Produsele şi agricultura ecologică

1 Agricultura organică este o componenta a sistemului:

a) de management al producției;
b) de management al calității;
c) de management al serviciilor;
d) de marketing.

2. Agricultura organică:
a) o abordare holistă a sistemului de management al producţiei;
b) promovează şi întreţine dezvoltarea sănătoasă a agro-ecosistemelor;
c) o abordare atomistică a sistemului de management al producţiei.

3. Obiectivele agriculturii ecologice sunt:

a) eliminarea oricărei tehnologii poluante;
b) neutilizarea organismelor modificate genetic;
c) neutilizarea radiaţiilor ionizante;
d) neutilizarea fertilizatorilor şi amelioratorilor pentru soluri, a pesticidelor;
e) neutilizarea substanţelor chimice de sinteză în alimentaţia animalelor, etc.

4. Agricultura ecologică pune accentul:

a) pe orientarea către utilizarea practicilor manageriale în acord cu utilizarea input-urilor
exterioare fermei, luând în considerare condiţiile regionale la care sistemele trebuie să se adapteze.
b) pe orientarea către metodele manageriale în acord cu utilizarea out-puturile interioare
firmei, eliminând condițiile regionale la care sistemele trebuie să se adapteze.

5. Deosebirea dintre agricultura convenţională şi agricultura ecologică constă în aceea că:

a) ecologica se bazează pe o abordare holistă, în cadrul căreia natura este percepută mai mult
decât elementele componente, considerate individual.
b) convenționala reprezintă un sistem ieftin (costisitor) pentru societate, cu potenţial
apărător (dăunător) asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei

6. Principiile de bază ale producerii şi procesării de alimente ecologice sunt:

a) Producerea de alimente cu calităţi nutritive ridicate în calităţi suficiente și
interacţiunea în mod constructiv cu ciclurile si sistemele naturale;
b) încurajarea dezvoltării sistemelor de tip fermă, promovarea sistemelor de exploatare
raţională a resurselor de apă și utilizarea în sistem închis, ceea ce priveşte disponibilitatea
nutrienţilor;
c) Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a animalelor, și menţinerea biodiversităţii sistemului
agricol;
d) Obţinerea de efecte pozitive pentru cei implicaţi în producţia ecologică, prin creşterea
calităţii vieţii, inclusiv prin asigurarea securităţii mediului, în conformitate cu Carta Drepturilor
Omului.

7. Care este principala măsură impusă în cadrul acordului de integrare a ţării noastre în UE:
a) implementarea sistemului de agricultură convețională;
b) implementarea sistemului de agricultură ecologică;
c) analiza și evaluarea produselor obținute pe cale industrială.

8. Cererea de produse ecologice reprezintă:

a) o necesitate de import pentru țara noastră;
b) oportunitate pentru exportul agriculturii româneşti,
c) o analiză a consumului sănătos.
 9. Cadrul legislativ privind produsele agroalimentare ecologice este asigurat de:
a) OUG 34/2000
b) Legea nr. 38/2001
c) legea 100/2008;
d) nici una din aceste variante..

10. Eticheta produselor ecologice trebuie să indice obligatoriu:

a)numele și adresa producătorului
b) denumirea produsului și condițiile de păstrare;
c) termenul de valabilitate și lista completă de ingrediente;
d) interzicerea depozitării în acelaşi spaţiu a produselor ecologice alături de alte produse.

11. Cerinţele legale impuse operatorilor de produse agroalimentare ecologice sunt:

a) înregistrarea acestei activităţi la Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice (ANPE);
b) să se supună controlului unui organism de inspecţie şi certificare acreditat.
c) să respecte principiile incluse în Reglementarea Consiliului 2092/1991/CEE, pentru a
obţine produse organice/ biologice/ ecologice certificabile pe piaţa europeană.
d) să indice caracteristicile noile produse, să le verifice și să respecte principiile impuse de
firmă.

12.Notaţi cu A(Adevărat )şi cu F(Fals) următoarele afirmaţii.

a)cadrul legislativ privind produsele alimentare este asigurat prin OUG nr. 34/2000:;
b) Pe etichetă poate apărea menţiunea „Agricultură ecologică Ecorom - Sistem de control
RO".
c) În cadrul acordului de integrare a ţării noastre în UE, una dintre măsurile impuse, printre
altele, este implementarea sistemului de agricultură ecologică.
d) agricultura organiză promovează dezvoltarea produselor artificiale.

