ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE

DE VALORI

STANGA IRINA MIHAELA

ANUL I
SERIA F
GRUPA 1525

PROFESORI COORDONATORI: HORATIU DRAGOMIRESCU

STAICU GABRIEL

1
Cuprins:

I. Scurt istoric al modelului IS-LM

II. Piata bunurilor

1. Deducerea curbei IS
2. Evolutia ratei dobanzii si PIB-ului in Romania
3. Panta curbei IS
4. Pozitia curbei IS

III. Piata monetara

1. Deducerea curbei LM
2. Evolutia ratei dobanzii si cererii reale de bani in Romania
3. Sensibilitatea cererii la nivelul venitului si la rata dobanzii in
Romania
4. Panta curbei LM
5. Pozitia curbei LM

IV. Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara

Bibliografie

2
I. Scurt istoric al modelului IS-LM
Modelul IS-LM studiaza interactiunea dintre piata bunurilor si piata
monetara, precum si modalitatea de determinare a ratelor dobanzii si rolul lor in
ciclul de afaceri, tinand cont de efectele pe care politica monetara le are asupra
venitului national. Acest model mentine nivelul preturilor constant, considerand
ca acesta nu reactioneza la modificarile cererii agregate.Modelul determina atat
nivelul PIB-ului cat si al ratei dobanzii carora le corespund un echilibru pe piata
bunurilor si piata monetara.
Acest model continua sa fie folosit si astazi, aproape dupa 70 de ani de la
crearea sa, deoarece ofera o analiza simpla si corespunzatoare a efectelor
politicilor monetare si fiscale asupra cererii agregate si ratei dobanzii.
Termenii IS si LM sunt reprezentarile prescurtate a relatiei dintre
investitii si economii pe de o parte (IS - Investment=Saving) si respectiv cererea
si oferta de bani pe de alta parte (LM - Money Demand=Money Supply).
Articolul care a introdus acest model a fost ”Mr. Keynes and the Classics: A
Suggested interpretation”, Econometrica in aprilie 1937 de catre J. R. Hicks,
fiind bazat pe renumita carte a lui John Maynard Keynes: The General Theory of
Employment,Interest and Money, publicata in 1936.

II. Piata bunurilor

1. Deducerea curbei IS

In acest capitol vom detemina echilibrul de pe piata bunurilor,

reprezentat grafic de curba IS. Aceasta arata diferitele combinatii ale nivelurilor
ratei dobanzii si productiei astfel incat cheltuielile planificate sa egaleze venitul.
Investitiile planificate sunt in relatie inversa cu nivelul ratei dobanzii. Cu
cat rata dobanzii este mai ridicata cu atat investitiile planificate vor scadea
deoarece acestea sunt facute in general din imprumuturi. In concluzie putem scrie
ecuatia investitiilor sub forma:

I = Ia – bi, b>0 (1)

i- rata dobanzii
b- sensibilitatea cheltuielilor pt investitii la rata dobanzii
Ia- investitiile autonome (nu depind de venit si rata dobanzii)

3
 i
R
a
t
a

d
o
b
a
n
z
i
i I

I
Grf 1 Investitiile planificate

Panta dreptei investitiilor este negativa reflectand astfel presupunerea ca

o reducere a ratei dobanzii creste profitabilitatea unui stoc de capital aditional,
conducand astfel la o rata a investiilor planificate mai ridicata.Pozitia graficului
investitiilor este determinata de panta, respectiv coeficientul b din ecuatia (1) si
de nivelul investitiilor autonome. Cu cat coeficientul b este mai mare cu atat o
scadere relativ mica a ratei dobanzii va determina o crestere masiva a
cheltuielilor pentru investitii, graficul devenind aproape plat. In situatia inversa
graficul va fi aproape vertical.
Cresterea sau scaderea investitiilor autonome vor deplasa curba spre
dreapta si respectiv spre stanga.

2. Evolutia ratei dobanzii si PIB-ului in Romania

Modificarile ratelor dobanzii se afla in relatie indirecta cu evolutia cererii

agregate.Putem observa aplicabilitatea acestui fenomen si in cazul Romaniei din
graficul urmator care evidentiaza o crestere a PIB-ului pe masura ce rata dobanzii
s-a redus.

