23 - 29 decembrie 2010
3
Marin Condescu, mogulul lãmpaºelor
În mod oficial, România este
împãrþitã pe judeþe ºi,
tradiþional, pe provincii istorice:
Moldova, Ardealul, Banatul,
Muntenia ºi Dobrogea. Dar,
dupã 1989, a apãrut ºi s-a
dezvoltat ºi o altfel de împãrþire
a þãrii: dupã numele unor indivizi
care au acaparat regiuni întregi
din þarã prin afacerile lor
oneroase. Afaceri care nu s-ar
fi putut dezvolta dacã nu ar fi
beneficiat de suportul logistic
esenþial al unor ºefi ai
administraþiilor locale, indiferent
de culoarea politicã pe care
aceºtia din urmã au avut-
o. Fiecare regim politic de dupã
1989, fiecare guvern, din 90
încoace, a avut, fãrã excepþie,
ploºniþele sale, în toate zonele
þãrii. Dupã un timp, acestea ºi-
au cumpãrat onorabilitatea,
inclusiv prin fãþuite, dar ridicole
topuri ale bogaþilor, continuând
însã feudalizarea teritoriilor în
care s-au înfipt în anii 90. Din
care nici mãcar Justiþia nu
reuºeºte sã-i clinteascã. Ziarul
de Investigaþii vã relateazã
despre aceºti adevãraþi Naºi
regionali, poate mai puþin
cunoscuþi, dar extrem de
puternici.
Lider, de ani buni, al Uniunii
Sindicatelor Miniere din Oltenia
(USMO) ºi al Federaþiei
Naþionale Mine ºi Energie
(FNME), Marin Condescu este
unul dintre cele mai
controversate personaje din
judeþul Gorj, detronându-l la
scandaluri chiar ºi pe celebrul
baron Mischie. Etern câºtigãtor
al funcþiilor de conducere în
USMO ºi FNME ºi ºef peste
milioanele de euro alocate din
banii minerilor din Oltenia
pentru fotbal, bilete de
tratament ºi alte afaceri
catalogate de inamicii sãi drept
dubioase, Marin Condescu a
avut, totuºi, începuturi modeste.
De la probleme disciplinare
la tunuri cu butelii
Despre istoria lui vorbesc
Constantin Creþan, liderul
Federaþiei Naþionale a Muncii
(FNM), Radu Voina, liderul
Sindicatului Vulturul Negru, ºi
Valter Cojman, preºedintele
executive al FNM.
“Marin Condescu a început
ca ºofer la Întreprinderea
Românã de Transport Auto
(IRTA) Târgu Jiu, cu câþiva ani
înainte de Revoluþie. Dupã doi
ani în care a lucrat ca ºofer, i-a
fost desfãcut contractul de
muncã pe motive disciplinare ºi
bãuturã.
S-a angajat mai apoi tot ca
ºofer, la o altã firmã de trans-
port, unde a mai lucrat câþiva
ani, dupã care i-a fost iar
desfãcut contractul de muncã
din motive disciplinare”, a
declarat Constantin Creþan.
Liderul FNM mai povesteºte
despre Condescu cã ºi-a
început cariera în minerit la
Rovinari, înainte de 1990, de
unde a început propulsarea lui
în funcþii înalte, datoritã
afacerilor dubioase pe care le-
a încheiat de-a lungul anilor, din
care a câºtigat mulþi bani, ºi a
prieteniilor cu oameni aflaþi în
funcþii înalte în stat.
In anul 1989 a
absolvit ºcoala de maiºtri la
aceeaºi unitate minierã, iar în
anul urmãtor, dupã cãderea lui
Ceauºescu, a ajuns lider de
sindicat peste un sector de 200
de oameni, pentru ca, din 1991,
sã ocupe funcþia de preºedinte
de sindicat la EM Rovinari.
Anul 1991 îi aduce ºi prima
afacere din care va câºtiga
mulþi bani, Marin Condescu fiind
primul care s-a ocupat de
afacerea cu butelii.
“Afacerea cu butelii a fost
primul lui mare tun financiar,
având în vedere cã la vremea
aceea se gãseau foarte greu. A
fãcut-o împreunã cu fraþii
Pãunescu ºi cu generalul
Stãnculescu. Prima afacere cu
butelii i-a vizat pe minerii din
Oltenia, cãrora li se vindeau
buteliile la preþuri astronomice”,
mai precizeazã Constantin
Creþan.
• Staþii Motorola,
restaurante si bilete de
tratament
Dupã afacerea cu buteliile,
a urmat o alta, cu
electrocasnice ºi televizoare
pentru mineri, preþurile fiind, ºi
de aceastã datã, mai mari decât
cele de pe piaþã dar le permitea
minerilor sã le ia în rate.
“În perioada 1993-1994, cu
banii administraþiei de la EM
Rovinari, Marin Condescu a
cumpãrat restaurantul de la
mãnãstirea Orºova, plãtind
niºte sume mari din fondul de
salarii Mitropoliei Oltenia. În
anul urmãtor a urmat o altã
afacere bãnoasã, cu staþii de
emisie-recepþie Motorola,
provenite din Statele Unite ale
Americii. Acestea au fost
bãgate în subteranele minelor
din Oltenia ºi din Valea Jiului,
deºi nu sunt dintre cele mai
bune ºi au costat ºi mult. Cert
este cã a reuºit sã le impunã în
minerit, ajutat, din nou, de
generalul Stãnculescu”, a
declarat Radu Voina, liderul
Sindicatului Vulturul Negru.
