Sunteți pe pagina 1din 8

Instala ii Electrice

Dr. Florin POP, profesor

Cursul 7-8

Cap. 4 Instala ii de iluminat i for

4.1 Grade de protec ie a echipamentelor electrice

• Protec ia normal asigurat prin carcase


- contra atingerii pieselor interioare i protec ia împotriva p trunderii corpurilor solide
- contra p trunderii apei
- contra deterior rii mecanice
• Protec ia climatic
• Protec ia pentru echipamente destinate s func ioneze în medii explozive
• Gradul de protec ie minim admis

Model de prezentare din cadrul unui proiect ITALSOFA Baia Mare, proiectant ing.
KOCSIS tefan
1. Încadrarea principalelor înc peri în categorii i clase dup influen ele externe i gradele minime de
protec ie impuse echipamentelor electrice (SR EN 60529)
Hala de produc ie (extindere corp B)
- temperatura mediului ambiant: AA4 (-5ºC … +40ºC - temperat)
- prezenta apei: AD2 (c deri de pic turi de ap vertical cu intermiten )
- prezenta corpurilor str ine solide: AE2 (corpuri str ine mici incombustibile cu dimensiuni sub 2,5 mm)
- prezenta substan elor corozive sau poluante: AF1 (neglijabil )
- solicit ri mecanice: AG2 (medii)
- vibra ii: AH2 (medii)
- competenta persoanelor: BA5 (calificate – ingineri i tehnicieni)
- contactul persoanelor cu poten ialul p mântului: BC3 (frecvent – contact frecvent cu elementele conductoare)
- condi ii de evacuare in caz de urgenta: BD1 (normale)
- natura materialelor prelucrate sau depozitate: BE2 (riscuri de incendiu)
- grad de protec ie minim: IP215
Magazie produse finite
- temperatura mediului ambiant: AA4 (-5ºC … +40ºC - temperat)
- prezenta apei: AD2 (c deri de pic turi de apa vertical cu intermiten )
- prezenta corpurilor str ine solide: AE2 (corpuri str ine mici incombustibile cu dimensiuni sub 2,5 mm)
- prezenta substan elor corozive sau poluante: AF1 (neglijabil )
- solicit ri mecanice: AG2 (medii)
- vibra ii: AH1 (sc zute)
- competenta persoanelor: BA5 (calificate – ingineri i tehnicieni)
- contactul persoanelor cu poten ialul p mântului: BC3 (frecvent – contact frecvent cu elementele conductoare)
- condi ii de evacuare in caz de urgent : BD1 (normale)
- natura materialelor prelucrate sau depozitate: BE2 (riscuri de incendiu)
- grad de protec ie minim: IP215

2. Încadrarea înc perilor i spa iilor în categoriile corespunz toare de pericol de incendiu sau de explozie
Hala de productie (extindere corp B)
categoria de pericol de incendiu: C (BE2), grad de rezisten la foc: V
Magazie produse finite
- categoria de pericol de incendiu: C (BE2), grad de rezisten la foc: II
4.2 Structura instala iilor de iluminat i for

- întocmirea schemei electrice de alimentare pentru instala iile de iluminat normal i de prize
= scheme de conexiuni pentru l mpi cu desc rc ri
= tensiuni de alimentare
= înc rcarea circuitelor de lumin
- sectorizare/zonare, sisteme integrate iluminat natural/electric, iluminat/climatizare/înc lzire
- comanda instala iilor de iluminat
- scheme de alimentare a iluminatului de siguran
- alimentarea receptoarelor de for - motoare electrice, echipamente de sudare electric , cuptoare
electrice, receptoare electrochimice
- modalit i de pornire a motoarelor electrice i de reglare a tura iei
4.3 Comanda instala iilor de for

- scheme de comand
- pornirea direct , pornirea stea-triunghi, inversarea sensului de rota ie,
- pornirea automat a rezervei, pornirea intr-o anumit succesiune
- contacte de automen inere, de interblocare, de temporizare
- scheme de automatizare - simbolizare, structur

