UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
Master – Paradigme ale comunicării organizaţionale
Anul al II-lea, sem. I

Disciplina: Marketing şi publicitate organizaţională

Dansuri populare româneşti – Oltenia. Analiză SWOT

Profesor Coordonator:
Valentina Rădulescu

Masterand:
Paloş Andra-Mihaela

CRAIOVA
2010
1
 Dansuri populare româneşti - Oltenia
Folclorul muzical românesc cuprinde toate creaţiile culturii spirituale populare româneşti
din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moştenirea muzicală a românilor de la sat
dintotdeauna şi a popoarelor din care ei au luat naştere. Prin folclorul muzical poporul român şi-a
cântat dragostea, dorul, jocul, durerea, deznădejdea, eroii, însoţindu-şi fiecare moment al vieţii
de cântec.
România posedă unul dintre cele mai bogate şi complexe tezaure de dansuri populare din
întreaga lume prin varietatea, frumuseţea dansurilor, a costumelor şi muzicii populare. Dansurile
noastre fac parte din marea familie a dansurilor balcano-carpatice, caracterizare în primul rând
prin jocuri de grup, de colecţie, cu execuţie unitară a mişcărilor.
În construcţia dansurilor se întâlneşte o mare bogăţie ritmică, tempouri, ţinută şi expresie
împlinite cu eleganţa şi voiciunea mişcărilor, gingăşia jocului femeiesc cu vitalitatea dansurilor
bărbăteşti, nelipsind aproape în permanenţă strigăturile şi chiuiturile.
Pentru poporul român “hora” este jocul popular cel mai răspândit. În unele părţi se mai
cheamă şi “gioc”(joc). În totalitatea lui, dansul popular românesc este foarte variat; el diferă de
la o regiune la alta, de la un sat la altul, la fel ca şi costumele şi melodiile, totdeauna existând
diferenţe de stil şi de construcţie a dansurilor.
Astăzi, există festivaluri care promovează periodic atât formele de dans tradiţionale
româneşti, cât şi interpreţii de cântece populare româneşti. Ambele forme folclorice însoţesc
nunta şi petrecerile din viaţa tinerilor, dar şi a celor în vârstă. Deşi practicate în zone cu mult
restrânse şi caracterizate prin trăsături care le diferenţiază de alte dansuri asemănătoare, dintre
cele mai cunoscute dansuri populare româneşti sunt: Căluşarii, Ciuleandra, Drăgaica, Arcanul,
Alunelul, Brâul şi Brâuleţul, Hora, Sârba, Haţegana, Geamparale, Periniţa etc.
Zonele folclorice principale sunt în număr de 35 şi pot fi grupate în arii geografice mai
întinse. Putem vorbi despre zonele situate în Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat Crişana,
Ardealul de centru, Ardealul de Sud şi Dobrogea . Fiecare dintre aceste mari arii geografice
cuprinde mai multe zone coregrafice principale, şi anume :
Moldova : cu zonele folclorice : Nordul Moldovei, Iaşi, Bacău, Sudul Moldovei
Muntenia : cu zonele folclorice: Ramnicul Sărat, Valea Prahovei, Dâmboviţa, Mucel.
Teleormani, Vlasca, Ilfov, Ialomiţa

