2

LECTIA 1 - PARTEA INTAI

,

Accentul ~i notarea lui

In limba italiana fiecare cuvant (format din mai multe silabe) are 0 silaba accentuata, Aceasta se numeste silaba accentuata sau tonica. Cele mai multe cuvinte se accentueaza pe penultima silaba ~i ill mai mica parte pe ultima silaba sau pe oricare alta silaba, Cand Invatati cuvintele, fi~i foarte atenti la pozitia acestei silabe, fiindca schimbarea locului accentului poate modifiea ~i intelesul cuvantului,

In transcrierea fonetica, voeala din silaba accentuata este scrisa ingrosat, aeeasta fiind pronuntata mai intens.

Pronuntla

Invatarea pronuntarii sunetelor din limba italiana nu va fi 0 problema dificila: trebuie sa. retineti numai cateva reguli ~i puteti deja eiti. Sa ineepem eu voealele. In limba italian a exista einci vocale: "a", "e", "i", ,,0", "u". Aeestea se pronunta ea in limba romana.

Consoanele in limba italiana:

"e"-in fata altor eonsoane ~i a vocalelor "a", ,,0", "u" se pronunta Ia fel ca ill Iimba rornana. Inaintea voealelor "e" ~i "i" i~i schirnba pronuntia ill [ei], [ce].

casa

> [caza]

=casa

citta

> [citra]

-ora~

"g"-regula este aceeasi eu cea de mai sus. In fata eonsoanelor si voealelor "a", ,,0", "u" se pronunta la fel ca in limba rornana. Inaintea lui "e" ~i"i" pronuntam de asemenea ca in romana:' [gel, [gi]. Cand grupul "gi" este urmat de vocalele "a", ,,0", "u", atunci "i" din "gi" se pronunta scurt, se aude slab ~i in transerierea fonetica se noteaza [gil. Aceeasi observatie este valabila ~i pentru grupul "ei"

care se transerie [ cil
albergo > [albergo] - hotel
giardino > [g'ardino] - gradina
eiao > [ciao] - salut! "gn"- se pronunta eoreet daca "g" este mut, iar "n" il rostiti inmuiat [fi].

signora

> [sifiora]

-doamna

signore

> [sifiore 1

-domn

"gli"- acest grup de litere il pronuntati eoreet daca sunetele ,,1" ~i "i" ("i" este scurt ca in cuvantul romanesc .Jubire") Ie rostiti aproape simultan.

figlio

> [filio}

-fiu

famiglia

> [familia]

- familie

"h" - desi este intotdeauna mut in italiana, are un rol foarte important: lmpreuna cu "e" ~i "g" maintea voealelor "e" ~i "i" face ca aceste sunete sa fie pronuntate "chi", "che", respectiv "ghi", "ghe" ca ~i ill limba romana.

macchina > [macchina] -ma~ina
perche > [perche] - de ce?
ghiaccio > [ghiacc'o] - gheata
ghepardo > [ghepardo] - ghepard Cand intr-un cuvant intalniti doua vocale alaturate, ele formeaza in general un diftong. Vocalele unui diftong formeaza 0 silaba, nu se pot desparti si in vorbire una dintre acestea abia se pronunta, de exemplu: chiesa. (Exista ~i exceptii asupra carora va vom atrage atentia din timp.)

Cititi ~i repetati eu voce tare urmatoarele cuvinte. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica ~i fiti atenti la modul de accentuare:

casa

citra albergo giardino signora signore famiglia figlio chiesa macchina

> [caza] -casa
> [citta] -ora~
> [albergo] - hotel
> [g'ardino] - gradina
> [smora] -doamna
> [sifiore] -domn
> [familia] - familie
> [filio] - fiu
> [chieza] - biserica
> [maechina] =rnasina
> [c'ao] - salut! ciao

Observatii legate de pronuntie:

"e" + consoana > [ c) "c" + "a", ,,0", "u" > [c]