4
 Anul Rata dobanzii PIB real

1998 0,35 61.969.897.342,16

1999 0,35 65.982.930.460,26

2000 0,35 65.810.209.368,06

2001 0,35 70.953.668.825,09

2002 0,204 75.713.972.849,46

2003 0,2041 84.941.854.669,21

2004 0,1796 94.562.375.836,47

2005 0,075 100.326.240.681,98

2006 0,0875 112.480.002.048,00

0,4 120,00

Billions
0,35
100,00
0,3
80,00
0,25
0,2 60,00
0,15
40,00
0,1
20,00
0,05
0 0,00
98 99 00 01 02 03 04 05 06

Rata dobanzii PIB Real

Pasul urmator in determinarea curbei IS este reprezentat de introducerea

relatiei (1) in ecuatia cereri agregate:

CA = C + G + I + NX

C - consumul
G - cheltuielile guvernamentale
I - investitiile

5
 NX - exportul net
CA = Ca + cYD + G + Ia - bi + NX

= Ca + c(Y + Tr - Ta)+Ia - bi + G + NX

= Ca + c(Y + Tr-tY) + Ia - bi + G + NX

= Ca + cY + cTr –ctY + Ia - bi + G + NX

= Ca + cTr + c(1-t)Y+ Ia - bi + G + NX

= A + c(1-t)Y – bi (2)

A = Ca + cTr + Ia + G + NX (3)
Tr - transferuri
Ta - taxe
t - rata marginala a taxarii
c - elasticitatea cererii la venit

Am notat cu A partea din cererea agregata care nu este afectata nici de

rata dobanzii, nici de nivelul venitului.
Din ecuatia 2 putem observa ca o crestere a ratei dobanzii conduce la
diminuarea cererii agregate prin reducerea cheltuielilor pentru investitii.Pe
masura ce rata dobanzii se modifica si nivelul de echilibru al venitului se
modifica, rezultand curba IS.
Pentru un anumit nivel al ratei dobanzii, i1,ultimul termen al ecuatiei 2
este o constanta (bi1) astfel putem trasa functia cererii agregate plecand de pe axa
verticala de la punctul A-bi1.Punctul de echilibru (E1) se va regasi la intersectia
cererii aggregate cu oferta agregata careia ii corespunde un anumit nivel al
venitului (Y1).Urmatorul pas consta in proiectarea punctului E1 cu perechea
corespunzatoare (i1,Y1) in graficul curbei IS (graficul 2b).Avem astfel un prim
punct pe curba IS ce reprezinta o combinatie dintre rata dobanzii si venit unde
piata bunurilor se afla in echilibru.
Vom considera in continuare un nou nivel al ratei dobanzii, mai scazut
decat cel precedent, pe care il notam cu i2. La acest nivel cheltuielile pt investitii
vor fi mai mari, ceea ce va determina o deplasare in sus a dreptei cererii agregate
(deoarece A-bi2 va avea o valoare mai mare).Astfel echilibrul se va muta la

6
punctul E2 pe care de asemenea il vom proiecta in graficul curbei IS, obtinand
cel de al doilea punct necesar pentru trasarea curbei.Aceste puncte au in comun
propietatea ca reprezinta combinatii dintre rata dobanzii si venit unde piata
bunurilor se afla in echilibru.

CA CA=Y
CA

A+c(1-t)Y-bi2

A+c(1-t)Y-bi1
E2
A-bi2

E1
A-bi1

Y1 Y2
Grf 2a Venitul Y

i
i
E1
i1

E2
i2

IS

Grf 2b
Y1 Y2 Venitul Y

7
 Graficul 2b ne arata faptul ca aceasta curba are panta negativa reflectand
astfel asocierea dintre cresterea cererii aggregate si scaderea ratei dobanzii.
Putem deduce curba IS folosind si conditia de echilibru de pe piata
bunurilor, anume egalitatea dintre venit si cheltuielile planificate:

Y = CA = A + c(1-t)Y – bi
Y - c(1-t)Y = A - bi
Y[1-c(1-t)] = A - bi
Y = (A-bi) / [1-c(1-t)]

Unde m = 1/1-c(1-t) este multiplicatorul.

