OFERTĂ ŞI CERERE

3.1 CEREREA

Legea cererii Principiu conform căruia, dacă celelalte

condiţii nu se schimbă, cantitatea dintr-un
bun cerută de cumpărători tinde să crească
atunci când preţul scade sau tinde să scadă
atunci când preţul creşte.

În general, legea cererii se confirmă, deoarece:

ƒ este probabil ca atunci când preţul unui bun sau serviciu scade, iar
preţurile celorlalte bunuri sau servicii nu se modifică, oamenii să
înlocuiasacă în consum bunurile mai scumpe cu bunuri mai ieftine;

ƒ oamenii se simt puţin mai bogaţi atunci când preţul unui bun sau
serviciu scade, iar preţurile celorlalte bunuri şi servicii nu se
modifică. În acest caz, oamenii folosesc puterea de cumpărare
suplimentară pentru a cumpăra cantităţi mai mari de bunuri şi
servicii – incluzând şi bunul sau serviciul al cărui preţ a scăzut.

Cantitate cerută Cantitatea dintr-un bun pe care cumpărătorii

sunt dispuşi şi pot să o cumpere de-a lungul
unei perioade de timp (nu se confundă cu
cantitatea dorită).

Dacă un individ are nevoie de o operaţie de implant dentar pentru a evita

pierderea danturii, dar nu poate să plătească preţul operaţiei, nici un
stomatolog nu îşi va aloca resursele pentru această operaţie. În acest caz,
cererea pentru implanturi este zero, indiferent cât de mare este nevoia de operaţie.
Ofertă şi cerere

Celelalte condiţii nu se O schimbare a preţului unui bun este numai

schimbă unul dintre factorii care afectează cantitatea
pe care oamenii sunt dispuşi să o cumpere.
Este probabil ca oamenii să cumpere mai multe bunuri şi servicii atunci
când veniturile lor reale cresc, deşi preţurile bunurilor şi serviciilor nu se
modifică. De exemplu, creşterea preferinţei pentru alimente cu conţinut
scăzut de colesterol determină oamenii să cumpere cantităţi mai mari din
aceste bunuri, chiar dacă preţurile sunt neschimbate. Cererea este influenţată
de alţi factori, chiar şi atunci când preţurile nu se modifică.
Curba cererii
Curba cererii O reprezentare grafică a relaţiei dintre preţul
unui bun şi cantitatea din acel bun cerută de
cumpărători.

Figura 3.1 O curbă a cererii pentru carne de pui

(a)
Preţul unui kilogram Cantitatea de carne de pui cerută
de carne de pui (lei/kg) (milioane kg/an)
80.000 2
60.000 A 3
40.000 B 4
20.000 5
(b)
100

80

A
Preţ (mii lei/kg)

60

40 B

20

0 1 2 3 4 5 6
Cantitate de carne de pui (mil. kg/an)
 Microeconomie

Deplasarea de-a lungul curbei cererii

Modificarea cantităţii O schimbare a cantităţii dintr-un bun pe care

cerute cumpărătorii sunt dispuşi şi pot să o cumpere
ca rezultat al modificării preţului bunului
respectiv, celelalte condiţii rămânând
neschimbate (o deplasare dintr-un punct în
altul de-a lungul curbei cererii).

Deplasarea curbei cererii

Modificarea cererii O schimbare a cantităţii dintr-un bun pe care

cumpărătorii sunt dispuşi şi pot să îl cumpere,
ca rezultat al modificării altor condiţii ale
pieţei decât preţul acelui bun (o deplasare a
curbei cererii).

Condiţiile care determină modificarea cererii (creşterea sau scăderea cererii)

sunt: modificarea preţurilor altor bunuri, modificarea veniturilor consumato-
rilor, schimbarea gusturilor (preferinţelor) consumatorilor, schimbarea
anticipaţiilor consumatorilor, atitudinea consumatorilor faţă de risc.