Varia ia curentului de pornire direct a unui moor asincron

Corelarea potec iei magneto-termice cu curentul de pornire al motorului i limita termic a cablului de
alimentare
Func iile de protec ie i control care trebuie asigurate, în general, sunt:
- protec ia de baz , care include:
- facilit i de izolare;
- comanda local , manual i/sau la distan ;
- protec ie la scurtcircuit – protec ia magnetic ;
- protec ie la suprasarcin – protec ia termic ;
- comanda electronic automat , care const în:
- pornirea progresiv a motorului;
- reglajul automat al frecven ei;
- protec ia preventiv sau limitativ , prin intermediul:
- traductoarelor de temperatur ;
- releelor multifunc ionale;
- supraveghere permanent a izola iei, sau a RCD (declan ator diferen ial, sensibil
la curen i reziduali).

Tipuri uzuale pentru scheme electrice de alimentare a motoarelor de JT - dup Schneider [3], fig. J5-2
Aparate de control programabile (Allen Bradley, Siemens, ABB)
Dispozitiv complex care combin multiplele func ii de comand , protec ie, monitorizare,
coordonare într-un sistem modular. Se recomand pentru protec ia motoarelor mari, scumpe care
sunt esen iale pentru un sistem sau proces. Aceste motoare sunt de medie tensiune sau de joas
tensiune dar de putere mare.

Dispozitive pentru pornirea motoarelor


Pornirea direct a motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit (în colivie) are dezavantaje
majore prin solicitarea re elei de alimentare (determinat de vârful de curent de circa 6 In) i
apari ia unui cuplu de pornire excesiv (direct propor ional cu p tratul curentului) aplicat
echipamentului ac ionat. Valoarea curentului prin fazele statorului motorului este direct
propor ional cu tensiunea de alimentare. Reducerea tensiunii la pornire determin o reducere
atât a curentului cât i a cuplului de pornire.
Solu iile clasice sunt: pornirea cu autotransformator, pornirea stea-triunghi, p pornirea cu
rezisten e statorice, utilizarea unui stator cu înf ur ri par iale. Ele au fost utilizate cu succes o
perioad lung de timp, fiecare cu avantajele i dezavantajele sale. Oricare ar fi metoda de
pornire, exist câteva dezavantaje comune: - toate au contacte, arm turi, care constituie puncte
slabe de fiabilitate; - apare un vârf de curent la trecerea de la tensiunea redus la cea nominal ; -
nu permit o ajustare fin a trecerilor pentru ob inerea unei corela ii optime între curent,
accelera ie i cuplu.
Un aspect interesant îl reprezint costul unei instala ii de pornire; acesta cuprinde costul
motorului, costul demarorului i costul manoperei de montaj. În tabelul al turat sunt prezentate
informativ costurile totale, în valori relative [costul motorului cu rotorul în colivie (în
scurtcircuit) este considerat 100%], ale diferitelor sisteme de pornire: motor cu rotor în
scurcircuit (în colivie) - direct , cu comutator stea-triunghi, cu comutator stea-triunghi cu
rezisten e suplimentare-triunghi, cu autotransformator, cu reostat de pornire conectat la stator;
motor cu rotor bobinat (cu inele) – cu reostat de pornire conectat la rotor.

Tipul motorului Costul Aparataj Costul total


P 5,5 kW 7,5-75 kW P>75 kW Tipul de pornire P 5,5 kW 7,5-75 kW P>75 kW
Motor în colivie 100 100 100 Contactor tripolar
Pornire direct 122 120 115
Contactor tripolar
Pornire S- 144 140 130
Contactor tripolar
Pornire S- Rez- 168 163 -
Contactor tripolar
Pornire cu AT - - 190
Contactor tripolar
Pornire RS (3 pa i) 170 166 150
Motor cu rotor bobinat 150 150 150 Contactor tripolar 172 170 165
cu cuplaj centrifugal
Motor cu rotor bobinat 200 170 130 Contactor tripolar
Pornire RR (3 pa i) 270 236 185

