. c) aplauze. cotidiene. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. gură-cască. foame. amploarei. în variaţie liberă 150. cobai. gogoaşei. redactor-şef. monede. pepsi. pentru substantivele feminine: 1) filologă. confetti. baclava. orgăi. joi. c) nădejde. epidemioloagă. citrice. cataif. vineri. mamă-soacră. ridichiei. suveniruri. onomatopee. ghişee. ghişeu. cosmetice.144. foioase. haz. rachiu. lene. portavion. nugi. astrologă. c) itemuri. . pive. cioroi. paparazzo. măruntaie. ghişee. misse. viţa-de-vie. patriotă 2) filoloagă. sete. maree. torace. suveniruri. miezi. nobleţe. ninja. baci. redactor-şef. lapsus. esperanto. coacăză. piţigoi. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. foale. 145. sindrom. b) itemi. cearşaf. piper. aldămaş. cobai. infarct. pui. defileuri. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. pive. arici. capelmaistru. b) azalee. zigzag. papă-lapte. broker. pive. parai. miss. catrafuse. b) după-amiezei. missuri. monede. amplorii. crai. miss. mamă-soacră. 152. infarcte. ghilimele. nugi. compatrioată. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. cotidiene. seminar. gogoşii. papaia. seminare. sindromuri. 147. bluegeans. c) iele. addenda. chitară. cinste. ridichii. zacuştei. coate-goale. miss: a) itemi/itemuri/iteme. favorii. lady. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. cotidiane. moaşte. sindroame. podgorie. nevralgie. Sânziene. pedagoagă. infarcte. febră. zgârie-nori. infarcte. seminarii. ciocănitoare. defilee. b) admiratoare. nugale. ghişee. osanale. vogă. 149. favorii. monezi. defileu. izmă. zacuscăi. pronosport. tei sunt: a) defective de plural. espresso. moravuri. cioroi. căsoaie. zig-zag. seminarii. monedă. miez (de nucă). urdă. merinde. miezi/mieji. 151. b) ochelari. bun-gust. piuă. astroloagă. suvenire. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. nuga (sorturi). cotidian (ziar). b) mirodenie. 3) Ambele variante sunt corecte. suvenir. apendice. orhidee. speze. duzinii. plete. 146. codice. optimism. c) avocado. cuişoare. licurici. pedagogă. epidemiologă. 148. mieji. port-avion. prenume. Bermude. patrioată. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. defileuri. viţa de vie. ochi. Substantivele: vraci. duzinei. teamă. b) cuvânt înainte. hiat. sindroame.

10. cogeamite. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. gol puşcă. caramelă. mesadă. displayul. . binevoitor. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. 158. 155. 8. bleu-ul. display-ul. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. merlot-ul. Bruxellesul. verde-brotăcel. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. a) toate. b) happy-end-ul. 2. mileu. 3. c) adjectiv relativ. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. itinerariu. serviciu. b) salar. atotputernic.artistic. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ. site-ul. 6. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. nou-născut. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. 5. 156. merlotul. 4. cumsecade. c) adjectivală. milieu. b) superlativ absolut. 161. intermezzo-ul. dumnezeiesc. serviciu.153. itinerar. 7. intermezzoul. box-office-ul. site-ul. feedbackul. feedback-ul. Preda). gol-goluţ. Bruxelles-ul. ranch-ul. caramea. ranch-ul. 154. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. bleul. acquis-ul. misadă. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. 9. singur cuc. supărat foc. plin ochi. În enunţul: Este un om de excepţie. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. b) adverbială. muchie. muche. cultural. box-officeul. ditamai. c) nu pot avea grade de intensitate. acquisul.

tare de cap. în floarea vârstei. nimic. într-o ureche. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. 164. propice. hippy. b) dragii mame. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). 169. b) tenace. roz. atroce. niciunul. 170. gata. burduf de carte. rapace. comentariu in extenso. verzi şi uscate. de duzină. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni. Sa faci aşa cum ştii. 6. c) proteic. c) dragii mame. săracii fete. acord de facto.8. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. adâncii ape. 168. adâncii ape. lila. doldora. sexy. forfetar.5.3. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte. motrice. dibace. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. de nimic. săracei fete. oarecine. săracei fete. b) adverb. ceea ce. orbul găinilor. cuvântul subliniat este: a) adjectiv.6. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. cine. 163. cai verzi pe pereţi. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină. din topor. b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni. 166. adâncii ape. c) tot unul şi unul. nod în papură. În expresiile: discurs ex cathedra. c) altcineva. 3. În enunţul: El vine singur. fecundare in vitro. 9. bej. sadea. Aşa copii să tot fie pe lume (2). otova. b) de ispravă. de bună credinţă.b) 1. b) adjective formate prin conversiune.4.10. c) adverb . cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. topless. 8. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo.2. 162. b) adverb în toate situaţiile. 4. . niciuna. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri. ad-hoc. b) niscaiva. nimic. careva.2. c) 3. adjectiv . sărac cu duhul.1. 165. oricine. ceea ce. cu sânge rece. ce. 167.

Eminenţa Sa. sunt: a) în genitiv. c) cu verbe la toate persoanele. b) substantiv. frate. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu).c) Ele însele au avut mari neplăceri. 177. fără funcţie sinştactică 178. sunt: a) pronume posesive. 3. 4. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv. În enunţul: Care este opinia ta?. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. 174. dedesubtul lui. cazul N. . 2. 173. 171. Sanctitatea Sa. c) pronume personale. 4 în dativ. deasupra-mi. Le are cu fumatul. Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe. nume predicativ. Domnia Ta. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. este: a) substantiv. în juru-ţi. c) substantiv. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. împotriva mea. 3 în genitiv. 175. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect.3 în genitiv. 172. În construcţiile Ce să-i faci. b) 1. c) adjective pronominale posesive. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. Alteţa Sa. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui. b) pronume personale. b) locuţiuni pronominale de politeţe. cazul N. băiatul ei. b) pronume interogativ – nume predicativ. asta e! A luat-o la sănătoasa. c) 1. cazul V. 176. apoziţie. Acordul unui verb cu pronumele interogative care.2. 2 în acuzativ. cine. b) au valoare neutră. Excelenţa Sa. grădinile/copacii lor. dar brânza e pe bani.4 în dativ.

b) în cazul genitiv. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. În enunţul: Maşina este a copiilor. nici mai multe. c) adjectiv. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. funcţia sintactică de subiect. cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. b) cazul acuzativ. b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. 180. 183 . 187. c) cazul acuzativ. ligă. 5) Nu e niciun incult. dinastie. 181. brădet. b) neam. zmeuriş. juriu. Câte substantive defective de singular există în seria pui. c) cireadă. b) adverb. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. funcţia sintactică de complement direct. haită. moravuri. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. c) cazul nominativ.. În enunţul: A mers în galop kilometri. stol. . flotă. ca să asculte tot ce se spune. b) cazul acuzativ. 2) Nu am nicio legătură cu ei.. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. 186. duzină. recif. funcţia sintactică de complement indirect. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. funcţia sintactică de complement direct. 185. funcţia sintactică de nume predicativ. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat. 3) N-am nicio casă. (M. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. arinişte. vecinătate. c) Ambele construcţii sunt corecte. conştiinţă. funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp. niciun naiv. nici un coleg nu mi-a telefonat. 184. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv.179. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. harem. nici altul nu intenţionau să plece. brădet. 4) Nici unul.