Modificarea preţurilor altor bunuri

Figura 3.2 Efectele creşterii preţului salatei verzi

asupra cererii de varză
Preţul salatei verzi (mii lei/legătură)

30
30
B
Preţul verzei (mii lei/kg)

25 25

20 20
A1
A B1
15 15
Modificarea
cantităţii Modificarea
10 10 cererii C2
cerute Cerere C1
0 0
100 200 300 400 500 600 100 200 300 400 500 600
Cantitatea de salată verde Cantitatea de varză
(mii legături/săptămână) (kg/săptămână)
Ofertă şi cerere

În urma creşterii preţului salatei verzi, de la 15.000 lei/legătură la

25.000 lei/legătură, celelalte condiţii rămânând neschimbate, are loc o
deplasare de-a lungul curbei cererii din punctul A în punctul B. Altfel spus,
are loc o scădere a cantităţii cerute de salată verde. În condiţiile în care
preţul verzei nu se modifică, consumatorii înlocuiesc în consum salata verde
cu varză. Acest lucru determină creşterea cererii de varză – situaţie
reprezentată grafic prin deplasarea spre dreapta a curbei cererii de varză.

Bunuri substituibile O pereche de bunuri pentru care creşterea

preţului unuia conduce la creşterea cererii
pentru celălalt.

Bunuri complementare O pereche de bunuri pentru care creşterea

preţului unuia conduce la scăderea cererii
pentru celălalt.

Modificarea veniturilor consumatorilor

Figura 3.3 Efectul unei creşteri a venitului consumatorilor asupra cererii

de carne de pui

100
C2
Preţul cărnii de pui (mii lei/kg)

C1
80

A B
60

40

20 D
C

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(milioane kg/an)

La un anumit nivel al venitului consumatorului, curba cererii este

reprezentată de C1. Dacă venitul consumatorului creşte, el vrea să cumpere
mai multă carne de pui la orice preţ, în condiţiile în care ceilalţi factori ai
 Microeconomie

pieţei nu se modifică. În acest caz, curba cererii pentru carne de pui se

deplasează spre dreapta. La un preţ de 60.000 lei/kg, cantitatea cerută de
carne de pui va fi 3 milioane tone/an (punctul B) şi nu 2 milioane tone/an
(punctul A). La un preţ de 20.000 lei/kg, cantitatea cerută de carne de pui va
fi 5 milioane tone/an (punctul D) şi nu 4 milioane tone/an (punctul C).

Bunuri normale Bunuri pentru care cererea creşte atunci când

veniturile consumatorilor cresc.

Bunuri inferioare Bunuri pentru care cererea scade atunci când

veniturile consumatorilor cresc.

Schimbarea gusturilor (preferinţelor) consumatorilor

Uneori, preferinţele consumatorilor se schimbă rapid – de exemplu, în cazul

muzicii sau modei vestimentare. În acest caz, curba cererii se deplasează
frecvent. Alteori, preferinţele consumatorilor se schimbă greu, dar
schimbările sunt de durată – de exemplu, oamenii acordă în prezent mai
multă atenţie compoziţiei alimentelor pe care le consumă, astfel încât a
crescut cererea pentru alimente cu conţinut scăzut de colesterol.

Schimbarea anticipaţiilor consumatorilor

Dacă oamenii anticipează că preţul unui bun va creşte relativ la preţurile

altor bunuri, sau dacă anticipează o creştere a costului de oportunitate al
achiziţionării bunului respectiv, ei îşi măresc volumul achiziţiilor din acel
bun înainte ca schimbarea preţului să aibă loc.

Atitudinea consumatorilor faţă de risc

Unii indivizi au adversitate faţă de risc, astfel încât cererea lor pentru
asigurări este mare. Alţi indivizi acceptă riscul, astfel încât cererea lor
pentru jocuri de noroc este mare.
Ofertă şi cerere

3.2 OFERTA

Curba ofertei O reprezentare grafică a relaţiei dintre preţul

unui bun şi cantitatea oferită din acel bun.