"g" + consoana > [g]

"c"+ .r > [ci] "ch" + "i" > [chi]
"c" + "e " > [ce] "eh" + "e" > [che]
"g" + "i" > [gil ~~gh" + "i" > [ghi]
"g" + "e " > [gel "gh"+ "e " > [ghe]
"g" + "i" + "a" > [gia] "g" + "a", ,,0", "u" > [g]

"c" + "i" + ,.,a'" > [c'a]

Recititi cu voce tare cuvintele invatate, dar intr-o alta ordine. Incercati sa va amintiti ~i regulile de

pronuntie:
casa > [caza] =casa
citra > [citta] =oras
albergo > [albergo] - hotel
giardino > [g'ardino] - gradina
signora > [sifiora] - doamna
signore > [sinore] - domn
famiglia > [familia] - familie
figlio > [filio] =fiu
chiesa > [chieza] - biserica
mac china > [macchina] =masina
ciao > [ciao] - sa1ut!
3 Sa repetam din nou substantivele grupate dupa gen:

U1l figlio > [un filio]

- un fiu

- 0 gradina

- un domn

- un hotel

in limba italiand, substantivele sunt precedate in general de articol care poate fi masculin si feminin, neutru nu existd. Articolele sun! de trei feluri: hotdrdte, nehotdrate si partitive.

Pentru inceput sa vedem articolul nehotdrdt:

un [un] - articol nehotdrdt; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin, la numdrul singular; corespunde articolului nehotdrat .iun" din limba romdnd.

una [una] - articol nehotdrdt; se foloseste inaintea substantivelor de gen feminin, la numdrul singular; corespunde articolului nehotdrdt ,,0" din limba romdnd.

Articolul nehotdrdt se foloseste cdnd obiectul sau persoana des pre care vorbim nu sunt determinate sau ctind ne referim pentru inuiia oard la aces tea.

Exersati substantivele impreuna eu articolele nehotarate corespunzatoare:

una casa >[una caza] - 0 casa
una famiglia > [ una familia] - 0 familie
un SIgnore > [ U1l siiiore] - un damn
una citta > [una citta] - un ora~
un giardino > [ U1l g'ardino] - 0 gradina
una macchina > [una macchina] - 0 masina
una chiesa > [ una chieza J - 0 biserica
una SIgnora > [ una sifiora] - 0 doarnna
un figlio > [un filio] -un fiu
un albergo > [un albergo] -lUl hotel in limba italian a substantivele pot fi grupate dupd gen. Substantivele care se term ina In "a" sunt in majoritate de gen feminin, iar cele cqre se termind in "a" sun! de gen masculin. Substantivele cu terminatia in .,« " pot fi in parte de gen masculin, in parte de gen feminin.

un giardino > [un g'ardino]
un SIgnore > [ un sifiore]
un albergo > [ un albergo J
una maechina > [una maeehina]
una citta > [una citta]
lUla famiglia > [una familia]
una chiesa > [una chzeza]
una SIgnora > [ una smora]
una easa >[Wlacaza]
Articolul hotdrdt: - a masina

-un oras

- 0 familie

- 0 biserica

- 0 doamna

-0 cas a

it [il] - articol hotdrdt, se foloseste inaintea substantive lor de gen masculin, fa numdrul Singular; corespunde articolului hotdrdt .,»]" din limba romiind.

la [la] - articol hotdrdt; se foloseste fnaintea substantivelor de gen feminin, fa numdrul singular; corespunde articolului hotdrdt ,,-a" din limba romdnd.

Articolul hotdrdt se foloseste cdnd obiectul sau persoana despre care vorbim sunt cunoscute sau stim ceva despre ele.

I' [I] - articol hotdrdt; se foloseste inaintea substantivelor de gen masculin sau feminin, la numdrul Singular, care incep cu vocald.

