Cu trecrea anilor ne pierdem

inocenţa, care nu este altceva

decât înţelepciunea pe care
ne-a dat-o în dar Dumnezeu.
Autorului şi oratorului Leo Buscaglia i s-a solicitat o dată să facă parte din juriul unui
concurs.
Scopul concursului era să se găsească copilul cel mai drăgăstos.
Câştigătorul a fost un copil de 4 anişori, vecinul unui bătrân a cărui soţie murise
de curând.
Copilul, văzând bătrânul plângând în curtea casei, s-a apropiat şi s-a aşezat la
pieptul lui.
Când mama lui l-a întrebat ce a făcut la vecin, copilul a răspuns :
“Nimic, l-am ajutat numai să plângă”.
Profesoara Debbie Moon studia cu grupul ei
din clasa întâi un tablou cu o familie.

În tablou era un copil, care avea părul de

altă culoare decât restul membrilor familiei.
Unul din copiii din grup sugeră că acel
copil din tablou era adoptat.
Atunci, o fetiţă din grup spuse :

“Eu ştiu totul despre adopţii pentru că

eu sunt adoptată “.
“Ce înseamnă să fi adoptat ?
întrebă un alt copil
“Înseamnă că tu creşti în inima mamei tale, în loc să creşti în burta ei”
a spus fetiţa.
Jaime încerca să reuşească să obţină un loc in echipa de fotbal a scolii.
Mama lui stia că băiatul pusese suflet în asta şi se temea că nu va fi ales.
În ziua în care locurille au fost repartizate, eu
eram în şcoală.
Jaime ieşi alergând cu ochii sclipind, mândru
şi emoţionat.

“Ghiceşte mamă “ strigă şi apoi

spuse cuvintele care au rămas ca o
lecţie pentru mine.:
“Am fost ales să aplaud şi să
animez”.
Un copil de 10 ani stătea în faţa unei vitrine a unui
magazin de pantofi pe stradă, desculţ, privind prin
fereastră şi tremurând de frig.
O doamnă se apropie de copil şi îi spuse:

“Micuţul meu prieten, la ce te uiţi cu atâta interes

prin fereastra asta ?”
“Îi ceream lui Dumnezeu să-mi dea o pereche de
pantofi” a răspuns copilul.
 Doamna l-a luat de mână şi au intrat în magazin.
Ceru vânzătorului o jumătate de duzină de şosete pentru
copil.
Întrebă dacă i-ar putea da un vas cu apă şi un prosop.
Vânzătorul îi aduse ceea ce i-a cerut.
Ea luă copilul în spatele magazinului, îi spălă picioarele şi i
le-a şters.
 Atunci vânzătorul sosi cu sosetele. Doamna îi puse o pereche
copilului si îi cumpără o pereche de pantofi. Restul de sosete i le
dădu copilului. L-a mângâiat pe cap si i-a zis:
“Nu e nicio îndoială că acum te simţi mai bine micutule !”
Când ea se întoarse ca să plece, copilul o prinse de mână si
privind-o cu lacrimi în ochi, o întrebă :
“Dumneavoastră sunteti sotia lui Dumnezeu ?”
 Nu uita să spui “Multumesc”...Multumesc Doamne pentru persoana care mi-a trimis
acest mesaj, care mă invită la reflectare si pentru sansa de a-l împărti cu alte persoane
si mai ales pentru că mi-ai dat prieteni atât de speciali si minunati cu care îl pot
împărti.
Să ai o zi minunată după ce citeşti ceva care nu
denigrează fiinţa umană !