Figura 3.4 O curbă a ofertei de carne de pui

(a)
Preţul cărnii de pui Cantitatea oferită de carne de pui
(lei/kg) (milioane kg/an)
80.000 4
60.000 A 3
40.000 B 2
20.000 1

(b)
100

80
Preţul cărnii de pui (mii

Curba ofertei
A
60
lei/kg)

B
40

20

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(mil. kg/an)

Tabelul şi graficul arată cantitatea de carne de pui oferită la diferite preţuri.

Pe măsură ce preţul creşte, cantitatea oferită de carne de pui creşte, dacă
ceilalţi factori ai pieţei nu se schimbă. Creşterea preţului este un stimulent
pentru crescătorii de pui să mărească efectivul de pui, dar, totodată, creşte-
rea costului de oportunitate al creşterii puilor limitează producţia de pui.
 Microeconomie

Deplasarea de-a lungul curbei ofertei

Figura 3.5 Costul de oportunitate şi oferta de carne de pui

(a) (b)
5
5 Costul de

Kg roşii/kg carne de pui)

oportunitate creşte
Roşii (tone/lună)

4 4 o dată cu creşterea
A producţiei de carne
3 3

2 B 2
Costul de c
oportunitate
1 = înclinaţia C 1 b
frontierei a
0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 6
Carne de pui (tone/lună) Carne de pui (tone/lună)

Graficul (a) reprezintă frontiera posibilităţilor de producţie pentru un sat,

care îşi poate aloca resursele pentru producţia de roşii şi carne de pui. În
orice punct, înclinaţia frontierei arată costul de oportunitate al producerii
unei unităţi suplimentare de carne de pui, măsurat în termenii cantităţii de
roşii care s-ar fi produs utilizând aceeaşi cantitate de factori de producţie.
Din forma frontierei reiese că unele gospodării au un avantaj comparativ în
producerea de roşii, iar alte gospodării au un avantaj comparativ în
producerea cărnii de pui. Cum frontiera devine mai abruptă pe măsură ce
creşte cantitatea de carne de pui produsă, costul de oportunitate creşte –
grafic (b). Curba ofertei are o înclinaţie pozitivă, deoarece pentru a deplasa
mai multe resurse dinspre producţia de roşii spre cea de carne de pui este
nevoie de un stimulent – sub forma unui preţ mai mare – care să acopere
creşterea costului de oportunitate al producţiei de carne de pui.
Ofertă şi cerere

Deplasarea curbei ofertei

Modificarea cantităţii O schimbare în cantitatea unui bun pe care

oferite producătorii sunt dispuşi şi pot să o vândă,
rezultată din modificarea preţului acelui bun,
celelalte condiţii rămânând neschimbate; o
deplasare de-a lungul curbei ofertei.

Modificarea ofertei O schimbare în cantitatea unui bun pe care

producătorii sunt dispuşi şi pot să o vândă,
rezultată din modificarea unui factor de
influenţă a ofertei, altul decât preţul bunului;
o deplasare a curbei ofertei.

Figura 3.6 Schimbarea ofertei de carne de pui

100
O3
O1 O2
D
80
C A
60
Preţ (mii lei/kg)

40

20

0 1 2 3 4 5 6
Carne de pui (mil. kg/an)

Anumite modificări ale condiţiilor pieţei (schimbări tehnologice,

schimbarea preţurilor inputurilor, schimbarea preţurilor altor bunuri sau
schimbarea anticipaţiilor) pot determina creşterea sau scăderea ofertei de
carne de pui. De exemplu, o nouă metodă de producţie, care permite
reducerea costurilor, deplasează curba ofertei din poziţia O1 în poziţia O2. O
creştere a preţurilor inputurilor, celelalte condiţii rămânând neschimbate,
deplasează curba ofertei din poziţia O1 în poziţia O3.
 Microeconomie

3.3 INTERACŢIUNEA DINTRE OFERTĂ ŞI CERERE

Echilibrul pieţei

Echilibru O condiţie în care planurile cumpărătorilor se

suprapun pe piaţă cu planurile vânzătorilor,
astfel încât, la un preţ dat, cantitatea cerută
dintr-un bun este egală cu cantitatea oferită.