4

Sa exersam acum substantivele impreuna cu articolele hotarate corespunzatoare:

la chiesa > [la chieza] - biseriea
la macchina > [Iamaeehina] +rnasina
il figlio > [il filio] - fiul
il signore > [il sifiore] - domnul
la easa > [la caza] -casa
Ia famiglia > [Iafamilia] - familia
la signora > [la sifiora] -doamna
la citta > (la citta] - orasul
it giardino > [il g'ardino] - gradina
l'albergo > [lalbergo] - hotelul
I'amica > [Iamica] - prietena Dacd substantivul de genul masculin sau feminin incepe la numdrul singular cu vocald, atunei articolul hotdrdt se scurteazd (se elideazd}. Articolul se pronunui impreund eu substantivul.

Piina acum ali reusit eu siguranta sa retineti primele zece cuvinte ill limba italiana, Incercati sa traduceti in limb a italiana euvintele de mai jos ~i puneti inaintea lor articolul nehotarat corespunzator:

un domn > un signore > [un sifiore]

un oras > una citta > [una citta]
un hotel > un albergo > [un albergo]
o familie > una famiglia > [una familia]
o gradina > un giardino > [un g'ardino]
un fiu > un figlio > [un filio]
o doamna > una signora > [una smora]
o biserica > una chiesa > [una chieza]
o masina > una mac china > [una maeehina]
o casa > una easa > [unacaza] Acum dati corespondentul urmatoarelor cuvinte:

familia > la famiglia > [la familia]
domnul > il signore > [il sifiore]
grad ina > il giardino > [il g'ardino]
casa > Ia easa > [lacaza]
doanma > la signora > [la smora]
fiul > il figlio > (il filio]
ma~ina > la maechina > [la macehina]
biserica > la chiesa > [la chzeza]
hotelul > l'albergo > [JaJbergo]
orasul > la citta > [la citta]
prietena > l'amica > [Iamica]
5 In functie de terminatia lor, in limba italiana verbele se impart in trei categorii. Din prima categorie fac parte verbele care se termina in ,,-are". Invatand cateva din acestea, vom reusi sa formulam §i cateva propozitii simple.

guardare > [g-ardare] - a se uita, a privi
amare > [amare] - a iubi
visitare > [vizitare] - a vizita
comprare > [comprare] -a cumpara Repetati inca 0 data verbele. Cititi cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:

guardare > [g'urd are] - a se uita, a privi
amare > [amare] - a iubi
visitare > [vizitare] - a vizita
comprare > [ comprare ] - a cumpara Cu ajutorul cuvintelor invatate pana acum putem forma primele noastre propozitii, Cititi cu voce tare si fiti atenti la modul de pronuntie:

amare Ia famiglia > [amare la familia} - a iubi familia
visitare una chiesa > [vizitare una chieza] - a vizita 0 biserica
guardare il giardino > [g-ardare il g'ardino] - a privi gradina
comprare un albergo > [comprare un albergo} - a cumpara un hotel
visi tare la ci tta > [vizitare la citta] - a vizita orasul
amare una signora > [ amare una smora] - a iubi 0 doamna
comprare la casa > [comprare la caza] - a cumpara casa
guardare il signore > [gUardare il sifiore] - a privi domnul In exercitiul urmator incercati sa traduceti in limba italiana urmatoarele expresii:

a cumpara hotelul > comprare I'albergo > [ comprare lalbergo]
a privi fiul > guardare il figlio > [g'ardare il filio]
a iubi un oras > amare una citta > [amare una citta)
a vizita familia > visitare la famiglia > [vizitare la familia]
a se uita la masina > guard are la macchina > [g"ardare Ia macchina]
a iubi un domn > amare un signore > [ amare un sifiore]
a vizita doamna > visitare la signora > [ vizi tare 1a sifiora]
a cumpara 0 gradina > comprare un giardino > [ comprare un g'ardino] Acum Yom face cunostinta cu pronumele personale Ia singular:

10 »[Izo] -eu
tu >[tu] -tu
lei >[Ici] -ea
lui >[lui] - el
6 in pronumele personal" io "ivocalele sepronuntd separat, nuformeazd diftong. Pronumele person ale " lui" si "lei" se pronuntd ca $1 in romdneste.