2
 Banat : cu zonele folclorice: Caraş, Caransebeş, Timişoara
Crişana : cu zonele folclorice : Arada, Bihor
Oltenia : cu zonele folclorice :Câmpia Olteniei (sudul Olteniei), centrul Olteniei şi
Nordul Olteniei
Ardealul de Nord: cu zonele folclorice : Zona Codrenească, Maramureş, Oaş
Ardealul de Centru: cu zonele folclorice: Dej-Cluj, Bistriţa-Năsăud, Reghin, Aiud, Ţara
Moţilor
Ardealul de Sud : cu zonele folclorice : Târnave, Braşov, Făgăraş, Sibiu, Hunedoara
Dobrogea : - în totalitatea ei .
Aşa cum am amintit, fiecărei zone îi corespunde un specific în termeni de costumaţie,
linie melodică şi paşi de dans. În Oltenia întâlnim jocuri specifice precum horele olteneşti,
Floricica Oltenească sau Trei Păzeşte. Există numeroase ansambluri folclorice autohtone, dar şi
străine care dedică timp, efort şi pasiune învăţării dansurilor tradiţionale balcanice, în general,
româneşti, în special.
Festivalurile sau spectacolele de muzică şi dansuri populare sunt organizate adesea - în
Oltenia - în zona Gorjului şi în Vâlcea. Dintre acestea amintim: „Festivalul concurs al portului si
dansului popular pentru copii si tineret - Memorial Liviu Dafinescu" (va avea loc în aprilie
2010); „Sărbătoarea Colinelor” (comuna Runcu); „Pridvorul Tinereţii” (judeţul Vâlcea);
„Festivalul naţional ‘Căluşul Românesc’”; „Festivalul ‘Maria Lataretu’” (judeţul Gorj) etc.
Un nume rezonant în tradiţia folclorului românesc este Ansamblul Folcloric Maria
Tănase:
„Constituit în 1992 ca un continuator al marelui ansamblu Nicolae Bălcescu din Craiova ‚ în
intenţia de a da o expresie scenică diversităţii folclorului oltenesc şi în acelaşi timp folclorului
din toate zonele folclorice ale României, Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" a obţinut de-a
lungul anilor, un binemeritat succes şi renume atât în ţară cât şi în străinătate.
Transpunerea în scenă cu cea mai mare grijă a jocurilor tradiţionale şi promovarea cu
consecvenţă a cântecului popular autentic, au făcut din Ansamblul Folcloric "Maria Tănase"
unul dintre cele mai reprezentative şi valoroase ansambluri din România.
Valoarea Ansamblului Folcloric "Maria Tănase" a fost recompensată la festivalurile naţionale
şi internaţionale din Grecia, Egipt, Franţa, Italia, Germania, Spania, Bulgaria, Iugoslavia,
Turcia şi Iran. Ne bucurăm şi suntem mândri că prin tot ceea ce facem în planul valorificării

3
tradiţiilor noastre populare suntem reprezentanţii fideli ai spiritului românesc pe care-l ţinem cu
drag sub patronajul luminos al Doamnei cântecului nostru popular, Maria Tănase”

Analiza SWOT

Este un element unic al culturii româneşti – Această caracteristică a dansurilor tradiţionale

ritmul, paşii, diversitatea de la o zonă la alta, şi a cutumelor care le învăluie, nu este suficient
costumele, strigătele exploatată în campaniile de atragere a turiştilor
Sunt zone în care tradiţia este încă vie şi Festivalurile sunt dispersate, locale sau
obiceiurile pentru care dansurile au fost regionale
„create” încă se mai ţin Trupele de dans supravieţuiesc din
Există manifestări locale ce le menţin vii în reprezentaţii puţine
mintea şi sufletul celor ce locuiesc acolo Nu sunt suficient susţinute financiar şi mediatic

Un festival naţional care să înglobeze cele mai Lipsa unui sprijin financiar poate duce la
vestite trupe de dans regionale ar spori diminuarea numărului de trupe de dans
vizibilitatea tradiţional
Susţinerea financiară a trupelor pentru a Vizibilitatea redusă poate conduce la o
promova România în exterior reducere a gradului de interea al tinerilor de a
Încurajarea tinerilor să se înscrie în trupe de se înscrie la astfel de cursuri
dans locale Anumite dansuri sunt atât de strâns legate de
obiceiuri care azi nu se mai practică, încât vor
deveni legendă

Diagnosticul analizei

Deşi o trăsătură esenţială a culturii române şi un element de o autenticitate recunoscută la

nivel european, dansurile tradiţionale româneşti sunt rar menţionate şi utilizate ca modalitate de
promovare - de către autorităţi - a ţării noastre.