Figura 3.7 Echilibrul pe piaţa cărnii de pui

100
Surplus O
C
80
Preţ de
Preţul cărnii de pui

echilibru
(mii lei/kg)

60

40
Penurie

20

0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de carne de pui
(mil. kg/an)

Curba cererii arată disponibilitatea de plată a cumpărătorilor la un anumit

preţ. Curba ofertei arată cât de mult intenţionează producătorii să vândă la
un anumit preţ. În condiţiile unui singur preţ – 60.000 lei/kg – planurile
vânzătorilor se suprapun cu disponibilitatea de plată a consumatorilor –
acesta este preţul de echilibru. Un preţ mai mare determină un surplus de
carne de pui, care exercită presiuni în sensul scăderii preţului. Un preţ mai
mic determină penurie, care exercită presiuni în sensul creşterii preţului.
Ofertă şi cerere

Penuria (exces de cantitate cerută)

Penurie O condiţie în care cantitatea cerută dintr-un

bun, la un preţ dat, depăşeşte cantitatea
oferită.

Stocuri Stocuri de bunuri finite, în aşteptarea vânzării

sau utilizării.

Surplusul (excedent de cantitate oferită)

Surplus O condiţie în care cantitatea oferită dintr-un

bun, la un preţ dat, depăşeşte cantitatea cerută.

Modificarea condiţiilor pieţei

Pe un grafic, echilibrul pare o condiţie care se atinge cu uşurinţă. În lumea

reală însă, echilibrul este o ţintă mişcătoare.

Figura 3.8 Efectele unei scăderi a cererii de carne de vită

300
C1 O
240
C2
E1
Preţ (mii lei/kg)

180

120
E2

60

0 1 2 3 4 5 6
Cantitate (mil. kg/an)
 Microeconomie

Scăderea cererii de carne de vită poate fi determinată de schimbarea

gusturilor consumatorilor spre alimente fără colesterol. Iniţial, piaţa este în
echilibru în punctul E1. Schimbarea gusturilor consumatorilor determină
deplasarea curbei cererii. La preţul iniţial de echilibru – 180.000 lei/kg –
există un surplus temporar de carne de vită. Acest surplus declanşează
creşterea stocurilor la producători şi exercită presiuni în sensul scăderii
preţului. Pe măsură ce preţul scade, producătorii se deplasează de-a lungul
curbei ofertei, în sensul indicat de săgeată, spre un nou punct de echilibru
E2. În noua situaţie de echilibru, atât preţul, cât şi cantitatea de carne de vită
sunt mai mici, comparativ cu situaţia anterioară schimbării cererii.

3.4 APLICAŢII ALE OFERTEI ŞI CERERII

Exemplul 1: Modificarea condiţiilor pieţei – piaţa serviciilor

de stomatologie

Această figură arată impactul a două schimbări ale condiţiilor pieţei asupra
pieţei serviciilor de stomatologie. Graficul (a) arată efectul efortului
autorităţilor în convingerea unui număr tot mai mare de absolvenţi de liceu
să opteze pentru facultăţile de stomatologie. Această acţiune deplasează
curba ofertei spre dreapta, fapt ce determină deplasarea pieţei din punctul de
echilibru E1 în punctul de echilibru E2. În acelaşi timp cu politica
autorităţilor, care are ca efect creşterea numărului de stomatologi,
îmbunătăţirea sănătăţii dentare reduce cererea pentru serviciile
stomatologilor. Efectul îmbunătăţirii sănătăţii dentare este reprezentat pe
graficul (b) prin deplasarea spre stânga a curbei cererii de servicii de
stomatologie. Luând în considerare atât modificările în politica
educaţională, cât şi îmbunătăţirea sănătăţii dentare, piaţa se deplasează
într-o nouă situaţie de echilibru, în punctul E3, la intersecţia dintre O2 şi C2.
Dacă nu ar fi apărut schimbări în politica educaţională promovată de
autorităţi vizavi de facultăţile de stomatologie, piaţa s-ar fi deplasat în
punctul de echilibru E4, la intersecţia dintre O1 şi C2.
Ofertă şi cerere