Radu Voina ºi Constantin
Creþan mai povestesc ºi despre
afacerile cu bilete de tratament
ºi odihnã, afaceri începute
la mijlocul anilor 90.
“Pe atunci, la fel ca ºi în
prezent, administraþia Societãþii
Naþionale a Lignitului Oltenia
(SNLO) plãtea un bilet în
proporþie de 75 la sutã, iar
angajatul numai 25 la sutã.
Dacã în altã parte un bilet de
odihnã sau de tratament pentru
o familie costã 12 milioane de
lei vechi, biletele luate prin
sindicatul lui Condescu ajung ºi
la 47 de milioane de lei vechi
unul. Diferenþa de 75 la sutã
este suportatã de administraþia
SNLO, care este societate cu
capital de stat, iar circuitul
banilor este realizat printr-una
dintre agenþiile de turism, SC
Turism Sind Min, pe care o
deþine, ºi prin alte douã sau trei
firme intermediare de casã”,
precizeazã Radu Voina.
De altfel, ºi ziarele din Gorj
susþin aceste declaraþii ale
liderilor sindicali care nu sunt pe
placul lui Condescu.
“Sunt ani de zile în care
unicul câºtigãtor al licitaþiilor
pentru biletele de tratament ºi
odihnã ale minerilor din
Societatea Naþionalã a Lignitului
Oltenia este liderul de sindicat
Marin Condescu. (...) Ultima
licitaþie câºtigatã de firma
Turism Sind Min la SNLO
pentru biletele de tratament ºi
odihnã acordate minerilor a fost
în 5 aprilie 2010. Pentru
cei 6.737 410 de lei s-au “bãtut”
patru firme de turism. Cum se
ºtia deja, câºtigãtoare a fost
declaratã firma sindicalistului
Condescu. De fapt, în fiecare an
aceste licitaþii sunt atribuite doar
firmei Turism Sind Min. Ceea ce
se schimbã în contractele dintre
SNLO ºi societatea lui
Condescu, de la an la an, este
doar suma. Anul acesta, Turism
Sind Min a reuºit sã
obþinã 120.000 de lei mai mult
decât anul trecut. Anul trecut,
în 5 mai 2009, SNLO a încheiat
cu firma Turism Sind Min un
contract în valoare
de 6.617.390 milioane lei,
pentru achiziþionarea biletelor
de odihnã ºi tratament pentru
salariaþii unitãþii. Deºi la
negociere au participat încã trei
societãþi, contractul a fost
câºtigat tot de Condescu.Ultima
modificare fãcutã la Registrul
Comerþului Bucureºti ºi
publicatã în Monitorul Oficial din
6 aprilie 2009 aratã clar cine
controleazã firma Turism Sind
Min din Bucureºti. Federaþia
Naþionalã Mine ºi Energie este
acþionar unic al societãþii de
turism, iar Marin Condescu este
preºedintele Federaþiei ºi al
Consiliului de Administraþie.De
precizat cã din 2007 ºi pânã în
prezent s-au cheltuit, în fiecare
an, în jur de 6-7 de milioane de
lei pentru aceste bilete, bani
care au intrat în conturile firmei
conduse de Condescu. Doar
aceºti ani au putut fi consultaþi,
pânã atunci se spune cã tot
sindicatele au beneficiat de
aceºti bani prin contracte-cadru
încheiate din patru în patru ani”,
scrie Gabriela Mladin, în
Gorjeanul.
• Afacerea Sãcelu
În anul 1996, Marin
Condescu, împreunã cu
administraþia SNLO, a încheiat
afacerea Sãcelu. În presa
vremii, din luna iunie a anului
1998, e consemnat un raport al
Curþii de Conturi, care aratã
cum fosta Regie Autonomã a
Lignitului Oltenia, împreunã cu
Centrala Naþionalã
Confederativã a Sindicatelor
Miniere din România, condusã
de Marin Condescu, a
cumpãrat patrimoniul staþiunii
Sãcelu, aflatã la 40 km de Tg.
Jiu, având în vedere cã fosta
regie prevãzuse încã din 1990
construirea unui centru de
recuperare a forþei de
muncã.Fosta RALO a solicitat,
în luna februarie a anului 1996,
Ministerului Industriei ºi
Comerþului acordul pentru a
cumpãra unele efective scoase
la vânzare de cãtre Societatea
Comercialã de Turism Gorjul
SA.MIC a rãspuns, în 13
februarie 1996, cererii formulate
de RAL Oltenia, acordul pentru
cumpãrarea activelor venind din
partea Direcþiei Generale de
Strategie a Industriei Miniere ºi
Geologiei, condusã de
Gheorghe Rancea.La licitaþia
organizatã a participat numai
Centrala Naþionalã
Confederativã a Sindicatelor
Miniere din România, condusã
de Marin Condescu, care ºi-a
ºi adjudecat activele scoase la
licitaþie. Actul de vânzare-
cumpãrare a fost perfectat ul-
terior, iar pe lista CNCSMR, în
calitate de cumpãrãtor, apare ºi
fosta regie a lignitului, potrivit
Mediafax.RALO Tg. Jiu a
achiziþionat astfel opt active,
inclusiv terenurile aferente, în
suprafaþã de peste 10.000 de
metri pãtraþi, cu suma de 2,6
miliarde de lei vechi. Centrala
condusã de Condescu a
cumpãrat bazinele ºi terenurile
aferente, în suprafaþã de peste
10.000 de metri pãtraþi, la preþul
de aproape o jumãtate de
miliard de lei.
(urmare în pag. 4)