3. Panta curbei IS

Panta curbei IS depinde atat de coeficientul b cat si de multiplicatorul m

iar coeficientul b o influenteaza astfel:
 Daca acesta este mare, o anumita schimbare in nivelul ratei dobanzii va
produce o deplasare mare a cererii agregate.Aceasta la randul ei va cauza o
modificare ridicata in nivelul venitului de echilibru.In aceasta situatie
curba IS este aproape plata.
 Daca b este mic, deci investitiile nu sunt sensibile la modificarea ratei
dobanzii, curba IS va fi abrupta.

Multiplicatorul o influenteaza astfel: cu cat m este mai ridicat, cu atat va

fi mai ridicata cresterea venitului iar curba IS va fi mai plata.
In concluzie, cu cat sunt mai reduse atat sensibilitatea investitiilor la rata
dobanzii cat si multiplicatorul, cu atat curba IS va fi mai abrupta.Aceasta
concluzie poate fi ilustrata si de ecuatia urmatoare:

i = A / b – Y / mb (5a)

Avand in vedere faptul ca panta curbei IS depinde de multiplicator

rezulta ca politica fiscala o afecteaza, deoarece multiplicatorul m este influentat

8
de rata taxarii.O crestere a ratei taxarii determina reducerea multiplicatorului si
deci cresterea pantei curbei IS.

9
 CA=Y
CA
A+c’(1-t)Y-bi2

A+c(1-t)Y-bi2

A+c’(1-t)Y-bi1

A+c(1-t)Y-bi1
-bΔi

Grf 3a Y1 Y’1 Y2 Y’2 Y

i2

i1
IS’

IS

Grf 3b Y1 Y’1 Y2 Y’2 Y

Efectul multiplicatorului asupra pantei IS: o inclinatie marginala spre consum

mai ridicata duce la cresterea pantei cererii aggregate si la scaderea pantei IS.

10
 4. Pozitia curbei IS

Schimbarile in cheltuielile autonome pot deplasa curba IS.In figura 4a

este reprezentata o dreapta initiala a cererii agregate pentru un anumit nivel al
cheltuielilor agregate A si ratei dobanzii i1.Acesteia ii corespunde punctul de
echilibru E1 de pe curba IS in figura 4b.
In continuare vom mentine constant nivelul ratei dobanzii si vom creste
cheltuielile autonome la nivelul A’.Aceasta modificare va conduce la cresterea
nivelului de echilibru al venitului la aceeasi rata a dobazii i1 la punctual
E2.Acesta va fi noul punct de echilibru corespunzator curbei IS’.Deci o crestere a
cheltuielilor autonome va deplasa curba IS spre dreapta cu distanta egala cu
produsul dintre multiplicator si modificarea cheltuielilor autonome.

Y = (A - bi)m

Y = m A

Rezulta ca o crestere in cheltuielile guvernamentale sau in transferuri

deplaseaza curba IS la dreapta, modificarea depinzand de marimea
multiplicatorului.De asemenea o reducere a acestora o va deplasa spre stanga.
In graficul urmator este ilustrat efectul cresterii cheltuielilor autonome.

11
CA
CA=Y

E2
A’+c(1-t)Y-bi1

A+c(1-t)Y-bi1
A’
ΔA E1

A
ΔY=mΔA

Grf 4a Y1 Y2 Y

i1
E1 E2
IS’
ΔY=mΔA

IS

Grf 4b Y1 Y2 Y

Cresterea cheltuielilor autonome deplaseaza curba IS spre dreapta.

12
III. Piata monetara

1. Deducerea curbei LM

Curba LM ilustreaza combinatiile dintre ratele dobanzii si nivelurile

productiei care echivaleaza cu o egalitate intre cererea si oferta de bani.
Cererea reala de bani depinde de nivelul venitului real si rata dobanzii.De
asemenea, ea mai este influentata de costul pastrarii banilor care este egal cu
dobanda pe care ar obtine-o populatia daca ar detine alte active. Cu cat rata
dobanzii este mai ridicata , cu atat si costul mentinerii banilor va fi mai mare si
deci mai putini bani lichizi vor fi tinuti la diferite niveluri ale venitului.
Cererea reala de bani relationeaza in sens direct cu nivelul venitului si in
sens invers cu rata dobanzii:

L = kY – hi, h, k > 0

L – cererea reala de bani

k – sensibilitatea cererii la nivelul venitului
h – sensibilitatea cererii la rata dobanzii

k Y
L2 = kY2-bi

L1 = kY1-bi

Grf 5 L
Cererea reala de bani ca functie de rata dobanzii si venit

13
 2. Evolutia ratei dobanzii si cererii reale de bani in Romania

Aceasta relatie poate fi verificata si in cazul Romaniei din urmatorul

grafic in care am construit relatia dintre cererea reala de bani si nivelul ratei
dobanzii folosind date din anul 1997 pana in anul 2006.