Cititi ~i repetati urmatoarele propozitii, Fiti atenti la desinenta verbelor:

10 guardo il giardino. > [iio g-ardo il g'ardino] ~ Eu privesc gradina,
Tu visiti una citta, > [tu viziti una citta] ~ Tu vizitezi un oras.
Lui ama la signora. > [lui arna la sifiora] - El 0 iubeste pe doamna.
Lei cornpra la casa. > [lei cornpra la caza] - Ea cumpara casa.
10 visito una chiesa. > [iio vizito una chieza] - Eu vizitez 0 biserica,
Tu guardi l'albergo. > [tu gUardi lalbergo] - Tu te uiti la hotel. 7

Traduce? in italiana verbele conjugate. Va mai amintiti cum se pronunta?

eu iubesc >ioamo > [iio amo]
el viziteaza > lui visita > [lui vizita]
tu privesti > tu guardi > [tu g"ardi]
ea cumpara > lei compra > [lei compra]
tu vizitezi > tu visiti > [tu viziti]
el iubeste >luiama >[luiamaJ
eu cumpar > io compro > [iio compro] Traduceti in italiana urmatoarele propozitii, apoi verificati tradueerea 9i pronuntia corecta:

Ea 191 iubeste fiul, > Lei ama il figlio. > [lei ama il filio]
Tu cumperi 0 casa, > Tu compri una casa. > [tu compri una caza]
El viziteaza orasul, > Lui visita la citta. > [lui vizita la citta]
Eu privesc gradina. > 10 guardo il giardino. > [iio g-ardo il g'ardmo]
Tu iubesti familia. > Tu ami la famiglia. > [tu ami la familia]
Ea priveste masina, > Lei guarda la macchina. > [lei g"arda la rnacchina]
EI cumpara un hotel. > Lui compra un albergo. > [lui compra un albergo] In limba italiand, fn propozuiile de tipul: ,,/0 guardo ilfiglio" nu este necesard folosirea adjectivului posesiv decdt in cazul in care vrem sa scoatem fn evidentd posesorul:

> Lei ama il (suo) jiglio.

Ca si in limba romdnd, folosirea pronumelui personal inaintea verbufui este facultativd, deoarece forma verbului indica precis persoana care executa actiunea. (Folosim pronumele dacd vrem sa accentudm persoana, !ji nu actiunea.)

Compro fa macchina. Visit! la citta.

- Cumpdr masina.

- Vizitezi ora/jul.

LECTIA 1 - PARTEA A nOVA

,

In aceasta parte a lectiei Yom invata cuvinte noi. Urmariti cu atentie transcrierea fonetica a acestora.

in limba italiana exists si consoane duble. Se pronunta corect prelungind sunetul respectiv ~i articuland unitar cele dona consoane.

lamarnma

> [la mamma]

-mama

it babbo

> [il babbo]

- tata, taticul

Consoana xs" - se pronunta de obicei [s] ca in limba romana, dar intre doua vocale se pronunta [z]. De exemplu: cas a, chiesa,

la scuola

> [la sc-ola J

- scoala

la discoteca

> [Ia discoteca]

- discoteca

10 studente

> [10 studente]

- studentul, elevul

o

"sc" - se pronunta de obicei [sc], dar inaintea lui "e" sau "i" se pronunta [~~] user prelungit;

la scena

> [Ia ssena]

- scena

l'uscita

> [lusslta]

- le~lTea

"qu" - se pronuntam ca un ,,k" + "u", unde "u" este foarte scurt:

il quaderno

> [il c'ademo]

- caietul

l'acqua

-apa

"cq" - este forma dublata a consoanei "q".