Figura 3.9 Modificarea condiţiilor pe piaţa serviciilor de stomatologie

(a)
50
Venituri stomatologi (miliarde lei/an)
O1 Sprijinirea de
către autorităţi
40 a studenţilor
O2 stomatologi
E1
deplasează
30 curba ofertei

20
E2

10
C1

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Stomatologi/100.000 locuitori

(b)
50
O sănătate
Venituri stomatologi (miliarde lei/an)

O1
dentară mai
40 bună depla-
O2 sează curba
cererii
30
E1

E4
20
E2
E3
10
C1
C2

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Stomatologi/100.000 locuitori
 Microeconomie

Exemplul 2: Sprijinirea preţurilor – piaţa laptelui

25000
O Sprijinirea
preţului la
Preţ lapte (lei/litru) 20000
E1 20.000 lei

15000
Surplus E2
generat de
10000 sprijinirea
preţului
C1
5000
C2

0 1 2 3 4 5 6
Lapte (mil. hl/an)

Iniţial, piaţa se află în situaţie de echilibru în punctul E1. Schimbarea

gusturilor consumatorilor înspre alimente fără colesterol deplasează curba
cererii de lapte din poziţia C1 în poziţia C2. Dacă preţul laptelui ar fi liber să
scadă, pe piaţă ar apărea un surplus temporar de lapte, care ar presa în sensul
scăderii preţului, iar piaţa ar ajunge într-o situaţie de echilibru, E2, în
condiţiile unui preţ de 12.500 lei/litru. Dacă, însă, autorităţile optează pentru
un sistem de sprijinire a preţului laptelui la 20.000 lei/litru, preţul nu poate
să scadă şi surplusul de lapte este permanent. În aceste condiţii, autorităţile
trebuie să achiziţioneze surplusul de lapte (fie şi sub formă de unt sau
brânză) pentru a împiedica scăderea preţului.

Exemplul 3: Plafonarea preţurilor – piaţa imobiliară

Pe termen scurt, oferta de locuinţe de închiriat este fixă – graficul (a).

Nivelul de echilibru al chiriei pentru o lună este 3 milioane lei. Autorităţile
optează, însă, pentru impunerea unui nivel maxim al chiriilor, la
1,5 milioane lei/lună. Un efect posibil al acestei decizii este că proprietarii
vor stabili informal cu chiriaşii o chirie de 3 milioane lei/lună şi vor declara
oficial că nivelul chiriei încasate este de doar 1,5 milioane lei. Dacă nu se
stabilesc asemenea înţelegeri între proprietari şi chiriaşi, pe piaţă va apărea
Ofertă şi cerere

un deficit de locuinţe de închiriat – acum se cer 4000 de locuinţe pentru

închiriat, dar se oferă numai 3000 locuinţe. Graficul (b) arată efectul pe
termen lung al controlului chiriilor. Dacă autorităţile impun un nivel maxim
al chiriei, proprietarii oferă mai puţine locuinţe pentru închiriere (2000 locuinţe
faţă de 3000 locuinţe în situaţia iniţială). Astfel, deficitul de locuinţe creşte
pe termen lung.

Figura 3.11 Efectele controlului chiriilor

(a) (b)
5 Ofertă 5
Chirie (mil.lei/lună)

Chirie (mil.lei/lună)
pe termen Ofertă
4 Nivel de scurt 4 Nivel de pe termen
echilibru E echilibru
3 3 E lung
Transfer de
2 la proprietari 2
la chiriaşi Cerere
Cerere
1 Deficit 1 Nivel Deficitul creşte
Nivel maxim maxim pe termen lung
0 1 2 3 4 5 6 0 1 2 3 4 5 6
Locuinţe de închiriat (mii) Locuinţe de închiriat (mii)