Patologie relativ frecventa (70% din populatie);

Ambele sexe sunt afectate, insa mai cu seama afectata

este sexul feminin;
Una dintre cele mai inestetice boli;

Cel mai adesea se dezvolta la nivelul picioarelor si al

gleznelor;
Singurul mod de tratare eficienta si durabila a bolii este
interventia chirurgicala.

Cu ce ne confruntam?

?
 Se caracterizeaza prin dilatarea, alungirea si crearea
unui desen sinuos neregulat, al venelor;

Apar oriunde exista sistem venos,

dar cel mai des intalnite sunt la nivelul
membrelor inferiore;

Elementul esential etiologic il constituie staza

circolatorie venoasa; ori de cate ori pe traiectul unor
trunchiuri venoase apare o staza sau defectiune, in
circulatia de intoarcere a sangelui, retrograd de aceasta
zona apar varicele.
 Pentru a intelege ce anume si cum ni se intimpla in boala
varicoasa, ar  trebui studiat  sistemul venos si circulatia de
intoarcere  a membrelor pelvine.
Sistemul venos al membrelor pelvine este format din:
 un sistem profund si
 un sistem superficial.

Sistemul superficial,
reprezentat de vena safena
interna sau mare (se varsa
in vena femurala) si vena
safena externa sau mica
safena (se varsa in vena
poplitee), este cel afectat de
boala varicoasa.
 La formarea varicelor participa si valvele venoase. Aceste valve
nefiind dezvoltate suficient nu-si pot indeplinii rolul de a se opune
caderii sangelui in vene. Daca apar tulburari functionale de acesta
natura in venele comunicante (venele care fac legatura intre venele
profunde si cele superficiale), atunci sangele din venele profunde
poate sa se deplaseze retrograd in venele superficiale, determinand
varice.
Valvele venoase impiedica sangele sa curga inapoi
in jos. Ele functioneaza ca niste valve fara cale de
intoarcere si care nu permit intoarcerea sangelui,
ci doar circulatia acestuia intr-o singura directie,
si anume catre inima. Acestea arata ca niste corabii
mici care sunt ancorate în jurul peretelui venei si se
intalnesc la mijlocul venei. Daca sangele circula în
sus datorita presiunii pomparii realizata de muschi,
valvele se deschid. Daca, din cauza gravitatii,
sangele incearca sa curga inapoi, acestea se inchid.
 In afara factorilor proprii de natura hormonala si
consecutiv-ereditara, un rol mare il joaca ortostatismul
prelungit mai ales cel static (cei care stau mult
in picioare), caldura, umiditatea, carenta de
vitamine (A, B, C, PP) cresterea presiunii
abdominale, gravidanta, pozitia picioarelor
(un membru inferior peste celalalt) etc.

Preponderente in teritoriul safenei interne si numai 30% in

teritoriul safenei externe, in circa 20-40% sint prezente
bilateral.
 Boala incepe asimtomatic, se anunta si evolueaza de obicei
foarte incet . Atunci cand varicele apar brusc si evolueaza
rapid, trebuie banuit de un obstacol tumoral care se dezvolta
in pelvis sau tromboflebite pe vasele mari.
La inceput exista simpla dilatare a venei, apoi trunchiul
venos se ingroasa vizibil, devine sinuos.
Dupa oarecare perioada de evolutie, pot sa apara pungi
(lacuri) varicoase, din acest moment varicele evolueaza rapid
apar vene dilatate aproape pe toata circunferinta gambei, cu
deosebire in treimea inferioara si medie (in aceasta perioada
de evolutie se evidentieaza sub piele si pe fata interna a
coapsei vena safena interna).
De cele mai multe ori bolnavii cu varice fac tumefieri ale
gambelor mai ales dupa perioade mai lungi de ortostatism si
simt dureri care se accentueaza pe masura ce boala evolueaza;
au un prurit suparator sau o senzatie de arsura permanenta in
gambe.
 Boala varicoasa este o boala cronica cu evolutie continua
spre insuficienta venoasa. Refluxul sangvin din profunzime
determina o circulatie paradoxala care ca intreg sistemul
superficial sa suporte o cantitate sporita de sange. In timp
aceasta duce la dilatarea si decompensarea lor.

  Clinica bolii varicoase  este strict legata de substratul

lezional al peretelui venos. Se descriu patru faze evolutive:
 Faza 1:
Dilatatie uniforma, peretele ingrosat si rigid,
valvulele relative continente. Clinic senzatie de
picior greu, tensiune neplacuta in gambe, dupa

ortostatismul prelungit,
la efort, frig si umezeala.
Adesea aceste manifestari
sunt puse pe seama altor
afectiuni reumatismale
sau neurologice.
 Faza 2:

Dilatatia venei principale

cuprinde si venele vecine,
luand un aspect serpuitor.

Clinic, apare jena dureroasa,

senzatia de greutate in molet,
prurit inexplicabil al
tegumentelor.
 Faza 3:
Apar semnele de decompensare
hemodinamica. Dilatatiile venoase capata
aspect neregulat, sinuos sacciform pe fondul
atrofiei peretelui venos. Valvulele devin
ineficiente.

Clinic debuteaza semnele

de insuficienta venoasa:
edemul, celulita subcutanata,
dermita.
 Faza 4:
Caracterizata prin aparitia complicatiilor
produse de scleroza periflebitica, miozita,
nevrite, dermatite, ulcere. Clinic insuficienta
venoasa determina pe bolnav sa evite
ortostatismul, semnele sunt dominate de
complicatii, dermita si ulcerul aton la care se
adauga aparitia limfedemului.
 Daca varicele nu sunt tratate la timp si au o evolutie
rapida pot sa apara unele complicatii si anume:

 Tromboza sau tromboflebita superficiala, fenomenele

inflamatorii determinind extinderea procesului in jur,
realizind periflebita.
 Tromboza venelor comunicante, mai grava putand
evolua prin extindere in sistemul profund.
 Traumatismele varicelor se pot solda cu hemoragii
externe venoase ce pot pune in pericol viata. Contuziile
se pot solda cu plagi atone deseori suprainfectate sau
hematoame.
 Insuficienta venoasa cronica este evolutia fireasca a
varicelor. Elementele clinice care anunta insuficienta
venoasa cronica sunt edemul,dermita si ulcerul trofic
varicose.Ulcerele varicoase au o evolutie cronica fiind
rebele la tratament
 Tratamentul profilactic se adreseaza persoanelor cu risc
crescut de boala varicoasa: antecedente familiare, obezitate,
tulburari endocrine, colagenoze, gravide s.a.
Dintre masurile cu caracter preventive:
 evitarea ortostatismului static si prelungit;
 sedinte de repaos cu membrele pelvine ridicate;
 purtarea de ciorapi elastici sau de bandaje
compressive;
 reorientarea profesionala uneori poate fi o solutie;
 combaterea afectiunilor care duc la
cresterea presiunii intraabdominale;
 combaterea obezitatii si sedentarismului.
 Tratamentul curativ este chirurgical.
Metodele clasice care presupun si smulgerea
venelor sau stripingul s-au dovedit a fi suportate
mai greu, efectul cosmetic si recuperarea
postoperatorie avand mult de suferit. In ultimii
ani metodele mai putin invasive, dar care respecta
principiile chirurgicale de baza, reusesc tot mai
mult sa se impuna gratie posibilitatii de a fi
realizate sub anestezie locala, recuperare rapida,
absenta durerilor postoperatorii, dar si datorita
efectelor cosmetice deosebite.
 Tratamentul endovenos
Dintre metodele de tratament endovenos s-au impus
LASERUL si RADIOFRECVENTA. Ambele urmaresc
distrugerea venei in situ inlocuind astfel stripingul classic.
Astfel sunt evitate un sir de complicatii si stari
neplacute:
 traumatismele filetelor nervoase si a limfaticelor ce
insotesc venele afectate;
 traumatizarea tesuturilor adiacente venei;
 sindromul algic;
 pierderea partiala a sensibilitatii in zona venelor inlaturate;
 edemul postoperator;
 hematoamele postoperatorii.
 AVANTAJELE TRATAMENTULUI ENDOVENOS  cu
LASER sau RADIOFRECVENTA:
 Dupa operatie ramin citeva mici incizii milimetrice,
uneori ele practic se confunda cu o injectie cutanata,
atunci cand vena e accesibila punctionarii ;
 Absenta cicatricelor postoperatorii;

 Recuperare rapida, din ziua urmatoare pacientul isi

reia activitatea;
 Operatia se poate realize sub anestezie locala;

 Absenta durerilor postoperatorii;

 Efect curativ inalt.

   Alte metode care pot fi folosite in completarea

primelor sau de sinestatator sunt: miniflebectomia,
atunci cand folosind un instrumentar specific prin
incizii de 1-2 mm se extrag venele afectate , si
scleroterapia, ghidata ecografic dupa metoda clasica
sau Foam-Form .
 Un picior frumos
cu un stil de viata sanatos!