"z" - aceasta consoana poate fi pronuntata in doua feluri: ca [t] sau [dz]. Nu exista 0 regula care sa delirniteze strict cele doua feluri de pronuntare.In cazul cuvintelor terminate in ,,-zione", pronuntam totdeauna ltl

la lezione > [Ia lcpone] - lectia, ora
lazia > [Ia dziza] = matusa
10 zio > [10 dziio] - unchiul
10 zero > [10 dzero] -zero Exersati pronuntia cuvintelor invatate. Cititi cu atentie:

lamarnma

> [Ia mamma]

-mama

il babbo

> [il babbo]

- tata, taticul

Maria

> [mariia]

-Maria

la scuola > [Ia scuolaJ - scoala
la discoteca > [Ia discoteca] - discoteca
10 studente > [10 studente] - studentul, elevul
la scena > [Ia ssena] - scena
1 'uscita > [lussita] - le~rrea
il quaderno > [il cUaderno] - caietul
l'acqua > [lace-a] -apa
Ia lezione > [la lepone] - lectia, ora
la zia > [Ia dziia] =rnatusa
10 zio > [10 dziio] - unchiul
10 zero > [10 dzero] - zeroul Grupul de vocale ,,-io ", .i-ia" nu formeaza un diftong atunci cdnd, accentul cdzdnd pe "i ", cele doud vocale se pronuntd la fel de in tens. De exemplu: zio [dziio].

Sofia

> [Sofiia]

- Sofia

Substantivele masculine care incep cu "z" sau "s" + consoand primesc inaintea lor articolul hotiirdt "to" in loc de "it" si articolul nehotdriit "uno" in loc de .iun ". Exemplu: to zio, uno studente.

Va mai amintiti de forma" I'" a articolului houirdt? Si articolul nehotdrdt se schimbd in fata unei vocale, dar numai la genul feminin: "un '": un' amica [unamica] - 0 prietend. in aceste cazuri articolul se pronuntd impreund cu substantivul.

Cititi inca 0 data substantivele impreuna cu articolele hotarate ~i nehotarate:

10 zio > [10 dziio] - unchiul
10 studente > [10 studente] - studentul, elevul
l'albergo > [Ialbergo] - hotelul
l'amica > [lamica] - prietena
uno Z10 > [uno dziio] - un unchi
uno studente > [uno studente] - un student
un albergo > [un albergo] - un hotel
un' arnica > [unarnica] - 0 prietena
9 Sa vedem daca ati reusit sa invatati cuvintele noi eu artieolele hotarate ~i nehotarate corespunzatoare. Traduceti in limba italiana:

discoteca > la discoteea > [Ia discoteca]
un eaiet > un quaderno > [un c'ademo]
o matusa > una zia > [una dzlra]
apa > I'acqua > [laeeUa]
o lectie > una Iezione > [una lcpene]
studentul, elevul > 10 studente > [10 studente]
o prietena > un'amica > [unamica]
scoala > la scuola > [Ia sc-ela]
un unchi > uno zio > [uno dziio]
scena > la seena > [la ssena]
iesirea > I'uscita > [lusslta] 10

Formati propozitii eu ajutorul cuvintelor insusite pana acum. Traduceti propozitiile in limba italians:

(Tu) privesti unehiuI. > (Tu) guardi 10 zio. > [tu i1ardi 10 dziio]
EIevuI iubeste scoala. > Lo studente ama la scuola, > [10 studente ama la sc"ola]
(Eu) cumpar 0 discoteca, > (10) compro una discoteea. > [iio eompro una disco tee a ]
Sofia 0 viziteaza pe Maria. > Sofia visita Maria. > [soflza vizita mariia]
(Tu) eumperi un caiet. > (Tu) compri un quademo. > [tu eompri un c'udemo]
(Ea) priveste scena, > (Lei) guarda la scena. > [lei gUarda la ssena]
Iubesc matusa, > Amo lazia. > [amo la dziia]
(EI) viziteaza 0 doamna, > (Lui) visita una signora. > [lui vlzita una smora] Am invatat deja pronumele personale la numarul singular. Sa le repetam,

io >[iio] -eu
tu > [tu] -tu
lei > [lei] -ea
lui > [lui] - el Acum vorn invata formele pronumelui personalla plural. Cititi-le cu atentie:

um

> [noi]

-nO!

