Stam sara la fereastă, Jos lacul se-ncreţise Şi cred pe înţeleptul

Iar stelele prin ceaţă
Cu tainică dulceaţă
Pe ceruri izvorea.
Citeam pe-o carte veche,
Cu mii de negre gânduri
Şi literile-n rânduri
Prinsese a juca.
Sub purpură târzie Ce-l văd că-n carte zice
Şi valuri verzi de Că-n lume nu-i ferice,
grâie Că toate-s năluciri...
Se legăna pe lan.
Deodată la ureche-mi
O stea din cer Aud şoptind copila...
albastru Iar vântu-ntoarce fila
Trecu a ei icoană Cu negrele gândiri.
Din faţa apei plană
În fundul diafan...

Lectură, M. Eminescu
1. Motivează folosirea unui registru stilistic;
2. Comentează strofele in care apare descrierea de peisaj, relevând rolul acestul
mod de expunere;
3. Pornind de la titlul poeziei, formulează un punct de vedere personal privind funcţia de
cunoaştere a lecturii şi rolul ei modelator. Poţi valorifica şi afirmaţia lui M. Eliade:
«Lectura provoacă o rupere a duratei şi o ieşire din timp»

Stam sara la fereastă, Jos lacul se-ncreţise Şi cred pe înţeleptul

Iar stelele prin ceaţă
Cu tainică dulceaţă
Pe ceruri izvorea.
Citeam pe-o carte veche,
Cu mii de negre gânduri
Şi literile-n rânduri
Prinsese a juca.
Sub purpură târzie Ce-l văd că-n carte zice
Şi valuri verzi de Că-n lume nu-i ferice,
grâie Că toate-s năluciri...
Se legăna pe lan.
Deodată la ureche-mi
O stea din cer Aud şoptind copila...
albastru Iar vântu-ntoarce fila
Trecu a ei icoană Cu negrele gândiri.
Din faţa apei plană
În fundul diafan...

Lectură, M. Eminescu
1. Motivează folosirea unui registru stilistic;
2. Comentează strofele in care apare descrierea de peisaj, relevând rolul acestul mod de
expunere;
3. Pornind de la titlul poeziei, formulează un punct de vedere personal privind funcţia de
cunoaştere a lecturii şi rolul ei modelator. Poţi valorifica şi afirmaţia lui M. Eliade:
«Lectura provoacă o rupere a duratei şi o ieşire din timp»

Stam sara la fereastă, Sub purpură târzie

Iar stelele prin ceaţă
Cu tainică dulceaţă
Pe ceruri izvorea.
Citeam pe-o carte veche,
Cu mii de negre gânduri
Şi literile-n rânduri
Prinsese a juca.
Jos lacul se-ncreţise
Şi valuri verzi de Şi cred pe înţeleptul
grâie Ce-l văd că-n carte zice
Se legăna pe lan. Că-n lume nu-i ferice,
Că toate-s năluciri...
O stea din cer
albastru Deodată la ureche-mi
Trecu a ei icoană Aud şoptind copila...
Din faţa apei plană Iar vântu-ntoarce fila
În fundul diafan... Cu negrele gândiri.
 Lectură, M. Eminescu
1. Motivează folosirea unui registru stilistic;
2. Comentează strofele in care apare descrierea de peisaj, relevând rolul acestul
mod de expunere;
3. Pornind de la titlul poeziei, formulează un punct de vedere personal privind funcţia de
cunoaştere a lecturii şi rolul ei modelator. Poţi valorifica şi afirmaţia lui M. Eliade:
«Lectura provoacă o rupere a duratei şi o ieşire din timp»