SUBIECTE ORIENTATIVE - LIMBA ROMÂNĂ LICENŢĂ – IULIE 2010

MULTIPLE CHOICE 1. Cuvintele beizadea, dregător, firitisi, ipochimen, halima, politichie sunt: a) regionalisme b) arhaisme c) cuvinte moştenite 2. Cuvintele: buhai, copârşeu, hulub, laibăr, lubeniţă, piparcă, temeteu sunt: a) cuvinte din masa vocabularului b) arhaisme c) regionalisme 3. Cuvintele: argea, brad, coacăză, copil, mal, strungă, urdă, viezure, zimbru sunt: a) cuvinte împrumutate b) cuvinte din substrat c) cuvinte moştenite din latină 4. Cuvintele: blajin, brazdă, gol, a hrăni, izvor, mândru, a plăti, plug, scump, trup sunt: a) împrumuturi din slavă b) împrumuturi din greacă c) moştenite din latină 5. Cuvintele: aldămaş, bir, a cheltui, chin, a făgădui, hotar, meşteşug, oraş, viclean sunt: a) împrumuturi din turcă b) împrumuturi din slavă c) împrumuturi din maghiară 6. Cuvintele: berechet, cioban, doldora, halal, iaurt, liliac, musafir, pilaf, zevzec sunt: a) împrumuturi din maghiară b) împrumuturi din turcă c) împrumuturi din greacă 7. Cuvintele: 1. acquis, 2. baedeker, 3. bungalow, 4. föhn, 5. gadget, 6. joint-venture sunt: a) toate anglicisme b) 1, 2, 3, 5, 6 - anglicisme, 4 – germanism c) 1- franţuzism, 2, 4 - germanisme, 3, 5, 6 - anglicisme 8. Alegeţi seria în care toate cuvintele sunt scrise corect: a) adaus, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, aliură ulcior b) adaos, brizbiz, filosof/filozof, cazinou, sacrosanct, alură, urcior c) adaos, brizbriz, filosof/filozof, cazinou, sacrosant, alură, urcior

9. În care serie toate cuvintele sunt scrise corect: a) proces-verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeospaniol, viceprim-ministru b) proces-verbal, bloc-notes, non-profit, indoeuropean, iudeospaniol, viceprim-ministru c) proces verbal, blocnotes, nonprofit, indo-european, iudeo-spaniol, vice-prim-ministru 10. Care serie cuprinde neologisme scrise incorect: a) angro, bypass, box-office, brain drain, imbroglio, feedback, dealer b) en gros, by pass, boxoffice, braindrain, imbrolio, feed-back, diler 11. Cuvintele: scherzoul, weekendul, lobby-ul, jiu-jitsul, lookul, mouse-ul sunt articulate a) corect b) incorect 12. Selectaţi forma gramaticală corectă de masculin plural a adjectivelor dârz, mofluz: a) dârzi, mofluzi b) dârji, mofluzi/mofluji 13. Selectaţi forma forma gramaticală corectă de feminin singular a adjectivelor: grotesc, pitoresc, bleumarin, violet, afon, omolog: a) grotească, pitorească, bleumarină, violetă, afoană, omoloagă b) grotescă, pitorească, bleumarin, violetă, afonă, omoloagă/omologă 14. Câte adjective invariabile se află în seria: motrice, rapace, tenace, vorace, vivace: a) unul b) două c) trei d) toate 15. Enunţul Fetiţa purta o haină nouă-nouţă este: a) corect b) incorect 16. Enunţul Salonul pentru noi-născuţi era foarte curat este: a) corect b) incorect 17. Enunţul Tinerii au întotdeauna vise îndrăzneţe este: a) corect b) incorect 18. Indicaţi seria cu forme corecte de plural: a) aragaze, bareme, boschete, cicatrice/cicatrici, diagnostice, maree b) aragazuri, bareme/baremuri, boscheţi, cicatrici, diagnosticuri, marei 19. În care serie sunt scrise corect toate numele proprii:

a) Istanbul, Brandenburg, New York b) Istambul, Brandemburg, New-York 20. Sunt scrise corect: 1. Sfânta Treime, 2. Cornul-Caprei, 3. Evul Mediu, 4. Facultatea de Litere, 5. Legiunea de Onoare, 6. Adunarea generală a Academiei Române, 7. Simfonia fantastică, 8. Majestăţile Lor Imperiale: a) toate sunt scrise corect b) 1,2,3,4,5 - corect, 6,7,8 – incorect c) 1,3,4,8 - corect, 2,5,6,7 – incorect 21. Enunţul Nici nu bănuie ce îl aşteaptă este corect? a) da b) nu 22. Care dintre enunţuri este corect? a) Evenimentele se succed cu repeziciune b) Evenimentele se succedă cu repeziciune 23. Este corect enunţul Pe zi ce trece, toate speranţele i se năruie? a) da b) nu 24. Enunţul Le trebuiesc multe într-o casă nouă este: a) corect b) incorect 25. Care dintre variante este corectă? a) Ele o să plece în vacanţă la ţară b) Ele or să plece în vacanţă la ţară c) Ambele 26. Alegeţi varianta corectă a) Acum suntem mai vulnerabili ca niciodată b) Acum suntem mai vulnerabili ca oricând 27. Alegeţi varianta corectă: a) Ca drept răsplată i-a adus un buchet de flori b) Drept răsplată i-a adus un buchet de flori 28. Alegeţi varianta corectă: a) Te-am rugat că să nu pleci b) Te-am rugat să nu pleci c) Ambele sunt corecte 29. Cum este corect? a) Copie după original

b) Copie de pe original c) Ambele 30. Alegeţi varianta corectă: a) Nu ştiu întru cât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră b) Nu ştiu întrucât ar fi mai interesantă opinia dumneavoastră 34. Enunţul Trebuie musai să să explicăm ce s-a întâmplat atunci este: a) incorect b) corect 38. Enunţul Vizavi de acest subiect. În care serie sunt scrise corect interjecţiile: a) aoleu/aoleo/auleu. Enunţul Omul a lucrat ca şi chirurg la un mare spital este: a) incorect b) corect 40. hodoronc-tronc. Enunţul A urmat apoi o vizită scurtă la sediul central al partidului este: a) corect b) incorect 37. haida-de. Alegeţi varianta corectă: a) Sunt de acord întrutotul cu propunerea lor b) Sunt de acord întru totul cu propunerea lor 35. Enunţul A pretins şi primit o sumă necuvenită pentru serviciul prestat este: a) corect b) incorect 39. tura vura 31. Este corect formulat enunţul Legea trebuie să specifice ce cetăţeni au dreptul la vot? a) da . Care este varianta corectă? a) Este pentru prima dată că mi se întâmplă aşa ceva b) Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva c) Ambele 33. haidade. hodoronc tronc. nu are nimic de comentat este: a) corect b) incorect 36. tura-vura b) aoleo. Enunţul Nu mai mă supăra şi tu este: a) corect b) incorect 32.

b) nu 41. drept pentru care au luat decizii cu repercursiuni serioase pe termen lung? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 45. Enunţul Au aniversat şase luni de la căsătorie este corect? a) da b) nu 48. Lor înşilor nu le venea să creadă că au câştigat doisprezece mii de lei? a) o greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 47. Este corect enunţul Bolnavului i s-a aplicat tratamentul cel mai apropriat? a) da b) nu . Câte greşeli se află în enunţul Când au aniversat zece ani de la înfinţarea societăţii şi s-au reunit din nou toţi colegii. Enunţul În ultimii ani s-a produs un adevărat genocid cultural este: a) incorect b) corect 42. Este corect formulat enunţul Cineva va valorifica tot ce e bun din acest material? a) da b) nu 43. Câte greşeli se află în enunţul La catedra de istoria limbii române este d-na Maria Popescu? a) nicio greşeală b) două greşeli c) trei greşeli d) patru greşeli 44. Câte greşeli se află în enunţul Cazul în speţă trebuia să aibe ecou. fiecare au rostit scurte alocuţiuni? a) două greşeli b) trei greşeli c) patru greşeli d) cinci greşelil 46. Câte greşeli se află în enunţul Ei au avut acordul vice-guvernatorului Băncii naţionale.

dacă nu se prevede în alt mod b) după 5 ani de la adoptare c) după 10 ani de la adoptare 56. când preţul ouălelor se scumpeşte foarte mult. În enunţul De paşti. Care dintre cele două variante este corectă: a) Declaraţia prefectului coroborată cu cea a preşedintelui b) Declaraţia prefectului o coroborează pe cea a preşedintelui 50.49. încercând o periodizare a istoriei limbii române literare. O normă a limbii literare trebuie respectată: a) imediat ce a fost adoptată. Norma limbii literare este: a) varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale b) expresia convenţională a unui anumit uzaj lingvistic. Prezumţios şi arogant cum îl ştiam. distinge: a) două mari epoci b) trei mari epoci c) patru mari epoci 54. Ce fenomen semantic poate fi identificat în următoarele enunţuri: Protagonistul principal al serii a fost un cunoscut artist plastic. Proiectele sale de viitor includ o serie de concerte în capitale europene. Ion Gheţie. ne-a vizitat o mulţime de rude. expresie obligatorie pentru toţi cei care folosesc respectiva limbă c) norma lingvistică 52. nu ne făceam iluzii că va participa alături de noi la acel eveniment. Cei mai mulţi lingvişti consideră că limba română literară s-a format: a) în secolul al XIX-lea b) în secolul al XVI-lea c) în secolul al XX-lea 53. există: a) trei greşeli b) patru greşeli c) cinci greşeli . Normele limbii române literare pot fi schimbate de: a) Universitatea din Bucureşti b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării c) Academia Română 55. a) tautologie b) truism c) pleonasm 51.

Conform periodizării stabilite de Ion Gheţie. se produc modificări frapante ale vocabularului şi modificări stilistice. Normele ortoepice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 58. Caracterul normat al limbii literare se evidenţiază la nivelurile: a) morfologic şi sintactic . a) b) c) d) 62. Limba literară este: limba literaturii artistice varianta cea mai îngrijită a limbii naţionale exclusiv o limbă scrisă altă interpretare 63. Alegeţi afirmaţia corectă: a) În zilele noastre. epoca modernă a limbii române literare cunoaşte: a) două perioade b) trei perioade c) patru perioade d) cinci perioade 61. nu există nicio diferenţă între limba română (limba generală) şi limba română literară. privind raporturile dintre variantele limbii. c) După anul 1990. Normele ortografice indică: a) scrierea corectă a cuvintelor b) pronunţarea corectă a cuvintelor c) altă interpretare 59. b) Însuşirea limbii literare nu presupune un anumit grad de instrucţie şi de conştientizare a activităţii de comunicare lingvistică.57. Norma limbii literare este: a) naturală şi abstractă b) concretă şi convenţională c) naturală şi convenţională 64. Cei mai mulţi specialişti consideră că limba română literară are la bază graiul: a) muntean (muntenesc) b) moldovean (moldovenesc) c) ardelean (ardelenesc) 60.

lexical. Ostatecii au fost eliberaţi. 71. RADET cere să se refacă calculele. Au început lucrările de construire a Catedralei Mântuirii Neamului. apar în următoarea perioadă a epocii vechi: a) 1532-1640 b) 1640-1780 c) 1780-1840 68. Cei mai mulţi specialişti leagă începuturile limbii române literare de tipăriturile lui: a) Coresi b) Dimitrie Cantemir c) Ienăchiţă Văcărescu d) Ion Heliade Rădulescu a) b) c) d) a) b) c) d) 69. Poliţiştii au pus accidentul pe seama gheţei. anghina. svastică. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Au fost discutate principalele priorităţi politice ale Guvernului. lexical şi morfologic c) lexical. angina. svastică. În anul 1780. Anul 1780 delimitează. islaz . epoca veche a istoriei limbii române literare de epoca ei modernă. în opinia lui Ion Gheţie. I-am oferit flori sorei medicale. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. I-am oferit flori sorei mele. morfologic şi sintactic 65. angina. Opere de referinţă pentru istoria limbii române literare. izlaz c. a apărut: a) prima gramatică tipărită a limbii române b) primul dicţionar explicativ al limbii române c) primul dicţionar etimologic al limbii române 66. sintactic şi morfologic d) fonetic. Alegeţi enunţul care nu conţine greşeli de exprimare: Mâine se vor înregistra doisprezece grade. Ion Neculce. carisma. zvastică. islaz b. carisma. bonfaier. Epoca veche a istoriei limbii române liteare are. Miron Costin. potrivit opiniei lui Ion Gheţie: a) două mari perioade b) trei mari perioade c) patru mari perioade 67. charisma. datorate unor personalităţi precum Dosoftei. bomfaier. bomfaier. Dimitrie Cantemir.b) fonetic. 70.

micsandră. ketchup. Anul Nou 75. disident. micsandra c. premisă. serviciu. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. erbivor 74. service. whisky. giuvaier. chintal. quintal. oprobriu. cercevea. giuvaer. parodontoza. erbivor b. maieu c. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. galzvand. glasvand. misadă. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. comfort. chermeza. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. prooroc. confort. preerie. Ursa-Mare. proroc. Ursa mare. premisă. premiză. mixandră. Vincent Van Gogh.72. evul mediu. giurgiuvea. oprobiu. whisky. maiou b. chirilic. escroc. Anul Nou b. kirilic. asterisc. glasvant. ketchup. mesadă. mileu b. dizident. minion c. ierbivor c. mesadă. oprobriu. escroc. ketch-up. minion b. chermeza. asterix. micsandră. paleativ c. paradontoza. paliativ b. chintal. presedentie. serviciu. mignon 77. Anul nou c. micsandra b. prerie. Vincent Van Gogh. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. Ursa Mare. sangvin. Este corect: . presedintie. presidentie. disident. chirilic. excavator. cercevea. sanguin. Istanbul. wisky. asterisc. Vincent van Gogh. excavator. excroc. Istanbul. prerie. Evul mediu. parodontoza. confort. escavator. Evul Mediu. milieu 76. sangvin. mixandra 73. chermesa. paliativ 78. proroc. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. milieu c. Sunt corecte toate cuvintele din seria: a. giuvaer. maieu 79. Istambul.

caramea. piuneza/pioneza 84. oblojeala. weekend b. a desghioca 82. caramela. zig-zag c. a deconspira. dizident. sarma. blitz. luminescenţă/luminiscenţă. a desconspira. bliţ. cherry brandy b. sanda. lugojean. ataseaza. zilier. afrodiziac. itinerariu. asaza. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. Este corect: a. cherry-brandy c. aphrodisiac. ataseaza. sarmala. luminiscenţă. bliţ. a decongestiona. dizident. grisonant. kitchs. lugojan. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. judo. schisma b. disertatie. conclusive. kitsch. caramela. concluziv. Este corecta forma: a. camping. week-end c. a descongestiona. magazioner. afrodiziac. vacs b. magazioner. pioneza b. schizma c. giudo. zig-zag 86. grizonat. grizonant. Alegeti seria care contine numai dublete lexicale diferentiate semantic: . a dezghioca b. ziler. oblojeala. aseaza. a deconspira. piuneza c. camping.a. luminescenţă. atasaza. sarma. ceribrendi 81. repercusiune. asaza. vax 83. judo. oblojala. kisch. a descongestiona. lugojean. disertatie. week-end 85. ziler. itinerariu. schisma 80. sandala. zigzag b. a dezghioca c. dizertatie. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a. magaziner. conclusive. repercursiune. repercusiune. disident. itinerar. vacs c. sanda. camping. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a.

basorelief. garderob-garderoba 87. Cele două planuri ale cuvântului sunt: a Sensul şi semnificaţia b Semnificatul şi semnificantul c Planul gramatical şi planul lexical 91. carafa. gangrena. Declaratia Universala a Drepturilor Omului b. dioceza-dieceza.a. cangrena. Catedra de Filologie. vodca c. distructibil. dictie-dictiune. Institutul de lingvistica. Institutul de Lingvistica. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. cangrena. profesie-profesiune. Indicati seria corecta: a. Facultatea de drept. Dictionarul Explicativ al Limbii Romane. bazorelief. Primul Razboi Mondial. Cuvântul este unitatea de bază a: a Vocabularului b Frazeologiei c Gramaticii 90. destructibil. mesada. garafa. Catedra de filologie. Primul razboi mondial. obligatieobligatiune c. acceptie-accepţiune. conversie-conversiune. concesie-concesiune. Declaratia universala a drepturilor omului 88. creatie-creatiune. Dictionarul explicativ al limbii romane. votca/vodca b. misada. ambarcaţie-ambarcatiune. dicotomie-dihotomie. Catedra de filologie. mesada. Primul Razboi Mondial. destructibil. permisiepermisiune b. votca 89. Facultatea de Drept. basorelief. carafa. Facultatea de Drept. Care este seria corecta: a. Institutul de Lingvistica. Cuvintele primare sunt: a Cuvintele moştenite din latină b Cuvintele moştenite din substrat . Declaratia universala a drepturilor omului c.

zeppelin c Seminariu. transcendent. plenipotentiar. facsimil. peremptoriu. pauperitate. genuflexiune. delicvent. a inoportuna 96. wiking b Plebiscit. transcendent. viching . a frustra. delicvent. plenipotenţiar. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Seminar. motto. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Bruto. tomnatic 95. genuflexiune. delincvent. ulcior.c Cuvintele moştenite şi împrumutate 92. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a A adauga. a importuna b A adaugi. a frusta. a despera. faximil. zepelin b Seminariu. ulcior. urcior. viking c Plebiscit. facsimil. peremptoriu. Vocabularul fundamental este: a Identic cu vocabularul activ b Nucleul de bază al vocabularului c Identic cu vocabularul literar 94. genoflexiune. a importuna c A adaugi. a frustra. motto. tomnatec c Brutto. Schimbarea valorii gramaticale se poate face prin: a Derivare b Calc lingvistic c Articulare sau distribuţie în context 93. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria: a Plebicist. transcendent. moto. zepelin 97. paupertate. paupertate. plenipotenţial. a dispera. peremtoriu. tomnatic b Brutto. a dispera.

necuviincios b Care a fost expus timp indelungat la soare c Care este neobişnuit. Cuvântul malgaş înseamnă: a Locuitor din Madagascar b Metis c Locuitor din Malaga 101. Cuvântul exoteric înseamnă: a Confuz b Clar c Pitoresc 99. Cuvântul insolit înseamnă: a Obraznic. impertinent. Cuvântul acrofobie înseamnă: a Teama de inăltimi b Teama de intuneric c Teama de spatii largi 100.98. Cuvântul advertising înseamnă: a Avertizare b Instiintare c Publicitate 102. Cuvântul adagiu înseamnă: a In tempo rar b Adaugare c Maxima 103. Cuvântul celeritate înseamnă: a Enevare b Selectare c Repeziciune . nepotrivit 104.

conducere manageriala. Este o conjunctura favorabila pentru noi 108. dar insa 106. A pătruns o fasciculă de lumină. Debitorul este insolvabil 110. L-au prins în flagrant 109. ortografie corecta 107. etnogeneza poporului roman c Hemoragie brusca. Are o privire glaciara. aristocrat . lihnit de foame. Debitorul este insolvabil c A rostit un adagiu celebru. A pătruns un fascicul de lumină. Are o privire glaciala. lapsus momentan. panaceu iluzoriu. afină. vestigii din trecut. L-au prins în fragrant b Am citit prima fasciculă din carte. perioada de timp. Debitorul este insolubil b A rostit un adagiu celebru.105. ziar cotidian b Orchestra de instrumentisti. Sunt corecte toate îmbinările: a A rostit un adagio celebru. a se intoarce inapoi. Este un virtuoz al pianului. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Optimism moderat. Este o conjectura favorabila pentru noi b Legea a fost eludata. acord c Acustică. Are o privire glaciala. L-au prins în flagrant c Am citit primul fascicul din carte. Avem pleonasme în toate îmbinările: a Pilon principal. Este o conjunctura favorabila pentru noi c Legea a fost elidata. afecţiune. aerodrom. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Acces. A pătruns o fasciculă de lumină. perimat si demodat c Lapidariu de pietre. altercatie verbala b A reveni din nou. arbitru. Este un virtuoz al pianului. liliac b Acţiona. ascet. Sunt corecte toate îmbinările: a Legea a fost eludata. aducţiune. Este un virtuos al pianului. Sunt corecte toate îmbinările: a Am citit primul fascicul din carte.