Un criteriu de baz în alegerea sistemului de pornire const în stabilirea scopului


principal: control al cuplului sau control al curentului de pornire. Aceste dou cerin e nu sunt
reciproc compatibile, astfel c solu ia de pornire trebuie s fie stabilit ca o solu ie de
compromis.
Starterele electronice nu au restric ii de func ionare “discret ”. Curba de varia ie a
tensiunii aplicate bornelor motorului poate fi stabilit pentru ob inerea celei mai bune rela ii între
curent/cuplu de pornire pentru un anumit motor i o sarcin specific . Starterele electronice ofer
patru variante de baz :
a) Accelerare cu limitare de curent. Curentul este reglat la o valoare prestabilit , care
controleaz cuplul i asigur o accelerare lin pân la tura ia de regim. În momentul pornirii - t0,
tensiunea este fixat la valoare prestabilit i curentul începe s cresc (cre terea este reglat ).
Când motorul începe s se roteasc - t1, curentul continu s creasc cu aceea i pant pân la
momentul t2. Curentul este limitat i r mâne constant pân la momentul t3, accelerând motorul
constant, cu o rat dictat de caracteristica mecanic a sistemului de ac ionare. La sc derea
curentului în intervalul t3 - t4, viteza motorului continu s cresc pân la atingerea tura iei de
regim. În acest moment poate fi aplicat o descre tere a pantei de accelerare, pentru a trecere cât
mai lin la tura ia de regim. La intrarea în regimul de func ionare, dispozitivul electronic este
scos din circuit. Metoda este recomandat pentru sarcini cu iner ie redus , la care considera ia
primar este de a reduce curentul de pornire la valori impuse de sistemul de putere
b) Accelerare liniar în timp. Este necesar un feedback realizat cu un tahometru. La
ini ierea pornirii, curentul motorului cre te de la t0 la t1, dep ind valoarea necesar pentru a
demara sarcina. Tahometrul preia semnalul de rotire (de ac ionare) a sarcinii i curentul absorbit
de motor este redus imediat. Bucla de reglaj ce include tahometrul regleaz curentul pentru a
men ine constant accelera ia, pân la momentul t2. valoarea reglat este timpul de accelerare.
Cuplul i curentul sunt ajustate automat la condi iile sarcinii. Metoda este recomandat pentru
sarcini variate, ca echipamente portabile, la care este important cerin a de avea o accelerare lin ,
f r ocuri.
c) Accelerare cu ramp de tensiune ajustabil . Tensiunea de alimentare se regleaz în
doi pa i în func ie de caracterul sarcinii (sarcin grea sau sarcin u oar ). Accelera ia este liniar ,
cu o ramp func ie de caracterul sarcinii. Primul pas de ajustare a tensiunii (numit i “valoare de
piedestal”) permite reglarea tensiunii între 30% ... 95% din tensiunea nominal . În acest moment
se poate da i un impuls de tensiune (“quick start”) pentru motoarele ce antreneaz sarcini cu
iner ie mare, ce necesit un impuls de cuplu ridicat pentru pornire. Starterul asigur i o oprire
lin , cu o pant de decelerare de 1/4 s. Metoda este utilizat acolo unde cerin a primar este de a
preveni ocurile de cuplu în sistemul de ac ionare i sarcin .
d) Accelerare cu ramp de curent. Starterul limiteaz curentul de pronire la o valoare
prestabilit , uzual de (1,5 ... 4,25) In. Acest curent permite ob inerea unui cuplu de 6% ... 50%
din cuplul corespunz tor tensiunii nominale. Metoda se aplic la ac ionarea pompelor
centrifugale, compresoarelor, ventilatoarelor, benzilor transportoare.
4.4 Tablouri de distribu ie

- compunerea general i clasificare


- tipuri uzuale constructive
- scheme de alimentare
- prevederi generale de alegere, proiectare, execu ie i exploatare
Bibliografie

1. Bourgeois, R. .a. Memotech electrotechnique, Ed. Casteilla, Paris, 1991


2. Seip Gunter SIEMENS Electrical Installations Handbook, vol. 1,1987
3. Groupe Schneider – Manualul inginerului electrician, 1998
4. Motor Control - Solid State, Plant Engineering, USA, July 18, 1991, p. 36-37
5. *** Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V
c.a. i 1500 V c.c. – I.7-02
6. Cataloage ABB, Gewiss, Moeller, Legrand, Schneider Electric