VOl

> [voi]

- voi

lora

> [Ioro]

- ei, ele

Recapitulati conjugarea verbelor la singular:

(io) guardo > [iio g"ardo]
(tu) guardi > [tu gUardi]
(lei) guarda > [lei g-arda]
(lui) guarda > [lui gUardaJ -- eu privesc, eu rna uit

- ea priveste, ea se uita

- el priveste, el se nita

lata acum conjugarea verbelor la plural:

noi guardiamo

- noi privim, noi ne uitam

> [noi gUardiamo]

voi guardate

- voi priviti, Val va uitati

> [voi g"ardate J

10TO guardano

- ei, ele privesc, ei, ele se nita

Daca ati citit cu atentie, ati putut constata ca la persoana a treia plural aceentul de pe penultima silaba se deplaseaza pe antepenultima silaba, Deci:

loro amana (a-rna-no)

>[loro amana]

- ei , ele iubesc (lor le place)

lora comprano (com-pra-no)

> [10m comprano]

- ei, ele cumpara

taro guardano (guar-da-no)

> [lore g"ardano]

- ei, ele se uita, privese

In urmatoarele exercitii vom exersa conjugarea verbelor la plural. Cititi cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntia corecta:

Noi guardiamo 10 studente. >[noi g"ardiamo 10 studente]

- Noi privim studentul.

Noi visitiamo una scuola. > [noi vizitiamo una scvola]

- Noi vizitam 0 scoala.

Noi compriamo un quademo. > [noi compriamo un c"ademo]

- Noi cumparam un caiet.

Voi eomprate una easa. >[voi comprate una caza]

- Voi cumparati a casa,

Voi visitate la mamma. >[ voi visitate la mamma]

- Voi a vizitati pe mama.

Voi amate il giardino. >[voi amate il g'ardino]

- Voi iubiti gradina.

Lora amana la scuola. >[Ioro amana la se"ola]

- Lor le place scoala,

Lora comprano una macchina, > [lorocomprano unamacchina]

- Ei, ele cumpara 0 masina.

Loro guardano 10 zio.

- Ei, ele privesc unchiul.

>[Ioro g-ardano 10 dziio]

11

Asa cum am invatat la conjugarea la singular, nici la numarul plural nu trebuie sa folosim pronumele personale.

Compriamo un quaderno.

> [ compriamo un c'ademo]

- Cumparam un caiet.

Guardate 10 zio,

> [g-ardate 10 dziio]

- Priviti unchiul.

Visitano la citta.

> [vizitano la citta]

- Viziteaza orasul.

Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii, apoi incercati sa Ie traduce? in limba romana.

(Noi) guardiamo il babbo. >[gUardiamo il babbo] > Ne uitam la tata.
(Tu) visiti la scuola. > [viziti la sc'nla] > Vizitezi scoala,
(10) compro un quaderno. >[ compro un c-ademo] > Curnpar un caiet .
(Loro) amana la zia. >[amano la dziia] >(Ei 0) Iubesc (pe) matusa,
(Lui) ama una signora. >[ ama una smora] > Iubcste 0 femeie.
(Voi) guardate il figlio. >[ g-ardate il mio] > Priviti baiatul,
La zia compra la casa. >[Ia dziia compra la caza] >Matu~a cumpara casa.
(Noi) visitiamo la citta. >[vizitiamo la citta] >Vizitam orasul, Si acum traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana:

