CUM NE AFECTEAZA STRESUL

In ce fel stresul si sentimentele negative ne influenteaza starea de sanatate?

Cand simtim o emotie negativa sau un sentiment conflictual, activarea emisferei

drepte(cea care administreaza emotiile negative) declanseaza “raspunsul la stres”.
Astfel apar doua reactii: prima este cea nervoasa, a doua cea hormonala.

Reactia nervoasa prin intermediul glandei suprarenale stimuleaza secretia de

adrenalina (ritmul cardiac se accelereaza, respiratia se amplifica, vasele sanguine
periferice se inchid, sangele este redistribuit spre muschi, reactia salivara se reduce,
temperature creste si toata energia se mobilizeaza pentru ca muschii sa poata sa se
contracte in vederea fugii sau a luptei).

Reactia hormonala initiaza o cascada chimica intre hipotalamus, hipofiza si

partea periferica a glandei suprarenale. Astfel se declanseaza secretia de cortizol
(“hormon de stres”) care provoaca o serie de modificari metabolice, destinate sa
furnizeze suficienta energie pentru a face fata elementelor stresante.

Este important de subliniat ca mecanismele “raspunsului la stres” sunt aceleasi,

oricare ar fi natura stresului in cauza. Nelinistea psihologica, agitatia psihica,
agresiunea fizica(la oricare din acestea), corpul reactioneaza de fiecare data printr-o
secretie de adrenalina si de cortizol.
Raspunsul la stres, este din nefericire, calea prin care gandurile si emotiile
noastre negative intervin in geneza a numeroase boli.

Pe de o parte, el permite o adaptare rapida a organismului la amenintarile

mediului inconjurator si aici vorbim despre efectul benefic al “raspunsului la stres”,
iar pe de alta parte punerea si mentinerea in alerta prelungita, inventand adesea
motive ca sa ne stresam fara ca o amenintare reala sa ne puna viata in pericol, este
efectul daunator al “raspunsului la stres”,care mentine organismul sub tensiune
prin cresterea continua a adrenalinei si a cortizolului, ceea ce are efect devastator
asupra sanatatii.

Efectele procentelor ridicate de adrenalina si cortizol in organism :

Adrenalina, la nivel crescut, determina cresterea presiunii arteriale, fluxul

sangvin se intensifica, agitatia afecteaza membranele arterelor,colesterolul sangvin
(ridicat in caz de stres) se infiltreaza in profunzimea peretilor deteriorati, o reactie
inflamatorie provoaca formarea de depuneri de calciu, se formeaza placi de
aterom,arterele isi diminueaza largimea, iar micile vase sangvine se astupa. Cu
timpul ingustarea arteriala perturba irigarea inimii ; un efort fizic sau un stres
mental sunt de ajuns pentru a provaca o lipsa de oxigen, muschiul cardiac sufera si
un infarct risca sa se produca.
 Cortizolul, pe o durata mai mare de timp, actioneaza asupra sistemului
imunitar, dezorganizandu-l, crescand pericolul la infectie. Stresul psihologic apare
atunci ca o cauza sau ca un factor agravant al unui ansamblu de maladii numite
“autoimune”.
Cateodata, perturbatiile sunt asa de mari, incat organe intregi inceteaza sa
functioneze, provocand diabet(insulina este mai putin eficace si creste procentul de
zahar in sange), hipotiroidie. In alte cazuri sunt afectate ficatul, intestinele sau
articulatiile, apare ulcerul stomacal, boli reumatice.
Perturbatiile cauzate de cresterea cortizolului nu se opresc aici :apetitul se
mareste si straturi de grasimi se acumuleaza in regiunea abdominala, masa osoasa
se diminueaza, ranile se cicatrizeaza mai greu, pot aparea tulburari de memorie si o
serie de efecte cerebrale aduc cu ele oboseala, iritabilitatea, starea
depresiva,pierderea libidoului, insomnii, agitatie, anxietate.

Este recomandabila adoptarea unei atitudini pozitive si transmiterea de

informatii pozitive intregului corp pentru a permite un echilibru intre sistemul
nervos si cel imunitar.

Psih. Ioana Mihaela Radu – Cabinet Psihologic Bucuresti