1200 60
Millions

1000 50

800 40

600 30

400 20

200 10

0 0
12/97 12/98 12/99 12/00 12/01 12/02 12/03 12/04 12/05 12/06

Ani
Cererea reala de bani Rata dobanzii

Cantitatea nominala de bani, M, este controlata de catre Banca Nationala

astfel vom considera oferta de bani determinata si vom mentine presupunerea ca
nivelul preturilor este constant, deci oferta reala de bani va fi M/P.
Graficul 6 arata diferite combinatii intre ratele dobanzii si nivelurile
venitului astfel inca cererea reala de bani sa echivaleze oferta valabila. Plecand
de la un nivel al venitului Y1 in graficul 6a vom ilustra curba corespunzatoare a
cererii L1 in graficul 6b.Oferta reala de bani M/P este trasata verticala deoarece,
fiind data, este independenta de rata dobanzii.La nivelul ratei dobanzii i1 cererea
reala de bani egaleaza oferta .In concluzie punctul E1 este un punct de echilibru
pe piata monetara. Acesta este ilustrat in fig 6a pe curba LM.
Vom considera in continuare o crestere a venitului la Y2.Aceasta va duce
la o crestere a cererii de bani la L2, ilustrata prin deplasarea curbei spre dreapta.
Pentru a se mentine echilibrul la acest nou nivel al venitului, rata dobanzii va
creste la i2 si deci noul punct de echilibru va fi E2.Repetand aceeasi procedura
vom obtine un nou punct pe curba LM. De-alungul curbei LM piata monetara se
afla in echilibru.Ea are panta pozitiva aratand faptul ca o crestere a ratei dobanzii

14
va duce la reducerea cererii reale de bani si pt a se mentine echilibrul, nivelul
venitului trebuie sa creasca.In concluzie, echilibrul pe piata monetara presupune
ca o data cu cresterea ratei dobanzii sa aiba loc si o crestere a venitului.

Conditia de echilibru: M/P = kY – hi => i = 1/h ( kY - M/P )

3. Sensibilitatea cererii la nivelul venitului si la rata dobanzii

in Romania

In continuare am dedus econometric coeficientii k si h folosind cererea

reala de bani, PIB-ul si ratele dobanzii din Romania in perioada 1997-2006.

Dependent Variable: L
Method: Least Squares
Sample(adjusted): 1997:1 2006:4
Included observations: 40 after adjusting endpoints
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
GDP 0.010007 0.000346 28.90873 0.0000
DOB -1084758. 557369.7 -1.946209 0.0591
R-squared 0.916239 Mean dependent var 3.62E+08
Adjusted R-squared 0.914034 S.D. dependent var 3.07E+08
S.E. of regression 89888747 Akaike info criterion 39.51475
Sum squared resid 3.07E+17 Schwarz criterion 39.59919
Log likelihood -788.2950 Durbin-Watson stat 1.489013

Utilizand metoda celor mai mici patrate, estimatorul rezultat pentru k este
0.01 iar cel pentru h este -1084758.
La cresterea PIB-ului cu o unitate, cererea reala de bani creste cu 0.01
unitati monetare.
La cresterea cu un procent a ratei dobanzii, cererea reala de bani scade cu
1084758 unitati monetare.
Din punct de vedere statistic estimatorul lui k este diferit de zero deoarece
abaterea medie standard este mica in raport cu valoare estimatorului
( 0.000346).In cazul celui de al doilea estimator abaterea medie standard este
relativ ridicata si nu putem spune cu acelasi grad de incredere ca estimatorul este
diferit semnificativ de zero.
Variatia variabilei endogene (cererea reala de bani) este explicata in
proportie de 91% de evolutia variabilelor exogene.