Ei privesc gradina. >Loro guardano il giardino. >[gUardano il g'ardlno]
(Eu) Vizitez orasul. >(10) Visito la citta. > [ vizi to la citta]
EI cumpara 0 masina, >Lui compra una macchina. >[ compra una macchina]
(Voi) 0 iubiti pe matusa, >(Voi) amate la zia. >[amate la dziia]
(Tu) privesti un domn. >(Tu) guardi un signore. >[ gUardi un sifiore]
(EI) viziteaza 0 biserica, >(Lui) visita una chiesa. >[ vizita una chieza]
(Ea) cumpara masina, >(Lci) compra la macchina. >[ compra la macchina]
(Noi) il iubim pe tata. >(Noi) amiamo il babbo. >[ amzamo il babbo]
(Ei) cumpara 0 casa, >(Loro) comprano una casa. >[ comprano una caza]
(No i) privim scena. >(Noi) gua.rdiamo la scena. >[gUardiamo la ssena]
(Voi) vizitati scoala, >(Voi) visitate la scuola, >[ vizitate la scUola] 12

un unehi

> uno zio

> [uno dziio]

In exercitiul urmator puteti inca 0 data sa verificati tot ce ati invatat in prima lectie. Traduceti euvintele ~i propozitiile in limba italiana:

caietul

> il quaderno

prietena

>l'amica

> [lamica]

o familie

> una famiglia

-I una familia J

studentul

> 10 studente

>[10 studente]

A vizita orasul.

> Visitare la citta.

> [vizitare la eitta]

Iubim fiul,

> Amiamo il figlio.

> [amzamo il filio]

Privesti hotelul,

> Guardi I' albergo.

> [tu gUardi lalbergo]

Vizitez biseriea.

> Visito la chiesa.

> [vizito la chiieza]

Maria iubeste domnul,

> Maria ama il signore.

> [mariia ama il siiiore]

Cumpara masina.

> Compra la macchina.

> [ compra la macchina]

Priviti a gradina,

> Guardate un giardino.

Studentul viziteaza matusa.

> Lo studente visita la zia,

> [10 studente vizita la dziia]

(Ei) iubese domnul.

> Loro amana il signore.

> [Ioro amano il sifiore]

In incheierea lectiei, urmeaza un mie exercitiu fonetie. Cititi euvintele grupate dupa modul de pronuntare ~i marcati accentul cuvintelor,

[ e] [z] [eU] [iia]

macehina, aequa, easa, diseoteca, comprare

visitare, casa, chiesa quaderno, scuola, acqua Maria, Sofia, zia

[dz] en] [Ii]

zio, zia

signore, signora

famiglia, figlio

13

1.1. In li.mba italiana, la 85 la suta din cuvinte accentul tonic cade pe penultima silaba, ceea ce produce prelungirea vocalei din silaba accentuata. In transcrierea fonetica, vocala accentuata este scrisa ingrosat,

RECAPITULAREA LECTIEI 1

.,

A. Pronuntia

1.2. Recapitularea pronuntiei sunetelor italienesti:

litera "c" se pronunta ca "c" romanesc

[ c] casa [caza ]

"c" + "e" sau "i" ca "ce", "ci" romanesc

[ ci] citta [citta]

litera "g" se pronunta ca "g" romanesc

"g" + "e" sau "i" ca "ge", "gi" rornanesc

[g] albergo [albergo] [gel gentile [gentile]

grupul "sc" se pronunta ca "sc" romanesc

[sc] scuola [scvola].