La o întrebare nu am ştiut să răspund. adverbial. par. 4. plac. 192. Vinul se face din struguri. b) colectiv. multiplicativ. numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. L-a sunat de două ori sunt. beau. La concurs aleargă câte doi. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. 194. b) Poate repeta a zecea mia oară. M-a căutat o rudă din provincie. 190. rămân. 5 c) 2. 3. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. substantiv. distributiv. distributiv. c) De-i trece şi pe la noi. 6 b) 2. Am citit un studiu interesant. niciunul nu a luat cuvântul. 6 188. 4. că e bine ce faci. distributiv. zac. numeral crdinal 3. 191. În enunţurile: El se face că plouă. verbul subliniat este: a) predicativ. c) încap. substantiv. ţin. îndoitul sumei. În enunţurile: l. profit înzecit. prevăd. 3. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. c) Ambele variante în variaţie liberă. colectiv. 2. Un frate al meu e doctor. b) copulativ. adverbial. Cum se face că n-ai aflat până acum?. Pornind de la forma de prezent a indicativului. tac. adjectiv. umplu. am. adjectiv. A avut un profit îndoit. b) articol nehotărât în toate enunţurile. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. în ordine: a) colectiv.6) Dintre cei prezenţi în sală. 4. adverbial. multiplicativ. c) colectiv. ne-om bucura foarte mult. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. 2. 189. altul este inginer. c) articol nehotărât în 1. . cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. 5. ţin. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. b) scad. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară. Îi place să facă din ţânţar armăsar. adjectiv nehotărât 4 . 193. d) văd. b) adverb. fac.

b) complement direct. cheltuie-cheltuieşte. b) predicativ în toate enunţurile. 196.îndeplinesc. (eu) învii. c) subiect. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. c) copulativ 1. piei!. complement circumstanţial condiţional. Verbele a rămâne. înseamnă-însemnează. d) copulative. impersonale. pieri!. complement circumstanţial de mod. în ordine. învârte-învârteşte. să şovăie. 2. a deferi. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. b) Ei or să meargă împreună cu noi. (eu) învii/înviez. să şovăiască. 200. a diverge. a rage. chinuie-chinuieşte. nu fi!. c) ghici!. c) a transcende. să curăţe. a converge. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. În enunţurile: 1. b) predicative. 5. a concede. înfiripă-înfiripează. şchioapătă-şchiopătează. tranzitive. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. datorează-datoreşte. (eu) enumer. 2. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. predicativ 1. verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. personale. pronume personal. predicativ 3. a deveni. dăinuie-dăinuieşte. d) copulativ în toate enunţurile. 199. (eu) enumăr. 201. a desfide. 132. N-am ajuns trenul. pronume personal. c) verb predicativ. 5. b) verb copulativ. valoare neutră. c) intranzitive. să cureţe. 5. c) îndrumă-îndrumează. pot fi: a) predicative.195. a uzita. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. pronume personal. (eu) înviez. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . mântuie-mântuieşte. folosite la indicativ prezent. complement circumstanţial condiţional. nu fii!. 198. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. Am ajuns prea devreme. funcţia sintactică de: a) subiect. b) a eradica. 3. impersonale. 4. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. 3. intranzitive. a consterna. piei! să şovăie. 197. a concede. a se înnopta. nu fi! . învârteînvârteşte. pronume personal. să curăţe. pronume personal. 4. b) ignoră-ignorează. b) ghiceşte!.

3.6. adânc. 5. adverb. substantiv. b) adverbe în toate enunţurile. cuc.202. 4. conjuncţie coordonatoare 2. 204. 205. c) 1. de azi pe mâine. c) adjectiv pronominal. 4. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. deschis. 3. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma. Precizaţi valoarea morfologică. d) adverbe 1. 207. Iar ai venit la noi? 2. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. corabie. cheie. c) 1. te miri ce. d) contra. substantiv. adverb. 5. iar alţii la cinema.5. lulea. glonţ. relativ 4. una. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. c) adverb. pe de rost. b) 2. conjuncţie coordonatoare 3. 4. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. pron. 206. c) adverbe 1. eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ. 8. d) 1. b) adverb. valoare adverbială: a) clar. 8. 5. cât. ceas.4. a) 1. 9. Se dau enunţurile:1. Unii ne-am dus la teatru. 8. adverb. c) strună. din răsputeri. b) conjuncţie. în ordine. 9. 8. şi. adjectiv. Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. 5) a băga pe cineva sub covată. frumos. 9. covrig. 6. de ispravă. 4. 2. . 203. 5. din joi în Paşti. un du-te-vino. 2) a-şi face de cap. 3) a se lua în coarne cu cineva. în funcţie de context. a) 1. 7. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. problemă. 5. 3. 6) a-i face cuiva figura. 7. b) prost. 4) a trage cuiva un perdaf. pronume nehotărât. 3. buştean. criţă. adverb. 2. 4. cine ştie ce. 3.3. ce. puşcă. ca pe Tatăl nostru. d) adjectiv pronominal.4. b) 2. 2.

peste drum de. chit că. 6. dedesubtul. 2 – locuţiune conjuncţională. 2. 6. conform. . c) de fapt. datorită. în dosul. de: a) substantiv. b) prepoziţie cu genitivul. 3. b) are funcţie sintactică de subiect. O să apară în câteva minute. 214. b) pe deasupra. O veni. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii.208. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. graţie. prepoziţie. în pofida. 209. în caz de. împotriva. adverb. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. c) 2. “Cine a face altă dată ca mine. înaintea. 6. în jos. 3 – locuţiune adverbială. 4. c) nu are funcţie sintactică. că e bine! 4. 211. 3. potrivit. În enunţul: Iacă. 3. paşă. ce fel de. Dă-i înainte. în caz de. măcar de. împreună cu. prepoziţie. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1. 4. pronume. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. măcar de. Toţi au fost contra. înaintea. Locuţiunile: 1. înăuntrul. conform. d) 1. n-o veni. deasupra. adverb. c) prepoziţie cu genitivul. 213. 4 – locuţiune adjectivală. 4. în vederea. 2. dativul şi contrar. 5. ăsta mi-e norocul!. asupra. împotriva. “Voi merge. în legătură cu. mulţumită. 210. 6. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. d) de vreme ce. alături de. 212. 2. b) locuţiune interjecţională. în ordine. în urma. b) 2. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc). Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. Vara de vine va fi secetoasă. 3. 5. prepoziţie. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. înăuntrul. în afară de. 5. 5. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. în susul. a) 1. vom vedea. peste drum de. ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3.

Se dau enunţurile: 1. d) locuţiunile prepoziţionale. 215. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale. 147. ca şi fiica mea. predicative în 3. 3. 2. nume predicativ. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. 2. nume predicativ. b) Atât eu. b) adjectivele pronominale relative. suntem gata de plecare. 4) A ajuns singur. c) nu are funcţie sintactică.b) 1 – locuţiune conjuncţională. Îmi pari cam trist. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. 4. După cele întâmplate. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. nume predicativ. 6. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. 5. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. c) subiect. b) complement direct. complement circumstanţial de mod. 2 – locuţiune prepoziţională. 3 – locuţiune prepoziţională. Tânărul nu pare ce este. 4 – locuţiune adverbială. 218. nume predicativ. cât şi fiica mea. nume predicativ. 219. Îmi pare că te ştiu de undeva. predicative în 4. 2 – locuţiune conjuncţională. complement circumstanţial de mod. nume predicativ. 2. 4 – locuţiune adjectivală. 2) Vrea să se facă actor. părea că totul e în ordine. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal . 6. c) Atât eu. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. 5. 6. c) copulativ în 1. 217. c) 1 – locuţiune prepoziţională. complement circumstanţial de mod. 3 – locuţiune prepoziţională. suntem gata de plecare. 3. cât şi fiica mea. b) nume predicativ. 5. a) subiect. b) copulativ în 1. 216. suntem gata de plecare. 4.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi. menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M.tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225. elementul predicativ suplimentar (EPS). a predicat verbal b predicat nominal 224. Identificaţi din text numai subiectele (S). Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. predicatele (P). A rămas cerul fierbinte şi gol” (N.220. atributele (A). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M. predicatele (P). menţionând numărul şi felul lor: . Arghezi) a 1S + 1S (inclus . Identificaţi din text numai subiectul (S). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. Eminescu) a nume predicativ b subiect 221. Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. (T.