15
 i
i
i LM i
i

i2
E2
i2
E2 L2=kY2-bi

i1
E1
i1
L1=kY1-bi
E1

Y1 Y2 Grf 6b M/P L
Grf 6a Y

5. Panta curbei LM

Cu cat este mai mare sensibilitatea cererii de bani la modificarea

venitului (k) si cu cat este mai mica sensibilitatea cererii de bani la modificarea
ratei dobanzii (h), cu atat curba LM va fi mai abrupta.Daca cererea de bani este
relativ insensibila la modificarea ratei dobanzii ( h->0) curba LM va fi aproape
verticala. In situatia inversa (h mare) ea va fi aproape orizontala ,caz in care o
schimbare mica a ratei dobanzii trebuie sa fie insotita de o schimbare majora in
nivelul venitului pentru a se putea mentine echilibrul pe piata monetara.

6. Pozitia curbei LM

De-alungul curbei LM oferta reala de bani este tinuta constanta de unde

rezulta ca o modificare a ei va conduce la deplasarea curbei .In figura 7 am aratat
efectul unei cresteri a ofertei reale de bani ,situatie ce corespunde si Romaniei in
perioada 1993-2006 dupa cum se poate observa in graficul urmator.Graficul b
arata cererea reala de bani pentru un anumit nivel al venitului Y1.Avand in
vedere oferta reala initiala de bani M/P echilibrul se stabileste la punctual E1 care
corespunde si graficului a ce ilustreaza curba LM initiala.
In continuare ofera reala de bani va creste la M’/P.Pentru a se mentine
nivelul de echilibru pe piata monetara la venitul Y1,rata dobanzii trebuie sa scada

16
la i2.Noul punct de echilibru va fi E2.Asta implica in graficul a o deplasare a
curbei LM spre dreapta, devenind astfel LM’.

Oferta reala de bani

1.200,00
Millions

1.000,00
800,00
600,00
400,00
200,00
0,00
Dec-93

Dec-94

Dec-95

Dec-96

Dec-97

Dec-98

Dec-99

Dec-00

Dec-01

Dec-02

Dec-03

Dec-04

Dec-05

Dec-06
Oferta reala de bani

i LM i

E1 i
LM’’’1 E1

E2 i2
E2

Grf 7a Y1 Y Grf 7b M/P M’/P L

O crestere a ofertei de bani deplaseaza curba LM spre dreapta.

17
IV. Echilibrul pe piata bunurilor si piata monetara

Curbele IS si LM restrang conditiile necesare pentru ca cele doua piete sa

se afle intr-un echilibru individual.Pentru a avea insa un echilibru simultan intre
cele doua piete, rata dobanzii si nivelul venitului sunt determinate de intersectia
celor doua curbe.

i
LM

i0 E

IS

Y0 Y

Din punct de vedere algebric acest echilibru poate fi evidentiat prin

inlocuirea ratei dobanzii din ecuatia LM in ecuatia IS:

IS: Y = m(A-bi)

LM: i = 1/h( kY - M/P )

 Y = m[A - b/h( kY - M/P )]

 Y= ( hm / h+kbm )A + ( bm / h+kbm )M/P

18
  Y = A +  b/h M/P

Am notat cu  = m/(1+kmb/h).

Ultima ecuatie demonstreaza faptul ca nivelul de echilibru al venitului

depinde de doua variabile exogene: (1)cheltuielile autonome (A),acestea
incluzand atat consumul cat si investitiile autonome (Ca si Ia) cat si parametrii
fiscali ( G,TR) si (2) stocul real de bani (M/P).Echilibrul venitului este cu atat
mai ridicat cu cat sunt mai ridicate cheltuielile autonome (A) si stocul real de
bani din economie (M/P).Ultima ecuatie reprezinta chiar cererea agregata si
reflecta relatia IS-LM, relationand Y si P pentru nivelurile date ale lui A si M.

19
BIBLIOGRAFIE:

 Frederik S. Mishkin: The Economics of Money, Banking and

Financial Markets > Monetary Theory

 Rudi Dornbusch, Stanley Fischer, Richard Startz:

Macroeconomics (Ninth edition) > Money, Interests and Income

 www.jstore.org

 Note de curs - Modelul ISLM- prof univ dr Moisa Altar

 Sursele datelor:

Anuarul Statistic al Romaniei

Institutul National de Statistica: www.insse.ro
Reuters

20