"sc" + "e" sau "i" ca ,,~( (un ~ prelung)

[ ~~] scena [ssena]

litera "s" 0 putem pronunta ca "s" romanesc

[s} studente [studente]

.vocala + S + vocala" ca "z"

[z] chiesa [chieza]

litera "z" 0 putem pronunta ca ,,1" romanesc

[t] lezione [lepone]

sau ca "dz"

[ dz] zero [dzero]

"qu" se pronunia

[c"] quademo [c"ademo}

"gn" se pronunta

[ii] (palatal) signora [siiiora]

"gli" se pronunta

[Ii] famiglia [familia]

"h" este mut

rnacchina [rnacchina]

"a" se pronunta ca "a" romanesc

casa [caza]

1.3. Celelalte litere se pronunta la fel ca in limba romana.

1.4. Doua vocale alaturate formeaza un diftong daca apartin aceleiasi silabe si nu se pot desparti.

Una din acestea este semivocala ~i se pronunta ca semivocalele romanesti [letzone]. Cand insa doua vocale se pronunta separat, ele nu formeaza diftong, fiecare avdnd valoare de sunet separat. De exemplu: [dziio]

l.5. Consoanele duble se pronunta prelungit. De exemplu: mamma [mamma]

14

B. Reguli gramaticale

un

inaintea substantivelor masculine care incep eu 0 consoana

1.6. In limba italiana, fiecare substantiv este preeedat de articol. Acesta poate fi hotarat, nehotarat ~i partitiv. In prima lectie ne-am ocupat de primele doua, Dupa gen, artieolele pot fi masculine ~i feminine.

1.7. Am invatat urmatoarele articole la singular: a) hotarat

il

inaintea substantivelor masculine care incep cu 0 consoana

inaintea substantivelor masculine care incep eu "z" sau eu "s" + consoana

10

la

inaintea substantivelor feminine care incep eu 0 consoana

inaintea substantivelor masculine sau feminine care incep cu 0 vocala,

I'

b) nehotarat

11 babbo ama la mamma.

[il babbo ama la mamma]

- Tata 0 iubeste pe mama.

uno

inaintea substantivelor masculine care incep cu "z" sau "s" + consoana

un'

inaintea substantivelor de gen feminin care incep eu 0 consoana inaintea substantivelor feminine care incep eu 0 vocala,

una

1.8. Conjugarea verbelor regulate cu terminatia In ,,-are" la modul indicativ, timpul prezent:

io cornpro [iio compro]
tu compri [tu compri]
lei compra [lei cornpra]
lui cornpra [lui compra]
noi compriamo [noi compnamo]
voi comprate [voi comprate]
loro eomprano [lora comprano] 1.9. Ca ~i in lirnba romana, la conjugarea verbului putem omite pronumele personal, fiindca terminatia verbului indica persoana.

1.10. Ordinea obisnuita a partilor de propozitie este urmatoarea:

subiect. .. predicat...complement

La mamma ama il babbo.

[Ia mamma ama il babbo]

- Mama il iubeste pe tata.

15

TEMA PENTRU ACASA 1

Rezolvati urmatoarele exercitii.

A Traduceti in limba romana urrnatoarele propozitii: 1. Lo zio guarda la zia,

2. Loro comprano una macchina.

3. (Tu) ami la famiglia.

4. (Voi) guardate il babbo.

5. (Io) visito una chiesa.

B. Traduceti urmatoarele propozitii in limba italiana:

1. Ea priveste gradina,

2. Studentul cumpara un caiet.

3. El viziteaza orasul.

4. Voi priviti hotelu1.

5. Ei cumpara 0 casa,

c. Puneti articolul corespunzator inaintea substantivelor:

a) articolul hotarat b) articolul nehotarat
1 .... figlio 1 .... chiesa
2 .... zia 2 .... arnica
3 .... signora 3 .... giardino
4 .... albergo 4 .... albergo
5 .... studente 5 .... zio D. Indicati care din urmatoarele propozitii sunt gresite (de exemplu l g, 2e). Apoi scrieti-le corect:

1. Care propozitie (-ii) este (sunt) corecta (-e)?

a) Voi amiamo la casa.

b) Tu visiti la famiglia.

c) 10 guardo Ia mamma.

d) 11 studente compra una rnacchina.

16

2. Care propozitie (-ii) este (sunt) gresita (-e)?

a) Lei compra un' albergo.

b) Noi guardiarno la signora.

c) Loro visitate una chiesa.

d) Lui ama 10 zio.