Funcţiile produsului alimentar

1 Produsul alimentar este constituit în marea majoritate a cazurilor dintr-un complex de

substanţe:
a) organice necesare organismului umane;
b) anorganice necesare organismului uman,
c) artificiale necesare organismului umane,
d) nici una din variante.

2. Funcţia nutritivă este definită prin:

a) este una din cele mai complexe funcţii fiind dată de ansamblul de substanţe din
compoziţia produsului alimentar ce asigură nutrirea organismului uman, respectiv glucide, lipide,
protide, săruri minerale, vitamine, acizi organici şi enzime.
b) se manifestă prin aportul pe care îl au unele substanţe din compoziţia produsului
alimentar – protide, lipide, glucide, substanţe minerale la refacerea celulelor şi ţesuturilor uzate sau
distruse din organismul uman, precum şi în formarea ţesuturilor noi, în special la copii.
c) se exercită de către produsul alimentar prin furnizarea energiei ce rezultă din arderea în
organism a trofinelor calorigene (lipide, glucide, protide).
d) constă în acţiunea unor substanţe din compoziţia produsului alimentar (protide, săruri
minerale, vitamine, enzime) ce intervin direct în asimilarea şi dezasimilarea unor nutrienţi existenţi
în produs.

3. Funcţia simbolică este definită prin:

 a) se manifestă prin mesajul pe care îl transmite consumatorului un produs alimentar prin
care sugerează sau întăreşte denumirea pe care o desemnează, regnul, atitudinea faţă de consumarea
produsului, legătura cu alte produse alimentare, o anumită idee de consum zilnic,periodic, limitat
etc. funcţia simbolică este indiscutabil legată de funcţia nutritivă şi de funcţia psihosenzorială.
b) se manifestă prin formă şi mărime, culoare, limpiditate, consistenţă, aromă şi gust.
c) Este exercitată de acele produse alimentare (cereale, legume, fructe etc.) ce intervin ca
adjuvanţi în tratamentul unor afecţiuni.

4. Funcţia plastică este definită prin:

a) se manifestă prin aportul pe care îl au unele substanţe din compoziţia produsului
alimentar – protide, lipide, glucide, substanţe minerale la refacerea celulelor şi ţesuturilor uzate sau
distruse din organismul uman, precum şi în formarea ţesuturilor noi, în special la copii.
b) constă în acţiunea unor substanţe din compoziţia produsului alimentar (protide, săruri
minerale, vitamine, enzime) ce intervin direct în asimilarea şi dezasimilarea unor nutrienţi existenţi
în produs.
c) este exercitată de acele produse alimentare ce intervin ca adjuvanţi în tratamentul unor
afecţiuni.

5. Funcţia de protecția și sanogenă este definită prin:

a) se manifestă prin mesajul pe care îl transmite consumatorului un produs alimentar prin
care sugerează sau întăreşte denumirea pe care o desemnează regnul, atitudinea faţă de consumarea
produsului, legătura cu alte produse alimentare, o anumită idee de consum zilnic, periodic, limitat.
b) se manifestă prin acţiunea protectoare ce o exercită unii nutrienţi din compoziţia
produsului alimentar care sunt în acelaşi timp şi generatori de sănătate pentru organismul uman.
c) este exercitată de acele produse alimentare ce intervin ca adjuvanţi în tratamentul unor
afecţiuni.

6. În contextul dezvoltării şi îmbogăţirii conţinutului funcţiilor produsului alimentar

merceologia are ca obiective:
a) Ţinerea sub observaţie a tuturor funcţiilor care se află în relaţie directă cu calitatea
produsului;
b) Controlul valorii nutritive a produselor alimentare şi perspectivele creşterii acesteia la
nivel naţional;
c) Promovarea unor acţiuni ferme şi raţionale pentru a îndepărta pericolul diminuării sau
distrugerii unor nutrienţi din compoziţia chimică a produselor alimentare.
d) nici una din aceste variante