asculta-ausculta. arrivederci. avar. Marsul nuntial i-a impresionat c Era solidar cu prietenii. bonsoar. Sunt toate perechi paronimice în seria: a Alteraţie-altercaţie. audit-auditare. mişto.4 – antonime 116. 3. madame b Darling. 2 – antonime c 1. parol c Weekend. mişto. auster.2 – sinonime. 2. fortuit-întâmplător sunt: a 1. 3. Sunt elemente de jargon toate cuvintele din seria: a Mucles. Marsul nuptial i-a impresionat 114.5 – sinonime. Industrie petrolieră. Industrie petrolieră. aulă-aură 113.se găseşte în toate cuvintele din seria: .4. bonjour. şucar. alfabet b Ataşat. Marsul nuntial i-a impresionat b Era solitar cu prietenii. temerar-intrepid. cucoană 117. 2. arbitral-arbitrar c Apropia-apropiat.3. opulenţă-paupertate. angrena-angrenaj b Flagrant-fragrant. Industrie petroliferă.3. baie. badijona.5 – antonime b 1. Următoarele perechi de cuvinte: 1. luxurios-libertin.111. Sunt corect folosite cuvintele în enunţul: a Era solidar cu prietenii. Prefixul de.4. avion. solicitudineînţelegere. acupunctură. aflux-eflux. baterie c August. 4. a soili. ciao. În care dintre urmatoarele expresii apar elemente de argou: a Animalele au fost scoase la mezat b A manglit ceva din magazin si a fost prins c Face totul in dorul lelii 115. Sunt numai cuvinte care au omonime în seria: a Artificiu. apendice 112.5 – sinonime. 5. monşer.

palmaş. izvoraş 122. 2.2. 4. islic. jitnicer. mireasă. aragaz. lupoaică.6. colegă. desăvârşi. In care dintre seriile de mai jos figureaza numai cuvinte care s-au format cu sufixul -aş: a Gulaş. decurge b Demers. agorafobie.3 121. degrada. prinţesă.3. fruntas. româncă 119.5 123.4. genocid. ceferist. defunct c Dedulci. poştaş. răspundere. Sunt substantive compuse: 1. gâscan b Vulpoi. 4. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: 1. puştoaică c Veveriţă. 2. 6.2. oghial. costarican.3.4 b 1. teolog.5 c 1. a 3. 3. 7. înşelător. ameţit se află în seria: .7 c 1. meloman sunt formate cu ajutorul: a sufixelor b prefixelor c sufixoidelor si prefixoidelor 124. deochea. temeteu 120. depuncta. Sinonimele neologice ale cuvintelor neiertător. prelungire. ciobanaş c Golaş.3. 5. cinovnic. laser. curios. puşcaş b Faraş. sincronie.2. Cuvintele mizantrop. deplânge 118. 5. pantece. cazarmament. dejuna. înfricoşător. deşira. 3. sfetnic. prestaţie. Sunt derivate cu sufixe moţionale toate cuvintele din seria: a Acar.3.a Destul. Care dintre seriile de mai jos contine numai arhaisme semantice: a Bucoavna. avion. paronim. a 1.calofilie. studentă. prelegere. hulub c Cneaz. rost b Foale. malgaş.5 b 2.

filigran a patru b cinci c şase 127. bazorelief. grizonat. baedeker. mandarin. Expresia a purta sâmbetele cuiva înseamnă: a A se distra b A vizita pe cineva sâmbăta c A face curte cuiva d A du măni pe cineva 128. Sinonimul cuvantului sarcasm este: a acrimonie .a Inexorabil. grizat 125. Precizati cate dintre urmatoarele grafii nu sunt conforme cu normele ortografice in vigoare: iceberg. calcio-vecchio. cuget. luxurios c Inextricabil. Sufixul –giu poate fi identificat numai în: a arpegiu b naufragiu c reclamagiu 126. brizbiz. Cuvântul public este sinonim cu: a cabalistic b ezoteric c exoteric 129. specios. conclusiv. inexorabil. grizat b Infatigabil. paparazzo. Substantivele alint. insidios. chermeza. joc sunt formate prin: a Schimbarea valorii gramaticale b Derivare regresiva c Derivare progresiva 131. Cuvantul previzibil este antonim cu: a inexorabil b fortuit c prezumtios 130. botez. blestem.

impertinent/cuviincios 7. rustic c Agresiv 134.b c profuziune parcimonie 132. fastuos/somptuos 5. Marcaţi enunţul în care verbul a servi este corect folosit: a Masa pe care o servim seara trebuie sa fie cat mai frugala b Serviti-va cu fructe! c Servim micul dejun in camera 133. orbire c cataractă 137. cu repeziciune. concupiscent/luxurios 3. Sensul cuvântului aprehensiune este: a putere de înţelegere b anxietate c forţă de cuprindere 138. libertin/obscen 4. Următoarele perechi de cuvinte: 1. cacofonie/eufonie 2. o situatie dificila b A gasi o solutie simpla unei probleme (aparent) insolubile c A rezolva o situatie simpla cu mijloace complicate 135. brutal. Precizaţi sensul termenului catharsis: a purificare a sufletului prin artă b lipsă a vederii. Expresia a taia nodul gordian inseamna: a A rezolva energic. Marcati sensul corect al expresiei latinesti mutatis mutandis: a Mutand lucrurile b Mutarea mutarilor c Schimband ceea ce trebuie schimbat 136. Cuvântul agrest înseamnã: a Bataios b Campenesc. injurie/invectivă . insolit/obişnuit 6.

6.8 – sinonime. infatuare/modestie sunt: a) 2. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime.5.7.6.9.4. cumnată.6. tată.7 – sinonime.3.3.2. shetland c) diseur. cumnat. c) neică.3. Sensul anglicismului performance este: a spectacol b întrecere c performanţă 142.7.4. c) 1. 1.4.6. cuscru. d) 1.5. c) 1.8 – sinonime. 3.5.5.5.9. 6.5.10 – antonime.7 – antonime. background.8 – antonime.2.5. b) 1. somptuos/simplu 4. infatuat/îngâmfat 3. Indicaţi seria în care următoarele perechi de cuvinte sunt sinonime şi antonime: 1) ezoteric/exoteric 6) infirm/valid 2) parcimonios/generos 7) intransigent/ferm 3) scatologic/scabros 8) inexorabil/implacabil 4) luxuriant/abundent 9) inept/deştept 5) infatigabil/zelos 10) ineluctabil/evitabil a) 1. horror b) board.7 – sinonime. cool. 140. 141.5.8. deferenţă/diferenţă a) toate sunt sinonime b) 1. Au forme specifice pentru vocativ toate substantivele din seria: a) bărbat.9.8 – sinonime.5 – antonime.4.6 – antonime.4 – sinonime. 7 – paronime. 1. special/specios 7.7. Sunt scrise conform normelor actuale toate neologismele din seria: a) badlands. taică. week-end.6. b) socru. prieten. copyright. 2. bunică.4 – sinonime.7 – paronime. cordial/afabil 2. café-frappé. c) 2. b) 1.4.6 – antonime.6. 6 – paronime. 3. copil. baby-sitter 143. coleg. show-room. bunic.2.8 – antonime.10 – antonime. 2.3.2. libertin/decent 6. cumătru. .2 – sinonime.4. intrepid/brav 5.10 – antonime.4. 3. antonime. 139. 3. 3. nepot.8 – sinonime. paronime: 1.

lapsus. piuă. cosmetice. cinste. cotidian (ziar). pive. Precizaţi seria care conţine forme corecte de plural pentru cuvintele: item. suvenir. catrafuse. missuri. piper. infarcte. Bermude. miezi. ridichii. mamă-soacră. chitară. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt scrise corect: a) cuvânt-înainte. gură-cască. amplorii. ninja. amploarei. duzinii. gogoaşei. Marcaţi seria în care substantivele feminine sunt corect folosite la genitiv singular: a) după-amiezii. mamă-soacră. b) au aceleaşi forme pentru singular şi plural. ochi. 151. seminarii. monede. cobai. b) mirodenie. optimism. vineri. . pedagogă. zacuscăi. tei sunt: a) defective de plural. moravuri. esperanto. favorii. mieji. arici. c) avocado. papă-lapte. miss. nevralgie. patrioată. crai. seminar. miss: a) itemi/itemuri/iteme. 148. codice. miss. Care serie conţine substantive cu forme numai de singular : a) nea. osanale. în variaţie liberă 150. redactor-şef. zgârie-nori. ridichiei. orhidee. cuişoare. foame.144. apendice. infarcte. defilee. zig-zag. infarct. 146. suveniruri. 149. broker. nugi. nobleţe. Indicaţi seria care conţine substantive invariabile după număr: a) dansatoare. astrologă. vogă. favorii. miezi/mieji. nuga (sorturi). merinde. viţa de vie. b) cuvânt înainte. defileuri. duzinei. izmă. suveniruri. cataif. 147. cearşaf. cotidiane. febră. moaşte. pronosport. cioroi. speze. bun-gust. lene. suvenire. teamă. Alegeţi varianta corectă de N-Ac. coacăză. seminare. portavion. podgorie. ciocănitoare. joi. bluegeans. ghişee. b) azalee. misse. addenda. epidemioloagă. pentru substantivele feminine: 1) filologă. papaia. compatrioată. c) aplauze. nugale. orgii. port-avion. Substantivele: vraci. c) nădejde. ghişee. hiat. sindromuri. sindrom. astroloagă. plete. pedagoagă. prenume. baci. monezi. cotidiene. onomatopee. paparazzo. ghişeu. cotidiene. pive. lady. miez (de nucă). lignit. foioase. defileuri. espresso. confetti. infarcte. epidemiologă. orgăi. torace. pui. 3) Ambele variante sunt corecte. cioroi. zigzag. rachiu. piţigoi. haz. zacuştei. redactor-şef. Alegeţi seria care conţine substantive cu forme numai de plural: a) rechizite. monede. b) ochelari. pive. patriotă 2) filoloagă. compatrioată. foale. gogoşii. 152. b) itemi. parai. cobai. monedă. sindroame. baclava. ghişee. viţa-de-vie. 145. pepsi. licurici. capelmaistru. căsoaie. chibrit. nugi. sindroame. seminarii. c) iele. defileu. sete. citrice. Indicaţi seria în care toate substantivele sunt de origine turcească: a) cioban. măruntaie. maree. urdă. ghilimele. coate-goale. b) admiratoare. c) itemuri. b) după-amiezei. Sânziene. aldămaş.

158. Cuvintele subliniate din sintagmele: îngeţat tun. mesadă. muche. atotputernic. 7. Indicaţi seria în care forma de singular a substantivelor este cea corectă: a) salariu. 4. mileu. În enunţul: Este nepot de frate surorii mele. gol puşcă. cuvântul subliniat are funcţie sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional b) atribut adjectival 157. b) salar. feedbackul. 3. displayul. serviciu. intermezzoul. 9. plin ochi. box-office-ul. milieu. muchie. box-officeul. caramelă. Bruxelles-ul. itinerariu. b) superlativ absolut. În enunţul: Drumul nu avea decât un încoace şi un încolo (M. c) nu pot avea grade de intensitate. 10. site-ul. În enunţul: Ce curată e apa mării! cuvântul subliniat este: a) pronume relativ b) adverb. 2. Alegeţi seria în care substantivele sunt articulate corect: a) happy-endul. supărat foc. Bruxellesul. merlotul. ranch-ul. caramea. Adjectivele pronominale pot avea gradul de intensitate: a) comparativ. b) happy-end-ul. ditamai. 161. ranch-ul. . serviciu. cumsecade. misadă. nou-născut. acquis-ul. verde-brotăcel. Indicaţi care dintre următoarele adjective sunt compuse: 1. 8. cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv b) dativ c) nominativ 159. a dormi buştean au valoare: a) substantivală. dumnezeiesc. 154. site-ul. acquisul. a) toate. 156. gol-goluţ. c) adjectivală. cultural. itinerar. 5. merlot-ul. cuvintele subliniate sunt: a) adverb b) substantiv format prin conversiune c) prepoziţie 160. În enunţul: Este un om de excepţie. display-ul. bleu-ul. bleul. feedback-ul.153. intermezzo-ul. singur cuc.artistic. 155. b) adverbială. Preda). c) adjectiv relativ. binevoitor. cogeamite. 6.

cu sânge rece. 8. 3. b) adverb în toate situaţiile. adjectiv . în floarea vârstei. c) 3. într-o ureche. funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod. ceea ce. Aşa copii să tot fie pe lume (2). dibace. rapace. ce. b) adjective formate prin conversiune. oarecine. 9. de duzină. 165. oricine. nod în papură. 164. b) niscaiva. cine. 167.3.8.4. comentariu in extenso. doldora.10. În expresiile: discurs ex cathedra. b) Se bucură de încrederea a mulţi oameni. Sa faci aşa cum ştii. ceea ce. b) adverb. c) altcineva. 170. sexy. 4. Formele corecte de genitiv-dativ ale adjectivelor de mai jos sunt: a) dragei mame. de bună credinţă. ad-hoc. 166. Indicaţi seria care conţine numai locuţiuni adjectivale: a) de pomină. funcţia sintactică element predicativ suplimentar. adâncii ape. de nimic. cai verzi pe pereţi. c) tot unul şi unul. sărac cu duhul. roz.6. În enunţul: El vine singur. din topor. Se folosesc numai ca pronume şi nu pot apărea ca adjective pronominale: a) nimeni. c) adverb . nimic. bej. cuvintele subliniate sunt: a) locuţiuni adverbiale culte. c) proteic. b) Ele înşile au avut mari neplăceri. 6. burduf de carte. tare de cap. sadea. nimic. propice. Indicaţi răspunsul corect: a) Se bucură de încrederea a multor oameni. b) de ispravă.b) 1. . Sunt invariabile toate adjectivele din seria: a) indigo. 162. atroce. forfetar. niciunul. orbul găinilor. În enunţurile: Aşa e pe la noi (1). adâncii ape. săracei fete. 169.2. b) dragii mame. verzi şi uscate. cuvântul subliniat este: a) adjectiv. săracei fete. b) tenace.5.2.1. 163. acord de facto. otova. 168. niciuna. motrice. adâncii ape. cuvântul aşa este: a) adjectiv în toate situaţiile. careva. topless. hippy. Indicaţi propoziţia în care adjectivul pronominal de întărire este incorect folosit: a) Ele înseşi au avut mari neplăceri. fecundare in vitro. c) dragii mame. lila. săracii fete. gata.

băiatul ei. dedesubtul lui.2. b) cu verbe la persoana a III-a singular şi plural. apoziţie. Le are cu fumatul. c) cu verbe la toate persoanele. Domnia Ta. nume predicativ. În enunţul: Care este opinia ta?. b) pronume interogativ – nume predicativ. b) 1. Acordul unui verb cu pronumele interogative care. . Magnificenţa Sa sunt: a) pronume de politeţe. 2. b) au valoare neutră. În versurile: Redeşteptând în faţă trecutele-i nimicuri (Eminescu). 3 în genitiv. b) substantiv. 176.c) Ele însele au avut mari neplăceri. 171. 4. 177. este: a) substantiv.3 în genitiv. c) adjective pronominale posesive. c) 1. 173. b) pronume personale. împotriva mea. Sanctitatea Sa. 2 în acuzativ. Cuvintele subliniate din construcţiile: mama lui. în juru-ţi. Cuvintele subliniate din construcţiile: 1. deasupra-mi. Alteţa Sa.4 în dativ. 174. frate. sunt: a) pronume posesive. Eminenţa Sa. 175. Cuvântul subliniat din enunţul: Frate. dar brânza e pe bani. cazul V. 172. pronumele subliniate: a) ţin locul unui substantiv. cu funcţie de subiect se face: a) numai cu verbul la persoana a III-a singular. b) locuţiuni pronominale de politeţe. c) substantiv. cazul N. fără funcţie sinştactică 178. cazul N. 4 în dativ. grădinile/copacii lor. cuvântul subliniat este: a) pronume negativ – complement direct. cine. sunt: a) în genitiv. b) substantiv provenit prin conversiune – complement direct. Excelenţa Sa. cuvântul subliniat este: a) pronume interogativ – subiect. asta e! A luat-o la sănătoasa. Formele: Maiestatea/Majestatea Sa. În construcţiile Ce să-i faci. 3. c) pronume personale.

b) cazul acuzativ. funcţia sintactică de complement direct. Din lista următoare de enunţuri: 1) Cât am fost plecat. 180. zori a) nu există substantive defective de singular b) unul c) două d) trei 182. Indicaţi varianta corectă: a) Fiecare dintre ei a înţeles ce a vrut. nici altul nu intenţionau să plece. vecinătate.. funcţia sintactică de nume predicativ. juriu. nici mai multe. arinişte. 4) Nici unul. 184. Indicaţi seria care cuprinde numai substantive colective: a) familie. b) adverb. În enunţul: A mers în galop kilometri. . Câte substantive defective de singular există în seria pui. stol. b) cazul acuzativ. funcţia sintactică de subiect.179. c) adjectiv. 185. funcţia sintactică de complement direct. funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc. funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp. flotă.. cuvântul subliniat este în: a) cazul genitiv. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. dinastie. b) Fiecare dintre ei au înţeles ce au vrut. b) Lor înşişi nu le plăcea cum au lucrat. conştiinţă. c) cazul nominativ. c) cireadă. nici un coleg nu mi-a telefonat. 183 . c) cazul acuzativ. În versurile Din sânul vecinicului ieri / Trăieşte azi ce moare. Indicaţi construcţia corectă cu adjectiv de întărire: a) Lor înşilor nu le plăcea cum au lucrat. b) neam. funcţia sintactică de complement indirect. brădet. ca să asculte tot ce se spune. 186. duzină. În enunţul: Maşina este a copiilor. 181. harem. c) Ambele construcţii sunt corecte. 2) Nu am nicio legătură cu ei. moravuri. niciun naiv. cuvântul subliniat este în: a) cazul acuzativ. (M. zmeuriş. Eminescu) cuvântul ieri este: a) substantiv. 5) Nu e niciun incult. haită. recif. 3) N-am nicio casă. În enunţul: A avut de aşteptat ani de zile. b) în cazul genitiv. funcţia sintactică de atribut substantival genitival. brădet. ligă. 187.

6 188. 192. numeralele subliniate sunt multiplicative cu valoare de: a) adjectiv. adverbial. substantiv. 2. selectaţi-le pe cele recomandate de norma actuală: a) 1. În enunţurile: El se face că plouă. în ordine: a) colectiv. 3. c) De-i trece şi pe la noi. îndoitul sumei. distributiv. A avut un profit îndoit. niciunul nu a luat cuvântul. adjectiv. 2. b) scad. numeral crdinal 3. plac. c) Ambele variante în variaţie liberă. La o întrebare nu am ştiut să răspund. M-a căutat o rudă din provincie. . Cum se face că n-ai aflat până acum?. b) articol nehotărât în toate enunţurile. ţin. adjectiv. 193. În care dintre enunţuri –i are valoare morfologică de verb: a) Dă-i înainte. ţin. 5 c) 2. c) încap. beau. profit înzecit. c) articol nehotărât în 1. c) colectiv. 5. identificaţi seria în care toate verbele sunt de conjugarea a II-a: a) bat. ne-om bucura foarte mult. 3. că e bine ce faci. b) copulativ. colectiv.6) Dintre cei prezenţi în sală. tac. În enunţurile: l. rămân. altul este inginer. b) colectiv. substantiv. cuvintele subliniate sunt: a) numeral cardinal în toate enunţurile. distributiv. 4. În seria de cuvinte Plăteşte întreit. par. umplu. Numeralele din enunţurile Amândoi au participat la concurs. 4. Vinul se face din struguri. am. adverbial. Un frate al meu e doctor. multiplicativ. adjectiv nehotărât 4 . La concurs aleargă câte doi. d) văd. zac. 190. Pornind de la forma de prezent a indicativului. 189. b) adverb. verbul subliniat este: a) predicativ. multiplicativ. 191. adverbial. prevăd. b) Obrazu-i palid trăda o sănătate precară. 6 b) 2. Am citit un studiu interesant. fac. b) Poate repeta a zecea mia oară. 4. 194. L-a sunat de două ori sunt. Îi place să facă din ţânţar armăsar. Cum este corect: a) Poate repeta a zece mia oară. distributiv.

să curăţe. Marcaţi seria în care toate verbele nu au forme la timpurile trecute: a) a divide. În enunţurile: 1. 2. 200. nu fii!. învârteînvârteşte. predicativ 3. c) ghici!. învârte-învârteşte. N-am ajuns trenul. intranzitive. a converge. 197. a uzita. (eu) învii/înviez. complement circumstanţial condiţional. 3. impersonale. personale. pronume personal. Cuvintele subliniate din enunţurile: Se aude tunând. Indicaţi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate din următorul enunţ: Femeia îi singură şi îi dă cu vorba. 196. a rage. b) complement direct. nu fi!. c) intranzitive. a deveni. mântuie-mântuieşte. a concede. 3. 4. 132. c) a transcende. să cureţe. (eu) enumăr. (eu) enumer. datorează-datoreşte. complement circumstanţial condiţional. a deferi. folosite la indicativ prezent. chinuie-chinuieşte. (eu) învii. Nu ajungi întotdeauna ce vrei tu. a diverge. a se înnopta. c) verb predicativ. cheltuie-cheltuieşte. 198. vrând să îi vadă pe toţi acasă: a) pronume personal. piei! să şovăie. complement circumstanţial de mod. Exersând zilnic voi putea să mă înscriu la concurs . verbul subliniat (ajunge) este: a) copulativ 2. să curăţe. 201.îndeplinesc. (eu) înviez. pot fi: a) predicative. Selectaţi grupa în care cele două variante verbale sunt acceptate de limba literară: a) învie-înviază. 4. Indicaţi care dintre următoarele serii conţine numai forme verbale corecte: a) ghiceşte/ghici! (eu) enumăr. şchioapătă-şchiopătează. să şovăiască. c) copulativ 1. a consterna. nu fi! . piei!. 5. a desfide. d) copulative. d) copulativ în toate enunţurile. 5. pronume personal. c) îndrumă-îndrumează. tranzitive. b) verb copulativ. 5. b) predicative. în ordine. valoare neutră. predicativ 1. N-am ajuns acum la bătrâneţe mai interesant. a concede. pronume personal. pronume personal. Nu-ţi ajunge cât mai m-ai supărat? 4. b) ghiceşte!. b) a eradica. să şovăie. Am ajuns prea devreme.195. dăinuie-dăinuieşte. înfiripă-înfiripează. b) ignoră-ignorează. înseamnă-însemnează. c) subiect. pronume personal. 199. pieri!. Alegeţi varianta corectă: a) Ei o să meargă împreună cu noi. impersonale. b) Ei or să meargă împreună cu noi. 2. Verbele a rămâne. funcţia sintactică de: a) subiect. b) predicativ în toate enunţurile.

eu tot n-am fost mulţumit: a) pronume relativ. substantiv. ceas. 4. cuc. deschis. d) 1. pe de rost. în ordine.202. 7. valoare adverbială: a) clar. şi. substantiv. de ispravă. c) 1. b) 2. pron.4. Indicaţi unităţile frazeologice verbale sinonime: 1) a trage cuiva o cacealma. 6. 4. b) 2. 2. 9. adverb. 204. 203. c) adjectiv pronominal. 5. 8. pronume nehotărât. a cuvintelor subliniate din enunţul: Cât bine mi-a făcut. Unii ne-am dus la teatru. . 9. covrig. una. lulea. 7. 5) a băga pe cineva sub covată. cât. relativ 4. din joi în Paşti. 4) a trage cuiva un perdaf.5. 8. 4. ca pe Tatăl nostru. d) adjectiv pronominal. Şi din enunţul: Se teme şi de umbra lui este: a) prepoziţie. din răsputeri. Indicaţi seria în care toate cuvintele pot avea. Ce vremuri frumoase trăim! Cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţii în toate enunţurile. 3. 3. 5.4.6. 5. Precizaţi valoarea morfologică. te miri ce. c) strună. 8. buştean. 3) a se lua în coarne cu cineva. în funcţie de context. c) adverbe 1. b) adverb. frumos. 9. problemă. Sunt locuţiuni adverbiale: 1. d) contra. cine ştie ce. 4. conjuncţie coordonatoare 2. c) adverb. glonţ. adverb. un du-te-vino. adânc. cheie. adverb. b) conjuncţie. 2. a) 1.3. a) 1. b) adverbe în toate enunţurile. adjectiv. 6) a-i face cuiva figura. adverb. 207. c) 1. 8. Ştiai că nici nu vrea să audă de voi? 4. puşcă. de azi pe mâine. iar alţii la cinema. 3. d) adverbe 1. criţă. 5. 3. b) prost. 2. 4. ce. 5. Se dau enunţurile:1. Iar ai venit la noi? 2. 205. 206. 2) a-şi face de cap. conjuncţie coordonatoare 3. 3. corabie.

209. cuvintele subliniate au valoarea morfologică. potrivit. “Cine a face altă dată ca mine. măcar de. înăuntrul. b) locuţiune interjecţională. adverb. 6. în afară de. în vederea. d) de vreme ce. O să apară în câteva minute. “Voi merge. înăuntrul. a) 1. 2. în caz de. 3 – locuţiune adverbială. 4. în caz de. 2 – locuţiune conjuncţională. împotriva. 3. 5. în legătură cu. 3. mulţumită. 214. 6. c) de fapt. b) prepoziţie cu genitivul. Dă-i înainte. peste drum de. b) 2. datorită. c) nu are funcţie sintactică. 2. În enunţul Ţi-ai găsit să asculte el de cineva! construcţia subliniată este: a) propoziţie. 2. în ordine. în susul. 3. chit că. pot fi: a) 1 – locuţiune prepoziţională. prepoziţie. 5. Are să fie mai atent după câte i s-au întâmplat. măcar de. n-o veni. în dosul. prepoziţie. să cerşesc/Dar mila voastră n-o primesc” (George Coşbuc).208. înaintea. ca mine să păţească” (Ion Creangă) 3. vom vedea. b) pe deasupra. conform. paşă. 6. înaintea. c) prepoziţie cu genitivul. 5. conform. 4. dativul şi contrar. 212. în jos. 213. interjecţia: a) are funcţie sintactică de predicat verbal. ăsta mi-e norocul!. ce fel de. . În enunţul: Iacă. d) 1. că e bine! 4. prepoziţie. împreună cu. 6. c) 2. 5. b) are funcţie sintactică de subiect. Vara de vine va fi secetoasă. dedesubtul. Indicaţi enunţurile în care se întâlnesc forme de viitor popular: 1. 211. deasupra. în urma. de: a) substantiv. Indicaţi seria în care toate locuţiunile sunt prepoziţionale: a) faţă de. Toţi au fost contra. în pofida. adverb. 4. Locuţiunile: 1. În enunţurile: Am aflat dedesubtul afacerii. graţie. 3. Indicaţi acuzativul: a) b) c) d) seria în care toate prepoziţiile pot fi folosite cu genitivul. alături de. împotriva. 210. asupra. pronume. O veni. peste drum de. 4 – locuţiune adjectivală.

Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate din enunţurile: 1) Aici se face un parc. 6. Folosirea corelativă a structurilor conjuncţionale este corectă în enunţul: a) Eu. 6. 3. 4. Ţi se pare cumva că am exagerat? Verbul subliniat este: a) copulativ în toate enunţurile. complement circumstanţial de mod. 3. d) locuţiunile prepoziţionale. c) 1 – locuţiune prepoziţională. nume predicativ. Se dau enunţurile: 1. cât şi fiica mea. 5. Se pare că n-a învăţat nimic de la viaţă. 4. 218. b) complement direct. 2) Vrea să se facă actor. 2. Nu sunt mijloace de realizare a raportului de subordonare în frază: a) adverbele relative. 6. 3 – locuţiune prepoziţională. suntem gata de plecare. 4 – locuţiune adverbială. 219. cât şi fiica mea. b) adjectivele pronominale relative. 2. suntem gata de plecare. După cele întâmplate. c) conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale. În enunţul Este vai de noi interjecţia subliniată este: a) subiect. b) Atât eu. predicative în 3. suntem gata de plecare. 3 – locuţiune prepoziţională. c) nu are funcţie sintactică. nume predicativ. părea că totul e în ordine. 2. c) Atât eu. Îmi pari cam trist. 217. c) copulativ în 1. 215. nume predicativ. complement circumstanţial de mod. 5. c) subiect. 147. Tânărul nu pare ce este. nume predicativ. predicative în 4. b) copulativ în 1. nume predicativ. b) nume predicativ. 216. nume predicativ. 4 – locuţiune adjectivală. 2 – locuţiune prepoziţională.b) 1 – locuţiune conjuncţională. 3) Vezi cum sunt tinerii în ziua de azi. ca şi fiica mea. 2 – locuţiune conjuncţională. a) subiect. 4) A ajuns singur. Îmi pare că te ştiu de undeva. 5. complement circumstanţial de mod. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Mi-am uitat caietul acasă a subiect b atribut pronominal .

menţionând numărul şi felul lor: „Ai născocit pe-ncetul uneltele cu care Ţi s-a făcut mai dârză voinţa şi mai tare”. menţionând numărul şi felul lor: . elementul predicativ suplimentar (EPS). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: Clădirea era ascunsă de o perdea de pomi. (T. Eminescu) a nume predicativ b subiect 221. Eminescu) cuvântul subliniat este: b atribut pronominal în dativ b atribut pronominal în genitiv 223. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: “Minciuni şi fraze-i totul” (M. atributele (A). a predicat verbal b predicat nominal 224. Identificaţi din text numai subiectul (S). Identificaţi din text numai subiectele (S). Arghezi) a 1S + 1S (inclus . Distingeţi tipul corect de acord dintre subiect şi predicat: „Trăia odată un împărat şi o împărăteasă fără copii” (Folclor) a acord gramatical b acord prin atracţie 225.220. A rămas cerul fierbinte şi gol” (N. În versurile “Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi cu un toiag?” (M. Labiş) a nume predicativ b element predicativ suplimentar c atribut adjectival 222. predicatele (P). Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Seceta a ucis orice boare de vânt Soarele s-a topit şi a curs pe pământ. predicatele (P).tu) + 1PN (cu NP multiplu) + 1PV b 1S + 1S (inclus) + 2PN + 1PV 226.

Identificaţi din text numai subiectele (S). 230. menţionând numărul şi felul lor: „Pleoapele-mi căzură grele peste ochi ca o perdea neagră cu flori de lumină trandafirie” (C. prep. + 3 A verbale + 1 EPS 231. prep. Identificati din text subiectele (S) si predicatele (P). + 2 A verbale + 0 EPS b 1S + 1 PN + 5 A adj. + 0 EPS 229. aurit de cele din urmă raze ale soarelui” (Al. plăcerii senzuale şi inferioare de a mânca şi a bea bine” (G. lăcaş de linişte şi de reculegere. a 1S + 1P + 5 A adj. + 2 A subst. Eminescu) a 1S + 1PV + 1EPS + 1A adjectival +1A pronominal b 1S + 1PV + 0EPS + 2A adjectival + 1A pronominal 227. + 1 A pron.„Blându-i sunet se împarte Peste văi împrăştiet”. + 1 EPS b 2 A adj. b 2S + 2 PV + 3 A s. menţionând numărul şi felul lor: „A trăi sărac pentru a nu abjura o idee este a prefera plăcerea abstractă şi înaltă de a stărui în acea idee. (M. apoz. predicatele (P). + 1 A pron. Iorga) a 2 S (exprimate) + 2 neexprimate + 4 P b 2 S (exprimate) + 1 S inclus – tu) + 1 S (subanteles – care) + 1 PN + 3 PV . Caragiale) a 2 S (1 S inclus) + 2 PV + 3 A s. genitival 228. genitival b 1 S + 1 PV + 1 A adj + 2 A subst. Ibrăileanu).Vlahuţă) a 1S + 1 PV + 2 A adj. atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). Identificaţi din text numai subiectele (S). genitival + 1 A adv. I. + 1 A adv. Hogaş) a 2 A adj. atributele (A). atributele (A). + 1 A subst.prep. prep. Identificaţi din text numai atributele (A) şi elementul predicativ suplimentar (EPS). Identificaţi din text numai subiectele (S). predicatele (P). în care nimic nu pătrundea din lumea din afară” (M. menţionând numărul şi felul lor: “Vaporul spintecă netezişul apei. + 1 A s. + 1 A pron. predicatele (P). + 2 A subst. mentionand numarul si felul lor: “Singurul dusman de care nu poti scapa e cugetul tau care te stie si te osandeste” (N. menţionând numărul şi felul lor: “Îl găseam în odaia lui de lucru.

englezii pragmatici. a Regentul este substantivul ziua b Regentul este propozitia Am venit in ziua 236. Identificaţi propoziţiile subiective (S) şi completive directe (CI) din următorul text. Identificaţi din text numai propoziţiile principale (PR) şi subiective (SB). indicând şi numărul lor: “Pe Catinca. a 2 PR + 4 SB b 3 PR + 3 SB 234. Care este regentul propozitiei subliniate? „Am venit in ziua cand m-ai chemat”. Brătescu Voineşti). Neamul Soimarestilor) a Raport de coordonare (nondependenta) copulativa b Raport de dependenta (determinare) . cu barba scurta si tepoasa” (M. Care este regentul propozitiei subliniate? „ S-asa canta cu jale. Indicati raportul dintre partile de propozitie subliniate: „Deodata insa isi facu loc prin ingramadeala un batran marunt. (Folclor) a Regentul subordonatei este propozitia „S-asa canta cu jale” b Regentul subordonatei este verbul „canta” 237. subiective (SB). germanii idealişti. de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. / De stau apele in vale”. nu vor să admită că sufleteşte şi culturaliceşte trebuie să ne deosebim de alţii şi să avem şi noi specificul nostru” (G. bun o să fie” (I. ruşii mistici şi orientalii fatalişti. Călinescu). a 3 SB + 7 CI b 2 SB + 5 CI 235.232. o s-o vezi…dacă este adevărat că ce iese din pisică şoareci prinde…tot atât de adevărat e că ce se trage din neam bun. maică-sa. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2 A b 2P + 2 SB + 1 PR + 3 A 233. Sadoveanu. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. indesat. Indicaţi numărul propoziţiilor principale (P). e că orice om care munceşte este supus greşelii. predicative (PR) şi atributive (A) din următorul text: Adevărul etern. Al. indicând şi numărul lor: “Cei ce ştiu că francezii sunt raţionalişti.

atribut adjectival. circumstantiala de mod. In enuntul Hai fiecare pe la casa cui ne are (Ion Creanga). atribut pronominal genitival 242. subiectiva. atribut verbal. In enunturile urmatoare Al cui caiet este pe masa? Masina sa este rosie. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. c Niciunul dintre colegi n-au lipsit de la curs. d Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. atribut pronominal genitival b atribut pronominal genitival. Precizati felul subordonatelor din enunturile urmatoare Se întâmplă să mai şi greşească. Ramane cum am stabilit. subiect d cuvant fara functie sintactica. a 2 P + 4 SB + 2 A b 3 P + 3 SB + 2 A 239. a completiva directa. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). predicativa. oarecum prea blândă la fire şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă” (I. subiectiva . Alegeti seria care contine numai enunturi corecte: a Era sa pierd trenul. predicativa c subiectiva. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. poate că mai ales de aceea. Prietena lui este ardeleanca. 241. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. Norocu-i după cum şi-l face omul. atribut verbal. Îmi place să ascult. atribut verbal. predicativa d completiva directa. atribut pronominal genitival c atribut adjectival. atribut pronominal 240. Eram sa pierd trenul. cuvintele subliniate sunt a cuvant fara functie sintactica. atribut pronominal genitival. complement indirect b predicat verbal. subiectiva. Indemnul de a pleca a fost ignorat. Era sa pierd trenul. b Nimeni si nimic nu l-au abatut din drum. Niciunul dintre colegi n-a lipsit de la curs. Nimeni si nimic nu l-a abatut din drum. predicativa b subiectiva.238. circumstantiala de mod. Slavici). subiectiva. Eram sa pierd trenul. atribut pronominal genitival. atribut pronominal c predicat verbal. subiective (SB) şi atributive (A): „Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii… de aceea. predicativa. circumstantiala de mod. cuvintele subliniate sunt a atribut pronominal genitival. Ana îmi părea prea tânără. prea aşezată.

afară de insecte şi de stoluri de vrăbii” (G. b) c I. a complement circumstanţial de loc b complement indirect 248. Călinescu) I. a) II. a) nume predicativ b) subiect c) complement direct a I. b) II. c) e I. a) d I. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Vibra de amărăciunea (I) de a fi înţeles şi căuta înverşunat în minte o hotărâre care să fie pentru Otilia un adio (II) sublim” (G. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Dormii somnul omului fericit”(Calistrat Hogaş) a complement direct b complement direct intern c complement circumstanţial de mod 246. c) 247. In enunţul Omul dă să se ridice avem: a un singur predicat b două predicate 245. a) complement indirect b) complement circumstanţial de cauză II. a) II. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat din enunţul Aşterne-te drumului. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nu se vedea nici un om. a) b I. Călinescu) a complement indirect b complement circumstanţial cumulativ . b) II. a) II.243. nici o vietate.

părintele Duhu…” (I. nimeni n-ar putea fi altfel…”. tot nu vei sosi la timp”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Mare de inimă. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În locul meu. (Cezar Petrescu) a complement circumstanţial de loc b complement circumstanţial opoziţional c complement circumstanţial condiţional 251. a complement circumstanţial consecutiv b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod . Creangă) a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial de relaţie 250. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „În pofida vârstei înaintate. a complement circumstanţial de cauză b complement circumstanţial consecutiv c complement circumstanţial concesiv 253. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Chiar fugind. iar de gură şi mai mare. omul era cel mai activ dintre toţi”. a complement circumstanţial de mod b complement circumstanţial concesiv c complement circumstanţial de cauză 252. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Am fost impresionat până la lacrimi”.c complement circumstanţial de excepţie 249.

254. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Zilele de iarnă au sosit cu zăpadă şi frig”. a complement circumstanţial de mod comparativ b complement circumstanţial de excepţie c complement circumstanţial de scop 257. Călinescu). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de cauză b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 259. În enunţul: „Ne pune dracu’ de urnim o stâncă …” (Ion Creangă). a complement indirect b complement circumstanţial de mod c complement circumstanţial instrumental d complement circumstanţial sociativ 255. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă directă b propoziţie completivă indirectă . În enunţul: „Şi dacă ramuri bat în geam / Şi se cutremur plopii. ai parte”. (G. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Nimic nu ţine mai strâns pe oameni decât respectul reciproc şi emulaţia în construcţie”. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: ”Pe lângă frumuseţe îţi mai trebuie şi minte”. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială finală b propoziţie predicativă c propoziţie completivă directă 258. / E ca în minte să te am / Şi-ncet să te apropii”(M. În enunţul: „Ai carte. Eminescu). a complement circumstanţial cumulativ b complement circumstanţial de cauză c complement circumstanţial de mod 256.

În enunţul: „Pe lângă că era frumoasă. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 265. şi tot are pete” (Folclor). propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de timp b propoziţie circumstanţială opoziţională . mai era şi deşteaptă”. că e soare. propoziţia subordonată subliniată este:. dimpotrivă. În enunţul: „A pierdut la ce calcule a fãcut” . În enunţul: „Nu a vorbit altceva decât că va pleca în străinătate”. În enunţul:„Soarele. ţi-am întins o mână prietenească”. a propoziţie completivă directă b propoziţie circumstanţială cumulativă c propoziţie circumstanţială de excepţie 266. altceva n-a făcut”. a propoziţie circumstanţială de excepţie b propoziţie circumstanţială cumulativă 264. propoziţia subordonată subliniată este:.c propoziţie circumstanţială de scop 260. propoziţia subordonată subliniată este:. În enunţul: „E maestru în ceea ce face”. În enunţul: „Când nimeni nu te mai cunoştea. În enunţul: „În afară că şi-a irosit tinereaţea degeaba. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de relaţie b propoziţie completivă indirectă 262. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială concesivă b propoziţie circumstanţială de mod c propoziţie circumstanţială condiţională 261. propoziţia subordonată subliniată este:. eu. a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială de relaţie 263.

Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). George simţi deodată că îi este peste putinţă să rămână cum fusese până acum. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. ar scoate-o din pământ” (I. În enunţul: „În loc să se supere pe toţi.m. ochii i se umpleau de lacrimi şi credea că. În enunţul: “Supravieţuia din ceea ce îi rămăsese de la părinţi”. menţionând numărul şi felul lor: „După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbeşte.m. predicative (PR).c.c.i.s + 1c.c.c.l 271. atributive (A) şi menţionaţi numărul lor: “După câteva săptămâni de lagăr.p.comp. mlădioasă ca o creangă de alun” (M. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată instrumentală 269. mai bine ar fi mai atent”. + 1c. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie circumstanţială de loc b propoziţie circumstanţială de timp c propoziţie circumstanţială opoziţională 268.comp. a 2 P + 1 SB + 1 PR + 1 A b 2 P + 2 SB + 0 PR + 1 A .l b 1c. Popovici). + 1c.267. căzuseră” (T. tensiunea şi groaza.d + 1c. propoziţia subordonată subliniată este: a propoziţie completivă indirectă b propoziţie subordonată finală c propoziţie circumstanţială de loc 270.i. În versurile: „Vino mamă de mă vezi / Cât mai sunt grânele verzi” (Folclor). moartă să fie. Slavici).d. cărora le rezistase cum crezuse că e mai bine. + 1c. Identificaţi din text numai predicatele (P). a 6 PV + 2 PN b 7 PV + 1 PN 272. indicând felul şi numărul lor: “Şi când se gândea cum s-ar bucura Safta dac-ar afla că feciorul ei are să fie dascăl. Eminescu) a 1c. + 1c. + 1e. subiective (SB).

+ 2c.c.c. + 1c. menţionând numărul şi felul lor: “Sub cerul cenuşiu de toamnă ca un clopot de sticlă aburită.d. cuvintele subliniate sunt: a c. înţepată ici-colo cu arbori arămii” (L. Rebreanu). + 1c. l-ai luat în sufletul tãu fãrã ca el sã piardã ceva” (N. întindea braţul cu ştreangul spre câmpia neagră. În enuntul “Vântul se oprise brusc. 279. spânzurătoarea nouă şi sfidătoare înfiptă la marginea satului.t. Blaga). + c.c. cuvintele subliniate sunt. b 1c. ca un alergãtor sosit în fata unei prãpastii” (L. .m. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele din texte.d. + 1c.t.d. a 3 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV b 2 S exprimate + 1 S inclus + 4 PV 277.i. + 2e.l.d. menţionând numărul şi felul lor: „Câteodată prin fluier de os strămoşesc mă trimit în chip de cântec spre moarte” (L.condit. prepoz. + c. a atribut verbal b atribut adjectival 275.l. menţionând numărul şi felul lor: „Atâta linişte-i în jur.c. + 1c. 278.m. În fraza “Iubind pe cineva.l.c. + 1c.t. + 1c.d.c.c. menţionând numărul şi felul lor: „Se gândi mult la viaţa lui de până atunci şi o găsi stearpă şi ruşinoasă” (L.i.m. b 1c. Alegeţi varianta pe care o consideraţi corectă ca analiză sintactică a cuvântului subliniat: „Stelele mari şi aurite încunună frunţile munţilor de gheaţă. Iorga).c.d. + c. etern spumegânde” (M. + c. 276.s. prepoz. + 1c. a căror poale se pierd în valuri etern rebele. Eminescu). de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună” (L. Identificaţi din text numai atributele (A). b c. Alegeţi răspunsul corect după ce identificaţi complementele şi elementele predicative suplimentare din texte. Identificaţi din text subiectele (S) şi predicatele (P). + 1c. + 4 A subst.d. 274. + 1c. a 7 A adj.m.273.c.i.p. a 1c.t.c. a 1c.instr.c. + 4 A subst.d. Blaga). b 8 A adj. + c. Rebreanu).c. Rebreanu). + 1c. + 1c.l.c. + c.c. + 1c.

de care nimeni n-ar trebui să se îndoiască. Creangã). În ce raport se află propoziţiile din textul: “Caii porniseră. Subiectul propoziţiei E greu de rezolvat această problemă este: a exprimat . / De stau apele în vale” (Folclor). cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc b atribut adverbial 281.a b complement circumstantial de loc complement circumstantial de loc + atr. În fraza “Numai cine nu socoate iubirea de tarã drept o datorie e în stare sã se laude cu ea” (G. În propozitia “Prin cerdacul larg din fatã stãpâna de casã nu mai trãbãluia nimic” (C. iesind din bisericã. b complement circumstantial de loc 283. predicative (PR) şi atributive (A): Adevărul etern. Topârceanu). cuvintele subliniate sunt: a complement circumstantial de loc + atr. e că orice om care munceşte este supus greşelii. genit. îsi continuã de drum” (I. Identificaţi din text şi indicaţi numai numărul propoziţiilor principale (P). Preda). subst. însă tot atât de adevărat e că fiecare dintre noi ar trebui să înveţe din propriile şi fireştile sale greşeli ca şi din erorile altora. subiective (SB). dar femeia se ţinea mereu de căruţă” (M. genit. subst. Hogas). Care este regentul propoziţiei subliniate din versurile: “Ş-aşa cânta cu jale. cuvintele subliniate sunt: a complement direct b complement circumstantial de mod c element predicativ suplimentar 284. În textul “Dupã aceea se trage cu dispret din fata episcopului si. a 2 P + 3 SB + 1 PR + 2A b 2 P + 2 SB + 1 PR + 3A 282. 280. a Raport de coordonare adversativă b Raport de coordonare disjunctivă 286. a Ş-aşa cânta cu jale b Cânta 285.

predicativã 289. n-am băgat de seamă. de mod. de mod b circ. Andrei s-a decis să plece. Stabiliti felul propozitiilor din fraza urmãtoare: Mă gândesc să plec de acasă să-mi caut un loc de muncă. a principalã. completivã indirectã. atributivã 291. atributivã b compl. Cum îti asterni. subiectivã d concesivã. unde stie că am multă treabă. completivã indirectã. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin unde N-a venit la mine. sunt următoarele: a mi-e.b inclus c subînţeles 287. de mod. completivã directã. circ. circ. de mod. de timp. subiectivã 288. n-am băgat.circ. completivã directã. de loc. de mod. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin sã Nu mai pot mânca. indirectã. circ. completivã directã. completivã directã. completivã indirectã. subiectivã c concesivã. Alex a rămas cum îl stii. habar n-am 292. n-am băgat. completivã directã. de scop. cauzalã b principalã. a toate . circ. de mod c circ. predicativã d circ. a cauzalã. Predicatele din enunţurile Mi-e sete. habar n-am c e. Stabiliti felul subordonatelor introduse prin cum Cum îl vede. N-am băgat de seamă cadoul. de scop d principalã. habar n-am b e sete. Precizaţi felul propoziţiilor subliniate din următoarele enunţuri: . completivã directã b conditionalã. să mă omori. de timp. Hotelul unde am stat la mare era confortabil. a circ. de scop c principalã. conditionalã 290. circ. atributivã c circ. o rupe la fugă. Habar n-am de bunica. asa vei dormi. Nu i-a fost scris să o ducă mai mult. circ.

complement direct c fără funcţie sintactică. compl. compl. subiectivă. Se ştia că Ion minte. subiectivă. subiectivă. atributivă. subiect 294. compl. complement circumstanţial de mod d predicat verbal. directă. compl. principală. subiectivă. condiţională. Faptul că Ion minte ne irită pe toţi. directă. directă c condiţională. principală. eu nu te opresc. completivă directă. compl. subiectivă b apozitivă. indirectă. compl. subiectivă. condiţională. subiectivă c subiectivă. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi ursul haţ! pe vulpe de coadă… Se auzea cucu! cucu! a fără funcţie sintactică. circ. a apozitivă. directă. completivă directă 293. directă . a condiţională. subiectivă. c-apoi atunci curat îţi spun că nu mai ai ce căuta la casa mea (I. completivă directă d predicativă. condiţională. principală. directă b condiţională. directă. dar mi-i nu cumva să te-ntâlneşti cu scârba-n drum şi să dai şi tu cinstea pe ruşine. principală. completivă directă. subiectivă. directă. cauzală. E clar că Ion minte. compl. Stabiliţi structura frazei: Insă dacă vrei şi vrei numaidecât să te duci. subiectivă. compl. consecutivă. compl. compl. atributivă. directă. complement direct b predicat verbal. subiectivă. principală. de timp. Creangă).Este ştiut un lucru: că Ion minte. principală.

. Amintirea devine.. in Montandon. având totuşi o foarte înalta consideraţie despre artă... Ornea.. un pedagog empiric extraordinar. o ipostază de confirmare a maturităţii. a. . Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent c. al farmecului retrăit în amintire sunt tot atâtea gânduri.. Tudor (1970). Tudor (1970). Manea...” Aprecierea critică ii aparţine lui: a... Norman (2004). se renovează emoţional şi săvârşeşte un act de înregistrare istorică a evenimentelor.... un epicurian în viaţa de toate zilele repudiind neliniştile metafizice. Vianu. George Călinescu c... un ironist cu comportări nastratineşti. femeia care nu-i respectă.. din perspectiva lui Creangă. ca specie.. Plicuri si scrisori b. ClermontFerrand: Presses Universitaires Blaise Pascal c..... Considerată... Vianu. Zigu (1998). de a prezenta etapele unei formaţii.. al scurgerii lui ireversibile.. observa: „Ideea de a se povesti pe sine însuţi. al regretului pentru tot ce s-a pierdut în consumarea lui... un anecdotist slobod la gura placându-i totdeauna a înveseli adunările. a......... George (1986)... Figures du vieillir. Scriitori români b. ca şi accentul pus pe tradiţie.. Streinu). jovial. Călinescu.. desigur.. a unui auditoriu care asculta..SUBIECTE ORIENTATIVE – LITERATURA ROMÂNĂ 1. “Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase.. Niciun model popular nu i-a putut pluti înainte lui Creangă. Autobiografic c.. Descrierea universului copilăriei de către Creangă ca realitate atemporală. În opinia lui . "Figures et représentations du vieillir et de la vieillesse dans les contes de Ion Creangă". Oralitatea stilului lui Ion Creanga este data de impresia de spunere a întâmplărilor in fata unui public. Alexandru Piru b. Şerban Cioculescu 2... Alain (2005). nici prototipurile culte ale genului.. Amintirile..... a.. Junimea si junimismul 5.. fiinţa care se întoarce cu gândul in universul copilăriei îşi recapătă vitalitatea. ampla povestire sau chiar un film memorialistic (V.. Muguraş..... Scriitori români 4. dar. este în strânsă legătură cu satul său natal şi cu regiunea înconjurătoare. decorul „perfect recognoscibil” al naraţiunii surprinde „cicluri repetitive”.. a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe. nedispreţuind băutura... având mereu o parimie pe limba. roman . apoi sentimentul timpului.. afecte si atitudini proprii omului modern de cultură.. Constantinescu. Subiectiv 3. lui Creangă reprezintă o operă de evocare a copilăriei (fixată intre anii 1848-1855). Memorialistic b.. un polifag homeric.... scriindu-si Amintirile. Referitor la similitudinile dintre textul lui Creangă şi tradiţia renascentistă. primele autobiografii si memorii ale Renaşterii”... înceata însumare a impresiilor vieţii.

dându-i drumul de-acolo. "Atunci spânul zice îngâmfat: ..căci altfel nu-1 mai luam după mine ca să-mi încurce zilele.".. nu i-aş trece pe dinainte.. In următoarele texte.. "hatârul" (plăcerea).. adresări directe 8. fără digresiuni sau descrieri suplimentare.... Luminate împărate... clipocind mereu din gene. "farmazoana" (vrăjitoare.... În următoarele texte. Păsărilă.. "teleaga" (partea de dinainte a plugului) a..zise spânul . În fragmentul următor folosirea ... interjecţii b. "a mâna porcii Ia jir" (a sforăi ). a... data mai ales de erudiţia sa paremiologică. si hai. prin umorul debordant realizat cu jovialitate.. daca vrei să rămâi fără cap".. apoi? Lasă-te în sama lor..D-apoi de ce mi 1-a dat tata de acasă? Numai de vrednicia lui . Repetiţii c.. unul de o mână şi altul de cealaltă.. "n-ai cui bănui" (n-ai pe cine da vina ). când aş avea eu o slugă ca aceasta.. a. este o marca a oralităţii stilului: "Şi odată mi ţi I înşfacă cu dinţii de cap.. Repetiţii c.. Dialog b... "arzuliu" (fierbinte)..". prin oralitatea stilului... adresări directe 9. regionalisme: b. a.. In următoarele texte." modalitatea de realizare a oralităţii porneşte de la . moşule.... limbaj popular c.Parca v-a ieşit un sfânt din gura.... numele proprii ale personajelor 6...... mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.... exprimării colocviale 7....... [] . prin dialogul dramatizat. ce mai zici? ...: . "o lua în porneală" (se ducea la păscut ). ia!" "Ei. zise atunci Flămânzilă. se face spânul până jos praf şi pulbere.Mai.. Arta naraţiunii se conturează cu totul aparte in proza lui Ion Creanga prin ritmul rapid al povestirii.Ei.... hai! in zori de ziua ajung la palat" ".... mai.: "m-ai băgat în toate grozile morţii" (m-ai îngrozit). zise Ochilă. hai! hai... şireată)... exclamaţii.: "Şi odată mi ţ-o înşfacă ei.... interogaţii... mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. "a se chiurchiului" (a se chercheli. zboară cu dânsul în înaltul ceriului şi apoi. cuvinte si expresii populare.. a se ameţi)...Ia lăsaţi. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.. exprimării populare c.Ce sa zic.În fragmentele următoare: ". . iacată-o-i. dativului etic b... nepoate! Ia.

..: . "aş ruga pe luminarea sa. adresare directă. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de.".... a..".. că dacă are de gând a ne ospăta.... că din mâncare şi băutură las dacă ne-a întrece cineva. megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi.. "omul sfinţeşte locul". formule specifice oralităţii c.. zise Setilă. adresare directă. din sat de la Chitilă. numai la treabă nu ne prea punem cu toţi nebunii". diminutive.. Cuvinte şi expresii populare.. "Să nu dea Dumnezeu omului... şiretenia frazei b./ Să mă mier ce m-a găsit" a. vestit prin meleagurile aceste pentru bunătatea lui cea nepomenita şi milostivirea lui cea neauzită. mărcile oralităţii stilului sunt reprezentate de. dativul etic 10. În următoarele texte. formule specifice oralităţii c.. combinaţii neaşteptate de cuvinte 13.. "frica păzeşte bostănăria".. regionalisme: b. versuri populare sau fraze ritmate b. "toate ca toate".. adresări directe. repetiţii..... după cum s-a hotărât. cât poate el suferi"..".. "de voie de nevoie".... fetişoara împăratului ne-a tras butucul [] s-a prefăcut în păsărică. vorbe de duh c. pentru că acolo stă toata puterea şi îndrăzneala".. "La plăcinte. a zburat ca săgeata pe lângă ceilalţi". dativul etic 12. repetiţii... Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la.. "Cine poate oase roade... ca sa ne daţi cât se poate mai multa mâncare şi băuturică. repetiţii. peste drum de Nimerilă. cine nu....... cal bătrân/ Greu se-ngăduie la drum! a. diminutive. "Nu-i după cum gândeşte omul. doamne.... "Şi dacă îi putea scoate la capăt trebuşoara asta.... căruia îi lăsa gura apa...../ înainte/ Şi la război/ înapoi.. formule specifice oralităţii c.. adresări directe. mucalită. nici carne moale".. frate cu Orbilă. adresare directă... "Voinic tânăr.. "Doar unu-i împăratul Roş.. a.. apoi sa ne îndesească mai mult cu udeala. În următoarele texte. "Mă. ce n-am avut. dativul etic 11.... Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la.... adresări directe. "vorba ceea". diminutive. ca belele curg gârlă"... nepot de sora lui Pândilă. atunci oi mai vedea eu". exprimarea poznaşă... ori din târg de la Să-1-caţi. "Vorba ceea: Dă-mi.. proverbe şi zicători b. "vorba cântecului".: "Şi înălţimei voastre gând bun şi mână slobodă... văr primare cu Chiorilă.."Ce-mi pasa mie? Eu sunt dator sa spun povestea şi vă rog să ascultaţi"..: "Capul de-ar fi sănătos.: "Poate ca acesta-i vestitul Ochilă. "vorba unei babe". ci-i după cum vrea Domnul"..

"Tare-mi eşti drag! Te-aş vârî în sân, dar nu încapi de urechi"; "Dar amarnic mai eşti la viaţă; când te mânii, faci sânge-n baligă"; "Ia să-i faci chica topor, spinarea dobă şi pântecele cobză"; a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. vorbe de duh c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 14. Modalităţile de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: fata împăratului Roş este "o zgâtie de fată", "un drac, bucăţică ruptă din tată-său din cap până în picioare, ba încă şi mai şi"; "care de care mai chipos şi mai îmbrăcat, de se târâiau aţele şi curgeau oghelele după dânşii"; "Vorba ceea: dă-i cu cinstea, să piară ruşinea"; "Crai, crăiese şi-mpăraţi,/ Oameni în samă băgaţi,/ Ş-un păcat de povestariu,/ Fără bani în buzunariu."

a. exprimarea poznaşă, mucalită, şiretenia frazei b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale, vorbe de duh, autopersiflarea c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 15. Modalitatea de realizarea umorului în următoarele fragmente se referă la....................: "Se vede lucru, ca nici tu nu eşti de împărat, nici împărăţia pentru tine; şi decât să încurci numai aşa lumea, mai bine sa şezi deoparte cum zici, căci mila domnului: lac de-ar fi, broaşte sunt destule"; "Ei, dragul tatei, aşa-i că s-a împlinit vorba ceea: apără-mă de găini, că de câini nu mă tem.";

a. Ironie b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 16. Modalitatea de realizarea comicului în următoarele fragmente se referă la....................: - împăratul Ros are "inima haină, nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc"; - fata lui este "o farmazoană cumplită";

- împăratul Verde este blând, vesel şi petrecăreţ, "prea intri în voia supuşilor"; a. caracterele personajelor b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 17. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "împăratul i-a fost de-a mirarea, văzând că nişte golani au asemenea îndrăzneală, de vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi."; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. caracterizări pitoreşti cu ajutorul cuvintelor familiale c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 18. Modalitatea de realizarea comicului în următorul fragmente se referă la....................: "băuturică" pentru cele "12 buţi pline cu vin din cel hrănit (vin tare - n.n.) [] băuturica mai este ce este" , "buzişoare" pentru "nişte buzoaie groase şi dăbălăzate" (lălâi, atârnând în jos - n.n.): "Atunci Gerilă sufla de trei ori cu buzişoarele sale cele iscusite"; a. situaţiile şi întâmplările în care sunt puşi eroii: apariţia ciudatelor personaje în faţa împăratului Roş, care încercau să se poarte elegant şi protocolar, stârneşte nedumerirea acestuia: b. diminutive cu valoare augmentativă c. combinaţii neaşteptate de cuvinte 19. "Creangă e un cleric fără prejudecăţi religioase, un pedagog empiric extraordinar, un epicurian în viata de toate zilele repudiind neliniştile metafizice, femeia care nu-l respectă, un polifag homeric, nedispreţuind băutura, un ironist cu comportări nastratineşti, jovial, având mereu o parimie pe limbă, un anecdotist slobod la gură plăcându-i totdeauna a înveseli adunările, a răsturna sacul cu minciuni fără reticenţe, având totuşi o foarte înaltă consideraţie despre artă." Afirmaţia îi aparţine lui: a. George Călinescu b. Tudor Vianu c. Jean Boutiere 20. După avarierea "cocioabei de pe malul stâng al Bistriţei" (casa Irinucăi), Nică revine la Humuleşti, face carte cu dascălul Simion Fosa din Ţuţuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamţ, apoi la Şcoala Domnească din Tg. Neamţ, după 1 iunie 1853, cu profesorul .............., zis ........................

“Mare de inimă, iar de gură şi mai mare, părintele………….. nu se învrednicise de o viată mai bună; dar se vede că nici poftea el una aşa, de vreme ce nu-şi astâmpăra gura cătră mai-marii săi măcar să-l fi picat cu lumânarea”. Personajul despre care e vorba este............... a. Isaia Teodorescu, Popa Duhu b. Neculai Nanu c. profesorul Neofit Scriban 21. Activitatea didactică, Ion Creangă si-a început-o încă din mai 1864, când se afla în primul an de studii la Şcoala Preparandală "Vasile Lupu". În anul următor, Al. I. Cuza semnează decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creangă la clasa întâia, secţiunea II de la Şcoala Primară "Trei Ierarhi". Scoate, în 1868, abecedarul ..........................., împreună cu V. Receanu, Gh. Ienăchescu, C. Grigorescu, pe care îl îmbunătăţeste cu includerea în ediţia a V-a (Iaşi, 1876) a povestirii Ursul păcălit de vulpe. Manualul Învăţătorul copiilor a crescut în importanţă prin introducerea povestilor Inul si cămesa, Poveste si Păcală. a. Metodă nouă de scriere si cetire b. Învăţătorul copiilor c. Povăţuitorul la cetire prin metoda fonetică 22. "Bărbat chipeş, bălan, aproape roşcovan, la fată şi la păr, cu glas limpede şi puternic, ochii verzui, pătrunzători, vorbind blând şi familiar cu oricine-i făcea cunoştinţă, Creangă devenea din primul moment simpatic tuturor celor cu care sfătuia ceva." Aceasta caracterizare a lui Ion Creanga îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 23. “În Creangă trăiesc credinţele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului.” Aceasta afirmaţie îi aparţine lui: a. N.A. Bogdan b. Garabet Ibrăileanu c. George Călinescu 24. Monografia “Viata lui Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 25. Monografia “Ion Creangă” este o lucrare scrisă de a. George Călinescu b. Zoe Dumitrescu Buşulenga c. G.I. Tohăneanu 26.

.. Nae Caţavencu. firfirici şi gologani.. Banii care circulau în veacul al XIX-lea pe teritoriul românesc sunt menţionaţi de Caragiale în . Despre cometă...... În Republica lui Caragiale despre această schimbare monetară este vorba în . în discursul electoral cel mai cunoscut.. Caragiale însuşi nota în proza .. e sublimă. La 1 mai 1899 se introduce etalonul monometalist aur... Nae Girimea.... Moneda de 20 de lei de aur care circulase în perioada 1870-1900 era echivalentă cu moneda de 1 leu din 1900.. Logica baroului 30.. i-a deschis baierile şi a vărsat pe masă un pumn de mărunţiş: icusari...... a......... . .Pentru posteritate... s-a găsit „un pol vechi de aur”.. D'ale carnavalului c.......... Justiţia română c...... a cărui operă este recitită adesea. El spune că „industria română e admirabilă. personajul din ......Victoria Română” b..... sfănţoaice.. rămăşiţă a conversiei care limitase puterea de cumpărare a omului de rând. Prelegere populară 27.. Justiţia română c....” Investiţiile cele mai profitabile se fac în preajma revoltelor sau „revuluţiilor”.... sfanţi......... le-a socotit până la suma de 5 galbeni... Grand Hôtel ..... Ion Luca Caragiale a devenit în lumea românească un fel de gūrū sau de vindecător. ca o mantra.... despre care nu se ştie din ce motiv s-a sinucis. D’ale carnavalului c...... în preajma pregătirii evenimentelor din „10 fevruarie 1866”...... „Nenea Niţă a scos iar pungociul...... nisifiele. Stefan Tipatescu O scrisoare pierduta 29... O scrisoare pierdută b....... Caracterizarea generală a economiei în Republica lui Caragiale o face clar... În acest sens. dar lipseşte cu desăvârşire” şi că „noi aclamăm munca. Aceste repetări exersate ale reprezentărilor îi produceau chiar autorului un fel de exaltare sau o depresie ciclotimică... a.. Jertfe patriotice b. Inspecţiune b.. caracterizată de oscilări ale percepţiei. a. iar în casa de bani a casierului cinstit Anghelache M. deşi cei mai mulţi o cunosc pe dinafară.: „Simt enorm şi văd monstruos”...... precum Banca Naţională. travaliul care nu se face deloc în ţara noastră”..care se pronunţă pentru „descentralizare”... Logica baroului 31.. Până în 1848 Ţările Române nu au avut o monedă naţională şi nici o instituţie care să se ocupe de politici monetare.. înfiinţată ulterior..... a.

.. Caragiale nota: „Toate şcoalele.. „Scrisoare către Emil D.. fără omenie..... foarte mulţi «epitropi şi ctitori ai intelectualităţii române» cărora vor trebui spuse aceleaşi adevăruri– şi.. de la cele populare până la universităţi – şcoale primare..Moftului român” c. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.Moftului român” c. Fagure”– 19 septembrie 1909 b.. Ultima emisiune 32. cărora le trebuiesc numaidecât onoruri cât de multe fără nici un merit şi câştig cât de mare fără multă osteneală”. Şi din ce în ce. „Gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice.... agricole... secundare. “1907 Din primăvară până în toamnă Câteva note” c. Ea are funcţia de a şcoli în sensul că formează şi informează gustul publicului de nivel mediu.. a. vorbind despre situaţia reală a învăţământului din ţara sa. profesionale.. fără caractere.În . Presa din Republica lui Caragiale se bucură de multă credibilitate şi audienţă. "Răsboiul b. de salariaţi publici şi de avocaţi – o pletoră de semidocţi.. de moaşe.. din gradul cel mai de jos până la cel mai de sus. “Albina româneasca” ..... “Inspecţiune” 34... autorul scrie: „Să nu te miri că se potrivesc cuvintele înţeleptului de acu o sută treizeci de ani cu starea de azi a artei la noi.. Astfel. Succesul .... de popi. de alte arte. în egală măsură. În textul intitulat .. de sporire de drepturi şi privilegii. „Scrisoare către Emil D. tot degeaba spuse”.. în loc de a fi un mijloc de educaţiune şi cultură a poporului şi a claselor dirigente. şcoala română.. Miră-te mai bine că şi peste alţi o sută treizeci de ani...... Ziarul în care Agamiţă Dandanache ameninţă cu publicarea scrisorii compromiţătoare se numeşte: a. devine un canal de scurgere a poftelor de întâietate între cetăţeni. de ieftină parvenire.. comerciale. Din primăvară până-n toamnă... ea deformează minţile celor care lucrează în această branşă sau care se hrănesc necontenit cu produsele sale..... şcoalele sunt nişte fabrici de funcţionari.. “Inspecţiune” 33.. vor fi mulţi...... adevăraţi cavaleri de industrie intelectuală...... utilă umanităţii de pretutindeni şi de oricând pentru a descifra resorturile vieţii democratice în curs de perpetuă modernizare... întrupându-le într-o operă.. de muzică. Ion Luca Caragiale rămâne scriitorul a cărui operă a devenit longevivă. de scutire de îndatoriri. 1907... Câteva note b.. Inspecţiune c.. .. dar. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenţii!” Fragmentul citat face parte din: a.. pentru că a reuşit să creioneze principalele repere ale societăţii româneşti.. facultăţi de toate ramurile culturii înalte – toate dau mai mult sau mai puţin d’emblée absolvenţilor lor drepturi la dignităţi şi funcţiuni publice......... a....

adică a cuvântării. o sumă fixă. Pentru fiecare cuvânt schimbat: a. când ziarul vienez „Die Zeit” îi publică prima parte din articolul despre răscoalele ţărăneşti. pentru repararea versurilor. haina rău croită.... socotită astfel: 20 de bani de fiecare vers = adică 20 de lei suta.. De câte ori şi la câţi dintre noi nu ne pare societatea noastră. când o privim în complexul ei de activitate... Aşadar. adică la rimă. Fragmentul citat face parte din: a. nu-i cerem să ne deformeze corpul. Din foloasele tiparului 36. Ion Luca Caragiale a inventat un sistem de taxe: „În principiu. şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată. în corpul versului 1 leu b. şi zâmbim frumos. Caragiale şi-a dorit întotdeauna să fie un ziarist independent.35.. aşa cum a crescut el.. indiferenţa cu care „trecem pe lângă absurditate..1909 37. ca la întâlnirea celor mai bune cunoştinţe. Opinii libere b. altfel zis. de la apariţia „Calendarul Moftului Român” până în aprilie . Rinocerizarea sau complicitatea absurdului cu lumea cotidiană se explică prin teama oamenilor. cea mai lungă etapă de silenzio stampa din viaţa lui Caragiale a avut loc din . de fapt. Karkaleki 38. iar nu a gândirii adică a poeziei în ea însăşi. prin rectificarea sau.. Meşterul capătă de la client o dată cu înaintarea manuscriptului.. cum ziceţi dv. şi nu ridicăm o sprânceană revoltată. 1905. a. Pentru îndreptarea greşelilor de punctuaţiune. ci numai să ne răscroiască pe corp. Cea de-a treia perioadă de tăcere jurnalistică. auzim neghiobia... În opinia lui. O invenţie mare c. neînregimentat politic. ca un ciudat teatru!” . sunt următoarele A) TAXE: 1.. Pentru îndreptarea fiecărei greşeli de gramatică 25 de lei 3.. 1880 – 1900 c. poeţii 10 lei 2. un individ din categoria unor „bieţi cronicari uşurei” aflaţi departe de „oftături şi istericale patriotice”.” Din ce opera face parte fragmentul citat? a. vedem impostura şi ticăloşia. Unui tânăr poet b. aceasta exploata cele mai mărunte detalii ce aveau darul de a-i atrage pe cititori pentru a vinde informaţii deformate.. prin repararea unei bucăţi în versuri înţelegem prefacerea numai a exprimării materiale. care generează aparenta economie de efort şi autoconservarea în faţa agresiunii. . un intelectual care în mare măsură să respingă presa de senzaţie. la coada versului.. 1902 – 1907 b. se face după caz învoială cu ridicata. Grămătici si măscărici c. Tot astfel când mergem la un meşter croitor să ne potrivească o haină ce nu ni se potriveşte.

. filosof.. dar nici învinşi. ca orice diavol. c.. Din primăvară până în toamnă. transformând teatrul şi proza în instrumente de analiză filosofică ale acestei lumi.... o lume în care corupţia epidemică.. a. spiritul onest nu au prea mare importanţă. În viziunea lui Caragiale.... declasarea valorică... atâta vreme cât ziaristul este apreciat pentru capacitatea sa de a „combate bine” teatralitatea vieţii politice înţeleasă drept farsă. Câteva note” . aşa cum scrie Caragiale.. care-i cunoştea prea bine pe muritori – pentru că. Subminând viziunea înaripată a romantismului.. Fugărit şi plin de var.. autorul conturează un univers fără dimensiunea dramei..este parabola istoriei tiparului.. bre! Dacă i-am făcut eu întocmai după chipul şi asemănarea mea?! ai?”. în care personajele nu sunt nici învingători. tocmai pentru că ea ajunge să devină subiect al conversaţiilor dintre personajele lumii lui Caragiale.. dar iai greşit la cap. ..„o sumă de împrejurări politice (... folosind replicile din rolul unui precupeţ care ştie foarte bine ce marfă are.. Karkaleki 39. „Scrisoare către Emil D..” Fragmentul citat din opera lui Caragiale face parte din: a.. atunci când află că tânărul este „redactor la ... În mod amical. Moftul 41...... Impertinent... Moftul 40... nici în somn nu-i lasă”– insistă arătând că supuşii săi sunt cam „grei de cap”.. Fagure”– 19 septembrie 1909 c.. Seriozitatea... fac totdeauna senzaţie”.. Aghiuţă nu cade în capcana echivocului din rostirea divină.. . bine exploatate de o presă inteligentă.. Vorba tipărită în gazetă capătă o altă greutate. într-o enciclopedie a sufletului românesc.... Dl Goe.. legăturile fără opţiuni şi opţiunile fără finalitate conturează o lume fără sens.... demonul îi cere lui Dumnezeu custodia neamului omenesc.....).. a. Ipingescu şi jupân Dumitrache îşi consolidează relaţia. Ţal b... “1907.... Dumnezeu.Moftul” şi politica b. el îi „creşte”. să nu crezi că spun mofturi.. „Păcat că nu m-au dat la şcoală să-nvăţ filosofia! Eu ieşeam filosof.. pentru că amândoi sunt interesaţi de „ce mai spun gazetele. ci îşi motivează politicos pretenţiile... Aghiuţă. redactorul îndrăgostit se bucură instantaneu de statutul de vedetă.”. Vocea patriotului naţionale b.. luciditatea. progresul umanităţii porneşte de la intriga lui Aghiuţă. nene?” Pentru ei Rică Venturiano devine altceva decât un „coate-goale” şi un „bagabont”.. el stă „la ei şi cu ei ziua şi noaptea nelipsit. care se dovedeşte a fi format numai din „răi şi proşti”... Grămătici si măscărici c. Răsboiul c. Fragmentul citat face parte din: a. constatând diferenţele semantice: „— I-ai fi făcut după chip.. Ion Luca Caragiale realizează pentru prima dată în istoria literaturii moderne radiografia embrionului societăţii în curs de democratizare... se împotriveşte: „— Cum au să fie proşti.. O invenţie mare b. să nu fie cu supărare sfinţiei-tale”.

... considerate palate în privinţa stilului lor arhitectonic. a...: „Câte inteligenţe frumoase şi cu adevărată vocaţie artistică n-au fost înjugate la carul politicii. Am să mă duc la Bucureşti. Banul e scump. Politică şi cultură b.... Specificul acestui oraş este înfăţişat în..... îi smulgi peste jumătate. singurul care garantează sigur vreun succes bogat şi onorabil. ploeştenii politica.. puţine câte le avem. alţii alta: locuitorii capitalelor mari au totdeauna câte o deosebită slăbiciune. (că mai umblase de multe ori pe acolo) e loc de petrecere.. Un pedagog de şcoală nouă 44. poţi culege destul. nevoite să supravieţuiască. învârtit bine.42...... „Ştii ce?....... Politică şi cultură b. du-te-ntr-o politie bogată.... Caragiale surprinde corupţia lumii româneşti. decât acel ce de foame mănâncă o baniţă de pâine. obţinute prin prestaţii politice... O invenţie mare c. cu multe mahalale – cartiere răsfirate în parohiile bisericilor din vecinătate –... vorba veche: dacă eşti sărac.. pe bună dreptate... dar şi cu multe case boiereşti îndrăzneţe... dacă eşti bogat. Fireşte că e mai minunat şi merită mai multă admiraţie acel ce înghite o sută de ace cu gămălie fără nevoie... du-te-ntr-una săracă..”. Slăbiciune 45. „Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniţă de grâu. – Dar bucureştenii? E uşor de răspuns: – Muscalul!” a. când vorbeşte despre felul în care esenţele sunt distruse de aparenţe. n-a scăpat de acest jug....” Din ce operă literară face parte fragmentul citat? . pentru care n-aveau vocaţie de loc? Poate că nici una din acestea multe....” a.... O invenţie mare c. în care. În această lume a salturilor şi a recuperării din mers a dezvoltării. proprietarii îşi cheltuiseră uneori averile dobândite în vremea tranziţiei spre epoca modernă. din care citam următorul fragment: „Parizienii au aperitivul..... după cum nici moralitatea nu implică neapărat inteligenţă. câte o patimă...... vienezii fanfara. Aşa se şi explică de ce. în toate schiţele sale clivajul inteligenţă – moralitate ilustrează cu cinism faptul că în societatea românească inteligenţa nu este o garanţie a moralităţii.. Bucureştiul lui Caragiale... Ironic. de acum mai bine de un veac. căci pentru construirea lor. O invenţie mare c... unele minţi inteligente renunţă la standardele morale de dragul celor sociale... Un pedagog de şcoală nouă 43.. din orice firimitură dă s-aducă un nevoiaş la gură.. aduce peste sută la sută.. cunosc oraşul. era un orăşel pitoresc... De ce scrisul este o meserie subţire explica autorul în... din ce scapă pântre degete altora. Caragiale atrage atenţia asupra înrobirii minţilor inteligente la jugul politicii şi asupra consecinţelor acestui pact in.. Politică şi cultură b..

Kir Ianulea b... eu sunt un ce. dar retrasă a omului fără opţiuni politice... Să te vezi....... Slăbiciune 47.... În .. dornică să vorbească cu „soră-mea care a murit”. al minuturilor. Amicul X c...... cârciumile.. O invenţie mare c. la ultimul recensământ al populaţiei Capitalei.... preparate în grabă.. oftez şi-mi aplec jos fruntea cu umilinţă. Justiţia română c. de care aminteşte Ion Luca Caragiale în . juxtapunerea produselor în „praf – noroi – murdărie – infecţie”.... Politică şi literatură .despre înmormântările „binefăcătorilor naţiei” pe „cheltuiala statului” „cu alai frumos. Kir Ianulea b. pierdut în mulţime şi mă gândesc: eu nu sunt un cine... să te înţelegi aşa de mic.. al ţârilor..a.. ca să-ţi citească discursuri... ca într-o vitrină de bazar oriental.. În lumea justiţiei româneşti.. şi poate chiar acolo trecut cu vederea. la Universitate şi la Senat... în masa omenirii. căci personajele sale îşi fac adesea curaj cu „anghelică”.. Slăbiciune 49.....reclamanta... bodegile. al măslinelor..... Cinismul sărăciei provine din existenţa corectă. Amicul X c. despre promiscuitate şi despre alcoolism.. vorbeşte despre puterea de cumpărare a beneficiarilor acestei pieţe cu produse ieftine.... la Mitropolie şi Cameră.. localurile din mahalale reprezintă crâşme parfumate de mirosul mititeilor şi al fripturilor. Mihai Eminescu.. eu sunt un număr trecut la statistica populaţiei. şi să asculte cum pârâtul „spunea poezii de Iminescu şi de Victor Cucu” . de franzele şi de zahăr este adesea pomenit în schiţele lui Caragiale.. te vor opri la Academie.. „Moşii”. când „cu vin”. să intre în politică Caragiale aminteşte în .... Kir Ianulea b. Fragmentele citate fac parte din: a.. fiindcă.. într-o berărie populară....... mai la toţi din mahalaua noastră au mers agenţii cu catastifele. la mine n-au venit. Fragmentul următor face parte din.... pentru oameni care nu mai au vreme pentru prânzul în familie. îi dau când „cu bere”... Slăbiciune 48..”... Politică şi literatură b. Slăbiciune 46... dar gândul acesta mă mâhneşte. dreptatea era încă o frază şi iluziile în legătură cu ea erau la fel de răspândite ca şi „învârtitul mesei”... Nu sunt vreun ambiţios.. a...... cu perne de catifea încărcate cu decoraţii... Din ce scriere face parte fragmentul citat? a.. cu „mastică prima”... Consumul de bere şi de băuturi spirtoase.. Imaginându-şi că-şi sfătuieşte prietenul dispărut.. al mâncărurilor ieftine.: „Eu stau într-un local ieftin de consumaţiune.. rămasă fără bijuterii şi ceas....” a.. aşa de neînsemnat! Sub povara acestei gândiri.

publicată în decembrie 1883. Alexandru Condeescu c... Ca şi flori în poarta vieţii Bat la porţile gândirii.. Următoarele versuri fac parte din poezia .. Cer vestmintele vorbirii.. Caragiale" este o lucrare scrisa de a.. a. Te duci.... Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare. Toate cer intrare-n lume. Moşii (Tablă de materii) 50. Atât de fragedă c. “Dar când inima-ti frământă Doruri vii si patimi multe. . Stefan Cazimir 51.. Amicul X c.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert. Atât de fragedă b.. “Deodată trece-o cugetare. "Viaţa lui I.. E umbra dulcilor dorinţi.... a. Ş-a lor glasuri a ta minte Sta pe toate să le-asculte... Criticilor mei b.. Mai am un singur dor 52.. s-am înţeles prea bine Sa nu mă ţin de pasul tău.b.... Mireasa sufletului meu! Ca te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert. Crăiasa din poveşti c. Freamăt de codru 53.L... Următoarele versuri fac parte din poezia.. publicata la 1 septembrie 1879.. Barbu Cioculescu b... Pierdută vecinic pentru mine.. şi abordează ideea poetică a credinţei.

Femeie!" fac parte din poezia eminesciană...“Speranţa mea tu n-o lăsa să moară Deşi al meu e un noian de vina. Colinde... Da-mi tinereţea mea..” se numeşte.. c. Eu mă uitam prin ramuri Şi aşteptam să te arăţi La geamuri.. Procedeul stilistic prezent in textul: „Iar in lumea asta mare. Pajul Cupidon b..... antonomaza/ Scrisoarea IV . Versurile: "Când degerând atâtea dăţi. În veci alături să te am.. Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie. Versurile din Mihai Eminescu fac parte din ... Sub acel farmec liniştit De lună! Şi când în taină mă rugam Ca noaptea-n loc să steie.. antiteza/ Glossă b.. a.. Învierea 54. Facem pe pământul nostru muşunoaie de furnici.. redă-mi credinţa Şi reapari din cerul tău de stele: Ca sa te-ador de-acum pe veci.. cât eram de fericit Să mergem împreună.. b. Răsai asupra mea....... antifraza/ Epigonii c.... O. Adio. Când amintirile. 55.: a. noi copii ai lumii mici.. Marie!” a.. Înduratoare-asupra mea coboară. Privirea ta de milă caldă. Străin de toţi...... plină... colinde c. pierdut în suferinţa Adânca a nimicniciei mele.....

Versul dezvoltă motivul romantic al ...........: a.....Versul preia formula introductivă a..şi face parte din..” se numeşte.. meditaţie/ raportului dintre înaintaşi şi posteritate b...... dactil/ mitului/ Luceafărul 58. troheu/ epopeii/ Luceafărul c...: a.. Măsura versului prezentă în textul: „S-a stins lumina falnicei Veneţii” [Mihai Eminescu Veneţia] se numeşte.. inversiune/ Scrisoarea III 57....... Piciorul metric prezent in textul: „A fost odată ca-n poveşti” se numeşte... Rima prezentă în textul: „Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele... iamb/ basmului/ Luceafărul b. Îmbrăţişată/ naturii/ La mijloc de codru c........ Cel vizat este nimeni altul decât Iacob Negruzzi....... interogaţie/ Scrisoarea III b.: a... vers trohaic de 5 silabe/ cosmogoniei/ Veneţia 59.......... Poezia eminesciana „O........ .... elegie/ comuniunii dintre om şi natură b..56... ramâi” este o.. egloga/ iubirii c........ care dezvolta tema........ imprecaţie/ Scrisoarea III c..................... „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu este o........: a................ atât de obişnuite în veacul său.. monorima/ codrului/ Ce te legeni b...... I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!” se numeşte.. Un poem postum eminescian intitulat ...şi face parte din....şi face parte din........... Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. „autorul” comedioarei „Viclenie si amor” (1870).....: a... împerecheată/ norocului trecător/ Peste vârfuri.. endecasilab iambica/ morţii/ Veneţia b... satira/ antitezei dintre trecutul glorios şi prezentul decăzut c.. meditaţie/ trecerii ireversibile a timpului 61... 60.. Procedeul stilistic subliniat în următorul text: „Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni..: a.. vers iambic de 8 silabe/ apocatastazei/ Epigonii c.. pe tema.Versurile fac parte din....... cu un moto în proză este o satiră la adresa furtişagurilor literare..Versurile dezvoltă motivul romantic al...... parodie/ liberalismului şi a politicianismului democratic 62.............

II.. ş-atât de moale.. 1978. colecţia Mari scriitori români. Povestea teiului c.. II..... William Shakespeare este maestrul spiritual al lui Mihai Eminescu. Despre o misterioasă scriere cifrată 64. p.... eu sunt copilul nefericitei secte . înţelepciunea naturii este din nou preamărită în comparaţie cu truda şi jertfa creatorului de artă pentru ideal: „Si eu simt acest farmec si-n sufletu-mi admir Cum admira cu ochii cei mari odat-Shakespeare. Atât de crud eşti tu. Jorge Luis Borges are o povestire. În .. Furtună-i azi si linu-i glasul tău.. Romancero español b..: „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale. Cărţile b. s-atât de moale.. vol..... 359) Sublinierile din versurile eminesciene citate mai sus ne duc cu gândul la existenta unei metafore embrionare. aşa cum reiese şi din versurile postumei . 1978. Atât de crud eşti tu. Memento mori c. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de feţe Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe. ediţie de Petru Creţia.. colecţia Mari scriitori români.... Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească. 359) a..a.. Cărţile b. Doña Sol 63. ediţie de Petru Creţia. Icoana şi privaz 65.. Prieten blând al sufletului meu. a... Prieten blând al sufletului meu.. vol. Cărţile şi noaptea c. Furtună-i azi si linu-i glasul tău.... Izvorul plin al gândurilor tale Îmi sare-n gând si le repet mereu. care e intitulată Memoria lui Shakespeare apărută în 1980. Versurile de mai jos aparţin postumei ……… „Shakespeare! adesea te gândesc cu jale.” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească..... Şi eu. Anglist prin formaţia intelectuală. p. Numit de poetul român „geniala acvilă a nordului” într-un articol publicat în revista „Familia” intitulat „Teatrul românesc si repertoriul lui”.. care ar fi putut să-i atragă atenţia scriitorului argentinian. Ca Dumnezeu te-arăţi în mii de fete Şi-nveţi ce-un ev nu poate să te-nveţe.

Ca o zână din poveste ea e naltă şi uşoară. Imnul creaţiunii b..... Cărţile 66. Admiraţia pentru opera lui William Shakespeare este o altă coincidentă biografică în cazul lui Mihai Eminescu si a lui Jorge Luis Borges... II..” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura „Cartea Românească”.... Iar la fată e bălaie.. a fost preocupat de realizarea unei gramatici sanscrite si chiar a tradus din „Vede” . E subţire şi gingaşă şi din ochi revarsă pară... un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viata-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază.475) a. Mahabbharata c. Povestea teiului b. p.. procedeu care se numeşte hipotipoză..... colecţia Mari scriitori români. Sakuntala 68. Povestea teiului c. pădurea. Cărţile 67. În . 420) a. 1978. ediţie de Petru Creţia. Chipul feminin prezentat în cea de a doua strofa citata este conturat printr-o îmbinare gradată de epitete duble şi simple care fac mai vie zugrăvirea portretului.. muzica.. colecţia Mari scriitori români. Se ştie astăzi cu certitudine că Eminescu a intenţionat să realizeze primul vocabular sanscritromân. Pe acestea le-ndrăgii Nu chiliile pustii Unde plângi gândind aiurea. Un luceafăr c. „A firii dulce limbă” adesea invocată de Eminescu se aseamănă cu glasul naturii înţelepte din opera bardului de la Stratford-upon-Avon. 1978... p.” a. Făt-frumos din tei ... Povestea magului călător în stele c. pe care l-a integrat în celebrul episod cosmogonic din „Scrisoarea I”. a. “Un luceafăr.. vol. părul galben cade creţ.... vol.... Trandafiri pe fată are şi cu zâmbetul isteţ...Eminescu scrie în spirit shakespeare-ian. Luceafărul b.. Icoană si privaz b.....” (Mihai Eminescu „Poezii Proză literară” Editura Cartea Românească..... ediţie de Petru Creţia. amintind de povestea Ofeliei: „ Dansul.... Următoarele versuri fac parte din poezia.. II.Cuprins de-adânca sete a formelor perfecte. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deştept Şi cu braţele-amândouă cătră dânsa mă îndrept..

-lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră.. Cu dactile în galopuri.. Fiind băiet păduri cutreieram 71... Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure. Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vreun lucru mare. Iată tot ce te aşteaptă. Neputând să te ajungă. Ba să vezi. a.. Poet c. biografia subţire.. neras să umbli.. Sonet III 70...... Mi-l povestea si mie.. crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur.” a. “Să tot torni la rime rele. “Şi el citea pe Robinson...... care din punctul de vedere al speciei lirice este o satira indirectă.... Următoarele versuri fac parte din poezia. Eu zideam Turnul-Vavilon Din cărţi de joc şi mai spuneam Şi eu câte-o prostie. Şi când vezi vre o femeie Să te-nchini pân’ la pământ Şi de-a sta ca să-ţi vorbească Să înghiţi orice cuvânt... C-ai fost om cum sunt şi dânşii. posteritatea este încă şi mai dreaptă. Şi rufos şi deşuchiet Toate-acestea împreună Te-arat-a fi poet. De-or trece anii b... „Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel.. Nu slăvindu-te pe tine. Nespălat.. La balta mare ajungeam Şi l-al ei mijloc înotam La insula cea verde”... Numai poetul b.. Următoarele versuri fac parte din poezia... Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri. Măgulit e fiecare .69. Copii eram noi amândoi c...

1884..... Povestea codrului b. surâzândă.. Următoarele versuri fac parte din poezia. Şi prostatecele nări Şi le umflă orişicine în savante adunări Când de tine se vorbeşte. sărmane! Oare ce gândeşte hâtrul de stă ghem şi toarce-ntruna? Ce idei se-nşiră dulce în mâţeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie. Să te vezi pe tine însăţi Visătoare. Rendez-vous i-a dat în sură. Vântul jalnic bate-n geamuri Cu o mână tremurândă.... zău! că-n el te-aş pune vornic. Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Satira I [Scrisoarea I] b. Adio b... în găvăună?” a. S-a înţeles de mai nainte... Vino-ncoa să stăm de vorbă. Următoarele versuri fac parte din poezia...” a. Cugetările sărmanului Dionis 73. “Şi motanul toarce-n sobă de blazat ce-i. unice amic şi ornic....... Bucureşti...Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Satira III [Scrisoarea III] 72. Satira II [Scrisoarea II] c.. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă Si în fata ta frumoasă O să ţie o oglindă.Măi motane... Sun-un grier sub o grindă. C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte”. Călin (file din poveste) c.. “Toamna frunzele colindă. iar ca specie literară sunt un gazel..... ..din volumul Mihai Eminescu „Poesii” Editura Librăriei Socec & comp. Povestea teiului . p... Ca să ştii şi tu odată boieria ce-i.. Cugetările sărmanului Dionis c. . De-ar fi-n lume-un sat de mâţe. 242-243) a...... ori în pod.. Versurile de mai sus fac parte din poezia .

. cerurile-nşiră nori... ca săgeţi. Şi de-atunci în orice noapte Plâng pe patul meu deştept. Următoarele versuri fac parte din poezia.. se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii’’. luminoasă. Mă lovi cu ea în piept. Primul volum al unui roman celebru scris de Marin Preda începe cu următoarea frază: .. Cu săgeata-i otrăvită A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru S-al iluziei deşerte..... despre vremi apuse...În Câmpia Dunării. Cel desemnat prin pronumele personal el este “zeul indic”..” a.. Aripi are. iar în tolbă-i El păstrează.. Pajul Cupidon b. Numai flori înveninate De la Gangele măreţ.. cu câţiva ani înaintea celui de-al doilea război mondial.” a... “Râul sfânt ne povesteşte cu-ale undelor lui gure De-a izvorului său taină.... Naltă zveltele lor trunchiuri.... Precizaţi titlul romanului: a b c Risipitorii Moromeţii Marele singuratec .. copilul mândru. Undele visează spume. sure.. Călin (file din poveste) 75.74. “El veni. Palmii risipiti în crânguri auriţi de-a lunei rază... Având zâmbetul făţarnic Pe-a lui buze de coral.Noaptea-i clară. Kamadeva c. Scrisoarea III 76. Puse-o floare-atunci-n arcu-i. Sufletul se-mbată-n visuri care-alunecă în zbor.. Kamadeva b.... Următoarele versuri fac parte din poezia.. Egipetul c.. Călărind pe-un papagal..

Achim şi Nilă să fugă cu oile şi caii la Bucureşti pentru a se îmbogăţi? a Ţugurlan b Guica. Cine îi îndeamnă pe Paraschiv. În care parte din primul volum al romanului Moromeţii de M. Ce sugerează observaţia naratorului privitoare la Ilie Moromete în momentele când acesta stătea pe stănoaga podiştei: "din mâna lui fumul ţigării se ridica drept în sus.77. sora lui Moromete c Botoghinã 80. în privinţa vieţii familiei Moromete. specifice personajului b presimtirea unor schimbãri în viata satului 79. Cine este eroul celui de-al doilea volum al romanului Moromeţii de Marin Preda? a Ilie Moromete b Niculae Moromete c Achim 81. fundamental. Preda este povestită celebra scenă a tăierii salcâmului? a în prima parte b în partea a doua c în ultima parte 78. Care este numele primei neveste a lui Ilie Moromete? a Catrina b Rădiţa c Polina 82. locurile pe care le ocupă fiecare în jurul mesei rotunde joase şi scunde unde mănâncă zilnic? a poziţia unică. Cărei viziuni artistice îi aparţine. favorabil viziunii asupra vietii. autoritară a tatălui . fără grabă şi fără scop": a ideea timpului rãbdãtor. Ce semnifică. superioară. Preda? a expresionismului b realismului c naturalismului 83. proza lui M.

izolarea si cãderea sa la pat.. O mãrturie a lui Marin Preda sunã astfel: “Scriind. Care este boala de care suferã periodic cel mai mic copil al familiei Moromete? a frigurile b gãlbenarea 90. Personajul considerat de critica literarã tãranul-filozof sau ultimul tãran este: a Ion al Glanetasului b Ilie Moromete 88. învãtãtorul din sat c un personaj din literatura universalã 89. Pe cine readuce în sat Moromete pentru a opri destrãmarea vechilor rânduieli ale civilizatiei tãrãnesti? a pe Giugudel b pe Matei Dimir c pe Tugurlan 86. provocate de transformarea vietii satului traditional sub imperiul noii istorii? a volumul întâi b volumul al doilea . o mãsurã a vietii morale. În ce zi a sãptãmânii are loc celebra adunare din poiana lui Iocan? a luni b sâmbãtã c duminicã 85. eu totdeauna am dus o viatã independentã?” a lui Nicolae b învãtãtorului c doctorului 87.”. Cine este acest model care dominã spatiul prozei morometiene? a Tudor Cãlãrasu. simbolice pentru psihologia si destinul acestui personaj: “Domnule. În care volum al Morometilor este naratã înstrãinarea lui Ilie Moromete.. am avut totdeauna în fatã un model preexistent.b egalitatea dintre membrii familiei Moromete (pãrinti si copii proveniti din douã cãsãtorii) 84. tatãl scriitorului b Ionel Teodorescu. Cui îi spune Ilie Moromete celebrele cuvinte.

91. Critica a observat cã în opreta lui Marin Preda optiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenta a douã trãsãturi aparent opuse: spiritul ironic. prin constructia si destinul persoanjului principal. personajul narator relateazã episoadele traumatizante ale propriei experiente în mediul abrutizat din închisoare sau de la serviciul de deratizare? a Intrusul b Marele singuratic c Cel mai iubit dintre pãmânteni 95. bãtrân si bolnav. rareori o valoare”. În romanul lui Marin Preda. Cine îl poartã în roabã pe Ilie Moromete. rata la bancã si taxa scolarã pentru Niculae? a certurile cu fii sãi b fuga lui Paraschiv si Nilã c discutiile din poiana lui Iocan 93. de tip caragelian si înclinatia spre o viziune tragicã a vietii. Cine o formuleazã? a Petricã Nicolau . Care dintre urmãtoarele texte confirmã mai pregnant. ludic. Cel mai iubit dintre pãmânteni apare o frecvent citatã asertiune: “Tineretea e o trufie. semnificativ pentru viziunea autorului asupra mitului fericirii prin iubire? a Cel mai iubit dintre pãmânteni b Delirul c Intrusul 97. Ce îl determinã pe Moromete sã vândã mai mult de jumãtate din pãmânt. În care dintre romanele lui M. Care dintre romanele lui Marin Preda se încheie cu un mic citat. sã plãteascã fonciirea. Preda. produsã în conjucturi determinate de istorie sau accidental: a Achim b Niculae Moromete c Victor Petrini 96. Care dintre persoanjele lui Marin Preda a fost arestat în douã rânduri pentru crimã. sã cumpere alti cai. înainte de cãderea sa la pat? a Niculae b Tita c un nepot 92. aceastã obsevatie? a La câmp b Morometii c Colina 94.

Prin ce mijloace se realizeazã aceastã viziune? a prezentarea nudã a faptelor b insistenta asupra scenelor erotice c limbajul frust si redarea unor senzatii organice. Rebreanu care. La ce catedrã universitarã este numit. antimimetismul 102. mai întâi. În care dintre romanele lui Liviu Rebreanu este dezvoltat cazul de constiintã tragicã a personajului principal. un moment dinamic si exploziv? a Ciuleandra b Ion c Pãdurea spânzuratilor 103. L. omniscienta. În care dintre cele trei serii de procedee se încadreazã romanul Ion? a Creatia. În romanul Ion. potrivit lui T. scindat între douã entitãti esentiale cãrora le apartine deopotrivã: cea nationalã si cea statalã? a Ion b Pãdurea spânzuratilor c Ciuleandra 101. Unde se aflã eroul-narator din Cel mai iubit dintre pãmânteni când se declanseazã procesul anamnetic care va constitui subiectul romanului? a în apartamentul familiei Nicolau b în închisoare c în propria locuintã 99. Vianu (Arta prozatorilor români). ludicul. obiectivare. analiza. retine în primul rând aspectul animalic al personajului. Ce roman al lui L. Rebreanu începe. tipologiile sociale si morale. relatare cronologica. omogenitate b Viziunea naratorialã subiectivã.b Victor Petrini c Matilda 98. cu „hora satului”. dupã câteva imagini statice. instinctuale 104. Victor Petrini? a Catedra de filosofia culturii b Catedra de istoria filosofiei 100. Rebreanu apeleazã la o tehnicã narativã foarte modernã. Care este aceasta? a tehnica contrapunctului . cazuistica c Fantasticul. Din romanul Ion transpare viziunea naturalistã a lui L.

Precizati modalitatea prin care în romanul Ion autorul îsi împlineste ambitia de a da iluzia perfectã a pulsatiei vietii în curgerea ei fireascã: a relatarea subiectivã b recursul la anamnezã. se spune cã reprezintã începutul romanului românesc. cu pitorescul etnografic 2. În romanul Pãdurea spânzuratilor. obiectiv. apãrut în 1920. gestul lui Apostol Bologa semnificã: a abandonarea de sine în fata mortii b speranta de a se salva c încercarea de a se sustrage hotãrârii Curtii Martiale 109. În scena finalã a romanului Pãdurea spânzuratilor. cronologicã a evenimentelor 107. Romanul Pãdurea spânzuratilor are ca temã: a o dramã existentialã si nationalã din perioada Primului Rãzboi Mondial b sfârsitul rãscoalei din 1907 c Revolutia de la 1848 106. stilului 3. modern? a Ion b Ciuleandra c Rãscoala 108. Despre ce roman scris de Liviu Rebreanu. religiei. Rebreanu îsi propune sã descifreze psihologia personajelor prin: a analiza proceselor psihice ale personajului. L. cu viziunea miticã a A+C b B+C c A+B+C . Romanul Ion ilustreazã teoria modernistã a prozei (E. Lovinescu) prin: a structura epopeicã b obiectivare naratorialã c subiectivitate narativã 110. cu zonele mai profunde ale istoriei. Cu ce este corelatã ideea de traditie în literatura interbelicã? 1. memoria involuntarã c relatarea succesivã. monolog interior b relatarea la persoana I 111.b tehnica acumulãrii c tehnica introspectiei 105.

cum ar fi cel al Altei din Act venetian.. stilizat . Prin ce formulã se realizeazã al doilea moment al sincronizãrii romanului românesc cu cel european? a realist-traditionalã b neoromanticã c clasicistã d subiectiv-analiticã 117. Ce anume dã unitate celor douã pãrti ale romanului lui Camil Petrescu. Ultima noapte de dragoste. sunt observate „posibilitãti de mare artistã”. Precizati cãrui personaj din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu îi sunt adresate urmãtoarele sfaturi anticalofile: „Arta n-are de-a face cu ortografia. livrescul etc.. întâia noapte de rãzboi? a perspectiva subiectivã apartinând aceluiasi personaj narator b locul si timpul naratiunii 116.. Cine creioneazã acest portret? a Fred Vasilescu b autorul c enigmaticul D. datoritã cãrora ar putea da „o viatã neobisnuitã rolurilor de femeie adevãratã”. Nu e obligatoriu decât pentru cei care nu sunt scriitori”: a Fred Vasilescu b Ladima c Emilia d Doamna T. Care este principala caracteristicã a stilului lui Liviu Rebreanu? a podoabele stilistice b sobrietatea 114. Care este. implicarea în relatare a naratorului. Scrisul corect e ca pâinea profesorilor de românã. stilul cel mai potrivit pentru a realiza ideea de autenticitate: a anticalofil b „caligrafic”. rolul fanteziei. În romanul Patul lui Procust. într-un portret al doamnei T. Ce elemente diferentiazã proza poeticã de cea liricã? a caracterul sugestiv-simbolic. ludicul. evaluarea faptelor si a atitudinii personajelor 118. în opinia lui Camil Petrescu. 115. 113.112. b exprimarea (directã) a sentimentelor.

nunta. Călinescu . unul asupra celuilalt” este exprimatã în romanul Ultima noapte de dragoste. fãrã compozitie. La care dintre romanele lui Camil Petrescu se referã urmãtoarea observatie cãlinescianã: „Autorul a voit sã facã roman stendhalian (si sunt indicii în privinta aceasta). ceea ce i s-a întâmplat în viatã.” (Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)? a Patul lui Procust b Ultima noapte de dragoste. Opinia potrivit cãreia “acei care se iubesc au drept de viatã si de moarte. Cine este autorul poeziei cu acelasi titlu ca al romanului (Patul lui Procust). întâia noapte de rãzboi de: a cãpitanul Floroiu b Stefan Gheorghidiu c cãpitanul Dimiu 124. Streinu c G. moartea”? a E. întâia noapte de rãzboi b Patul lui Procust c Santier 121. ceea ce a gândit.119. sau chiar obiectelor neînsufletite. Precizaţi care dintre cei trei critici a apreciat că romanul Ion de Liviu Rebreanu „e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile generale ale vieţii. Lovinescu b Vl. Fãrã ortografie. pasiunea. Ultima noapte de dragoste. acolo ambitia.”? a Ultima noapte de dragoste. aici gelozia. întâia noapte de razboi c Un om între oameni 122. În ce roman se face urmãtoarea pledoarie pentru autenticitate si experientã: „Un scriitor e un om care exprimã în scris cu o liminarã sinceritate ceea ce a simtit.îintâia noapte de rãzboi? a liric b obiectiv c subiectiv 120. roman cãtând a fi monografia unui element psihic. În ce formulã de roman se încadreazã romanul lui Camil Petrescu. reprodusã într-unul dintre subsolurile acestuia? a naratorul din subsol b Fred Vasilescu c George Demetru Ladima 123. fãrã stil si chiar fãrã caligrafie. lui si celor pe care i-a cunoscut. naşterea.

sfârşitul unui personaj şi vorbele lui anterioare despre moarte capătă valoare premonitorie. Prietenia iniţială dintre învăţătorul Herdelea şi preotul Belciug începe să se deterioreze din cauza neînţelegerilor legate de: a casa construită de învăţător b căsătoria Laurei Herdelea c lupta electorală 129. a subliniat caracterul exponenţial al personajului titular. simbolică pentru Ana. Călinescu c E. Care dintre următoarele personaje ale romanului Ion de Liviu Rebreanu are implicaţii în destinul cuplului Ana-Ion. Despre care dintre următoarele scene memorabile din roman este vorba? a hora (din primul capitol al romanului) b sărutul pământului (din capitolul Sărutarea) c nunta (din încheierea primei părţi a romanului) 127. Despre ce personaj este vorba? a cârciumarul Avrum b Dumitru Moarcăş 130. a predestinării tragice în existenţa lumii rurale? a George Bulbuc b Florica c Savista 131. Unde începe înfruntarea violentă dintre Ion al Glanetaşului şi George Bulbuc? a în ograda Teodosiei b acasă la Vasile Baciu c în cârciuma lui Avrum 128. subliniind viziunea autorului asupra fatalităţii. singura martoră a momentelor respective. Care dintre următorii critici interbelici. Lovinescu 126. prin cunoscuta formulă: „Toţi flăcăii din sat sunt varietăţi de Ion”? a Pompiliu Constantinescu b G. Modalitatea narativă caracteristică romanelor Ion şi Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu este: a poziţia naratorială subiectivă . Într-o scenă din romanul Ion de Liviu Rebreanu. în interpretarea romanului Ion de Liviu Rebreanu. în spiritul realismului clasic.125. Liviu Rebreanu afirma: „Realitatea cea mai vie din Ion este o scenă romantică […] Aceasta e chiar sursa romanului şi a fost văzută de mine”. Într-o mărturie.

Lovinescu afirma că pe „altarul” acestui creator „jertfim toată epica română de la Filimon la Sadoveanu”. autorul pătrunde în substratul adânc al crizei de conştiinţă pe care o trăieşte Apostol Bologa pe calea procedeelor specifice: a romanului psihologic tradiţional b romanului subiectiv 135. ca simbol al legăturii ancestrale cu pământul.b apelul la fantastic c relatarea şi analiza neutre (obiective) 132. Intitulate simbolic. Liviu Rebreanu utilizează o tehnică anume. afirmă: „Când măriţi o fată e parcă ţi-ar arde casa”? a Vasile Baciu b mama Floricăi c învăţătorul Herdelea . totodată. Atât în romanul Ion. E. cu valenţe simbolice pentru viziunea asupra desfăşurării ciclice a existenţei şi a fatalităţii destinelor. personaje. Asupra destinului unuia dintre eroii romanelor rebreniene planează figura tatălui. cele două părţi ale romanului Ion de Liviu Rebreanu sugerează simultaneitatea şi. sub semnul tragicului destinul personajului titular? a glasul pământului b glasul iubirii 134. credinţa şi istoria neamului căruia îi aparţine. Despre ce procedeu este vorba? a simetria la diferite paliere ale structurii operei (compoziţie. locuri. totodată. La care dintre cei trei autori se referea? a Hortensia Papadat-Bengescu b Camil Petrescu c Liviu Rebreanu 136. În romanul Pădurea spânzuraţilor. punând. Care dintre cele două glasuri învinge.) b discursul indirect liber 133. după căsătoria fiicei sale. întâmplări. sau sugestivă în perspectiva relaţiei dintre viaţă şi literatură. E vorba de: a Titu Herdelea b Apostol Bologa c Ion al Glanetaşului 137. trăiri interioare etc. Într-o judecată de valoare globală asupra unui romancier interbelic. cât şi în Pădurea spânzuraţilor. Care dintre personajele romanului Ion de Liviu Rebreanu. zbaterea personajului (tipică operei rebreniene) între eros şi aspiraţia spre împlinire în planul existenţial concret.

Ce anume declanşează schimbările treptate din viaţa Moromeţilor. În ce timp al istoriei începe nararea vieţii familiei Moromete? a în preajma celui de-al Doilea Război Mondial b imediat după încetarea Primului Război Mondial c la începutul secolului al XX-lea 141. şi chiar cu cei din satul său. În care dintre cele trei romane ale lui Marin Preda o temă fundamentală este cea a familiei ca nucleu vital al universului rural tradiţional? a Cel mai iubit dintre pământeni b Delirul c Moromeţii 139.138. în a cărui opinie avea Ilie Moromete încredere: a Gheorghe Brătianu b Nicolae Iorga c Dumitru Madgearu . contemplativ. bucurându-l pentru moment pe Niculae. Sadoveanu. familiale. spectacol 144. ironie. Căruia dintre personajele romanului Moromeţii i se spune voiajorul? a lui Birică b lui Nilă c lui Victor 140. Ilie Moromete aduce o viziune aparte asupra lumii rurale şi a valorilor ei (sociale. Individualizarea sa în cadrul categoriei căreia îi aparţine pune în evidenţă trăsături caracteristice propriei personalităţi. În care dintre cele două volume ale romanului Moromeţii ritmul epic este mai precipitat. gust pentru disimulare. adaptare la schimbările vieţii satului. fiind sugestiv pentru avalanşa presiunilor istoriei asupra comunităţii şi a vieţii individuale din universul rural tradiţional? a în primul volum b în cel de-al doilea volum 143. morale). mezinul familiei? a plecările cu porumb la munte ale tatălui său b hotărârea lui Achim de a pleca la Bucureşti cu oile 142. la noile forme de câştig b inteligenţă. Rebreanu sau M. În comparaţie cu ţăranii lui L. Precizaţi numele personalităţii din Parlamentul epocii respective. Marcaţi-le pe cele semnificative: a interes pentru îmbogăţire. spirit independent.

Cui îi vorbeşte Moromete. războiul 5. satul tradiţional şi schimbările aduse de istorie în lumea sa 3. patima pentru pământ a A+D+E b B+C+D c A+B 149.”? a la tinereţe b în ultimii ani ai vieţii 148. Indicaţi procedeul utilizat de Marin Preda în momentul când Ilie Moromete exprimă următoarea reflecţie semnificativă pentru tema fundamentală a romanului: „Că tu vii şimi spui că noi suntem ultimii ţărani de pe lume şi că trebuie să dispărem… Şi de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ar trebui să dispari. Despre care dintre apropiaţii lui Ilie Moromete se spune că avea un glas neprietenos şi străin (Moromeţii. volumul I. Actorii principali ai „dezbaterilor” din poiana fierăriei lui Iocan (din romanul Moromeţii de Marin Preda) sunt Ilie Moromete şi a Ţugurlan b Iocan c Cocoşilă 146. cu specifica-i ironie. nu eu?” a dialog b monolog adresat c monolog interior 147. Teme principale ale romanului Moromeţii de Marin Preda sunt: 1.. iubirea 4. familia ca centru vital al civilizaţiei rurale tradiţionale 2. Ilie Moromete face următoarea reflecţie: „Poate în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui.145. de Marin Preda)? a lui Cocoşilă b lui Ţugurlan c lui Dumitru lui Nae . volumul I. chit ca rostul acesta cine ştie ce s-o alege de el!. de Marin Preda)? a Dumitru lui Nae b Ilie Ţugurlan c Ion al lui Miai 150.. În ce momente ale existenţei sale. obişnuind să vorbească singur. despre facultăţile lui Victor Bălosu. în timp ce se îndreaptă spre poiana lui Iocan (Moromeţii.

ludic. mai ales. această observaţie? a Delirul b Moromeţii c Cel mai iubit dintre pământeni 153. Identificarea naratorului din subsolul romanului Patul lui Procust cu autorul (Camil Petrescu). corespondenţă. Precizaţi categoria socială a cărei problematică existenţială şi. Călinescu b E.151. ideatică reprezintă o constantă tematică a întregii creaţii a lui Camil Petrescu: a ţărănimea b intelectualitatea c târgoveţii 154. de tip caragialean şi înclinaţia spre o viziune tragică a vieţii. Câte perspective naratoriale susţin structura compoziţională a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a una. aparţinând instanţei narative obiective 156. care se intersectează în cadrul convenţional al dosarului de existenţe (jurnal. de Marin Preda)? a Achim b Nilă c Paraschiv 152. ca expresie a unui artificiu compoziţional. Lovinescu c Camil Petrescu . Cine utilizează pentru întâia dată formula „dosar de existenţe” cu referire la tehnica narativă a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu? a G. aparţinând instanţei narative subiective b mai multe. Care dintre următoarele texte confirmă mai pregnant. volumul I. Critica a observat că în opera lui Marin Preda opţiunea pentru un realism modern de tip clasic vine din coexistenţa a două trăsături aparent opuse: spiritul ironic. este probată de: a recunoaşterea explicită a acestuia b trimiteri la propriile cronici sau idei asupra teatrului şi la piesa Act veneţian (în „lămuririle” din subsolul romanului) 155. Care dintre fiii lui Moromete din prima căsătorie este numit prost şi bezmetic de către tatăl său (Moromeţii. comentariu naratorial de subsol) c una. prin construcţia şi destinul personajului principal.

în ce parte a textului? a nu există această precizare b există. ceea ce i s-a întâmplat în viaţă. pentru prima dată. Perspectiva naratorială în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este unitară? a da b nu 162. lui şi celor pe care i-a cunoscut. b pe Emilia c pe Fred Vasilescu 161. În care dintre scrisorile doamnei T. fără compoziţie. în spiritul autenticităţii. Se precizează undeva că dosarul de existenţe care alcătuieşte romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este doar o chestiune de tehnică narativă? Dacă da. Pe care dintre personajele romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu îl îndeamnă autorul. fără stil şi chiar fără caligrafie”? a romanul de creaţie realistă b romanul autenticităţii şi experienţei c romanul mitic . în Epilog II c există. personajul D. Ce formulă de roman susţine Camil Petrescu prin următoarea aserţiune: „Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a simţit. sau chiar obiectelor neînsufleţite. să „povestească net. Care dintre următoarele formule ale romanului european este teoretizată şi experimentată de Camil Petrescu? a romanul realist obiectiv b romanul fantastic c romanul analitic subiectiv 163.? a în prima b în cea de-a doua c în a treia 160. În ce parte a romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu se expun o serie de idei privitoare la arta teatrală? a în capitolul Într-o după amiază de august b în Epilog I c în notele de subsol 158. Fără ortografie. ceea ce a gândit. în notele de subsol 159. la întâmplare”? a pe doamna T. din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu este introdus.157.

Cui îi cere naratorul din Patul lui Procust de Camil Petrescu: „Povesteşte net. Cine găseşte scrisoarea poetului George Demetru Ladima adresată doamnei T. justiţie etc. Când se întâmplă acest lucru? a în timpul vieţii lui Ladima b după moartea lui Ladima . b în jurnalul lui Fred Vasilescu c în subsolul romanului 167. constituie teme privilegiate? a Liviu Rebreanu b Camil Petrescu c Mircea Eliade 166. b procurorul c Fred Vasilescu 169. totul ca într-un proces-verbal. În care dintre următoarele eseuri este teoretizată opţiunea pentru autenticitate şi experienţă? a Creaţie şi analiză b Noua structură şi opera lui Marcel Proust c Sensul clasicismului 165. după moartea acestuia? a doamna T. Tudor Vianu dădea tipologiei intelectualului următoarea accepţie: „Natură reflexivă şi pătrunzătoare.164. obsesia absolutului în iubire.. care suferă pentru că gândeşte şi analizează”. dramele de conştiinţă. În care dintre piesele dosarului de existenţe din Patul lui Procust de Camil Petrescu sunt folosite şi scrisorile poetului Ladima? a în scrisorile doamnei T. Ladima 170.D. b lui Fred Vasilescu c lui G. Emilia îi dă să citească lui Fred Vasilescu scrisorile primite de la Ladima.”? a doamnei T. la întâmplare. Pentru care dintre următorii romancieri inconfundabila viaţă psihică. Care dintre cele trei personaje camilpetresciene se încadrează în această tipologie? a Emilia b Ladima c Nae Gheorghidiu 168.

Soţul Vitoriei Lipan se numeşte: . Baltagul 177. Sadoveanu în: a. 1904. Zodia Cancerului 178. Mihai Ungheanu c. c Fred Vasilescu 173. Iorga „anul Sadoveanu”? a. Care an a fost numit de N. când publică patru volume c. 1905 179. Neamul Şoimăreştilor b. sora Emiliei c doamna T. 1897. când apare Hanul Ancuţei 175. În care dintre cele două Epiloguri ale romanului Patul lui Procust de Camil Petrescu este reprodus anunţul morţii lui Fred Vasilescu într-un „groaznic accident de avion”? a în primul b în cel de-al doilea 174. Crâşma lui Moş Precu b.171. C. 172. 1929 c. 1928. Romanul Baltagul a fost publicat în anul: a. Sadoveanu că „are realismul unui Balzac şi melancolia unui romantic”? a. Nicoară Potcoavă c. Ţara de dincolo de negură c. Cine este naratorul primului epilog din romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? a autorul b doamna T. G. 1930 b. În ce roman M. Ciopraga b. Călinescu 176. Mediul rural este înfăţişat de M. Sadoveanu izbuteşte să realizeze „o sinteză desăvârşită a unui conţinut epico-eroic de aspect legendar”? a. Ce critic a spus despre M. Cine a fost personajul feminin din romanul Patul lui Procust căruia îi adresează o ultimă scrisoare poetul Ladima? a Emilia b Valeria. când debutează scriitorul b.

plecat după nişte oi la Dorna. pe fundalul unei existenţe pastorale. de dragoste c. Povestea Vitoriei Lipan se desfăşoară: a. ca un bărbat ce se află. preot c. De cine e vândut Nicoară Potcoavă stăpânirii greceşti? a. o aventură b. care are o încărcătură morală 181. omul căruia Vitoria îi lasă. leşii c. după datină 184. din 1904 b. omului ei i s-a întâmplat ceva la care se îngrozeşte să se gândească 186. din 1953. la plecarea pe urmele soţului. din 1929 182. pe coordonatele mitului şi legendei c. gospodăria 185. Şoimii. Creanga de aur. Călătoria în care Vitoria îşi caută soţul dispărut este. de specific naţional b. Cine îl ajută pe Nicoară Potcoavă să-l prindă pe Cigala. grecul turcit care-l înjunghiase? a. un act justiţiar. după părerea lui Perpessicius: a. cum o încredinţează vrăjitoarea satului.a. grecii 187. Mitrea din romanul Baltagul este: a. dintre care una se adevereşte: a. Romanul Nicoară Potcoavă. de boierul trădător Irimia Golia . de un polonez căruia îi făcuse cândva un bine c. de un moldovean b. Daniil 180. argat. o încăpăţânare pentru răzbunare c. realist 183. îngrijorată de neîntoarcerea acasă a soţului ei. baba Maranda c. care merge cu vitele la păşune b. tătarii b. a uitat-o pentru o duşmancă cu ochi verzi. conform rânduielilor gospodăreşti. Zodia cancerului. e chinuită de câteva întrebări. din 1933 c. Nechifor b. poliţist b. Romanul Baltagul este unul: a. cu lăutari şi cu petreceri b. este o reluare a romanului: a. Gheorghiţă c. ar putea zăbovi. Vitoria.

noaptea. În 1933 Sadoveanu a publicat Creanga de aur. câinele 194. punctele aşteaptă risipirea ecourilor”? a. opera lui Mihail Sadoveanu pare simplă”? a. G. realismului socialist c. priveliştile. Călinescu 189. perioada celui de-al doilea război mondial b. Ce critic a afirmat. simbolismului 191. hotărât pentru pedepsirea crimei şi înjosirii omului c. Sadoveanu a murit în: a. toate acordate… În ea „toate gândurile. poporanismului. 1944 192. vântul. Creangă şi eposul popular b. Eugen Simion c. virgulele cântă şi ele. 1961 c. figurile sunt puse pe portativ. mistic şi iertător 195. Evul Mediu c. apele b. mitologie 193. Care dintre ele are un rol însemnat în Baltagul? a. caracterizând simplitatea marii arte: „Asemenea lui Johan Sebastian Bach. la Paşcani. Paul Georgescu 190. o ţiteră uriaşă cu mii de strune. Tudor Vianu b. Neculce. la începuturile istoriei noastre . justiţiar. Sadoveanu aparţine. în genere. creaţia lui Balzac c. ceaţa. ca orientare estetică: a. şovăielnic b. câinele. În opera lui Sadoveanu. devin personaje apele.188. Tudor Vianu c. Perpessicius b. sămănătorismului. Acţiunea operei se desfăşoară în: a. Cine a afirmat că opera lui Sadoveanu este o harpă eoliană. realismului critic b. Vitoria Lipan este un personaj: a. 1967 b. cu reverberaţii mitizante. Opera lui Sadoveanu descinde din: a. Născut în 1880. ceaţa c. asemenea stepei.

Debutul editorial al lui Eugen Barbu s-a făcut cu volumul de nuvele: a. Între 1962-1968 Eugen Barbu a fost redactor-şef la: a. moşier c.F. 199. deschide seria capodoperelor sadoveniene. al lui Eugen Lovinescu c. Eugen Barbu s-a născut la 20 februarie 1924 în: a.R. 1957 203. lumpen proletari . ofiţer de jandarmi b. Domnul Trandafir 197. oraşul Galaţi b. Oaie şi ai săi 202. muncitori. Romanul Groapa e compus din 24 de capitole care înfăţişează viaţa unor: a. tâmplar la C. Toposul în care se desfăşoară acţiunea romanului Groapa este: a. Bucureşti c. Băile Herculane c. Volumul de povestiri Hanul Ancuţei. 1955 b. Care dintre următoarele povestiri aparţine acestui volum? a. poliţişti c. Iapa lui Vodă c. o mahala bucureşteană 204. Galaţi b. Macedonschi b. al lui Al. apărut în 1928. Tatăl lui Eugen Barbu era: a. În 1946 Eugen Barbu frecventează: a. cenaclul Sburătorul. Luceafărul 201. În drum spre Hârlău b. 1962 c. Tânărul scriitor b. Cercul literar de la Sibiu 200. Turnu Măgurele 198. Gloaba b. cenaclul Literatorul. România literară c. burghezi b. Balonul este rotund c.196. Romanul Groapa a apărut în anul: a.

pe care a descris-o în romanul: a. Bozoncea – şeful hoţilor – este un personaj din romanul: a. viaţa tineretului sportiv 207. Cârciumarul Stere din romanul Groapa este: a. cârciumar b. poliţist 209. arhaismelor şi a termenilor argotici b. Prin universul social evocat în Groapa Eugen Barbu se înregimentează alături de: a. un boem c. Personajele romanului Groapa sunt oameni: a. neologismelor c. religioşi b. un luptător sindicalist 208. Principele b. barbarismelor . blânzi şi făcători de bine 206. Groapa 210. Specificul limbii operei lui Eugen Barbu constă în folosirea: a. dicteului automat 211. Geo Bogza 212. Zamfirescu b. Principele b. Săptămâna nebunilor 213. necăjiţi. realismului socialist b. Personajul Cristache Cuţu din romanul Groapa are meseria de: a. viaţa politică c. morali. lumea hoţilor b.205. cruzi. Ascensiunea lui Stere cârciumarul e prezentată de Eugen Barbu după metoda: a. tramvaist c. un îmburghezit b. Eugen Barbu s-a născut în mahalaua de altădată a Cuţaridei. Groapa c. prozatorul şi dramaturgul G. Marin Preda c. însinguraţi c.M. Facerea lumii c. obiectiv-balzaciană c. În romanul Groapa autorul prezintă: a.

La curţile dorului c. Volumul de debut al lui Lucian Blaga este: a. romancierul Eugen Barbu introduce cititorul într-un mediu: a. cu muncitori ceferişti şi un popă lacom de bani 216. 1919 221. un pastel b.214. sănătos moral. Poemele luminii 219. Calea Griviţei. cârciuma 217. În poeziile din Poemele luminii se simte o pulsaţie: a. cum este Calea Victoriei la Cezar Petrescu b. Principalul izvor de inspiraţie pentru Lucian Blaga în volumul Poemele luminii este: a. 1921 c. concret-realistă 220. Debutul editorial al lui Lucian Blaga a avut loc în anul: a. Satul „cu nume de lacrimă” din poezia lui Blaga este: a. naturaleţe firească. cu oameni luminoşi şi generoşi b. patimă critică b. o poezie de dragoste c. Prin amintirile personajului Grigore. foarte bine cunoscut c. populat numai cu gunoieri „desculţi şi flămânzi. Lancrăm 218. natura . ca despre ceva familiar. hoţi zdrenţăroşi c. o idee filozofică b. Sub raportul toposului eroul central al romanului Groapa este: a. sesizându-i poezia amară 215. Eugen Barbu scrie despre mahala şi despre aspectele ei degradante cu: a. mistică c. Poezia Gorunul din volumul Poemele luminii este: a. intelectual. beţi şi răi”. Cuţarida c. Hordou c. Paşii profetului b. iubirea c. o elegie pe tema morţii 222. înţelegere. Răşinari b. panteistică b. 1929 b. realistă.

Vladimir Streinu 230. Din părul tău c. În ce poezie blagiană chipul iubitei. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este: a. Vreau să joc b. o Artă poetică. Sentimentul tulburător al morţii. Ce eseist-scriitor şi poet a afirmat: „Prima pagină a Poemelor luminii sună ca un manifest ce anunţă totodată pe poet şi filozof”? a.223. versul liber c. Philippide c. în fiecare lucru. Izvorul nopţii b. exprimând raportul dintre eul poetic şi univers. Mi-aştept amurgul . poezia cu formă fixă 226. ţâşneşte în poezia lui Lucian Blaga: a. Nichifor Crainic 229. G. o concepţie filozofică 228. În ce poezie din volumul Poemele luminii Lucian Blaga se simte „un rob în temniţă încătuşat”? a. Din părul tău 224. Vreau să joc c. Poezia în care e cuprinsă în germen mai toată lirica erotică blagiană se numeşte: a. o mărturisire etică b. care sălăşluieşte în fiecare fiinţă. Noi şi pământul 227. Tudor Arghezi b. A. Sub raport prozodic Lucian Blaga foloseşte predominant: a. Linişte c. Lumina b. Ce comentator al poeziei lui Lucian Blaga scria în volumul Marca timpului: „Lucian Blaga a introdus în poezia noastră genul comparaţiei dezvoltate”? a. Călinescu b. se proiectează peste tot pământul şi dirijează fenomenele misterioase ale naturii: a. Al. Gorunul b. ca o integrare a subiectivităţii în marele Tot c. Noi şi pământul c. prozodia clasică. Tudor Vianu c. Fiorul 225. ochii ei negri. tradiţională b.

Volumul Poemele luminii se încadrează în curentul: a. expresionist 234. cioban c. Nicolae Iorga. versuri ascunse în proză 232.231. satul natal al lui Octavian Goga? a. melancolic-pesimist 233. cu talent de mare prozator. Octavian Goga s-a născut la: a. Călinescu. în „Sate şi oraşe din Transilvania” c. Răşinari. Blaj c. poezie cu formă fixă c. exploziv. în 1866 b. esenţial reflexiv. Sibiu b. ţăran b. G. clasic b.Octavian Goga a absolvit studiile liceale la: a. Ce istoric literar evocă magistral. în „Istoria literaturii române” 236. declarativ optimist b. romantic c. în 1895 235. preot 237. cu ritmuri interioare b. în „Gând românesc” b. dublat de un suport filozofic c. Hordou. Braşov . Lirismul lui Lucian Blaga este: a. Tatăl lui Octavian Goga a fost: a. Ion Chinezul. Poezia lui Lucian Blaga se eliberează de dogmele tradiţiei prozodice. orientându-se spre: a. Lancrăm. verslibrism. în 1881 c.

Debutul editorial al lui O. „Din larg” 241. că poţi deveni mare”? a. „Poezii” c. începând cu anul 1900 în: a. Goga la Telegraful redacţiei: „Ai talent. Goga a avut loc cu volumul: a. O. „Luceafărul” de la Budapesta şi Sibiu 239. Din ce poezie fac parte versurile: „Măria-ta! Suntem bătuţi de nevoi! La noi în zadar ară plugul. „Ne cheamă pământul” b. Raportul pentru premierea volumului Poezii de Octavian Goga l-a ţinut.238. Budapesta 242. tinere amic. Berlin b. Ilarie Chendi c. „Revista ilustrată”. Nicolae Iorga b. Am vrea să purcedem cu jertfele laudei. În ce revistă i se răspunde lui O. cu redacţia la Oradea c. Octavian Goga şi-a publicat mai toate poeziile din primul volum de versuri în revista: a. Titu Maiorescu 243. „Viaţa românească” de la Iaşi b. la Academia Română: a. „Viaţa nouă” de la Bucureşti c. „Tribuna literară” de la Sibiu 240. Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belşugul. cu redacţia la Reteag b. Goga îşi face studiile universitare. Dar n-avem nimic la casă… Măria-ta! Toate străinii le duc . „Familia” lui Iosif Vulcan. Paris c. cultivează-l cu diligenţă.

o modalitate artistică de a exprima un protest naţional şi social c. Cine l-a numit prima dată pe O. Poezia „Rugăciune” de O. Nichifor Crainic c. idilic c. aşteptând un viitor mai bun 247. Lucian Blaga b. Vasile Goldiş. o operă religioasă b. G. „Plugarii” c. Goga este: a. gândirist 246.Poetul Octavian Goga a fost: a. Călinescu 245. protestatar b. revoluţionar. o artă poetică 249. Ce poet şi eseist a caracterizat poezia lui Octavian Goga drept o „elegie eroică”? a. „De la noi” 244. profesorul său de la Braşov 248. sămănătorist b. „Aşteptare” b. Goga „Poetul pătimirii noastre”? a. Ţăranul din poeziile lui Octavian Goga este înfăţişat: a. Eugen Lovinescu c. Cum stăruind prin holdă-şi taie uliţi Cerşetorind cu ochii stinşi o dungă De nor pribeag în vânătul din zare”? .Şi numai cu lacrimi ne lasă…”? a. La ce pătură socială se referă Goga în versurile: „Eu le vedeam înşiruirea lungă Cum gârbovită-ncet înaintează. avangardist c. Titu Maiorescu b.

clăcaşi b. naţională şi tradiţională în conţinut. „Dăscăliţa”. Satul din poezia lui O. ostaşi 250. George Coşbuc . În ce poezie este evocat „vechiul popă românesc”. „Apostolul” b. al mijloacelor formale. îl apropie pe poet mai mult de: a. Goga fac parte poeziile „Apostolul”. plugari c. Goga. poezia neoromantică-sămănătoristă 255. mitic. Goga un răscolitor tablou al casei părinteşti? a. folclorul b. complexe şi variate. poezia lui O. în general. În ce poezie evocă O. „Ne cheamă pământul” b. Din ce volum de versuri al lui O. „Casa noastră” c. „Clăcaşii”? a. „Poezii” c. Noţiunea de soartă. „Apostolul” 251. Sub raportul structurii prozodice şi. social şi istoric c. sat-personaj moral. „Din larg” 253. „Dascălul” c. în înţelesurile ei multiple. Goga este unul: a. poezia simbolistă c.a. „Bătrâni” b. anistoric 252. „De demult” 254. precum la Blaga b. cu o mare frecvenţă în universul liricii gogiene. ce a fost şi un îndrumător politic al neamului? a. are interferenţe vizibile cu: a.

1916 b. trecutul legendar b. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove. Poezia bacoviană exprimă: a. numai un locaş de închinăciune b. se produce numai spre: a. o cetate de adăpostire a fiinţei noastre naţionale c. şi una şi alta 257. „Dăscăliţa” 258. 1946 261. 1936 c. „Stanţe burgheze” 260. un trecut idilic. Goga – este: a. Biserica – în viziunea lui O. viaţa oraşelor tentaculare b. Bacovia a fost: a. în viziuni semănătoriste c. Volumul de debut al lui G. Iosif 256. Volumul „Plumb” de G. inclusiv a lui O. salvator 259.O. In care dintre poeziile închinate figurilor intelectuale ale satului întâlnim strofa: „La tine vin nevestele să-şi plângă Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul.b. „Plumb” c. „Dascălul” b. viaţa târgurilor monotone şi prăfuite de provincie . „Apostolul” c. Fuga în timp a poeţilor „dezrădăcinaţi”. „Scântei galbene” b. sau şi spre un viitor mesianic. Mihai Eminescu c. În alte ţări când le trimiţi oftatul”? a. Goga. Bacovia a apărut în anul: a. St.

Din ce poezie fac parte versurile: „De-atâtea nopţi aud plouând. Bacovia 264. Botez 263. repetiţie c. Aud materia plângând…”? . mansarde igrasioase: a. copacii negri. Numele din Registrul stării civile al poetului „Scânteilor galbene” este: a. G. Ştefan Petică c. Cadenţa versurilor din strofa: „Tăcere…e toamnă în cetate… Plouă… şi numai ploaia dă avânt. universul rural 262.” sunt scrise de: a. e vânt şi pe vânt Grăbite trec frunze liberate” este impusă de: a. Bacovia 266. punctele de suspensie foarte caracteristice stilului bacovian 265. Care poet simbolist are predilecţie pentru tristeţile autumnale. Stau goi în parcul solitar: Decor de doliu funerar… Copacii albi. Vasiliu b. Theodorescu c.c. Ion Minulescu b. Vasile Voiculescu b. Versurile: „Copacii albi. În parc regretele plâng iar. pentru „case ce stau în dărâmare”. cezură b. Demostene Botez c. G. copacii negri. E ploaie de plumb.

pe 22 mai 1957 b. „Epitaf” b. proletar intelectual b. „muncitor al visului” c. „Lacustră” c. Bacău.a. „Nervi de toamnă” b. Versurile: „Figurile noastre erau palide şi tăcute. pe 5 iunie 1959 c. pe 22 iunie 1956 271. „Nervi de primăvară” 269. poet înnăscut . Bucureşti. Bacovia s-a declarat un: a. „Baladă” c. G. Traian Demetrescu c. Al. Ce-a râs amar Şi-a plâns mereu”? a. „Bucăţi de noapte” b. iar peste noi plutea dezgustul unui veac” fac parte din poezia: a. Din ce poezie bacoviană face parte strofa: „Aici sunt eu. Bacovia în poezia „Amurg”? a. Corbii din poezia cărui poet simbolist socialist îi evocă G. Un solitar. Bacovia a murit la: a. Ion Minulescu b. Iacobescu 270. Iaşi. „Plouă” 268. Plumb” 267. „Scântei galbene” c.

„Lacustră” c. Bacovia a fost un poet: a. Blaga 275. printre primii. G.272. L. Călinescu b. In ce poezie structurează Bacovia starea de spirit pe coordonata târziului. albastrul b. Bacovia „a izvorât din mişcarea culturală şi de simţire a Literatorului”? a. „Amurg de toamnă” b. T. După propria mărturisire a lui G. în planul timpului. T. Şerban Cioculescu . sămănătorist 274. Cine a afirmat despre T. Eugen Simion c. Bacovia culoarea căreia poetul i-a acordat cea mai frecventă funcţie de simbol este: a. suprarealist c. Mihai Ralea b. simbolist b. Arghezi c. G. Vianu c. că „Tudor Arghezi e cel mai mare poet al nostru de la Eminescu încoace”? a. „Decor”? 276. Al. Cine a afirmat. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 277. Macedonski b. Ce mare poet a afirmat că G. şi pe a pustiului. negrul 273. Arghezi că e poet al întrebărilor „aprins în focul lui Eminescu”? a. galbenul c. în planul spaţiului: a.

„Vieaţa nouă” c. „Cântare omului” 280. Strofa: „Vino. Arghezi au apărut în revista: a. Macedonski 282. Arghezi: „acesta.278. ca şef de şcoală… îşi amesteca pana cu a mea”? a. Arghezi a debutat în volum în anul: a. joc de vorbe goale. Coşbuc b. Despre cine scria T. „Cuvinte potrivite” b. Al. „Chemarea” c. T. „Literatorul” b. „Bilete de papagal” 283. „Flori de mucigai” c. In care poezie îndemna T. G. Arghezi se numeşte: a. 1932 c. Primele poezii ale lui T. „Graiul nopţii” 284. „Convorbiri literare” 281. Titu Maiorescu c. „Literatorul” b. „Creion” b. Suntem singuri. Principala revistă de autor condusă de T. 1927 b. Volumul de debut al lui T. 1905 279. Arghezi: . Ce să-i spun? Numai gura dumisale Se aude sub un prun” face parte din poezia: a. Arghezi este intitulat: a. „Liga ortodoxă” c.

Să nu-i călcaţi nici umbra. „Inscripţie pe un pahar” c. despre care se scria că este „un ziar atât de mic. „Inscripţie pe un portret” 285. N. feţii mei. Din ce poezie fac parte versurile: „Am luat ocara. Arghezi că este „poetul cel mai revoluţionar al vremurilor noastre”? a. Cocea c. G. „Inscripţie pe amfora lui” b. cu grijă tăcută. dintre toţi.„Păşiţi încet. nici la furnici”? a. „Despărţire” 288. Al. „Testament” c. şi cel mai teafăr Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”? a. . „Chinezul interimar” b. Arghezi. nici florile de tei.D. gingaş cumpănită. „Cugetul românesc” b. Cum se numeşte revista scoasă de T. „Vodă-Ţepeş” b. „Tâlharul” c. „Bilete de papagal” c. „Lumea” 289. Din ce poezie face parte strofa: „Carte frumoasă. când să-njure”? a. Călinescu b. Cine a scris despre T. „Baroane” 287. şi torcând uşure Am pus-o când să-mbie. Cum s-a numit pamfletul publicat împotriva lui Von Killinger (reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucureşti)? a. cinste cui te-a scris! Incet gândită. că n-a apărut niciodată. Cel mai chemat s-aline. Macedonski 286.

Eşti ca o floare-anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”? a. „Testament” b. „Belşug” c. „Ex libris”
290. Ce poezie i-a publicat N.D. Cocea lui T. Arghezi în „Viaţa socială”, pe când poetul

se afla în Elveţia? a. „Testament” b. „Rugă de seară” c. „Tăcere”
291. In ce revistă a declarat T. Arghezi: „Nu am căutat să fac literatură, dar am căutat

cuvintele care sar şi frazele care umblă de sine stătătoare”? a. „Adevărul literar şi artistic”, din 1927 b. „Viaţa românească”, din 1913 c. „Ramuri”, din 1906
292. Versurile:

„Nu-ţi voi lăsa drept bunuri după moarte Decât un nume adunat pe-o carte” au fost scrise de: a. Nichifor Crainic b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
293. Pamfletul pentru care T. Arghezi a fost închis în lagărul de la Târgu-Jiu era intitulat: a. „Hiena” b. „Baroane” c. „Fătălăul” 294. Versurile: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă.

Aşeaz-o cu credinţă căpătâi” au fost scrise de: a. Adrian Maniu b. T. Arghezi

c. O. Goga 295. In ce publicaţie a definit T. Arghezi pamfletul în termenii următori: „Ca să-şi atingă

scopul, pamfletul trebuie neapărat să concretizeze vizual şi să corespundă egal cu obiectul: el se lucrează în adâncime, cu intuiţia şi cu imaginea”? a. „Lumea” b. „Cronica” c. „Revista Fundaţiilor Regale”
296. Versurile:

„Ca să schimbăm acum, întâia oară, Sapa-n condei şi brazda-n călimară Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani” au fost scrise de: a. Ion Barbu b. Al. Philippide c. T. Arghezi
297. Versurile:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Şi leagăne urmaşilor stăpâni Şi, frământate mii de săptămâni, Le-am prefăcut n versuri şi-n icoane” au fost scrise de: a. George Bacovia b. Lucian Blaga c. T. Arghezi
298. T. Arghezi a fost atacat barbar în broşura „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia

poeziei” scrisă de: a. Miron Radu Paraschivescu b. Sorin Toma c. Ov. S. Crohmălniceanu

299. Ce critic a scris o lucrare despre poemul sociogonic „Cântare omului”? a. Şerban Cioculescu b. Tudor Vianu c. Mihai Ungheanu 300. Cum se numeşte estetica folosită de T. Arghezi? a. estetica romantică b. estetica simbolistă c. estetica urâtului 301. Ce critic şi istoric literar a afirmat că: „Poezia n-a fost pentru Arghezi o îndeletnicire

în marginea vieţii, un act de reculegere, un popas. A fost forma vieţii lui”? a. G. Călinescu b. Tudor Vianu c. G. Ibrăileanu
302. În care dintre volumele argheziene sunt cuprinşi majoritatea psalmilor? a. Flori de mucigai b. Frunze c. Cuvinte potrivite 303. Volumul „Flori de mucigai” e şi rodul detenţiei la: a. Văcăreşti b. Târgu-Jiu c. Jilava 304. Cine a scris versurile:

„El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n ţară de la vatră. Când îi priveşti împiedicaţi în fier Par, el de bronz şi vitele de piatră”? a. O. Goga b. T. Arghezi c. Ion Pillat
305. Care critic a scris, în 1940, prima carte despre Tudor Arghezi:

poetul T.a. „Psalmistul” b. în domeniul materiei – : „Din pietre sterpe şi uscate Un fir de iarbă s-a ivit Şi visul lui în infinit A cutezat. poezia românească a continuat să se dezvolte: . T. Vladimir Streinu c. totuşi. G. monolog-povestire în faţa copiilor b. străin. „Intoarcerea în ţărână” c. Ion Barbu b. Cine a scris poezia „De-a v-aţi ascuns”? a. Arghezi solicită divinităţii un ultim răgaz: „Mai scapă-mă. Călinescu 306. Pompiliu Constantinescu b. năpădit de „a toate frământare”. Macedonski 307. Arghezi c. măcar de îndoială”? a. dezbatere filozofică abstractă c. „Rugă de vecernie” 310. Atitudinea în faţa morţii din poezia „De-a v-aţi ascuns” este una exprimată prin: a. să cate” fac parte din poezia: a. Al. „Chemare” b. Versurile de o mare spiritualitate – rămânând. In ce poezie. Părinte. dogme religioase 308. „Lumină lină” 309. „Cenuşa visărilor” c. In vălmăşagul de curente şi de mode care au dominat literatura mondială în secolul XX.

sub presiunea influenţelor străine c. în sincronie cu modernitatea europeană b. sub imitaţia modelor trecătoare . pe teren propriu.a.