a 1S + 1P + 5 A adj. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. + 2 A subst. menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). + 1 A adv. predicatele (P). + 3 A verbale + 1 EPS 231. genitival 228. genitival + 1 A adv. + 0 EPS 229. în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M.Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P).„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. + 1 A pron. aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. atributele (A). prep. atributele (A). menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s. + 2 A subst. predicatele (P). Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV . menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. lăcaş de linişte şi de reculegere. (M. Identificaţi din text numai subiectele (S). + 1 EPS b 2 A adj. + 1 A pron. predicatele (P). plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. prep. + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. Identificaţi din text numai subiectele (S). b 2S + 2 PV + 3 A s. mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N.prep. Identificaţi din text numai subiectele (S). Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). + 1 A subst. apoz. Hogaş) a 2 A adj. Ibrăileanu). I. + 1 A s. + 1 A pron. prep. 230. menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru.

englezii pragmatici. Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . cu barba scurta si tepoasa” (M. germanii idealişti. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. subiective (SB). maică-sa. Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. e că orice om care munceşte este supus greşelii. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. bun o să fie” (I. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). / De stau apele in vale”. Al. a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235. ruşii mistici şi orientalii fatalişti. indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. Călinescu). indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. Brătescu Voineşti). Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. Sadoveanu. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. indesat.232. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234.

predicativa. atribut pronominal c predicat verbal. subiectiva . Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut adjectival. cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. circumstantiala de mod. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. Slavici). Îmi place să ascult. predicativa d completiva directa. circumstantiala de mod. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. atribut pronominal 240. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. poate că mai ales de aceea. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. predicativa b subiectiva. predicativa c subiectiva. Eram sa pierd trenul. 241. Ana îmi părea prea tânără. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. Ramane cum am stabilit. predicativa. complement indirect b predicat verbal. atribut verbal. atribut pronominal genitival c atribut adjectival. Era sa pierd trenul. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival.238. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. prea aşezată. Norocu-i după cum şi-l face omul. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). subiectiva. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. atribut verbal. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. subiectiva. atribut pronominal genitival. subiect d cuvant fara functie sintactica. a completiva directa. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. circumstantiala de mod. a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. Prietena lui este ardeleanca. atribut pronominal genitival. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. atribut verbal. subiectiva. Indemnul de a pleca a fost ignorat. atribut pronominal genitival 242. Eram sa pierd trenul.

a) II. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului. c) e I. a) b I. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om. afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. a) d I. c) 247. b) II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246. nici o vietate. a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. b) II. b) c I. Călinescu) I. a) II.243. a) II.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. nimeni n-ar putea fi altfel…”. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . iar de gură şi mai mare. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. tot nu vei sosi la timp”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”. omul era cel mai activ dintre toţi”. Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. părintele Duhu…” (I.c complement circumstanţial de excepţie 249. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251.

În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă). / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. În enunţul: „Ai carte. a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . (G.254. Călinescu). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258. a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255. Eminescu). ai parte”. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257.

În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. ţi-am întins o mână prietenească”. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”. altceva n-a făcut”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266.c propoziţie circumstanţială de scop 260. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. mai era şi deşteaptă”. În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . propoziţia subordonată subliniată este:. că e soare. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263. eu. propoziţia subordonată subliniată este:. dimpotrivă. propoziţia subordonată subliniată este:. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. şi tot are pete” (Folclor). În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. În enunţul:„Soarele.

Popovici). George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum. moartă să fie.c.s + 1c. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268.i.m. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi. căzuseră” (T. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270. + 1c. + 1c.d + 1c. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor). predicative (PR). Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte.i. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A .l 271.p. a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272.c. Identificaţi din text numai predicatele (P). tensiunea şi groaza. + 1c. subiective (SB). indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că. Slavici). + 1e.d.m. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr. mai bine ar fi mai atent”.comp.267. menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte.c. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P).l b 1c. mlădioasă ca o creangă de alun” (M. Eminescu) a 1c.comp. ar scoate-o din pământ” (I. + 1c. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”.c.

+ 2e. a 1c.t.d.c. + 1c. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N. Blaga). a căror poale se pierd în valuri etern rebele.t.d.d.c. 274. etern spumegânde” (M. a 7 A adj.i. menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur.l.d. b 1c. Blaga). b 8 A adj. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. În enuntul “Vântul se oprise brusc. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L.c.c.d.d.m. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului.c. Eminescu). întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. + 1c. b 1c. + 1c.273.l.d. + 2c. de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L. + 1c. + c.c.c. + c.l. . Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă.c. + 1c. + 1c. Identificaţi din text numai atributele (A).instr. înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. În fraza “Iubind pe cineva. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte. + c.condit. cuvintele subliniate sunt: a c.c. a 1c. b c. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P).m. 278. 276.p. + c.l. + c. Rebreanu). + c.i. menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită. + 4 A subst. prepoz.m. + 4 A subst. a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277.c. + 1c. 279.c. menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L.t.c. Rebreanu).s. prepoz.c.m. a atribut verbal b atribut adjectival 275. + 1c. + 1c. + 1c. Iorga).c. cuvintele subliniate sunt.t. + 1c. + 1c.d. Rebreanu).i. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L.

În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281. În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si. predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat . a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. subst. a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. iesind din bisericã. Hogas). Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). subiective (SB). Creangã). cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. / De stau apele în vale” (Folclor). dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. subst. b complement circumstantial de loc 283. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. genit. îsi continuã de drum” (I. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C. 280.a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. Topârceanu). genit. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. e că orice om care munceşte este supus greşelii. de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. Preda).

de scop d principalã. cauzalã b principalã. completivã directã b conditionalã. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. atributivã b compl. completivã indirectã. predicativã 289. subiectivã d concesivã. să mă omori.b inclus c subînţeles 287. circ. subiectivã c concesivã. de mod. o rupe la fugă. conditionalã 290. circ. sunt următoarele: a mi-e. completivã directã. completivã directã. a cauzalã. de mod. completivã indirectã. habar n-am c e. circ. de mod. Alex a rămas cum îl stii. Habar n-am de bunica. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. indirectã. n-am băgat. de timp. atributivã 291. completivã directã. de timp. de loc. subiectivã 288. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. asa vei dormi. de scop c principalã. habar n-am 292. unde stie că am multă treabă. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. de mod c circ. n-am băgat. de mod b circ. circ. completivã directã. de scop. completivã directã. completivã indirectã. Cum îti asterni. Andrei s-a decis să plece. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. circ. a circ. circ. N-am băgat de seamă cadoul. n-am băgat de seamă. habar n-am b e sete.circ. a toate . predicativã d circ. atributivã c circ. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. a principalã. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. de mod. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: .

directă. compl. completivă directă 293. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. subiectivă. principală. principală. subiectivă. compl. atributivă. circ. subiectivă b apozitivă. condiţională. completivă directă. Se ştia că Ion minte. principală. indirectă. principală. compl. subiect 294. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. Creangă). directă . compl. directă. directă. compl. principală. directă. directă. subiectivă. subiectivă. principală. compl. compl. subiectivă. complement direct b predicat verbal. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică. condiţională. condiţională. subiectivă. completivă directă d predicativă. a condiţională. complement direct c fără funcţie sintactică. compl. subiectivă c subiectivă. subiectivă. compl. eu nu te opresc. subiectivă. directă c condiţională. consecutivă. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. completivă directă. compl. atributivă. cauzală. a apozitivă. directă. directă b condiţională. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. subiectivă. E clar că Ion minte. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine.Este ştiut un lucru: că Ion minte. de timp.

Manea. Amintirea devine... Norman (2004).. Constantinescu. ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V. Figures du vieillir.. o ipostază de confirmare a maturităţii. Şerban Cioculescu 2... in Montandon. fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea. roman . nici prototipurile culte ale genului.. afecte si atitudini proprii omului modern de cultură... Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală.. apoi sentimentul timpului. un polifag homeric. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. un ironist cu comportări nastratineşti... "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă". Călinescu.. având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă. dar.... se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor.. al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri.. Scriitori români 4... ..” Aprecierea critică ii aparţine lui: a. Amintirile. scriindu-si Amintirile.. George Călinescu c. ca specie. Tudor (1970). a. femeia care nu-i respectă.. Alain (2005)... al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui. a.... Autobiografic c. ca şi accentul pus pe tradiţie.. un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările. Memorialistic b.... Muguraş. Considerată. un pedagog empiric extraordinar. a.... de a prezenta etapele unei formaţii..SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1... George (1986)..... nedispreţuind băutura... Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public. un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice... jovial.. În opinia lui .. ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c.. Scriitori români b. Junimea si junimismul 5. primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”.. decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”. lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855)... Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă.. Streinu). având mereu o parimie pe limba. Vianu. “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase... a unui auditoriu care asculta.. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi. Tudor (1970).. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe... Zigu (1998).. înceata însumare a impresiilor vieţii.... Subiectiv 3.. Alexandru Piru b. Vianu. al scurgerii lui ireversibile. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă.. din perspectiva lui Creangă... desigur. Plicuri si scrisori b. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c. Ornea..

Ce sa zic. "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ). fără digresiuni sau descrieri suplimentare...: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit)..... dativului etic b... exclamaţii. nepoate! Ia... regionalisme: b.. prin dialogul dramatizat... zise Ochilă. când aş avea eu o slugă ca aceasta.. apoi? Lasă-te în sama lor.. si hai. Dialog b.. ...Ei..". In următoarele texte.. se face spânul până jos praf şi pulbere... [] ... mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. In următoarele texte.Ia lăsaţi. "o lua în porneală" (se ducea la păscut ).. Repetiţii c. data mai ales de erudiţia sa paremiologică. numele proprii ale personajelor 6. "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a. interogaţii. a se ameţi). zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi. iacată-o-i. nu i-aş trece pe dinainte... limbaj popular c. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la ...".În fragmentele următoare: ".: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei. "farmazoana" (vrăjitoare. "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ).. interjecţii b.. exprimării populare c. adresări directe 9. Păsărilă. a. În fragmentul următor folosirea .Mai.. În următoarele texte. "arzuliu" (fierbinte)...... Repetiţii c.D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui ..... Luminate împărate... dându-i drumul de-acolo. moşule.. ia!" "Ei.... prin oralitatea stilului.: ..Parca v-a ieşit un sfânt din gura.. "a se chiurchiului" (a se chercheli.. "hatârul" (plăcerea). hai! in zori de ziua ajung la palat" ". a.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.... daca vrei să rămâi fără cap". Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii... clipocind mereu din gene...zise spânul . unul de o mână şi altul de cealaltă....... zise atunci Flămânzilă. exprimării colocviale 7.. cuvinte si expresii populare.. mai. a... prin umorul debordant realizat cu jovialitate.. "Atunci spânul zice îngâmfat: . mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele.. adresări directe 8.... hai! hai.... ce mai zici? ... şireată).

.. adresare directă. atunci oi mai vedea eu"..: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă..... formule specifice oralităţii c. adresări directe.. fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică. nepot de sora lui Pândilă...". apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala. "aş ruga pe luminarea sa.. repetiţii. "de voie de nevoie". mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.... nici carne moale".... În următoarele texte. ori din târg de la Să-1-caţi.. "Să nu dea Dumnezeu omului. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. că dacă are de gând a ne ospăta...."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi". văr primare cu Chiorilă. "Cine poate oase roade.... "Doar unu-i împăratul Roş.: . ca belele curg gârlă". adresări directe.. versuri populare sau fraze ritmate b. exprimarea poznaşă........ diminutive. căruia îi lăsa gura apa./ Să mă mier ce m-a găsit" a. zise Setilă. "Voinic tânăr.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de..... "vorba unei babe". "omul sfinţeşte locul"./ înainte/ Şi la război/ înapoi. dativul etic 12.. "frica păzeşte bostănăria".. ci-i după cum vrea Domnul". după cum s-a hotărât. repetiţii.. "La plăcinte. adresare directă...... diminutive. ce n-am avut. cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a.". "Mă. a....: "Capul de-ar fi sănătos. a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi". combinaţii neaşteptate de cuvinte 13. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii". diminutive. repetiţii. formule specifice oralităţii c. doamne. cât poate el suferi".. formule specifice oralităţii c. a.... pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala"... megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi.". că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva.. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la... din sat de la Chitilă. cine nu..... "toate ca toate". "Nu-i după cum gândeşte omul.. ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică........ adresări directe. dativul etic 10. regionalisme: b. peste drum de Nimerilă... vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită. şiretenia frazei b. "vorba cântecului". mucalită. proverbe şi zicători b. "vorba ceea"... "Vorba ceea: Dă-mi...: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă. frate cu Orbilă. vorbe de duh c. "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta. Cuvinte şi expresii populare. adresare directă. În următoarele texte. dativul etic 11.

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

. ca o mantra... Caragiale însuşi nota în proza .... . a... în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”... Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare. i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari...... „Nenea Niţă a scos iar pungociul... Nae Caţavencu.. În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în .. Prelegere populară 27.. Nae Girimea........ Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în . Justiţia română c. Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător.. .. a cărui operă este recitită adesea... sfănţoaice. sfanţi.. D'ale carnavalului c.Victoria Română” b... în discursul electoral cel mai cunoscut.... a. deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară.. Inspecţiune b...... El spune că „industria română e admirabilă..... precum Banca Naţională...... Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29. Despre cometă.... Jertfe patriotice b.. D’ale carnavalului c........ În acest sens...care se pronunţă pentru „descentralizare”...: „Simt enorm şi văd monstruos”. Grand Hôtel ... s-a găsit „un pol vechi de aur”..... firfirici şi gologani..Pentru posteritate..... înfiinţată ulterior.” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”.. e sublimă.... Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900.. O scrisoare pierdută b. La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur.. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând...... travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”.... dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca. a... personajul din . Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar.. Logica baroului 30........ caracterizată de oscilări ale percepţiei..... Justiţia română c. iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M. le-a socotit până la suma de 5 galbeni. a. nisifiele.. despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis....... Logica baroului 31...... Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică.......

.Moftului român” c..Moftului român” c. dar. ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale.. Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani. „Scrisoare către Emil D.. Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu.. şcoala română. de moaşe.. vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa.. Succesul .În .. Câteva note b. agricole... Ultima emisiune 32....... fără omenie.. de la cele populare până la universităţi – şcoale primare. Fagure”– 19 septembrie 1909 b. cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a. în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente. de scutire de îndatoriri.... utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare.... „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice..... profesionale......... fără caractere. “Inspecţiune” 33. devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni. comerciale. de muzică...... Astfel... vor fi mulţi.. Caragiale nota: „Toate şcoalele. 1907.. de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi. "Răsboiul b.. “Inspecţiune” 34. Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a. şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari...... tot degeaba spuse”.. „Scrisoare către Emil D.. secundare.. Inspecţiune c....... de alte arte. a. foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi.. “Albina româneasca” . adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală. de popi.. întrupându-le într-o operă.. În textul intitulat .... Din primăvară până-n toamnă.. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c.... facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice.. ... pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti. de sporire de drepturi şi privilegii. Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă.. în egală măsură. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă. din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus.. Şi din ce în ce. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.. a. de ieftină parvenire.... autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi.

adică a cuvântării.” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . auzim neghiobia.... indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor. Aşadar. ci numai să ne răscroiască pe corp.. când o privim în complexul ei de activitate.. haina rău croită. Unui tânăr poet b.. a.. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi. neînregimentat politic. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate. şi zâmbim frumos. sunt următoarele A) TAXE: 1.35. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie .. adică la rimă. socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta. când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti. cum ziceţi dv. Fragmentul citat face parte din: a. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu. nu-i cerem să ne deformeze corpul. Karkaleki 38. pentru repararea versurilor. .. 1880 – 1900 c. Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului. altfel zis. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”. În opinia lui. un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. Din foloasele tiparului 36. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată.1909 37. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a. o sumă fixă.. aşa cum a crescut el. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale. de fapt. vedem impostura şi ticăloşia. prin rectificarea sau. Opinii libere b. la coada versului. 1905. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. poeţii 10 lei 2.. O invenţie mare c. în corpul versului 1 leu b... Grămătici si măscărici c. 1902 – 1907 b. se face după caz învoială cu ridicata. Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe. ca un ciudat teatru!” ... Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte.. care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii.. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră.

Fragmentul citat face parte din: a. bine exploatate de o presă inteligentă. .. să nu crezi că spun mofturi. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate. În viziunea lui Caragiale. atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă.... „Scrisoare către Emil D..... care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”...).. dar iai greşit la cap. Moftul 41... într-o enciclopedie a sufletului românesc.... tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale.. ci îşi motivează politicos pretenţiile.. Dl Goe. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia..... Karkaleki 39. Fagure”– 19 septembrie 1909 c.. fac totdeauna senzaţie”. “1907.. Răsboiul c.„o sumă de împrejurări politice (... legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens... demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc. el îi „creşte”. atunci când află că tânărul este „redactor la . dar nici învinşi... „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof. să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”. ca orice diavol.. aşa cum scrie Caragiale... Moftul 40.. nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”. spiritul onest nu au prea mare importanţă... Aghiuţă.. nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină.. o lume în care corupţia epidemică... folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are... autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei. Din primăvară până în toamnă. filosof. Seriozitatea.” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a.. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare..”. care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că. Vocea patriotului naţionale b.. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele. progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă. a.. redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă.. Impertinent...... se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi.. el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit.. Subminând viziunea înaripată a romantismului. declasarea valorică... Câteva note” . constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip.. Ţal b. în care personajele nu sunt nici învingători. Grămătici si măscărici c.......Moftul” şi politica b. bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”. c...... luciditatea. .. O invenţie mare b. Dumnezeu. a.este parabola istoriei tiparului.. Fugărit şi plin de var.. În mod amical.

. du-te-ntr-o politie bogată.. Politică şi cultură b.... Aşa se şi explică de ce. Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in.. când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe. O invenţie mare c.. Politică şi cultură b... Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti. câte o patimă. vorba veche: dacă eşti sărac. Am să mă duc la Bucureşti. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie. Un pedagog de şcoală nouă 44..” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? ........... dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe... O invenţie mare c.. nevoite să supravieţuiască.. „Ştii ce?.. din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul. dacă eşti bogat.. de acum mai bine de un veac. O invenţie mare c. Ironic. alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune..... vienezii fanfara.. ploeştenii politica. pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe....: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii... îi smulgi peste jumătate.. n-a scăpat de acest jug.”.. poţi culege destul. a. puţine câte le avem.. De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în. „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu..... singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil. învârtit bine. în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii... – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a. proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă.. Politică şi cultură b. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine.” a. Specificul acestui oraş este înfăţişat în. din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură... cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –. era un orăşel pitoresc.42..... du-te-ntr-una săracă.... pe bună dreptate. Slăbiciune 45... Banul e scump.. Un pedagog de şcoală nouă 43. din ce scapă pântre degete altora.... obţinute prin prestaţii politice... după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă. cunosc oraşul. căci pentru construirea lor... (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere...... aduce peste sută la sută.. Bucureştiul lui Caragiale.. în care. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării.. unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale.. considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic.

Din ce scriere face parte fragmentul citat? a. la Mitropolie şi Cameră. Consumul de bere şi de băuturi spirtoase. cârciumile.... bodegile. dar gândul acesta mă mâhneşte..... Politică şi literatură b...... al ţârilor.. să intre în politică Caragiale aminteşte în . eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei.. Slăbiciune 46.. eu sunt un ce... te vor opri la Academie. Amicul X c...”. Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă.. O invenţie mare c... Fragmentele citate fac parte din: a. şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” . Kir Ianulea b..... când „cu vin”..... dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”.. de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale. Amicul X c. al mâncărurilor ieftine. căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”. juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”......... vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine..... mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele... de care aminteşte Ion Luca Caragiale în .. Slăbiciune 48. Nu sunt vreun ambiţios. la Universitate şi la Senat.. fiindcă.... Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut.. ca într-o vitrină de bazar oriental. Să te vezi.... localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor. Slăbiciune 49. să te înţelegi aşa de mic. Politică şi literatură ... cu „mastică prima”..despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos. a.. Kir Ianulea b.. În . dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”. într-o berărie populară.... pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie... pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine. „Moşii”.. Fragmentul următor face parte din. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri. în masa omenirii. şi poate chiar acolo trecut cu vederea.. Mihai Eminescu.. ca să-ţi citească discursuri. oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă...reclamanta.... Justiţia română c.. îi dau când „cu bere”.....: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune... la mine n-au venit... dar retrasă a omului fără opţiuni politice. al minuturilor.. despre promiscuitate şi despre alcoolism...... Kir Ianulea b. În lumea justiţiei româneşti... la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei.. preparate în grabă. cu perne de catifea încărcate cu decoraţii.” a...... rămasă fără bijuterii şi ceas.a... al măslinelor. Slăbiciune 47..

.. Crăiasa din poveşti c. a. "Viaţa lui I... Cer vestmintele vorbirii..... publicata la 1 septembrie 1879. Toate cer intrare-n lume. publicată în decembrie 1883... Mai am un singur dor 52. Caragiale" este o lucrare scrisa de a. Atât de fragedă b. Stefan Cazimir 51. Atât de fragedă c.... .... Freamăt de codru 53.. Următoarele versuri fac parte din poezia . s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău. Alexandru Condeescu c. Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii. Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert..L.. Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte...b.... a.. Te duci. şi abordează ideea poetică a credinţei. Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare. Amicul X c. Barbu Cioculescu b. Pierdută vecinic pentru mine. E umbra dulcilor dorinţi. Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert. Următoarele versuri fac parte din poezia... Moşii (Tablă de materii) 50. “Deodată trece-o cugetare.. Criticilor mei b.. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe. Următoarele versuri fac parte din poezia..

. În veci alături să te am.... c. noi copii ai lumii mici. antiteza/ Glossă b. Răsai asupra mea. Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din . Femeie!" fac parte din poezia eminesciană. antifraza/ Epigonii c..“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina.... Înduratoare-asupra mea coboară.. 55. Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici. Pajul Cupidon b... Învierea 54. antonomaza/ Scrisoarea IV ... Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare. redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci. Când amintirile........ Da-mi tinereţea mea. plină. Versurile: "Când degerând atâtea dăţi.. Colinde.. colinde c. b.. Adio..: a.... Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri. Marie!” a..... O.... cât eram de fericit Să mergem împreună.” se numeşte...... Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie. Străin de toţi. a. pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele.. Privirea ta de milă caldă...

.... Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni... imprecaţie/ Scrisoarea III c...” se numeşte.....şi face parte din.. interogaţie/ Scrisoarea III b. monorima/ codrului/ Ce te legeni b.....: a. vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.......... Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele...Versurile dezvoltă motivul romantic al.56. inversiune/ Scrisoarea III 57... troheu/ epopeii/ Luceafărul c.......Versul preia formula introductivă a.. cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare..... parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62.. Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte...... dactil/ mitului/ Luceafărul 58........ Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte...... iamb/ basmului/ Luceafărul b....Versurile fac parte din.: a...........şi face parte din...... .... meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b........... satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c..: a...: a........ vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59... Un poem postum eminescian intitulat .......... ramâi” este o....... endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b..: a.................. „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o. meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61....: a. Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi... împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri.....şi face parte din....... Poezia eminesciana „O..... 60.. Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele..... Versul dezvoltă motivul romantic al .... Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c.. „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).. I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte.... elegie/ comuniunii dintre om şi natură b.... care dezvolta tema.. pe tema.. egloga/ iubirii c.................. atât de obişnuite în veacul său....

. Prieten blând al sufletului meu.. 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare.. 1978. Jorge Luis Borges are o povestire.. Cărţile b... colecţia Mari scriitori români. Memento mori c. Furtună-i azi si linu-i glasul tău....” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. Atât de crud eşti tu.. Povestea teiului c.. ediţie de Petru Creţia. II. p..: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale... Doña Sol 63.. care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian. colecţia Mari scriitori români... Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale. Anglist prin formaţia intelectuală. Cărţile b. p.a. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”. Romancero español b.. Atât de crud eşti tu. Prieten blând al sufletului meu. ediţie de Petru Creţia. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu.. Furtună-i azi si linu-i glasul tău.. În . aşa cum reiese şi din versurile postumei . 359) a. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Cărţile şi noaptea c.. eu sunt copilul nefericitei secte .. s-atât de moale.... înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare. William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu.. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980.. II. Icoana şi privaz 65.. a.....” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească... Despre o misterioasă scriere cifrată 64. vol. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. 1978.. vol.. Şi eu. ş-atât de moale.

Un luceafăr c.. a. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. p...475) a..Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte.. p. Imnul creaţiunii b.. vol. Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ.. Sakuntala 68. colecţia Mari scriitori români.Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian.. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”.. colecţia Mari scriitori români.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”. Povestea teiului b. 1978. Icoană si privaz b. muzica. Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges..... Mahabbharata c... Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân..... 420) a... ediţie de Petru Creţia. În . Cărţile 67.. 1978.. vol... Făt-frumos din tei . Povestea teiului c.... amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul. Povestea magului călător în stele c. procedeu care se numeşte hipotipoză. II. părul galben cade creţ. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” ... Următoarele versuri fac parte din poezia. pădurea...... “Un luceafăr.” a.. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului.. Iar la fată e bălaie. un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară. II.. ediţie de Petru Creţia.. Luceafărul b.....” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească.. Cărţile 66. Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară....

Nespălat. Copii eram noi amândoi c.. Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet... Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare.. Numai poetul b..... „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel.. Iată tot ce te aşteaptă. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt. Sonet III 70. De-or trece anii b.... Fiind băiet păduri cutreieram 71. Măgulit e fiecare .. “Şi el citea pe Robinson. “Să tot torni la rime rele. Următoarele versuri fac parte din poezia. posteritatea este încă şi mai dreaptă. Mi-l povestea si mie.” a. Nu slăvindu-te pe tine. C-ai fost om cum sunt şi dânşii. neras să umbli.. a. Poet c. Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie... -lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră.... La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”. crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure.. care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă.... Cu dactile în galopuri... Ba să vezi... Neputând să te ajungă.. Următoarele versuri fac parte din poezia...69... biografia subţire...

.. Cugetările sărmanului Dionis 73... p.....din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp.. Călin (file din poveste) c... S-a înţeles de mai nainte. C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”.. Următoarele versuri fac parte din poezia. 1884. Satira II [Scrisoarea II] c.. unice amic şi ornic.. De-ar fi-n lume-un sat de mâţe... Povestea teiului .. Povestea codrului b. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i.. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă.. Rendez-vous i-a dat în sură.. zău! că-n el te-aş pune vornic. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte... Sun-un grier sub o grindă.. ori în pod.Măi motane...Că n-ai fost mai mult ca dânsul... Să te vezi pe tine însăţi Visătoare.... Satira III [Scrisoarea III] 72. “Toamna frunzele colindă.. Bucureşti. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie. 242-243) a. . surâzândă.. . Cugetările sărmanului Dionis c... Adio b.” a. Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i. Vino-ncoa să stăm de vorbă. Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă... iar ca specie literară sunt un gazel.. în găvăună?” a... Următoarele versuri fac parte din poezia.. Satira I [Scrisoarea I] b. Versurile de mai sus fac parte din poezia .

Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral.. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte... Puse-o floare-atunci-n arcu-i.. cerurile-nşiră nori. Aripi are... “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină. Egipetul c. iar în tolbă-i El păstrează. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept. Următoarele versuri fac parte din poezia. Călin (file din poveste) 75. Scrisoarea III 76. Mă lovi cu ea în piept.. Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază.. Kamadeva c.. cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial.. copilul mândru.” a.. Numai flori înveninate De la Gangele măreţ.... Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”.74.. “El veni.. Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor..... Călărind pe-un papagal. sure. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’.. luminoasă. ca săgeţi.. Kamadeva b.” a.. Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec .În Câmpia Dunării.. Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: . Undele visează spume.Noaptea-i clară..... Următoarele versuri fac parte din poezia... Naltă zveltele lor trunchiuri.. Pajul Cupidon b... despre vremi apuse..

Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. sora lui Moromete c Botoghinã 80. autoritară a tatălui . fundamental. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. Ce semnifică. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus. locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. superioară. Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. în privinţa vieţii familiei Moromete.77. favorabil viziunii asupra vietii. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. Cărei viziuni artistice îi aparţine. proza lui M.

Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea . Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte.”. izolarea si cãderea sa la pat. eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind. tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete. Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89.. am avut totdeauna în fatã un model preexistent. o mãsurã a vietii morale.. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86.

de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii.91. sã cumpere alti cai. bãtrân si bolnav. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. ludic. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau . prin constructia si destinul persoanjului principal. Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt. În care dintre romanele lui M. În romanul lui Marin Preda. Preda. semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. rareori o valoare”. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. sã plãteascã fonciirea. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã.

La ce catedrã universitarã este numit. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. cu „hora satului”. tipologiile sociale si morale. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. instinctuale 104. Ce roman al lui L. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia.b Victor Petrini c Matilda 98. Rebreanu începe. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului . potrivit lui T. obiectivare. În romanul Ion. cazuistica c Fantasticul. ludicul. L. Vianu (Arta prozatorilor români). dupã câteva imagini statice. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã. Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. relatare cronologica. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. analiza. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. mai întâi. antimimetismul 102. omniscienta. Rebreanu care. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99.

L. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. cu zonele mai profunde ale istoriei. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106. obiectiv. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. stilului 3. cu pitorescul etnografic 2. cronologicã a evenimentelor 107. religiei. apãrut în 1920. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. memoria involuntarã c relatarea succesivã. modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108. monolog interior b relatarea la persoana I 111.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105. În romanul Pãdurea spânzuratilor. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C .

b exprimarea (directã) a sentimentelor. cum ar fi cel al Altei din Act venetian.. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. Ultima noapte de dragoste.112.. stilizat . datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”. într-un portret al doamnei T. rolul fanteziei. sunt observate „posibilitãti de mare artistã”. 115. livrescul etc. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. ludicul. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. în opinia lui Camil Petrescu. 113. implicarea în relatare a naratorului. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D. În romanul Patul lui Procust. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116. Care este. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”..

pasiunea. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. ceea ce a gândit. moartea”? a E. sau chiar obiectelor neînsufletite.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121. nunta. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). Fãrã ortografie. Streinu c G. unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. ceea ce i s-a întâmplat în viatã. Călinescu . Lovinescu b Vl. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124.”? a Ultima noapte de dragoste. lui si celor pe care i-a cunoscut. întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122. fãrã compozitie.119.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie. aici gelozia. acolo ambitia. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. naşterea. Ultima noapte de dragoste. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta).

Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. în spiritul realismului clasic. Care dintre următorii critici interbelici. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion. în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. Într-o mărturie. Călinescu c E. Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie. singura martoră a momentelor respective. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular. Lovinescu 126. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă .125. simbolică pentru Ana. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130.

zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. întâmplări. E. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. Atât în romanul Ion.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. totodată. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. trăiri interioare etc. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . punând. Intitulate simbolic. cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. locuri. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. personaje. totodată. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136. după căsătoria fiicei sale.) b discursul indirect liber 133. În romanul Pădurea spânzuraţilor. Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine. Care dintre cele două glasuri învinge. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135.

Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. Sadoveanu. spirit independent. şi chiar cu cei din satul său. familiale. morale). ironie. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. adaptare la schimbările vieţii satului. Rebreanu sau M. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire. spectacol 144. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. contemplativ. Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. la noile forme de câştig b inteligenţă. bucurându-l pentru moment pe Niculae. Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. gust pentru disimulare. mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu . Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. În comparaţie cu ţăranii lui L.138. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat.

Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui.145. volumul I. de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae . În ce momente ale existenţei sale. războiul 5. iubirea 4.. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii.. volumul I. despre facultăţile lui Victor Bălosu. obişnuind să vorbească singur. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1. cu specifica-i ironie. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari. Cui îi vorbeşte Moromete. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!.

această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. corespondenţă. volumul I.151. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. Lovinescu c Camil Petrescu . Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. mai ales. Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. comentariu naratorial de subsol) c una. ludic. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal. aparţinând instanţei narative obiective 156. ca expresie a unui artificiu compoziţional. Călinescu b E. ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu). Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic. prin construcţia şi destinul personajului principal.

fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic . În care dintre scrisorile doamnei T. în ce parte a textului? a nu există această precizare b există. lui şi celor pe care i-a cunoscut. în notele de subsol 159. să „povestească net. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da.157. la întâmplare”? a pe doamna T. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. în spiritul autenticităţii. sau chiar obiectelor neînsufleţite. ceea ce a gândit. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. personajul D. pentru prima dată. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163. Fără ortografie. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. fără compoziţie.? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. în Epilog II c există.

Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net. totul ca într-un proces-verbal.D. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. b procurorul c Fred Vasilescu 169. obsesia absolutului în iubire. constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166. la întâmplare.164. dramele de conştiinţă. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. justiţie etc. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. b lui Fred Vasilescu c lui G. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168.”? a doamnei T. după moartea acestuia? a doamna T. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . Ladima 170.. b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare.

Neamul Şoimăreştilor b. 1904. 1905 179. În ce roman M. când publică patru volume c. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. Sadoveanu în: a. 1929 c. Zodia Cancerului 178. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. Ce critic a spus despre M. Ţara de dincolo de negură c. Ciopraga b. când debutează scriitorul b. Crâşma lui Moş Precu b. Care an a fost numit de N. Baltagul 177. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. Mediul rural este înfăţişat de M. 172. G. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. c Fred Vasilescu 173. Călinescu 176. sora Emiliei c doamna T. Nicoară Potcoavă c.171. când apare Hanul Ancuţei 175. 1928. 1930 b. C. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a. Mihai Ungheanu c. 1897. Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: . Iorga „anul Sadoveanu”? a. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174.

o aventură b. Zodia cancerului. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. Şoimii. de dragoste c. după datină 184. pe coordonatele mitului şi legendei c. din 1904 b. argat. gospodăria 185. Vitoria. Creanga de aur. grecul turcit care-l înjunghiase? a. un act justiţiar. preot c. omul căruia Vitoria îi lasă. baba Maranda c. leşii c. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. Gheorghiţă c. de boierul trădător Irimia Golia . a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. conform rânduielilor gospodăreşti. poliţist b. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186. dintre care una se adevereşte: a. din 1933 c. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. de un moldovean b. o încăpăţânare pentru răzbunare c. de specific naţional b. Romanul Baltagul este unul: a. tătarii b. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. Mitrea din romanul Baltagul este: a. e chinuită de câteva întrebări. cu lăutari şi cu petreceri b. este o reluare a romanului: a. din 1953. ar putea zăbovi. Daniil 180. plecat după nişte oi la Dorna. Romanul Nicoară Potcoavă. care are o încărcătură morală 181. la plecarea pe urmele soţului. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. din 1929 182. care merge cu vitele la păşune b. realist 183. grecii 187. cum o încredinţează vrăjitoarea satului. ca un bărbat ce se află. Nechifor b.a. după părerea lui Perpessicius: a. pe fundalul unei existenţe pastorale.

mistic şi iertător 195. devin personaje apele. perioada celui de-al doilea război mondial b. Evul Mediu c. poporanismului. 1944 192. Opera lui Sadoveanu descinde din: a. mitologie 193. ceaţa c. Paul Georgescu 190. în genere. Sadoveanu aparţine. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. 1961 c. Perpessicius b. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. apele b. cu reverberaţii mitizante. virgulele cântă şi ele. 1967 b. realismului socialist c. În opera lui Sadoveanu. Creangă şi eposul popular b. câinele 194. asemenea stepei. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. Călinescu 189. la Paşcani. sămănătorismului. la începuturile istoriei noastre .188. ca orientare estetică: a. toate acordate… În ea „toate gândurile. realismului critic b. Născut în 1880. Eugen Simion c. şovăielnic b. Vitoria Lipan este un personaj: a. Neculce. câinele. justiţiar. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a. Sadoveanu a murit în: a. Tudor Vianu b. figurile sunt puse pe portativ. simbolismului 191. Tudor Vianu c. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. priveliştile. vântul. G. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. creaţia lui Balzac c. noaptea. ceaţa. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. Ce critic a afirmat.

Oaie şi ai săi 202. ofiţer de jandarmi b. al lui Al. Bucureşti c. o mahala bucureşteană 204. cenaclul Literatorul. burghezi b. Gloaba b. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a. tâmplar la C.R. Iapa lui Vodă c. În drum spre Hârlău b. deschide seria capodoperelor sadoveniene. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. muncitori. Balonul este rotund c. oraşul Galaţi b. al lui Eugen Lovinescu c. 1962 c. Tatăl lui Eugen Barbu era: a. România literară c. Romanul Groapa a apărut în anul: a. Băile Herculane c. Galaţi b. Luceafărul 201. Macedonschi b. moşier c.196. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a. poliţişti c. Turnu Măgurele 198. Cercul literar de la Sibiu 200. cenaclul Sburătorul. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. lumpen proletari . 1957 203. Domnul Trandafir 197. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a. apărut în 1928. 199. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. 1955 b.F. Tânărul scriitor b. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a.

viaţa tineretului sportiv 207. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. viaţa politică c. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. Săptămâna nebunilor 213. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. obiectiv-balzaciană c. tramvaist c. Geo Bogza 212.205. religioşi b. arhaismelor şi a termenilor argotici b. Groapa 210. Facerea lumii c. cârciumar b. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. prozatorul şi dramaturgul G. Marin Preda c. un boem c. neologismelor c. Zamfirescu b. morali. poliţist 209. lumea hoţilor b. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. Principele b. blânzi şi făcători de bine 206. dicteului automat 211. cruzi. barbarismelor . un îmburghezit b. pe care a descris-o în romanul: a. un luptător sindicalist 208. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. Principele b. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. Groapa c. necăjiţi. însinguraţi c. Personajele romanului Groapa sunt oameni: a.M. În romanul Groapa autorul prezintă: a. realismului socialist b.

sănătos moral. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. realistă. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a. cârciuma 217. Poemele luminii 219. naturaleţe firească. 1919 221. sesizându-i poezia amară 215. mistică c. un pastel b. hoţi zdrenţăroşi c.214. Calea Griviţei. foarte bine cunoscut c. concret-realistă 220. Răşinari b. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. Paşii profetului b. patimă critică b. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. Cuţarida c. intelectual. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. o elegie pe tema morţii 222. Lancrăm 218. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. ca despre ceva familiar. La curţile dorului c. natura . iubirea c. Hordou c. Prin amintirile personajului Grigore. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. o idee filozofică b. cu oameni luminoşi şi generoşi b. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. înţelegere. 1921 c. panteistică b. Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. beţi şi răi”. 1929 b. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. o poezie de dragoste c.

Lumina b. Noi şi pământul c. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. Nichifor Crainic 229. poezia cu formă fixă 226. Philippide c. Vreau să joc b. Noi şi pământul 227. A. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. o concepţie filozofică 228. În ce poezie blagiană chipul iubitei. Vreau să joc c. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. G. Din părul tău c. Vladimir Streinu 230. Călinescu b. Tudor Vianu c. Sentimentul tulburător al morţii. Din părul tău 224. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a. Tudor Arghezi b. o mărturisire etică b. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a. Mi-aştept amurgul . Linişte c. prozodia clasică. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. Fiorul 225. versul liber c. ochii ei negri. tradiţională b. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. în fiecare lucru. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. o Artă poetică. Izvorul nopţii b. Al. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a.223. Gorunul b.

esenţial reflexiv. verslibrism. Lancrăm. versuri ascunse în proză 232. preot 237. cu talent de mare prozator. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice. în 1866 b. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a. cu ritmuri interioare b. Sibiu b. melancolic-pesimist 233. Ion Chinezul.231. Octavian Goga s-a născut la: a. Hordou. ţăran b. în „Istoria literaturii române” 236. exploziv. satul natal al lui Octavian Goga? a. expresionist 234. romantic c. Braşov . cioban c. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. în 1881 c. declarativ optimist b. G. clasic b. în 1895 235. Răşinari. dublat de un suport filozofic c. Blaj c.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. în „Gând românesc” b. Ce istoric literar evocă magistral. Nicolae Iorga. poezie cu formă fixă c. Lirismul lui Lucian Blaga este: a. Călinescu. Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. orientându-se spre: a.

că poţi deveni mare”? a. Berlin b. la Academia Română: a. Goga a avut loc cu volumul: a. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. „Din larg” 241. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. cu redacţia la Reteag b. O. „Revista ilustrată”. „Viaţa românească” de la Iaşi b. „Familia” lui Iosif Vulcan. Debutul editorial al lui O. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul. Goga îşi face studiile universitare. cu redacţia la Oradea c. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. cultivează-l cu diligenţă. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. începând cu anul 1900 în: a. În ce revistă i se răspunde lui O. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut. Titu Maiorescu 243. „Ne cheamă pământul” b. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc .238. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. Budapesta 242. Nicolae Iorga b. „Tribuna literară” de la Sibiu 240. tinere amic. Paris c. Ilarie Chendi c. „Poezii” c.

Eugen Lovinescu c. „Plugarii” c. avangardist c. sămănătorist b. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. o artă poetică 249. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? . revoluţionar. „Aşteptare” b. La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c. profesorul său de la Braşov 248. Cine l-a numit prima dată pe O. aşteptând un viitor mai bun 247. Poezia „Rugăciune” de O. Vasile Goldiş. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a.Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. G. „De la noi” 244. Lucian Blaga b. o operă religioasă b. Goga este: a. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. idilic c. gândirist 246. Călinescu 245. protestatar b. Titu Maiorescu b.Poetul Octavian Goga a fost: a. Nichifor Crainic c.

„Dascălul” c. Sub raportul structurii prozodice şi. în înţelesurile ei multiple. „Ne cheamă pământul” b. poezia neoromantică-sămănătoristă 255. „Apostolul” b. îl apropie pe poet mai mult de: a. plugari c. sat-personaj moral. folclorul b. „Clăcaşii”? a. Din ce volum de versuri al lui O.a. anistoric 252. complexe şi variate. are interferenţe vizibile cu: a. Goga. „Apostolul” 251. Noţiunea de soartă. ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. mitic. social şi istoric c. În ce poezie evocă O. ostaşi 250. în general. „Din larg” 253. „Bătrâni” b. al mijloacelor formale. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. „Poezii” c. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. „De demult” 254. poezia lui O. precum la Blaga b. Goga este unul: a. Satul din poezia lui O. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. „Dăscăliţa”. „Casa noastră” c. poezia simbolistă c. clăcaşi b. George Coşbuc . naţională şi tradiţională în conţinut.

Volumul „Plumb” de G.O. Iosif 256. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. St. „Apostolul” c. Goga – este: a. inclusiv a lui O. 1936 c. sau şi spre un viitor mesianic. viaţa oraşelor tentaculare b. „Scântei galbene” b. Bacovia a fost: a. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. se produce numai spre: a. un trecut idilic. „Plumb” c. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c. Volumul de debut al lui G. salvator 259.b. „Dascălul” b. numai un locaş de închinăciune b. Poezia bacoviană exprimă: a. în viziuni semănătoriste c. 1946 261. 1916 b. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie . Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. Goga. Bacovia a apărut în anul: a. Biserica – în viziunea lui O. „Dăscăliţa” 258. şi una şi alta 257. „Stanţe burgheze” 260. trecutul legendar b. Mihai Eminescu c. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul.

Versurile: „Copacii albi. copacii negri. Vasile Voiculescu b. Demostene Botez c. mansarde igrasioase: a. Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. universul rural 262. G. G. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. Ion Minulescu b. Ştefan Petică c.” sunt scrise de: a. Theodorescu c. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. copacii negri. Aud materia plângând…”? . repetiţie c. Botez 263. Bacovia 266. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a. Bacovia 264. În parc regretele plâng iar. E ploaie de plumb. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265. Vasiliu b.c. cezură b. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. pentru „case ce stau în dărâmare”.

Ion Minulescu b. Bacău. Traian Demetrescu c. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. „Lacustră” c. „Epitaf” b. „Plouă” 268. Bucureşti. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute.a. pe 22 mai 1957 b. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu. „muncitor al visului” c. Iaşi. proletar intelectual b. „Scântei galbene” c. Un solitar. G. Plumb” 267. Bacovia în poezia „Amurg”? a. „Bucăţi de noapte” b. Iacobescu 270. Al. „Nervi de toamnă” b. „Nervi de primăvară” 269. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a. Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. poet înnăscut . „Baladă” c. pe 5 iunie 1959 c. pe 22 iunie 1956 271. Bacovia s-a declarat un: a. Bacovia a murit la: a.

sămănătorist 274.272. L. Şerban Cioculescu . „Decor”? 276. galbenul c. Vianu c. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. în planul spaţiului: a. După propria mărturisire a lui G. suprarealist c. Ce mare poet a afirmat că G. G. Blaga 275. „Amurg de toamnă” b. albastrul b. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului. şi pe a pustiului. Arghezi c. în planul timpului. Cine a afirmat. Cine a afirmat despre T. Macedonski b. T. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. Eugen Simion c. G. printre primii. „Lacustră” c. Mihai Ralea b. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. Călinescu b. simbolist b. T. Al. negrul 273. Bacovia a fost un poet: a.

„Graiul nopţii” 284. Arghezi este intitulat: a. Principala revistă de autor condusă de T. G. 1905 279. „Literatorul” b. „Chemarea” c. „Convorbiri literare” 281. „Vieaţa nouă” c. Despre cine scria T. „Literatorul” b. Arghezi au apărut în revista: a. „Creion” b. „Cântare omului” 280. Arghezi se numeşte: a. T. 1927 b. Coşbuc b. In care poezie îndemna T. Titu Maiorescu c. „Cuvinte potrivite” b. joc de vorbe goale.278. Arghezi: „acesta. Arghezi a debutat în volum în anul: a. Arghezi: . Suntem singuri. Primele poezii ale lui T. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. Volumul de debut al lui T. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. „Flori de mucigai” c. Macedonski 282. 1932 c. „Bilete de papagal” 283. Al. Strofa: „Vino. „Liga ortodoxă” c.

D. „Inscripţie pe amfora lui” b. „Tâlharul” c. Macedonski 286. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. „Vodă-Ţepeş” b. „Bilete de papagal” c.„Păşiţi încet. „Baroane” 287. Cocea c. „Inscripţie pe un portret” 285. Arghezi. Al. cinste cui te-a scris! Incet gândită. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. feţii mei. „Inscripţie pe un pahar” c. N. Cel mai chemat s-aline. că n-a apărut niciodată. dintre toţi. nici la furnici”? a. cu grijă tăcută. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. „Lumea” 289. G. . Să nu-i călcaţi nici umbra. Călinescu b. Cine a scris despre T. Cum se numeşte revista scoasă de T. „Cugetul românesc” b. când să-njure”? a. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie. „Testament” c. „Chinezul interimar” b. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. nici florile de tei. „Despărţire” 288. Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara. gingaş cumpănită.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

totuşi. Vladimir Streinu c. „Lumină lină” 309. Macedonski 307. poezia românească a continuat să se dezvolte: . dogme religioase 308. Al.a. Ion Barbu b. „Rugă de vecernie” 310. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. „Intoarcerea în ţărână” c. „Chemare” b. să cate” fac parte din poezia: a. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. dezbatere filozofică abstractă c. „Cenuşa visărilor” c. Pompiliu Constantinescu b. „Psalmistul” b. poetul T. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. T. Părinte. G. măcar de îndoială”? a. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. Arghezi c. In ce poezie. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. străin. monolog-povestire în faţa copiilor b. năpădit de „a toate frământare”. Călinescu 306. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX.

pe teren propriu. în sincronie cu modernitatea europeană b. sub presiunea influenţelor străine c. sub imitaţia modelor trecătoare .a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful