SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

tura vura 31. Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37.b) Copie de pe original c) Ambele 30. hodoronc-tronc. haida-de. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. tura-vura b) aoleo. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. Enunţul Vizavi de acest subiect. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34. hodoronc tronc. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da . haidade. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35.

Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45. fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale. Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42.b) nu 41. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44. Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii.

Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. Ion Gheţie. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult.49. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli . ne-a vizitat o mulţime de rude. dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56. încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. În enunţul De paşti. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53. a) tautologie b) truism c) pleonasm 51. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50.

Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59. privind raporturile dintre variantele limbii. Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64. c) După anul 1990. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58. nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60. a) b) c) d) 62. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63.57. Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie.

în opinia lui Ion Gheţie. angina. bomfaier. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Dimitrie Cantemir. Miron Costin. epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. Ion Neculce. svastică. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. lexical şi morfologic c) lexical. charisma.b) fonetic. 70. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69. RADET cere să se refacă calculele. islaz b. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. datorate unor personalităţi precum Dosoftei. Anul 1780 delimitează. În anul 1780. 71. sintactic şi morfologic d) fonetic. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are. svastică. zvastică. anghina. islaz . lexical. I-am oferit flori sorei medicale. Ostatecii au fost eliberaţi. izlaz c. carisma. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. I-am oferit flori sorei mele. angina. carisma. morfologic şi sintactic 65. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. bomfaier. bonfaier.

mixandră. asterisc. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. wisky. proroc. chintal. premiză. oprobriu. chintal. Ursa-Mare. Ursa mare. micsandră. cercevea. mignon 77. kirilic. quintal. Vincent van Gogh. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. chirilic. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. excavator. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. oprobriu. ketchup.72. Istanbul. Vincent Van Gogh. chirilic. mixandra 73. sangvin. cercevea. Ursa Mare. micsandră. premisă. prerie. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. ketchup. dizident. misadă. Evul mediu. excroc. disident. asterix. minion b. disident. paradontoza. confort. micsandra c. giurgiuvea. oprobiu. serviciu. erbivor 74. sanguin. presedentie. maieu 79. chermeza. minion c. parodontoza. maieu c. comfort. presidentie. prooroc. milieu c. chermesa. giuvaer. erbivor b. glasvant. mileu b. escroc. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. mesadă. premisă. whisky. Anul nou c. preerie. excavator. micsandra b. evul mediu. prerie. Vincent Van Gogh. ierbivor c. Istambul. sangvin. ketch-up. escavator. giuvaer. galzvand. parodontoza. Anul Nou 75. confort. paliativ b. Anul Nou b. presedintie. proroc. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. asterisc. paliativ 78. paleativ c. Este corect: . serviciu. Istanbul. giuvaier. mesadă. glasvand. escroc. Evul Mediu. service. maiou b. milieu 76. whisky. chermeza.

itinerar. caramela. weekend b. Este corecta forma: a. ceribrendi 81. ataseaza. week-end 85. repercusiune. afrodiziac. schizma c. oblojeala. a descongestiona. pioneza b. a descongestiona. kitsch. giudo. concluziv. zigzag b. asaza. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. a desconspira. ziler. camping. lugojan. piuneza c. a deconspira. ataseaza. a deconspira. repercusiune. sanda. caramela. afrodiziac. ziler. bliţ. sanda. aseaza.a. disident. judo. vacs c. vax 83. a dezghioca b. conclusive. grizonant. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. grizonat. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. oblojeala. luminescenţă/luminiscenţă. dizident. conclusive. dizident. disertatie. itinerariu. zilier. asaza. sarmala. itinerariu. aphrodisiac. week-end c. lugojean. a desghioca 82. Este corect: a. vacs b. cherry brandy b. cherry-brandy c. a dezghioca c. magaziner. blitz. camping. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. disertatie. luminiscenţă. luminescenţă. schisma 80. dizertatie. caramea. magazioner. zig-zag c. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . magazioner. repercursiune. sandala. oblojala. lugojean. zig-zag 86. camping. sarma. kisch. piuneza/pioneza 84. bliţ. schisma b. grisonant. judo. atasaza. sarma. a decongestiona. kitchs.

gangrena. Primul Razboi Mondial. Catedra de filologie. mesada. misada. votca 89. acceptie-accepţiune. mesada. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Institutul de Lingvistica. basorelief. destructibil. creatie-creatiune. Facultatea de Drept. Institutul de Lingvistica. vodca c. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . carafa. Primul razboi mondial. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. basorelief. concesie-concesiune. dicotomie-dihotomie. bazorelief. Declaratia universala a drepturilor omului 88. dioceza-dieceza. Facultatea de drept.a. Care este seria corecta: a. Indicati seria corecta: a. permisiepermisiune b. destructibil. votca/vodca b. Catedra de Filologie. obligatieobligatiune c. dictie-dictiune. garafa. profesie-profesiune. cangrena. garderob-garderoba 87. Institutul de lingvistica. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. carafa. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. Catedra de filologie. Facultatea de Drept. Dictionarul explicativ al limbii romane. Declaratia universala a drepturilor omului c. ambarcaţie-ambarcatiune. cangrena. Primul Razboi Mondial. conversie-conversiune. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b. distructibil.

a dispera. delincvent. genoflexiune. motto. facsimil. moto. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. tomnatec c Brutto. facsimil. Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94. motto. delicvent. a inoportuna 96. ulcior. paupertate. urcior. zepelin b Seminariu. wiking b Plebiscit. pauperitate. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. a despera. transcendent. peremptoriu. delicvent. a frustra.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. transcendent. faximil. zepelin 97. genuflexiune. plenipotenţial. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. peremtoriu. plenipotenţiar. paupertate. a dispera. viching . tomnatic b Brutto. transcendent. peremptoriu. zeppelin c Seminariu. a importuna c A adaugi. genuflexiune. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. plenipotentiar. viking c Plebiscit. a importuna b A adaugi. a frustra. tomnatic 95. ulcior. a frusta. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93.

Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. nepotrivit 104. Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101. Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune .98. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic. impertinent. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103.

L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte.105. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. aducţiune. vestigii din trecut. Este un virtuoz al pianului. Este un virtuoz al pianului. Debitorul este insolvabil 110. conducere manageriala. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru. Este un virtuos al pianului. dar insa 106. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. perioada de timp. Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. ascet. lihnit de foame. Are o privire glaciala. A pătruns un fascicul de lumină. ortografie corecta 107. a se intoarce inapoi. liliac b Acţiona. afecţiune. Are o privire glaciara. acord c Acustică. Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. aerodrom. L-au prins în flagrant 109. arbitru. altercatie verbala b A reveni din nou. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. A pătruns o fasciculă de lumină. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. panaceu iluzoriu. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte. A pătruns o fasciculă de lumină. lapsus momentan. Are o privire glaciala. aristocrat . Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. afină.

a soili.5 – antonime b 1. alfabet b Ataşat. avar. audit-auditare. mişto. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. 5.111.4. badijona. bonjour. şucar. 2. mişto. ciao.5 – sinonime. parol c Weekend. 3.3. Prefixul de. apendice 112. Industrie petrolieră. Următoarele perechi de cuvinte: 1. acupunctură. Industrie petrolieră. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. baterie c August. bonsoar. madame b Darling.se găseşte în toate cuvintele din seria: . asculta-ausculta. baie. 3. cucoană 117. auster. Industrie petroliferă. aflux-eflux. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat. luxurios-libertin. Marsul nuptial i-a impresionat 114. monşer.2 – sinonime. Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. solicitudineînţelegere. 2. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant.5 – sinonime.4 – antonime 116. 2 – antonime c 1.3. aulă-aură 113.4. fortuit-întâmplător sunt: a 1. temerar-intrepid. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii. arrivederci. 4. avion. opulenţă-paupertate. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115.

româncă 119.5 c 1. înfricoşător. malgaş. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna.2. 3. curios. poştaş. defunct c Dedulci. prelegere. aragaz. a 3. Cuvintele mizantrop. genocid. prelungire. 4.3. agorafobie. 5. depuncta.2.2. cinovnic. gâscan b Vulpoi. palmaş. temeteu 120.3 121.3. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător. costarican. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. izvoraş 122. deochea. desăvârşi. sfetnic.4 b 1. laser. deplânge 118. hulub c Cneaz. degrada.6. 2. 6.calofilie. oghial. puşcaş b Faraş.5 b 2. islic. pantece. ceferist. fruntas. 3. lupoaică. deşira.a Destul.5 123. colegă. 5. a 1. mireasă. sincronie.4. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. înşelător. dejuna. răspundere. jitnicer. puştoaică c Veveriţă. prinţesă. paronim. cazarmament. 2. ameţit se află în seria: . avion. teolog. rost b Foale. ciobanaş c Golaş. studentă. 7.3. decurge b Demers. 4. Sunt substantive compuse: 1.7 c 1. prestaţie.3. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar.

Substantivele alint. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie . Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. calcio-vecchio. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. cuget. Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. botez. grizat b Infatigabil. brizbiz. luxurios c Inextricabil. inexorabil. grizonat. insidios. specios. bazorelief. grizat 125. chermeza. blestem. filigran a patru b cinci c şase 127. conclusiv. Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. mandarin.a Inexorabil. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131. paparazzo. baedeker.

rustic c Agresiv 134. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133. impertinent/cuviincios 7. cu repeziciune. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. cacofonie/eufonie 2. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136. insolit/obişnuit 6. Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. concupiscent/luxurios 3. Următoarele perechi de cuvinte: 1. injurie/invectivă .b c profuziune parcimonie 132. fastuos/somptuos 5. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc. libertin/obscen 4. orbire c cataractă 137. brutal.

b) socru. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime.8 – sinonime. café-frappé. special/specios 7.2. 7 – paronime. cumnată.7.5. paronime: 1.3. 141. 139. 2. tată. 1.7 – sinonime.7. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142.8 – antonime. b) 1. prieten.6. 3.9.4.7 – sinonime.8 – sinonime. deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1. 1.5. cordial/afabil 2.2 – sinonime.5 – antonime. c) 1.2.4.5. 3.6.10 – antonime. copil. show-room.3. infatuare/modestie sunt: a) 2. 3.10 – antonime. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat.3.6. bunic. nepot. 6.5.4.9. shetland c) diseur.5. 2. libertin/decent 6.4.4. cuscru. c) 1.9. b) 1.8. bunică. c) 2. infatuat/îngâmfat 3. antonime. week-end.4.7. .7 – antonime.8 – sinonime. baby-sitter 143. cumătru.5.8 – antonime.2. background.6 – antonime. 140.2. horror b) board.8 – sinonime.6. d) 1.7 – paronime.4 – sinonime. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1. 6 – paronime.3.6 – antonime. 3. cumnat. 3. copyright. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands.10 – antonime.6.5.6.4 – sinonime. coleg.5. intrepid/brav 5. somptuos/simplu 4. c) neică.4. cool. taică.

Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. joi. esperanto. infarcte. merinde. pive. sindroame. moaşte. ridichiei. paparazzo. seminar. duzinei. misse. gură-cască. izmă. catrafuse. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. 147. ciocănitoare.144. torace. pive. defileuri. epidemioloagă. monede. infarcte. broker. mamă-soacră. ninja. codice. chibrit. apendice. vogă. piper. b) itemi. pentru substantivele feminine: 1) filologă. urdă. orgăi. zacuscăi. addenda. b) admiratoare. febră. c) nădejde. arici. astrologă. cearşaf. Substantivele: vraci. 145. gogoşii. mieji. cinste. patrioată. lignit. viţa-de-vie. ghişeu. licurici. amplorii. 149. miezi/mieji. cotidiene. papă-lapte. baclava. parai. suveniruri. ridichii. seminare. sindromuri. orgii. monede. ghişee. missuri. duzinii. lapsus. haz. maree. bluegeans. pedagogă. 3) Ambele variante sunt corecte. căsoaie. cotidiene. sindrom. orhidee. sete. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. cioroi. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. seminarii. b) ochelari. suvenir. infarct. lady. c) itemuri. osanale. miss. capelmaistru. confetti. seminarii. speze. ochi. chitară. sindroame. 148. coacăză. tei sunt: a) defective de plural. foame. teamă. monedă. favorii. papaia. hiat. pedagoagă. defilee. 151. monezi. nugi. mamă-soacră. Bermude. infarcte. prenume. portavion. port-avion. viţa de vie. ghişee. pive. cotidian (ziar). vineri. în variaţie liberă 150. zig-zag. redactor-şef. coate-goale. bun-gust. c) aplauze. cotidiane. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. suveniruri. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. foale. c) iele. cuişoare. compatrioată. cobai. b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. gogoaşei. suvenire. favorii. b) mirodenie. espresso. compatrioată. miss: a) itemi/itemuri/iteme. 152. baci. măruntaie. optimism. cataif. miezi. podgorie. b) cuvânt înainte. cosmetice. patriotă 2) filoloagă. miez (de nucă). amploarei. zigzag. . lene. astroloagă. cioroi. crai. pui. piţigoi. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. nuga (sorturi). plete. defileu. rachiu. b) azalee. pepsi. nugi. cobai. 146. moravuri. onomatopee. citrice. zacuştei. aldămaş. defileuri. zgârie-nori. epidemiologă. nobleţe. redactor-şef. foioase. nugale. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. pronosport. ghilimele. Sânziene. miss. piuă. c) avocado. nevralgie. ghişee. b) după-amiezei.

9. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. feedback-ul.artistic. plin ochi. Bruxellesul. itinerariu. ranch-ul. dumnezeiesc. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. 6. 154. nou-născut. 158. b) adverbială. intermezzoul. bleul. displayul. a) toate. c) nu pot avea grade de intensitate. c) adjectiv relativ. verde-brotăcel. Bruxelles-ul. box-officeul. intermezzo-ul. ditamai. mileu. display-ul. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. caramelă. serviciu. gol-goluţ. 10. 4. cultural. ranch-ul. feedbackul. b) happy-end-ul.153. site-ul. muchie. serviciu. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. acquisul. muche. 155. cogeamite. 156. atotputernic. Preda). itinerar. 8. 5. În enunţul: Este un om de excepţie. . Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. acquis-ul. site-ul. 2. 161. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. merlotul. merlot-ul. singur cuc. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. 7. 3. caramea. b) salar. misadă. bleu-ul. mesadă. binevoitor. c) adjectivală. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. gol puşcă. box-office-ul. b) superlativ absolut. milieu. supărat foc. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ. cumsecade.

Sa faci aşa cum ştii. 9. Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo. c) adverb . adâncii ape.8. doldora. b) adverb în toate situaţiile.3. bej. nimic. 167. acord de facto. fecundare in vitro. b) dragii mame. niciunul. otova. dibace. topless. careva. de nimic.6. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni. 165. b) de ispravă. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. niciuna.5. adâncii ape. nod în papură. cai verzi pe pereţi. atroce. burduf de carte. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni.4. b) adjective formate prin conversiune. 169. sadea. c) altcineva. 8. b) adverb. 4. săracii fete. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri. tare de cap. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. lila.1. nimic.10. de bună credinţă. b) niscaiva. hippy. 170. c) proteic. În expresiile: discurs ex cathedra. orbul găinilor. motrice. comentariu in extenso. 168. în floarea vârstei. 162.b) 1. adâncii ape. 3. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină.2. de duzină. ceea ce. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. forfetar. ad-hoc. gata. roz. c) tot unul şi unul. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. rapace. 166. În enunţul: El vine singur. propice. cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. c) dragii mame. c) 3. sexy. oarecine. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. adjectiv . . într-o ureche. săracei fete. b) tenace. cuvântul subliniat este: a) adjectiv. ceea ce. sărac cu duhul. din topor. 163. 164. oricine. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte. 6. săracei fete. Aşa copii să tot fie pe lume (2).2. ce. cine. verzi şi uscate. cu sânge rece.

176. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. cazul V. sunt: a) pronume posesive. deasupra-mi. frate. b) pronume personale. 175. în juru-ţi. .2. apoziţie. cazul N. asta e! A luat-o la sănătoasa. În enunţul: Care este opinia ta?. Eminenţa Sa. c) 1. c) pronume personale. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui. 171. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct. băiatul ei. sunt: a) în genitiv. 2 în acuzativ. 173. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu).4 în dativ. dedesubtul lui. c) cu verbe la toate persoanele. 174. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv. 3 în genitiv. fără funcţie sinştactică 178. b) locuţiuni pronominale de politeţe. Sanctitatea Sa. grădinile/copacii lor. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. Domnia Ta. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect. este: a) substantiv. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. Alteţa Sa. 4 în dativ.3 în genitiv. împotriva mea. c) substantiv. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. 4. 3. b) pronume interogativ – nume predicativ. În construcţiile Ce să-i faci. cine. b) au valoare neutră.c) Ele însele au avut mari neplăceri. dar brânza e pe bani. b) 1. Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe. 172. c) adjective pronominale posesive. nume predicativ. Le are cu fumatul. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. Acordul unui verb cu pronumele interogative care. 177. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. Excelenţa Sa. cazul N. 2. b) substantiv.

funcţia sintactică de nume predicativ. vecinătate. funcţia sintactică de complement direct. 187. flotă. c) Ambele construcţii sunt corecte. Câte substantive defective de singular există în seria pui. 180. c) adjectiv. (M. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. funcţia sintactică de subiect. b) în cazul genitiv. funcţia sintactică de complement indirect. stol. nici mai multe. brădet. harem. 183 . b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. 185. haită. dinastie. ligă. 181. 2) Nu am nicio legătură cu ei. arinişte. recif. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. 3) N-am nicio casă. niciun naiv. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. b) cazul acuzativ. În enunţul: Maşina este a copiilor. 5) Nu e niciun incult. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. În enunţul: A mers în galop kilometri. b) cazul acuzativ. funcţia sintactică de complement direct. duzină. b) adverb. c) cireadă. conştiinţă.. nici un coleg nu mi-a telefonat. juriu. 4) Nici unul.. 186. ca să asculte tot ce se spune. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. . 184.179. cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. c) cazul acuzativ. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. b) neam. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp. zmeuriş. moravuri. nici altul nu intenţionau să plece. c) cazul nominativ. brădet.

numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. adjectiv. că e bine ce faci. b) adverb. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. 192. par. distributiv. 4. Un frate al meu e doctor. tac. umplu. 191. substantiv. substantiv. b) Poate repeta a zecea mia oară. Vinul se face din struguri. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. b) scad. b) copulativ. prevăd. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. adjectiv nehotărât 4 . plac. c) De-i trece şi pe la noi. ne-om bucura foarte mult. 194. numeral crdinal 3. Îi place să facă din ţânţar armăsar. adverbial. distributiv. adverbial. Pornind de la forma de prezent a indicativului. profit înzecit. adjectiv. 4.6) Dintre cei prezenţi în sală. d) văd. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară. 2. 6 188. multiplicativ. rămân. 4. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. în ordine: a) colectiv. 3. 6 b) 2. 189. c) Ambele variante în variaţie liberă. c) încap. 2. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. A avut un profit îndoit. fac. am. La concurs aleargă câte doi. colectiv. L-a sunat de două ori sunt. niciunul nu a luat cuvântul. Cum se face că n-ai aflat până acum?. ţin. 5 c) 2. 190. La o întrebare nu am ştiut să răspund. M-a căutat o rudă din provincie. b) articol nehotărât în toate enunţurile. Am citit un studiu interesant. c) colectiv. . altul este inginer. îndoitul sumei. ţin. 193. beau. multiplicativ. 3. În enunţurile: El se face că plouă. verbul subliniat este: a) predicativ. 5. adverbial. cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. În enunţurile: l. b) colectiv. c) articol nehotărât în 1. distributiv. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. zac.

să curăţe. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. a se înnopta. c) intranzitive. să cureţe. predicativ 3. valoare neutră. b) a eradica. În enunţurile: 1. (eu) înviez. 201. a diverge. pronume personal. 198. învârteînvârteşte. d) copulativ în toate enunţurile. a deferi. nu fi!. 199. b) predicativ în toate enunţurile. 2. pronume personal. complement circumstanţial condiţional. impersonale. a concede. să curăţe. b) Ei or să meargă împreună cu noi. complement circumstanţial condiţional. 5. să şovăie. 3. pronume personal. intranzitive. impersonale. nu fi! .îndeplinesc. 5. mântuie-mântuieşte. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. 5. datorează-datoreşte. învârte-învârteşte. (eu) învii/înviez. b) verb copulativ. 200. a desfide. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. să şovăiască. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. a deveni. a rage. folosite la indicativ prezent.195. b) predicative. N-am ajuns trenul. c) îndrumă-îndrumează. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. pronume personal. 4. cheltuie-cheltuieşte. 3. (eu) enumăr. pot fi: a) predicative. personale. Am ajuns prea devreme. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. pronume personal. a consterna. c) a transcende. a uzita. a concede. 2. c) subiect. nu fii!. tranzitive. şchioapătă-şchiopătează. funcţia sintactică de: a) subiect. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. 197. (eu) enumer. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . 196. pieri!. (eu) învii. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. c) copulativ 1. complement circumstanţial de mod. a converge. 4. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. d) copulative. dăinuie-dăinuieşte. piei!. verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. c) verb predicativ. înfiripă-înfiripează. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. c) ghici!. 132. b) ghiceşte!. chinuie-chinuieşte. predicativ 1. înseamnă-însemnează. b) complement direct. piei! să şovăie. în ordine. Verbele a rămâne. b) ignoră-ignorează.

c) strună. un du-te-vino.4. cât. 4. de ispravă. d) 1. c) adverb. covrig. 9. ce. 3. conjuncţie coordonatoare 3. pronume nehotărât. 5. 2. c) adverbe 1. 9. 4. Se dau enunţurile:1. substantiv. de azi pe mâine. 206. b) 2. a) 1. problemă. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. Iar ai venit la noi? 2. 7. conjuncţie coordonatoare 2. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. 5. Unii ne-am dus la teatru. ca pe Tatăl nostru. 7.6. criţă. 2. adjectiv. c) 1. 5. relativ 4. b) adverbe în toate enunţurile. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. 8. 5) a băga pe cineva sub covată. 8.4. d) contra. 207. glonţ. 3) a se lua în coarne cu cineva. 4. ceas. d) adverbe 1. corabie. adverb. 3. 2) a-şi face de cap. d) adjectiv pronominal. buştean.202. una. 3. 9. b) prost.3. . Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. pe de rost. te miri ce. cine ştie ce. 3. c) adjectiv pronominal. 203. 6) a-i face cuiva figura. deschis. 5. b) adverb. adverb. 205. adverb.5. 8. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. pron. din răsputeri. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma. puşcă. cheie. a) 1. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. 3. Precizaţi valoarea morfologică. lulea. 6. din joi în Paşti. adverb. 4) a trage cuiva un perdaf. 4. frumos. 5. 8. cuc. adânc. valoare adverbială: a) clar. şi. b) 2. în funcţie de context. eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ. în ordine. 2. 4. b) conjuncţie. 204. substantiv. c) 1. iar alţii la cinema.

211. conform. deasupra. în afară de. “Voi merge. împotriva. vom vedea. 5. Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. paşă. pronume. 214. 213. asupra. peste drum de. În enunţul: Iacă. Toţi au fost contra. b) pe deasupra. mulţumită. 3. b) locuţiune interjecţională. în legătură cu. prepoziţie. peste drum de. 4. în ordine. în susul. datorită. graţie. dativul şi contrar. 209. în vederea. împreună cu. potrivit. d) de vreme ce. înaintea. “Cine a face altă dată ca mine. c) 2. în caz de. măcar de. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. b) prepoziţie cu genitivul. 4 – locuţiune adjectivală. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii. 6. 2. în jos. prepoziţie. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc). În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. dedesubtul. 212. 6.208. Dă-i înainte. chit că. d) 1. în pofida. de: a) substantiv. 3 – locuţiune adverbială. 6. 3. ce fel de. că e bine! 4. 6. înaintea. Vara de vine va fi secetoasă. adverb. ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3. în caz de. măcar de. c) prepoziţie cu genitivul. în urma. în dosul. împotriva. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. 3. . b) 2. a) 1. O să apară în câteva minute. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1. b) are funcţie sintactică de subiect. 2. prepoziţie. O veni. 5. c) de fapt. 4. ăsta mi-e norocul!. alături de. Locuţiunile: 1. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. 3. n-o veni. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. 2. conform. 5. înăuntrul. c) nu are funcţie sintactică. înăuntrul. 5. 210. 4. adverb. 2 – locuţiune conjuncţională.

4 – locuţiune adjectivală. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal . Se dau enunţurile: 1. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. 3 – locuţiune prepoziţională. părea că totul e în ordine. b) nume predicativ. d) locuţiunile prepoziţionale. După cele întâmplate. 219. 5.b) 1 – locuţiune conjuncţională. 4) A ajuns singur. 5. nume predicativ. 6. cât şi fiica mea. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. c) 1 – locuţiune prepoziţională. c) copulativ în 1. b) complement direct. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. 4. nume predicativ. c) Atât eu. 216. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale. 4 – locuţiune adverbială. 4. nume predicativ. 2 – locuţiune conjuncţională. suntem gata de plecare. b) adjectivele pronominale relative. 2. 6. 2 – locuţiune prepoziţională. b) copulativ în 1. nume predicativ. 215. predicative în 4. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. suntem gata de plecare. ca şi fiica mea. Îmi pari cam trist. a) subiect. 6. 2) Vrea să se facă actor. Îmi pare că te ştiu de undeva. 147. 218. 3. complement circumstanţial de mod. b) Atât eu. Tânărul nu pare ce este. nume predicativ. 2. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. 3 – locuţiune prepoziţională. complement circumstanţial de mod. 3. c) nu are funcţie sintactică. 217. predicative în 3. nume predicativ. suntem gata de plecare. cât şi fiica mea. c) subiect. 2. complement circumstanţial de mod. 5.

În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M.tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226. menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. predicatele (P). elementul predicativ suplimentar (EPS). (T. Identificaţi din text numai subiectul (S). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi. Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. predicatele (P). Arghezi) a 1S + 1S (inclus .220. Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225. Eminescu) a nume predicativ b subiect 221. a predicat verbal b predicat nominal 224. Identificaţi din text numai subiectele (S). Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. menţionând numărul şi felul lor: . atributele (A).

genitival 228. predicatele (P). Ibrăileanu). b 2S + 2 PV + 3 A s. prep. (M. predicatele (P). menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M. prep. + 1 A pron. Hogaş) a 2 A adj. Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s.Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. + 1 A pron. menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru. genitival + 1 A adv. + 0 EPS 229. + 2 A subst. aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. + 1 A adv. + 1 A subst. predicatele (P). menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P). Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV . + 1 EPS b 2 A adj.„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. lăcaş de linişte şi de reculegere. + 3 A verbale + 1 EPS 231. Identificaţi din text numai subiectele (S). 230. a 1S + 1P + 5 A adj. atributele (A). Identificaţi din text numai subiectele (S). mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N. Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). + 1 A s.prep. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. prep. Identificaţi din text numai subiectele (S). plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. + 2 A subst. atributele (A). apoz. + 1 A pron. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). I.

e că orice om care munceşte este supus greşelii. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. Sadoveanu. bun o să fie” (I. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. cu barba scurta si tepoasa” (M. ruşii mistici şi orientalii fatalişti. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234. a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235. Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . Brătescu Voineşti). Al. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. maică-sa. germanii idealişti. Călinescu). subiective (SB). a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. englezii pragmatici. Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale.232. / De stau apele in vale”. indesat.

atribut adjectival. cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Eram sa pierd trenul. Ramane cum am stabilit. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. circumstantiala de mod. atribut verbal. 241. complement indirect b predicat verbal. atribut pronominal genitival. atribut pronominal genitival 242. circumstantiala de mod. predicativa. atribut verbal. poate că mai ales de aceea. predicativa c subiectiva. Îmi place să ascult. circumstantiala de mod. Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. subiectiva. a completiva directa. predicativa d completiva directa. a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. prea aşezată. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. predicativa. atribut pronominal c predicat verbal. atribut pronominal genitival c atribut adjectival. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. atribut verbal. subiectiva . subiectiva. predicativa b subiectiva. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. subiect d cuvant fara functie sintactica. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. Norocu-i după cum şi-l face omul. Eram sa pierd trenul. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). Slavici). Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival.238. Era sa pierd trenul. atribut pronominal genitival. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. Prietena lui este ardeleanca. Indemnul de a pleca a fost ignorat. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). subiectiva. atribut pronominal 240. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. Ana îmi părea prea tânără.

c) 247. a) b I. c) e I. Călinescu) I. b) II. a) d I. a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . b) c I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246. a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. a) II. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. a) II. a) II. nici o vietate. b) II. afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om.243.

omul era cel mai activ dintre toţi”. nimeni n-ar putea fi altfel…”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu.c complement circumstanţial de excepţie 249. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251. iar de gură şi mai mare. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253. tot nu vei sosi la timp”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. părintele Duhu…” (I.

Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257. / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256. În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii.254. Călinescu). În enunţul: „Ai carte. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. ai parte”. Eminescu). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255. (G. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258.

c propoziţie circumstanţială de scop 260. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266. şi tot are pete” (Folclor). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. eu. ţi-am întins o mână prietenească”. altceva n-a făcut”. propoziţia subordonată subliniată este:. dimpotrivă. mai era şi deşteaptă”. În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . propoziţia subordonată subliniată este:. propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul:„Soarele. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263. În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. propoziţia subordonată subliniată este:. că e soare. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”.

c.l b 1c.comp.i. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A . George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum. Slavici).l 271.267. ar scoate-o din pământ” (I. indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. + 1c. tensiunea şi groaza. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr. căzuseră” (T.m.s + 1c.c. predicative (PR). + 1c. + 1e. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine.m. + 1c.c.c. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor).p.d + 1c. mlădioasă ca o creangă de alun” (M. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi.i. mai bine ar fi mai atent”. + 1c. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). Eminescu) a 1c. Identificaţi din text numai predicatele (P). a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270. moartă să fie. menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte. Popovici).comp. subiective (SB).d. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268. ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că.

s.p.c. 279.d. Iorga). + 1c. + 1c. + 1c.m. b c.m. .c. + c. cuvintele subliniate sunt: a c.l. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur. cuvintele subliniate sunt. b 1c.d. înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L.c. În enuntul “Vântul se oprise brusc. a 1c. + 2e.c. a căror poale se pierd în valuri etern rebele. menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L. b 1c. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L.m. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă. Eminescu). + 1c. + 4 A subst. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N.i. etern spumegânde” (M.l. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L.c.l. + 1c. a 7 A adj. + c.d. + c. 274.c.i. prepoz.instr. + 1c.c. + 1c. + 2c.t. menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită. + 1c. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului. + 1c.c.t.c.c.i. Rebreanu).t.d. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P).d. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. 278.t. a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277. + c. Blaga). + c. Rebreanu).c. a atribut verbal b atribut adjectival 275.l. a 1c.d.c.m. 276. + 1c. + 4 A subst. În fraza “Iubind pe cineva.d. prepoz.condit. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. b 8 A adj. Identificaţi din text numai atributele (A). + c. Blaga). Rebreanu).273.c.d.c. de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L.

subst. În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. îsi continuã de drum” (I. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. e că orice om care munceşte este supus greşelii. Hogas). / De stau apele în vale” (Folclor). genit. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285. subiective (SB). dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. 280. Creangã). genit.a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat . de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. b complement circumstantial de loc 283. predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. subst. Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. iesind din bisericã. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C. Topârceanu). Preda). În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si.

să mă omori. completivã directã. completivã directã. circ. subiectivã d concesivã. de scop. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. de scop d principalã. o rupe la fugă. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. completivã indirectã. completivã indirectã. circ. de scop c principalã. unde stie că am multă treabă. atributivã 291. completivã directã b conditionalã. de timp. circ. completivã indirectã. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. Habar n-am de bunica. n-am băgat. de mod. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. Cum îti asterni. circ. de timp. a principalã. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. de mod c circ. indirectã. completivã directã. subiectivã 288. predicativã 289. habar n-am b e sete.b inclus c subînţeles 287. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: . habar n-am 292. de mod b circ. a circ. Andrei s-a decis să plece. de loc. de mod. de mod.circ. completivã directã. atributivã b compl. circ. habar n-am c e. conditionalã 290. sunt următoarele: a mi-e. N-am băgat de seamă cadoul. n-am băgat de seamă. asa vei dormi. predicativã d circ. subiectivã c concesivã. completivã directã. de mod. atributivã c circ. n-am băgat. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. Alex a rămas cum îl stii. cauzalã b principalã. a cauzalã. circ. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. a toate .

Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. condiţională. atributivă. principală. Se ştia că Ion minte. completivă directă. subiectivă. directă c condiţională. Creangă). directă. directă b condiţională. subiectivă. condiţională. directă. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. directă. directă. completivă directă d predicativă. condiţională. subiectivă. subiectivă. subiectivă. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine. compl. compl. eu nu te opresc. principală. compl. E clar că Ion minte. subiectivă. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică. principală. indirectă. principală. completivă directă.Este ştiut un lucru: că Ion minte. circ. compl. subiectivă c subiectivă. principală. a apozitivă. subiectivă. completivă directă 293. subiectivă. atributivă. consecutivă. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. directă . complement direct c fără funcţie sintactică. compl. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. directă. compl. cauzală. compl. compl. subiect 294. compl. subiectivă. principală. directă. a condiţională. de timp. subiectivă b apozitivă. compl. complement direct b predicat verbal.

un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările. un polifag homeric.. al scurgerii lui ireversibile. a.. Memorialistic b. Norman (2004).. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe. Zigu (1998).. Constantinescu. dar. in Montandon. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V. desigur. Scriitori români b... Considerată. Alexandru Piru b.. Figures du vieillir. femeia care nu-i respectă. un ironist cu comportări nastratineşti. Tudor (1970). "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă"..SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1... Manea. Şerban Cioculescu 2. înceata însumare a impresiilor vieţii.. Subiectiv 3...... Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public. scriindu-si Amintirile..... Scriitori români 4. Alain (2005).” Aprecierea critică ii aparţine lui: a. a.. ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c.. George (1986).. Amintirile. ca specie.. Plicuri si scrisori b....... “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase. George Călinescu c. Muguraş. afecte si atitudini proprii omului modern de cultură. roman . decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”. nici prototipurile culte ale genului. se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor. având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă.. al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri. o ipostază de confirmare a maturităţii... În opinia lui .. Călinescu. apoi sentimentul timpului.. Streinu)....... Junimea si junimismul 5.. Autobiografic c.. al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui. nedispreţuind băutura... Amintirea devine... fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea. din perspectiva lui Creangă. Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală. un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi.. Vianu. ca şi accentul pus pe tradiţie... Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă.. Vianu..... a unui auditoriu care asculta. .. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c... lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855).. primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”. de a prezenta etapele unei formaţii.. având mereu o parimie pe limba. un pedagog empiric extraordinar. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă. Tudor (1970).. jovial. Ornea. a........

.. "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ).. adresări directe 8.În fragmentele următoare: ".... In următoarele texte... "hatârul" (plăcerea).căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele..Mai... cuvinte si expresii populare..".: . apoi? Lasă-te în sama lor. dându-i drumul de-acolo. şireată). Repetiţii c. zise atunci Flămânzilă.... interogaţii.... zise Ochilă.. mai. "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a.. dativului etic b. clipocind mereu din gene. Repetiţii c..: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei. si hai. "arzuliu" (fierbinte). "Atunci spânul zice îngâmfat: . "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ). Păsărilă..... prin umorul debordant realizat cu jovialitate.. nu i-aş trece pe dinainte.... fără digresiuni sau descrieri suplimentare. .. când aş avea eu o slugă ca aceasta. "a se chiurchiului" (a se chercheli. moşule. exclamaţii....... nepoate! Ia........zise spânul ...Parca v-a ieşit un sfânt din gura. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap.. În fragmentul următor folosirea . In următoarele texte. a.. regionalisme: b.. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. a se ameţi). interjecţii b. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. prin oralitatea stilului. [] .... adresări directe 9.". unul de o mână şi altul de cealaltă.Ei. "o lua în porneală" (se ducea la păscut ). hai! hai... ia!" "Ei.. ce mai zici? . exprimării colocviale 7..... exprimării populare c.. iacată-o-i. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de... data mai ales de erudiţia sa paremiologică. Luminate împărate.. daca vrei să rămâi fără cap".Ce sa zic. hai! in zori de ziua ajung la palat" ".D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui ..... limbaj popular c.. zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi... Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la .. "farmazoana" (vrăjitoare. În următoarele texte. prin dialogul dramatizat... a.. Dialog b.. numele proprii ale personajelor 6.: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit)... se face spânul până jos praf şi pulbere.Ia lăsaţi. a.

. "toate ca toate". doamne... numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii"..: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă./ înainte/ Şi la război/ înapoi. cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a.. ca belele curg gârlă".. formule specifice oralităţii c.. adresări directe.. diminutive... atunci oi mai vedea eu".. versuri populare sau fraze ritmate b.. că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva. "vorba ceea".. dativul etic 10. Cuvinte şi expresii populare.. "de voie de nevoie".: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă... megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi. zise Setilă. "Cine poate oase roade. cât poate el suferi". regionalisme: b. În următoarele texte.... a. căruia îi lăsa gura apa..... repetiţii... diminutive.... adresare directă.. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. diminutive.."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi".. ci-i după cum vrea Domnul".. şiretenia frazei b. dativul etic 11.. adresare directă. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. "Voinic tânăr.... "Mă. nepot de sora lui Pândilă. după cum s-a hotărât. ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică. repetiţii...". "Nu-i după cum gândeşte omul... a.. dativul etic 12. "omul sfinţeşte locul".. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la. formule specifice oralităţii c... fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică. ori din târg de la Să-1-caţi.... "vorba unei babe"..... exprimarea poznaşă.. adresări directe..". În următoarele texte. "aş ruga pe luminarea sa.. adresare directă.. adresări directe. din sat de la Chitilă. nici carne moale". "frica păzeşte bostănăria"... vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită. formule specifice oralităţii c... că dacă are de gând a ne ospăta. "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta. a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi".. "vorba cântecului". "Doar unu-i împăratul Roş.... "Vorba ceea: Dă-mi. proverbe şi zicători b.. vorbe de duh c.. cine nu.. "La plăcinte.. "Să nu dea Dumnezeu omului. pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala". peste drum de Nimerilă. apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala./ Să mă mier ce m-a găsit" a. frate cu Orbilă.: .".. combinaţii neaşteptate de cuvinte 13. mucalită.. văr primare cu Chiorilă.: "Capul de-ar fi sănătos.... ce n-am avut. repetiţii. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de...

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

.. înfiinţată ulterior. le-a socotit până la suma de 5 galbeni... sfanţi.... firfirici şi gologani.... Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în . Nae Girimea... Jertfe patriotice b.. „Nenea Niţă a scos iar pungociul... Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29.... în discursul electoral cel mai cunoscut. Inspecţiune b.. În acest sens. a. La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur.... travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”... Logica baroului 30......... deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară... Logica baroului 31. s-a găsit „un pol vechi de aur”....... Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător............. Justiţia română c. Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900...... a. În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în .. nisifiele.. iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M.: „Simt enorm şi văd monstruos”.. Grand Hôtel ...... a cărui operă este recitită adesea. El spune că „industria română e admirabilă. O scrisoare pierdută b. Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică.. . a........ caracterizată de oscilări ale percepţiei. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând... . Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare....... Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar.......... Prelegere populară 27. personajul din ...... i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari... Nae Caţavencu...... ca o mantra...... în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”. precum Banca Naţională.. Caragiale însuşi nota în proza .. a..... e sublimă. despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis.. Justiţia română c. D’ale carnavalului c..care se pronunţă pentru „descentralizare”..Victoria Română” b.. D'ale carnavalului c.. dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca....” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”..Pentru posteritate.. sfănţoaice. Despre cometă..

din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus. Şi din ce în ce. comerciale.... Ultima emisiune 32... Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu.. de moaşe. facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice.... Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a...... de alte arte.... agricole. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă. Din primăvară până-n toamnă. vor fi mulţi. adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală. Astfel. şcoala română..Moftului român” c. Câteva note b. tot degeaba spuse”.. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.... Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani. întrupându-le într-o operă... “Albina româneasca” ... Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a. “Inspecţiune” 34.. de ieftină parvenire. pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti. în egală măsură... a. vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa.. secundare... de muzică. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c. 1907.... fără caractere... ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale.... „Scrisoare către Emil D... În textul intitulat . .. de scutire de îndatoriri... în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente. Caragiale nota: „Toate şcoalele...În .. Fagure”– 19 septembrie 1909 b. Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă.. de sporire de drepturi şi privilegii.. Inspecţiune c. de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi........... autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi....... „Scrisoare către Emil D.. fără omenie. cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”. profesionale. dar. a.... de la cele populare până la universităţi – şcoale primare. devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni... „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice..Moftului român” c. Succesul .. de popi. şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari... “Inspecţiune” 33... utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare. foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi. "Răsboiul b.

Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3... prin rectificarea sau.. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . adică la rimă.. Fragmentul citat face parte din: a. Karkaleki 38.. Unui tânăr poet b. 1902 – 1907 b. haina rău croită. pentru repararea versurilor. Grămătici si măscărici c. poeţii 10 lei 2. 1880 – 1900 c. 1905. a.. nu-i cerem să ne deformeze corpul. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu.. şi zâmbim frumos. neînregimentat politic.. Din foloasele tiparului 36. Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale. aşa cum a crescut el. la coada versului. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”. adică a cuvântării. Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor.. sunt următoarele A) TAXE: 1. când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti.. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi.35... care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii. vedem impostura şi ticăloşia.. o sumă fixă. ci numai să ne răscroiască pe corp. un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. În opinia lui. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată. Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră. cum ziceţi dv. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie . Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică. auzim neghiobia..” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. altfel zis. indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate... O invenţie mare c. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată. ca un ciudat teatru!” . când o privim în complexul ei de activitate. socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate.1909 37. se face după caz învoială cu ridicata. . în corpul versului 1 leu b.. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe. Opinii libere b. de fapt. Aşadar.

. dar nici învinşi.este parabola istoriei tiparului. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină... ca orice diavol. O invenţie mare b... Aghiuţă..Moftul” şi politica b. „Scrisoare către Emil D.... se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti. într-o enciclopedie a sufletului românesc... Vocea patriotului naţionale b. c. care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”... nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”... constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip.. care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că. “1907. Câteva note” ... bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”. spiritul onest nu au prea mare importanţă. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia.. ...” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a........ bine exploatate de o presă inteligentă. .. redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă...... autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei.„o sumă de împrejurări politice (. el îi „creşte”.......... Seriozitatea.. luciditatea. să nu crezi că spun mofturi.... folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are.. filosof. o lume în care corupţia epidemică. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate. aşa cum scrie Caragiale. Fagure”– 19 septembrie 1909 c.. dar iai greşit la cap. să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”. Ţal b... Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare. nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”..”. „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof.. Moftul 41.. a.. Răsboiul c.... atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă. Moftul 40. Din primăvară până în toamnă. el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit. În mod amical. Fragmentul citat face parte din: a. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi. demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc. a. tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale. Grămătici si măscărici c.. În viziunea lui Caragiale. legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens.... declasarea valorică.). Subminând viziunea înaripată a romantismului. fac totdeauna senzaţie”. Impertinent. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele.. în care personajele nu sunt nici învingători. Dumnezeu. progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă... Karkaleki 39. atunci când află că tânărul este „redactor la . Fugărit şi plin de var.. Dl Goe... ci îşi motivează politicos pretenţiile....

considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic.... pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe. Politică şi cultură b. (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere... în care... Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie. O invenţie mare c.. câte o patimă....” a.. vorba veche: dacă eşti sărac.... Un pedagog de şcoală nouă 44.. Bucureştiul lui Caragiale. du-te-ntr-una săracă. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine.. – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a...: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii. din ce scapă pântre degete altora... Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti.. din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură..... n-a scăpat de acest jug. când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe..” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? . obţinute prin prestaţii politice.. Politică şi cultură b... Aşa se şi explică de ce. vienezii fanfara.... căci pentru construirea lor... De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în. după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă... poţi culege destul. a.. Ironic. unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale. Slăbiciune 45. Banul e scump.... alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune. O invenţie mare c... nevoite să supravieţuiască.... dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe. Un pedagog de şcoală nouă 43.. Specificul acestui oraş este înfăţişat în... proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă. du-te-ntr-o politie bogată.. „Ştii ce?. Politică şi cultură b. ploeştenii politica. cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –... învârtit bine.. „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu..... În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării. în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii. singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil... cunosc oraşul.. Am să mă duc la Bucureşti... de acum mai bine de un veac..... O invenţie mare c.42.. îi smulgi peste jumătate... din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul. dacă eşti bogat. aduce peste sută la sută... Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in. pe bună dreptate. puţine câte le avem. era un orăşel pitoresc....”.

Politică şi literatură .: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune.. pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie... fiindcă... cârciumile. îi dau când „cu bere”........ Mihai Eminescu. Consumul de bere şi de băuturi spirtoase.... căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”. despre promiscuitate şi despre alcoolism. oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă...... dar retrasă a omului fără opţiuni politice. Amicul X c. bodegile. Slăbiciune 46..reclamanta. Justiţia română c.. cu „mastică prima”. dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”. la mine n-au venit. preparate în grabă... al mâncărurilor ieftine.. să intre în politică Caragiale aminteşte în .... şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” . al ţârilor.a.. într-o berărie populară... şi poate chiar acolo trecut cu vederea...... te vor opri la Academie. Din ce scriere face parte fragmentul citat? a.... eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei.. al măslinelor. dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”. Slăbiciune 47... la Universitate şi la Senat.. ca într-o vitrină de bazar oriental.. la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei.. O invenţie mare c. al minuturilor. când „cu vin”. Kir Ianulea b.”. Amicul X c.. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri............. mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele..... vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine..... Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut. dar gândul acesta mă mâhneşte... la Mitropolie şi Cameră.... În lumea justiţiei româneşti.. Să te vezi..... Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă. „Moşii”.. Slăbiciune 49... Kir Ianulea b.despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos.. în masa omenirii. Politică şi literatură b. de care aminteşte Ion Luca Caragiale în .. Fragmentele citate fac parte din: a. eu sunt un ce. Kir Ianulea b.... Fragmentul următor face parte din. de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale. să te înţelegi aşa de mic. juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”.....” a.... pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine... În . ca să-ţi citească discursuri. cu perne de catifea încărcate cu decoraţii. rămasă fără bijuterii şi ceas. Nu sunt vreun ambiţios... a. localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor.... Slăbiciune 48.

. Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert. a.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert. Atât de fragedă b... Atât de fragedă c.... Stefan Cazimir 51. “Deodată trece-o cugetare. Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii.. publicata la 1 septembrie 1879.. "Viaţa lui I.. Cer vestmintele vorbirii. şi abordează ideea poetică a credinţei... Crăiasa din poveşti c. s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău.. a... Pierdută vecinic pentru mine. Caragiale" este o lucrare scrisa de a. E umbra dulcilor dorinţi.. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe... Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare. Următoarele versuri fac parte din poezia .. Toate cer intrare-n lume.. . Următoarele versuri fac parte din poezia. Te duci... Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte. publicată în decembrie 1883. Moşii (Tablă de materii) 50.. Amicul X c.L.. Freamăt de codru 53. Barbu Cioculescu b.. Mai am un singur dor 52. Criticilor mei b.. Alexandru Condeescu c..b....

..... O. antonomaza/ Scrisoarea IV ..“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina.. Colinde. plină. c. antifraza/ Epigonii c. Înduratoare-asupra mea coboară. În veci alături să te am... antiteza/ Glossă b. Da-mi tinereţea mea.. Privirea ta de milă caldă. Adio... Răsai asupra mea. b.. 55. Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici... cât eram de fericit Să mergem împreună. Pajul Cupidon b..: a. Când amintirile.... colinde c.... Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie... Versurile din Mihai Eminescu fac parte din ... Versurile: "Când degerând atâtea dăţi.. a.. pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele. Marie!” a.. Femeie!" fac parte din poezia eminesciană. redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci. Străin de toţi..” se numeşte...... Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri.. noi copii ai lumii mici. Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare.... Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie.... Învierea 54.

. Poezia eminesciana „O.. imprecaţie/ Scrisoarea III c.. elegie/ comuniunii dintre om şi natură b............ cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare. I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte. Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni. vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59..Versul preia formula introductivă a.. satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c..: a....... împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri... meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b...... care dezvolta tema....: a................... inversiune/ Scrisoarea III 57....... monorima/ codrului/ Ce te legeni b.............. atât de obişnuite în veacul său....... meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61. 60..şi face parte din....56.... pe tema.... egloga/ iubirii c.şi face parte din.. parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62.. Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi.........: a. „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).......... Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte.. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b... Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte. troheu/ epopeii/ Luceafărul c...Versurile fac parte din.....: a.....şi face parte din. vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.....: a....................” se numeşte. Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c.... „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o.. iamb/ basmului/ Luceafărul b...........Versurile dezvoltă motivul romantic al. Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele.... Versul dezvoltă motivul romantic al .......... ........ Un poem postum eminescian intitulat .... interogaţie/ Scrisoarea III b. dactil/ mitului/ Luceafărul 58...... ramâi” este o...: a..... Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele.....

Şi eu. 1978.. eu sunt copilul nefericitei secte .. Prieten blând al sufletului meu.. colecţia Mari scriitori români. ediţie de Petru Creţia..... II... 1978. Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale.. vol... aşa cum reiese şi din versurile postumei . 359) a... p.. care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980. Prieten blând al sufletului meu.. Cărţile b. Cărţile b.... Romancero español b.. care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian.a..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. Atât de crud eşti tu. 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare.. Memento mori c. Povestea teiului c. ediţie de Petru Creţia. s-atât de moale.. Furtună-i azi si linu-i glasul tău. înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare. ş-atât de moale. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu.. p. II.... În . William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu.. vol.. Cărţile şi noaptea c... Anglist prin formaţia intelectuală. Jorge Luis Borges are o povestire.. colecţia Mari scriitori români. Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”. a. Icoana şi privaz 65.: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale. Atât de crud eşti tu. Doña Sol 63. Furtună-i azi si linu-i glasul tău. Despre o misterioasă scriere cifrată 64... Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe...” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească.

II. 1978. vol. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon.. Făt-frumos din tei . E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară... “Un luceafăr.Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian. procedeu care se numeşte hipotipoză. Sakuntala 68.. un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. Icoană si privaz b.. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului. muzica. Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară... ediţie de Petru Creţia.. 420) a. Cărţile 66. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” ... Povestea teiului b. p..... pădurea.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”... colecţia Mari scriitori români. Povestea teiului c. Iar la fată e bălaie. părul galben cade creţ..... Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges. p. În .. Luceafărul b. Povestea magului călător în stele c.475) a.. Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ. II.. vol.. Imnul creaţiunii b...... colecţia Mari scriitori români.. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept..... ediţie de Petru Creţia...Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte.. Un luceafăr c.... 1978. Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân... Mahabbharata c. a..” a... Cărţile 67. Următoarele versuri fac parte din poezia. amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”...

Iată tot ce te aşteaptă. Următoarele versuri fac parte din poezia.... Sonet III 70. Copii eram noi amândoi c. Fiind băiet păduri cutreieram 71... biografia subţire... Neputând să te ajungă. „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel. Măgulit e fiecare .. neras să umbli. care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă... posteritatea este încă şi mai dreaptă. De-or trece anii b.... a.... Nu slăvindu-te pe tine.. Numai poetul b.. La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”.. crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur... Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt.. Mi-l povestea si mie. Următoarele versuri fac parte din poezia.” a. Nespălat.. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie.. -lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure. Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare.. Ba să vezi.. Poet c..... C-ai fost om cum sunt şi dânşii. “Şi el citea pe Robinson.. Cu dactile în galopuri. “Să tot torni la rime rele. Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet..69. Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri...

ori în pod... Sun-un grier sub o grindă..... Adio b. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Povestea codrului b.. . sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie. S-a înţeles de mai nainte.. Satira I [Scrisoarea I] b. iar ca specie literară sunt un gazel. Călin (file din poveste) c. . Satira III [Scrisoarea III] 72. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte... Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă.. Următoarele versuri fac parte din poezia.......... Să te vezi pe tine însăţi Visătoare... Cugetările sărmanului Dionis c. Cugetările sărmanului Dionis 73. zău! că-n el te-aş pune vornic. Bucureşti... surâzândă. Rendez-vous i-a dat în sură... 1884..Măi motane. Următoarele versuri fac parte din poezia... în găvăună?” a.. Satira II [Scrisoarea II] c.... Versurile de mai sus fac parte din poezia .. Povestea teiului .. unice amic şi ornic.Că n-ai fost mai mult ca dânsul.din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp. De-ar fi-n lume-un sat de mâţe. Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă. 242-243) a. “Toamna frunzele colindă. Vino-ncoa să stăm de vorbă.. C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”.” a... p...

Naltă zveltele lor trunchiuri. copilul mândru. sure.” a. Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral... Aripi are. iar în tolbă-i El păstrează... “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină... Următoarele versuri fac parte din poezia. Kamadeva c. “El veni. Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor.. despre vremi apuse.. Călin (file din poveste) 75...74.. Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec . luminoasă. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept.. ca săgeţi.. Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: ... Călărind pe-un papagal. Mă lovi cu ea în piept... cerurile-nşiră nori. Numai flori înveninate De la Gangele măreţ. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte. Scrisoarea III 76.... Egipetul c......În Câmpia Dunării.. Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”. Puse-o floare-atunci-n arcu-i... Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază.. cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial. Undele visează spume.Noaptea-i clară.” a.. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’. Kamadeva b.. Următoarele versuri fac parte din poezia... Pajul Cupidon b..

proza lui M. specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. sora lui Moromete c Botoghinã 80. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. fundamental.77. Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. autoritară a tatălui . Cărei viziuni artistice îi aparţine. în privinţa vieţii familiei Moromete. Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. Ce semnifică. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. superioară. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. favorabil viziunii asupra vietii.

. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88. eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87. Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86.”. am avut totdeauna în fatã un model preexistent. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete. izolarea si cãderea sa la pat.. o mãsurã a vietii morale. Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu. tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea . Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89.

În care dintre romanele lui M. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. sã plãteascã fonciirea. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. Preda. bãtrân si bolnav. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau .91. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92. rareori o valoare”. Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã. semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. ludic. sã cumpere alti cai. prin constructia si destinul persoanjului principal. În romanul lui Marin Preda. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt.

În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia. mai întâi. cu „hora satului”. Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. Rebreanu începe. analiza. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. Ce roman al lui L. relatare cronologica. tipologiile sociale si morale. omniscienta. cazuistica c Fantasticul. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã. La ce catedrã universitarã este numit. În romanul Ion. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99. antimimetismul 102. Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. L. ludicul. dupã câteva imagini statice. potrivit lui T. Vianu (Arta prozatorilor români). Rebreanu care. instinctuale 104. obiectivare.b Victor Petrini c Matilda 98. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului .

cronologicã a evenimentelor 107. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105. L. memoria involuntarã c relatarea succesivã. Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. În romanul Pãdurea spânzuratilor. apãrut în 1920. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C . Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106. cu pitorescul etnografic 2. obiectiv. cu zonele mai profunde ale istoriei. religiei. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. monolog interior b relatarea la persoana I 111. stilului 3. Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E.

113. cum ar fi cel al Altei din Act venetian.. livrescul etc. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D. Care este. datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”.112. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”. stilizat . sunt observate „posibilitãti de mare artistã”. Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116.. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. implicarea în relatare a naratorului. În romanul Patul lui Procust. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. rolul fanteziei. ludicul. Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117. 115. b exprimarea (directã) a sentimentelor. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. în opinia lui Camil Petrescu. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T.. într-un portret al doamnei T.

Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. Ultima noapte de dragoste. aici gelozia. sau chiar obiectelor neînsufletite. Streinu c G. Fãrã ortografie. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124.119. ceea ce a gândit.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. ceea ce i s-a întâmplat în viatã. Lovinescu b Vl. naşterea. moartea”? a E. Călinescu . întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. nunta. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta). acolo ambitia.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste. întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122. pasiunea. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit. lui si celor pe care i-a cunoscut. fãrã compozitie.”? a Ultima noapte de dragoste.

Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”. Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. Care dintre următorii critici interbelici. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă . sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie. Lovinescu 126. simbolică pentru Ana. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular.125. Într-o mărturie. singura martoră a momentelor respective. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. Călinescu c E. în spiritul realismului clasic.

cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. În romanul Pădurea spânzuraţilor.) b discursul indirect liber 133. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul. E. trăiri interioare etc. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine. totodată. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. locuri. după căsătoria fiicei sale. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. totodată. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. punând. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. Care dintre cele două glasuri învinge. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135. Intitulate simbolic. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. personaje. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134. zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. întâmplări. Atât în romanul Ion.

Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. morale). Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. Sadoveanu. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu . spectacol 144. contemplativ. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire. Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. ironie. În comparaţie cu ţăranii lui L. adaptare la schimbările vieţii satului. gust pentru disimulare. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat. mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. Rebreanu sau M. familiale.138. Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. bucurându-l pentru moment pe Niculae. şi chiar cu cei din satul său. spirit independent. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. la noile forme de câştig b inteligenţă.

de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae .. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari. În ce momente ale existenţei sale. cu specifica-i ironie. volumul I. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2. războiul 5. volumul I. Cui îi vorbeşte Moromete.145. obişnuind să vorbească singur. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. iubirea 4. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149. Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui. despre facultăţile lui Victor Bălosu.. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150.

este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. aparţinând instanţei narative obiective 156. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. ludic. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. ca expresie a unui artificiu compoziţional. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal. ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. mai ales. corespondenţă. Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. volumul I. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. Lovinescu c Camil Petrescu .151. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu). de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic. prin construcţia şi destinul personajului principal. Călinescu b E. această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. comentariu naratorial de subsol) c una.

sau chiar obiectelor neînsufleţite. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. personajul D.157. să „povestească net. fără compoziţie. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul.? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. ceea ce a gândit. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163. în ce parte a textului? a nu există această precizare b există. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. pentru prima dată. în notele de subsol 159. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. Fără ortografie. În care dintre scrisorile doamnei T. fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic . lui şi celor pe care i-a cunoscut. la întâmplare”? a pe doamna T. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus. în Epilog II c există. în spiritul autenticităţii.

totul ca într-un proces-verbal. b procurorul c Fred Vasilescu 169. b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică.”? a doamnei T. constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166.D. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T. dramele de conştiinţă. la întâmplare. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168. b lui Fred Vasilescu c lui G. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165. justiţie etc. după moartea acestuia? a doamna T..164. obsesia absolutului în iubire. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima. Ladima 170. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare. Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net.

Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. sora Emiliei c doamna T. 172. 1929 c. 1897. Călinescu 176. Sadoveanu în: a. C. În ce roman M. Iorga „anul Sadoveanu”? a. Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: . Neamul Şoimăreştilor b. Ciopraga b. Zodia Cancerului 178. Mediul rural este înfăţişat de M. 1930 b. când debutează scriitorul b. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. G. Nicoară Potcoavă c. Care an a fost numit de N. când apare Hanul Ancuţei 175. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174. 1905 179. Crâşma lui Moş Precu b. când publică patru volume c. Baltagul 177. 1904.171. Mihai Ungheanu c. Ce critic a spus despre M. 1928. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. Ţara de dincolo de negură c. c Fred Vasilescu 173. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a.

cum o încredinţează vrăjitoarea satului. leşii c. grecii 187. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. ar putea zăbovi. argat. o încăpăţânare pentru răzbunare c.a. de specific naţional b. după datină 184. dintre care una se adevereşte: a. pe fundalul unei existenţe pastorale. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. baba Maranda c. tătarii b. de un moldovean b. preot c. omul căruia Vitoria îi lasă. o aventură b. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. la plecarea pe urmele soţului. Daniil 180. Romanul Baltagul este unul: a. din 1953. Mitrea din romanul Baltagul este: a. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186. care are o încărcătură morală 181. Creanga de aur. Nechifor b. realist 183. un act justiţiar. după părerea lui Perpessicius: a. ca un bărbat ce se află. Zodia cancerului. cu lăutari şi cu petreceri b. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. este o reluare a romanului: a. de dragoste c. plecat după nişte oi la Dorna. de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. Şoimii. gospodăria 185. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. pe coordonatele mitului şi legendei c. Romanul Nicoară Potcoavă. de boierul trădător Irimia Golia . Gheorghiţă c. din 1904 b. din 1933 c. din 1929 182. poliţist b. Vitoria. care merge cu vitele la păşune b. grecul turcit care-l înjunghiase? a. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. e chinuită de câteva întrebări. conform rânduielilor gospodăreşti.

Călinescu 189. la începuturile istoriei noastre . G. devin personaje apele. creaţia lui Balzac c. Ce critic a afirmat. Născut în 1880. sămănătorismului. Creangă şi eposul popular b. câinele 194. Neculce. Vitoria Lipan este un personaj: a. Sadoveanu a murit în: a. priveliştile. la Paşcani. Evul Mediu c. în genere. Tudor Vianu c. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. Tudor Vianu b. Paul Georgescu 190. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. Opera lui Sadoveanu descinde din: a.188. apele b. vântul. asemenea stepei. virgulele cântă şi ele. simbolismului 191. şovăielnic b. Perpessicius b. toate acordate… În ea „toate gândurile. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. mistic şi iertător 195. 1944 192. mitologie 193. ceaţa. câinele. ceaţa c. 1961 c. În opera lui Sadoveanu. realismului critic b. justiţiar. 1967 b. realismului socialist c. Eugen Simion c. figurile sunt puse pe portativ. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. poporanismului. Sadoveanu aparţine. noaptea. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. cu reverberaţii mitizante. perioada celui de-al doilea război mondial b. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. ca orientare estetică: a. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a.

moşier c. oraşul Galaţi b. România literară c. 1955 b. 1962 c. Romanul Groapa a apărut în anul: a. tâmplar la C. cenaclul Literatorul. În drum spre Hârlău b. Galaţi b. 1957 203. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. o mahala bucureşteană 204. muncitori. Iapa lui Vodă c. Cercul literar de la Sibiu 200. Tatăl lui Eugen Barbu era: a. al lui Eugen Lovinescu c. Macedonschi b. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. al lui Al. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a. Oaie şi ai săi 202. Turnu Măgurele 198. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. apărut în 1928. Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. Balonul este rotund c. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a. Luceafărul 201. ofiţer de jandarmi b. Bucureşti c. deschide seria capodoperelor sadoveniene. Domnul Trandafir 197. Tânărul scriitor b.R. cenaclul Sburătorul. lumpen proletari .F. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a. Băile Herculane c. Gloaba b.196. 199. burghezi b. poliţişti c.

205. un îmburghezit b. cruzi. Zamfirescu b. necăjiţi. blânzi şi făcători de bine 206. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. un boem c. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. arhaismelor şi a termenilor argotici b. Personajele romanului Groapa sunt oameni: a. un luptător sindicalist 208.M. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. realismului socialist b. însinguraţi c. Principele b. poliţist 209. cârciumar b. morali. pe care a descris-o în romanul: a. Geo Bogza 212. neologismelor c. religioşi b. barbarismelor . Principele b. tramvaist c. viaţa tineretului sportiv 207. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. lumea hoţilor b. dicteului automat 211. În romanul Groapa autorul prezintă: a. obiectiv-balzaciană c. prozatorul şi dramaturgul G. Marin Preda c. viaţa politică c. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. Săptămâna nebunilor 213. Groapa 210. Facerea lumii c. Groapa c.

Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. o elegie pe tema morţii 222. intelectual. mistică c. Lancrăm 218. Cuţarida c. natura . cu oameni luminoşi şi generoşi b. 1929 b. 1921 c. beţi şi răi”. o idee filozofică b. concret-realistă 220. Calea Griviţei. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. sesizându-i poezia amară 215. foarte bine cunoscut c. ca despre ceva familiar. panteistică b. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a. realistă. Răşinari b. Prin amintirile personajului Grigore. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. cârciuma 217. hoţi zdrenţăroşi c. 1919 221. patimă critică b. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. La curţile dorului c. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. iubirea c. un pastel b. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. naturaleţe firească. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. înţelegere.214. o poezie de dragoste c. sănătos moral. Paşii profetului b. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. Hordou c. Poemele luminii 219.

Fiorul 225. Linişte c. Vreau să joc c. A.223. Călinescu b. în fiecare lucru. Gorunul b. ochii ei negri. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. În ce poezie blagiană chipul iubitei. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a. Al. Din părul tău 224. Lumina b. Tudor Arghezi b. prozodia clasică. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. Tudor Vianu c. versul liber c. G. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a. Noi şi pământul 227. o mărturisire etică b. Vladimir Streinu 230. Mi-aştept amurgul . Vreau să joc b. Din părul tău c. poezia cu formă fixă 226. o Artă poetică. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. Nichifor Crainic 229. o concepţie filozofică 228. Philippide c. Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. Sentimentul tulburător al morţii. Noi şi pământul c. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a. Izvorul nopţii b. tradiţională b.

cioban c. Lancrăm. Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. Lirismul lui Lucian Blaga este: a. G. exploziv. clasic b. satul natal al lui Octavian Goga? a.231. Hordou. Octavian Goga s-a născut la: a. Nicolae Iorga. Ce istoric literar evocă magistral. expresionist 234. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. cu ritmuri interioare b. în 1881 c. Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a. ţăran b. preot 237. în „Gând românesc” b. în 1895 235. Braşov . romantic c. dublat de un suport filozofic c. în 1866 b. melancolic-pesimist 233. orientându-se spre: a. Răşinari. Călinescu. Sibiu b.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. versuri ascunse în proză 232. verslibrism. cu talent de mare prozator. în „Istoria literaturii române” 236. declarativ optimist b. esenţial reflexiv. Ion Chinezul. Blaj c. poezie cu formă fixă c. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice.

la Academia Română: a. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. cultivează-l cu diligenţă. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. că poţi deveni mare”? a. Goga a avut loc cu volumul: a. „Familia” lui Iosif Vulcan.238. Berlin b. Debutul editorial al lui O. Paris c. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut. cu redacţia la Oradea c. O. „Din larg” 241. „Revista ilustrată”. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul. Nicolae Iorga b. Budapesta 242. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. „Tribuna literară” de la Sibiu 240. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. începând cu anul 1900 în: a. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. „Poezii” c. cu redacţia la Reteag b. Goga îşi face studiile universitare. În ce revistă i se răspunde lui O. tinere amic. Titu Maiorescu 243. Ilarie Chendi c. „Viaţa românească” de la Iaşi b. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc . „Ne cheamă pământul” b. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent.

Călinescu 245. „Plugarii” c. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a. Poezia „Rugăciune” de O. La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? . avangardist c.Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. Titu Maiorescu b. Lucian Blaga b. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. gândirist 246. aşteptând un viitor mai bun 247. Goga este: a. o operă religioasă b. profesorul său de la Braşov 248. Nichifor Crainic c. Vasile Goldiş. „De la noi” 244. Eugen Lovinescu c. revoluţionar. G. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. protestatar b. Cine l-a numit prima dată pe O. o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c. o artă poetică 249. idilic c. sămănătorist b.Poetul Octavian Goga a fost: a. „Aşteptare” b.

îl apropie pe poet mai mult de: a. Din ce volum de versuri al lui O. poezia lui O. sat-personaj moral. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. mitic. „Dascălul” c. ostaşi 250. clăcaşi b. „De demult” 254. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. social şi istoric c. „Dăscăliţa”. În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. „Bătrâni” b. „Apostolul” b. anistoric 252. „Apostolul” 251. Goga este unul: a. în înţelesurile ei multiple. precum la Blaga b. folclorul b. naţională şi tradiţională în conţinut. „Casa noastră” c. în general. George Coşbuc . poezia neoromantică-sămănătoristă 255. complexe şi variate. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. are interferenţe vizibile cu: a. al mijloacelor formale. ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. Noţiunea de soartă. „Poezii” c. Sub raportul structurii prozodice şi. Satul din poezia lui O. „Clăcaşii”? a. În ce poezie evocă O.a. „Din larg” 253. plugari c. poezia simbolistă c. „Ne cheamă pământul” b. Goga.

O. „Apostolul” c. trecutul legendar b. „Dăscăliţa” 258. şi una şi alta 257. 1936 c. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. numai un locaş de închinăciune b. 1946 261. „Plumb” c. Biserica – în viziunea lui O. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul. un trecut idilic. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. inclusiv a lui O. „Scântei galbene” b. 1916 b. se produce numai spre: a. „Stanţe burgheze” 260. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie .b. Poezia bacoviană exprimă: a. Goga – este: a. Bacovia a apărut în anul: a. Volumul de debut al lui G. Goga. St. în viziuni semănătoriste c. sau şi spre un viitor mesianic. „Dascălul” b. viaţa oraşelor tentaculare b. Iosif 256. Volumul „Plumb” de G. salvator 259. Bacovia a fost: a. Mihai Eminescu c.

” sunt scrise de: a. copacii negri. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. Vasiliu b. Ştefan Petică c. cezură b. Demostene Botez c. Versurile: „Copacii albi. repetiţie c. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. universul rural 262. Aud materia plângând…”? . Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. G. Bacovia 264. E ploaie de plumb. Ion Minulescu b. Bacovia 266. copacii negri. mansarde igrasioase: a. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. Botez 263. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a. pentru „case ce stau în dărâmare”. Vasile Voiculescu b. Theodorescu c. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265.c. G. În parc regretele plâng iar.

Iacobescu 270. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a. Bucureşti. „Nervi de primăvară” 269. Iaşi. Al. „Scântei galbene” c. poet înnăscut . „Baladă” c. pe 22 iunie 1956 271. Bacău. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu. Traian Demetrescu c. „muncitor al visului” c. „Epitaf” b. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. G. „Lacustră” c. Plumb” 267. „Bucăţi de noapte” b. Bacovia a murit la: a. Un solitar.a. Bacovia s-a declarat un: a. Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. Bacovia în poezia „Amurg”? a. „Plouă” 268. „Nervi de toamnă” b. Ion Minulescu b. pe 5 iunie 1959 c. proletar intelectual b. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute. pe 22 mai 1957 b.

Ce mare poet a afirmat că G. printre primii. T.272. suprarealist c. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului. Arghezi c. Macedonski b. în planul timpului. Eugen Simion c. Şerban Cioculescu . „Amurg de toamnă” b. şi pe a pustiului. Al. albastrul b. Bacovia a fost un poet: a. Cine a afirmat. simbolist b. „Decor”? 276. în planul spaţiului: a. După propria mărturisire a lui G. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. galbenul c. T. Vianu c. „Lacustră” c. G. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. Cine a afirmat despre T. sămănătorist 274. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. Mihai Ralea b. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. negrul 273. L. Blaga 275. G. Călinescu b.

G. Arghezi se numeşte: a. Macedonski 282. „Chemarea” c. „Flori de mucigai” c. „Literatorul” b. 1927 b. Al. Arghezi este intitulat: a. Arghezi: „acesta. Volumul de debut al lui T. „Bilete de papagal” 283. „Graiul nopţii” 284. „Literatorul” b. 1905 279. „Vieaţa nouă” c. Coşbuc b. Arghezi a debutat în volum în anul: a. Strofa: „Vino. Arghezi: . Suntem singuri.278. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. Primele poezii ale lui T. In care poezie îndemna T. „Creion” b. Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. Arghezi au apărut în revista: a. „Cuvinte potrivite” b. „Cântare omului” 280. joc de vorbe goale. 1932 c. Principala revistă de autor condusă de T. Titu Maiorescu c. „Liga ortodoxă” c. T. „Convorbiri literare” 281. Despre cine scria T.

Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara. „Inscripţie pe un pahar” c. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. gingaş cumpănită. nici la furnici”? a. „Vodă-Ţepeş” b. Arghezi. N. G. Cine a scris despre T. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. Cum se numeşte revista scoasă de T. Călinescu b. că n-a apărut niciodată. „Inscripţie pe un portret” 285. „Testament” c. cinste cui te-a scris! Incet gândită. Să nu-i călcaţi nici umbra. Al. Cel mai chemat s-aline.„Păşiţi încet. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie. când să-njure”? a. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a. nici florile de tei. Cocea c.D. „Inscripţie pe amfora lui” b. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. Macedonski 286. feţii mei. dintre toţi. „Bilete de papagal” c. . „Chinezul interimar” b. „Despărţire” 288. cu grijă tăcută. „Tâlharul” c. „Baroane” 287. „Lumea” 289. „Cugetul românesc” b.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

dezbatere filozofică abstractă c. monolog-povestire în faţa copiilor b.a. poetul T. Macedonski 307. Al. Arghezi c. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. „Lumină lină” 309. Ion Barbu b. In ce poezie. „Intoarcerea în ţărână” c. „Chemare” b. străin. G. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX. Părinte. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. dogme religioase 308. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. Vladimir Streinu c. totuşi. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. Pompiliu Constantinescu b. măcar de îndoială”? a. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. năpădit de „a toate frământare”. T. poezia românească a continuat să se dezvolte: . „Rugă de vecernie” 310. „Cenuşa visărilor” c. Călinescu 306. „Psalmistul” b. să cate” fac parte din poezia: a.

în sincronie cu modernitatea europeană b. sub imitaţia modelor trecătoare .a. sub presiunea influenţelor străine c. pe teren propriu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful