CÃLÃRAªI- Sediul Direcþiei pentru Culturã

PATRIMONIUL
CULTURAL
Ministerul Culturii
ºi Cultelor
Direcþia pentru Culturã,
Culte ºi Patrimoniul Cultural
Naþional a judeþului Cãlãraºi Casa Ana ºi Marinache Popescu

NESTEMATELE CÂMPIEI
Pentru mulþi dintre cei care
parcurg meleagurile
Bãrãganului, compararea
acestei zone cu Bucovina sau
Maramureºul din punct de
v e d e r e a l Pa t r i m o n i u l u i
Cultural ar putea pãrea forþatã.
Cu toate acestea în zona
câmpiei Bãrãganului existã
adevãrate nestemate de istorie
ºi spiritualitate: vatra unor
strãvechi civilizaþii antice,
cetãþi istorice unice în lume,
vestigii ale unor aºezãri vechi
de peste 7000 de ani, mãnãstiri
de o nepreþuitã valoare. Toate
existã în nemãrginirea
Bãrãganului ºi prezenþa lor
emblematicã trebuie reflectatã
ºi preþuitã la adevãrata valoare.
Rolul Ministerului Culturii ºi
Cultelor prin instituþiile sale
preocupate de preluarea,
pãstrarea ºi promovarea
valorilor spirituale este unul
fundamental. Însã el nu poate fi
materializat decât prin
implicarea efectivã a tuturor
celor ce locuiesc pe aceste
meleaguri. Începând cu þãranul
care îºi poate înfige fierul
plugului într-o nestematã
arheologicã de acum câteva
mii de ani.
Prof. SORIN DANCIU
Dir. DJCCPCN Cãlãraºi

Palatul Prefecturii Cãlãraºi

SÃ CUNOAªTEM ªI SÃ PROTEJÃM

Primãria Cãlãraºi
parte integrantã din aceste realizãri;
2.ansamblurile arhitecturale: grupuri omogene de construcþii
urbane sau rurale remarcabile prin interesul lor istoric,
arheologic, artistic, ºtiinþific, social sau tehnic ºi îndeajuns de
coerente pentru a face obiectul unei delimitãri topografice;
3.siturile: opere combinate ale omului ºi ale naturii, parþial
construite ºi care constituie spaþii îndeajuns de caracteristice
ºi omogene pentru a face obiectul unei delimitãri topografice,
remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic,
ºtiinþific, social sau tehnic.
În textul Convenþiei europene pentru protecþia patrimoniului
arheologic, adoptatã la La Valetta la 16 ianuarie 1992, se
menþioneazã cã în patrimoniul arheologic sunt incluse

Arhivele Statului structurile, construcþiile, ansamblurile arhitecturale, siturile

amenajate, mãrturiile mobile, monumente de altã naturã,
precum ºi contextul lor, fie cã se situeazã în sol sau sub apã.
În anul 1997 prin Legea nr. 157 din 7 octombrie privind
ratificarea Convenþiei pentru protecþia patrimoniului
arhitectural al Europei, adoptatã la Granada la 3 octombrie
1985 ºi prin Legea nr. 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea
Convenþiei europene pentru protecþia patrimoniului
arheologic (revizuitã), adoptatã la La Valetta la 16 ianuarie
1992 s-au definit pârghiile necesare apariþiei legilor
referitoare la protejarea patrimoniului cultural naþional.
Unde a fost adoptatã în termenii Convenþiei din 3 octombrie
1985 pentru protecþia patrimoniului arhitectural al Europei
semnatã la Granada expresia patrimoniu arhitectural este
consideratã a cuprinde urmãtoarele bunuri imobile:

Fosta ªcoalã primarã de fete

1.monumentele: orice realizãri deosebit de remarcabile prin
interesul lor istoric, arheologic, artistic, ºtiinþific, social sau
tehnic, inclusiv instalaþiile sau elementele decorative care fac
MONUMENTELE ISTORICE
Moara Vineºiu
În Legea 422/2001 - monumentele istorice sunt definite ca
bunuri imobile, construcþii ºi terenuri situate pe teritoriul
României, semnificative pentru istoria, cultura ºi civilizaþia
naþionalã ºi universalã.
În textul Ordonanþei 43/2000 - prin sit arheologic declarat zonã
de interes naþional se înþelege zona de interes arheologic
prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile
arheologice a cãror cercetare ºtiinþificã, protejare ºi punere în
valoare este de importanþã excepþionalã pentru istoria ºi cultura
naþionalã, prin mãrturiile materiale, bunurile mobile sau imobile
care fac parte sau sunt propuse sã facã parte din categoria
Liceul „ªtirbei Vodã“
Casa Eliza Palade
Tezaur al patrimoniului cultural naþional mobil sau, dupã caz,
din categoria monumentelor istorice aflate în Lista
patrimoniului mondial.
Lista Monumentelor Istorice a judeþului Cãlãraºi aprobatã prin
Ordinul Ministrului Culturii ºi Cultelor nr. 2314/2004 cuprinde un
numãr de 289 de poziþii din care 111 poziþii reprezintã
monumente din categoria Arheologie, 148 de poziþii reprezintã
monumente din categoria Arhitecturã ºi 30 de poziþii categoria
monumente de For Public ºi Monumente Funerare.
În continuare am selectat câteva monumente pentru
dumneavoastrã.
Fosta mãnãstire Catãlui
(ruine) comuna CÃSCIOARELE,
sec. XVI, ref. XVII-
Are o poveste frumoasã relatatã de Done ªerbanescu, directorul Muzeului Civilizaþiei
Gumelniþa din Olteniþa, din care reproducem un fragment în continuare:,,Cãtãluiul ascunde
multe mistere, noi putem numai sã bãnuim ceea ce s-a petrecut acolo, pentru cã povestea
locului se pierde în negurile istoriei. Moºia Cãtãluiului aparþinea în 1392 Mânãstirii Cozia, în
timpul lui Mircea cel Bãtrân, iar în 1577 mânãstirea era menþionatã cu hramul Sfântului
Nicolae, construitã de marele spãtar Stan din Corbii de Argeº ºi de soþia lui Caplea. Boierii
Corbeni aveau moºii ºi puteri uriaºe, ei puteau uneori schimba domnii ºãrii, erau înrudiþi cu
neamul Corvineºtilor. Stan Corbeanul ºi Caplea au fost înmormântaþi în biserica mânãstirii
de la Cãtãlui, unde ei aveau ºi o curte, o reºedinºã pe care au moºtenit-o urmaºii lor. Dar
curând dupã moartea Domniþei Maria Corbeanu, mânãstirea ºi reºedinþa Corbenilor au
intrat în declin, jafurile turcilor ºi tãtarilor n-au contenit pânã în anul 1760, când ea era deja
distrusã, caºi cum ar fi fost urmãritã de un blestem. În 1742, era o ruinã, atunci când boierul
Constantin Corbeanul, ultimul din neam, o închinã mânãstirii Cotrocenilor. Mai era doar un
schit. Expediþiile de jaf venite din sudul Dunãrii sunt din ce în ce mai dese, schitul ºi satul
sunt pãrãsite de locuitori, iar dupã cutremurele catastrofale din 1808 ºi 1938, mânîstirea pur
ºi simplu a dispãrut, rasã de pe faþa pãmântului. Locuitorii au plecat pe partea cealaltã a
lacului Cãtãlui ºi a mai rãmas doar ruina, piciorul turnului clopotniþã, între pãdurea Tufele
Grecului ºi Ostrovel. Din marea curte boiereascã nu mai rãmãsese nimic. Doar povestirile.”

A fost construitã între anii 1648-1649

datoritã iniþiativei ctitoriceºti a Doamnei
Elina soþia Domnului Matei Basarab. Pe
timpul verii Matei Basarab obiºnuia sã
locuiascã la Negoieºti desfãºurându-ºi
activitatea de domn al Tãrii Româneºti,
astfel putem spune cã Negoieºtii au fost o
capitalã de varã a þãrii. Din ansamblul
arhitectural mai fac parte alãturi de
bisericã zidul de incintã , casa
domneascã, chiliile ºi anexele necesare
unei mãnãstiri.
Cod în Lista Monumentelor Istorice din
Mãnãstirea Negoieºti,
România - CL-II-a-A-14694. sat Negoieºti, Comuna ªoldanu
Biserica "Sf. Dumitru ºi Sf. Nestor”, Mânãstirea Plãtãreºti
sat MÃNÃSTIREA
comuna MÃNÃSTIREA

A fost
ctitoritã de domnitorul Matei
Basarab ºi doamna sa Elina în anul 1648. A
fost refãcutã de Regele Carol I în anul 1900 ºi de
Regele Carol al II-lea în anul 1937. Cod în Lista
Monumentelor Istorice din România
- CL-II-m-A-14691
sat PLÃTÃREªTI,
comuna PLÃTÃREªTI
A fost ridicatã între anii 1639-1646 în timpul domniei lui
Matei Basarab. Construcþia aceste mãnãstiri a fost pusã în
legãturã cu doua evenimente: pe de o parte s-a considerat
cã Matei Basarab a hotãrât ridicarea mãnãstirii în semn de
recunoºtinþã pentru învingerea în aceste locuri a oºtilor
tãtãreºti, venite în anul 1632 sã ajute pe rivalul sãu Radu
Iliaº, iar pe de altã parte s-a presupus cã aceastã ctitorie ar
fi fost determinatã de preyenþa acolo a domnului cu prilejul
luptei de la Neniºori, lângã Armãºeºti, în anul 1939. Întrucât
mãnãstirea a fost dedicatã unui mucenic militar, Mercurie
se poate aprecia cã ambele versiuni pot fi luate în
consideraþie. A fost reparatã în anii 1777 ºi 1850. Din
ansamblul arhitectural mai fac parte alãturi de bisericã
zidul de incintã , casa domneascã, chiliile ºi anexele
necesare unei mãnãstiri. Dupã secularizarea averilor
mãnãstireºti biserica a fost atribuitã locuitorilor satului, iar
în clãdirile din jur s-a amenajat mai întâi un penitenciar
pentru femei apoi un spital. Cod în Lista Monumentelor
Istorice din România - CL-II-a-A-14710
Biserica "Sf. Nicolae” Biserica "Sf. Nicolae”
Sat POPEªTI, comuna VASILAÞI Sat PIÞIGAIA, comuna Frumuºani

A fost ctitoritã de Radu Caramanlãu în anul 1796 ºi a fost

reparatã in anul 1900. La ora actualã este în stare de
ruinã. Cod în Lista Monumentelor Istorice din România -
CL-II- m-B-14708

Biserica iniþialã a fost construitã din

Schitul Codreni lemn în anul 1661 de pan Dona Pepano,
boier de rangul al doilea, apropiat de
Sat Codreni, stolnicul Constantin Cantacuzino. În
comuna Gurbaneºti 1677 dupã cum menþiona pisania era
deja construitã mãnãstire de zid cu
funcþie de aºezãmânt religios dar ºi loc
de popas pentru cãlãtori. Incinta
mãnãstirii cuprindea în afarã de
bisericã o casã egumeneascã una din
rarele construcþii monastice din Þara
Româneascã dispuse pe trei niveluri în
acea perioada, chilii, beciuri, turn
clopotniþã ºi o fântânã. Din 1985 se aflã
sub apele acumulãrii Mostiºtea.
Cod în Lista Monumentelor Istorice din
România - CL-II-a-B-14681.
Curtea din Frunzãneºti este rezultatul a douã etape de

Biserica ,,Sf.
cartier Frunzanesti,
Andrei” construire: în prima, care se situeazã probabil în anii
1714-1715, când Radu III Dudescu începe edificarea
bisericii, dar odatã realizatã zidirea propriu-zisã, lucrãrile
se opresc pentru cã la puþin timp dupã mazilirea lui
comuna Fundeni ªtefan Cantacuzino, la 28 aprilie 1716, Radu Dudescu a
fost ridicat ºi trimis împreunã cu Mihai - spãtarul
Cantacuzino, la Adrianopol, unde cei doi boieri au fost
sugrumaþi din ordinul marelui vizir în ziua de 9 iunie 1716.
Averile Cantacuzinilor ºi ale Dudeºtilor au fost vândute la
mezat sau trecute în seama domniei iar familia Dudescu a
trecut în Ardeal. Curând dupã pacea de la Passarowitz din
1718 Dudeºtii îºi recapãtã averile ºi bunãvoinþa
domnitorului Nicolae Mavrocordat care îl ºi cununã în
1722 pe Constantin Dudescu cu Maria, fiica lui Antioh
Vodã Cantemir. Cariera onorurilor îi este acum deschisã
acestuia - în perioada 1730-1763 a fost aproape
permanent în divanul þãrii-ºi odatã cu ea posibilitatea de a
relua ºi de încheia în mod strãlucit lucrãrile începute de
tatãl sãu. Putem vorbi deci de a doua etapã care este
consemnatã ºi de pisania originalã aflatã în pridvor
deasupra uºii de la intrarea în pronaos care se încheie în
anul 1732. La sfârºitul secolului XIX proprietatea
Dudeºtilor a ajuns la Nicolae Amira care a locuit efectiv
aici ºi a reparat biserica în anul 1889.
În prezent biserica se aflã în plin proces de restaurare.
Cod în Lista Monumentelor Istorice din România - CL-II-a-
A-14688
Obligaþiile ºi drepturile
Extras din Legea 422/2001 privind
Protecþia Monumentelor Istorice
Art. 38
(1)În scopul protejãrii monumentelor istorice
proprietarii ºi titularii dreptului de
administrare sau ai altor drepturi reale
asupra monumentelor istorice sunt obligaþi:
a)sã întreþinã, sã foloseascã ºi sã
exploateze imobilul numai cu respectarea
prevederilor prezentei legi ºi a Obligaþiei
privind folosinþa monumentului istoric.
b) sã asigure paza, integritatea ºi protecþia
monumentelor istorice, sã ia mãsuri pentru
prevenirea ºi stingerea incendiilor, sã
asigure efectuarea lucrãrilor de conservare,
consolidare, restaurare, reparaþii
curente ºi de întreþinere a acestora în
condiþiile legii;
c)sã înºtiinþeze de urgenþã, în scris,
direcþia pentru culturã, culte ºi
patrimoniul cultural naþional judeþeanã,
respectiv a municipiului Bucureºti,
precum ºi primarul oraºului ori al
comunei respective despre orice
modificãri sau degradãri în starea fizicã
a monumentelor istorice deþinute ºi
aflate în teritoriul unitãþii administrativ-
teritoriale;
d)sã înºtiinþeze de urgenþã, în scris,
direcþia pentru culturã, culte ºi
patrimoniul cultural naþional judeþeanã,
respectiv a municipiului Bucureºti,
precum ºi primarul oraºului sau al
comunei respective despre
descoperirea întâmplãtoare a oricãror
construcþii, elemente de construcþii, a
unor piese de inventar fix ori mobil sau a
unui vestigiu arheologic necunoscut
a n t e r i o r, a s i g u r â n d p ã s t r a r e a
descoperirilor în condiþiile legii, pânã la
sosirea delegatului instituþiei de
specialitate, dar nu pentru mai mult de
15 zile;
e)sã asigure, în condiþiile legii, accesul
specialiºtilor desemnaþi de Ministerul
Culturii ºi Cultelor sau de direcþiile
pentru culturã, culte ºi patrimoniul cultural
naþional, în vederea constatãrii stãrii de
conservare sau pentru efectuarea de
cercetãri, inclusiv arheologice, de
expertizare a monumentelor istorice ºi
pentru operaþiunile de evidenþã;
f) în cazul în care solicitã descãrcarea
imobilului de sarcinã arheologicã, sã
finanþeze sãpãtura, cercetarea arheologicã,
elaborarea documentaþiei aferente,
conservarea ºi protejarea eventualelor
vestigii descoperite cu ocazia efectuãrii
cercetãrii arheologice;
g)sã obþinã avizele prevãzute de lege pentru
toate intervenþiile prevãzute la art. 22;
h)sã asigure efectuarea lucrãrilor de
conservare, consolidare, restaurare,
precum ºi a oricãror alte lucrãri, conform
prevederilor legale, numai de cãtre
persoane fizice sau juridice atestate în acest
sens ºi sã prevadã în contracte condiþiile ºi
termenele de execuþie cuprinse în avizul de
specialitate;
i)sã respecte toate condiþiile ºi termenele de
execuþie cuprinse în avizul de specialitate
atunci când executã ei înºiºi lucrãri de
întreþinere curentã sau orice alte intervenþii,
conform prevederilor prezentei legi;
j)sã permitã, pe baza prevederilor
contractuale, executarea intervenþiilor
asupra monumentelor istorice deþinute, în
cazul în care acestea sunt iniþiate ºi
finanþate de persoane juridice abilitate în
condiþiile prezentei legi;
k) sã permitã montarea ºi sã întreþinã
Vestita „CRUCE DE LEAC“
Cruce de piatrã, sat Coslogeni,
comuna Dichiseni, datatã sec. XVII
însemnul distinctiv care marcheazã
calitatea de monument istoric a imobilului;
L)sã obþinã avizul direcþiei pentru culturã,
culte ºi patrimoniul cultural naþional
judeþene, respectiv a municipiului Bucureºti,
ºi sã asigure pe propria rãspundere condiþii
corespunzãtoare de vizitare, fotografiere,
filmare, reproducere ºi de publicitate în
cazul în care, la solicitarea lor, proprietarii
introduc monumentele istorice în circuit
public;
m)sã comunice direcþiei pentru culturã, culte
ºi patrimoniul cultural naþional judeþene,
respectiv a municipiului Bucureºti, orice
schimbare a titularului dreptului de
proprietate, de administrare sau a altor
d r e p t u r i r e a l e, d u p ã c a z , a s u p ra
monumentelor istorice.
(11) Prin derogare de la prevederile alin. (1)
lit. h), lucrãrile de construcþie ce fac obiectul
autorizãrii, la monumentele istorice de
categorie B, cu excepþia lucrãrilor la
componentele artistice, pot fi efectuate ºi de
persoane fizice sau juridice neatestate, cu
condiþia respectãrii avizelor de specialitate.
(2)În cazul în care, în îndeplinirea obligaþiilor
prevãzute la alin. (1) lit. e), proprietarii
monumentelor istorice constatã producerea
unor pagube, aceºtia au dreptul la o justã
despãgubire, achitatã în termen de 60 de
zile de la constatare de cãtre instituþiile care
au realizat cercetarea sau expertizarea.
(3)Cu privire la înstrãinarea, închirierea sau
concesionarea imobilelor monumente
istorice proprietarii acestora au urmãtoarele
obligaþii:
a)sã înºtiinþeze în scris direcþia
pentru culturã, culte ºi patrimoniul
cultural naþional judeþeanã, respectiv
a municipiului Bucureºti, despre
intenþia de a înstrãina monumentul
istoric, în vederea exercitãrii dreptului
de preemþiune al statului sau, dupã
caz, al unitãþii administrativ-
teritoriale, în condiþiile prezentei legi;
b)sã notifice viitorului proprietar,
chiriaº sau concesionar regimul
juridic al monumentului istoric pe
care îl deþine, precum ºi Obligaþia
privind folosinþa monumentului
istoric;
c)sã înºtiinþeze în scris direcþia
pentru culturã, culte ºi patrimoniul
cultural naþional judeþeanã, respectiv
a municipiului Bucureºti, despre
schimbarea proprietarului sau a
administratorului în termen de 15 zile
de la data încheierii contractelor,
potrivit legii, ºi sã transmitã acesteia
o copie de pe acte.
Art. 39
(1) Pentru protejarea monumentelor
istorice aflate în proprietatea privatã
a persoanelor fizice sau juridice,
Ministerul Culturii ºi Cultelor,
serviciile publice deconcentrate ale
Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi autoritãþile
administraþiei publice locale, dupã caz, pot
asigura, la cererea proprietarilor, cu titlu
gratuit, consultanþã de specialitate, în
condiþiile legii.
(6)În cazul în care statul sau autoritãþile
publice locale acordã sprijin financiar,
acesta constã în acoperirea parþialã sau
totalã a costurilor studiilor ºi documentaþiilor
tehnice, precum ºi, dupã caz, ale lucrãrilor
de intervenþie asupra monumentelor
istorice.
Art. 40
(1) Contribuþia financiarã a statului,
constând în sume alocate prin bugetul
Ministerului Culturii ºi Cultelor cu destinaþia
protejãrii monumentelor istorice, indiferent
de deþinãtor, poate sã acopere total sau
parþial costul lucrãrilor de protejare a
monumentelor istorice.
proprietarilor de monumente istorice
(2)Contribuþia financiarã a consiliilor imobile din ansambluri sau situri istorice, clasat ca monument istoric, utilizat ca
judeþene, municipale, orãºeneºti ºi aflate în proprietate publicã ori privatã, locuinþã sau pentru activitãþi necomerciale,
comunale, dupã caz, poate sã acopere incluse în programe de importanþã ºi care se angajeazã în scris la direcþia
integral sau parþial costul lucrãrilor de naþionalã sau internaþionalã, stabilite prin pentru culturã, culte ºi patrimoniul cultural
intervenþie asupra monumentelor istorice hotãrâre a Guver nului iniþiatã la naþional în al cãrei teritoriu de competenþã
care fac parte din grupa B, precum ºi, propunerea ministerelor implicate în se aflã bunul imobil în cauzã sã execute, în
individual sau prin cofinanþare, costul realizarea acestora, poate fi acoperit termen de 12 luni, lucrãrile de restaurare ºi
lucrãrilor de protejare a monumentelor integral ori parþial de la bugetul de stat sau consolidare stabilite prin documentaþie
istorice care fac parte din grupa A, aflate pe al unitãþilor administrativ-teritoriale, prin tehnicã aprobatã ºi avizatã în condiþiile
teritoriul unitãþii administrativ-teritoriale bugetul ordonatorilor de credite care legii.
respective. participã la realizarea programelor. (2)În situaþii justificate ºi cu avizul direcþiei
(3)Contribuþia financiarã a statului ºi a (2) Pentru acoperirea costului lucrãrilor pentru culturã, culte ºi patrimoniul cultural
autoritãþilor administraþiei publice locale prevãzute la alin. (1) nu este obligatorie naþional judeþene, respectiv a municipiului
poate fi asiguratã prin cofinanþare, precum constituirea de garanþii de cãtre beneficiarii Bucureºti, termenul prevãzut la alin. (1)
ºi în par tener iat, inclusiv cu poate fi prelungit o singurã datã
proprietarul sau cu alte persoane fizice cu încã 12 luni.
sau juridice. (3)În cazul neîndeplinirii în
(4)Situaþiile în care statul, respectiv condiþiile ºi în ter menele
autoritãþile administraþiei publice prevãzute la alin. (1) ºi (2) a
locale, contribuie la acoperirea obligaþiilor asumate de proprietar
costurilor lucrãrilor menþionate la alin. la dobândirea bunului, precum ºi
(1)-(3), proporþia contribuþiei statului, în cazul înstrãinãrii bunului
procedurile, precum ºi condiþiile pe înaintea efectuãrii sau încheierii
care trebuie sã le îndeplineascã lucrãrilor de consolidare sau
proprietarul, altul decât statul, restaurare, taxa de timbru se
municipiul, oraºul sau comuna, se recupereazã prin direcþia
stabilesc prin norme metodologice generalã a finanþelor publice, pe
aprobate prin hotãrâre a Guvernului, la Ansamblu de cruci de piatrã baza notei de constatare a
propunerea Ministerului Culturii ºi direcþiei pentru culturã, culte ºi
Cultelor ºi a Ministerului Finanþelor în curtea bisericii din satul patrimoniul cultural naþional
Publice, în termen de 3 luni de la data judeþene, respectiv a municipiului
intrãrii în vigoare a prezentei legi. Sãpunari, comuna Lehliu Sat Bucureºti.
(5)În situaþiile ºi în condiþiile prevãzute (4)Prevederile alin. (1)-(3) se
la alin. (4), la data alocãrii sprijinului contribuþiei. aplicã ºi celor care dobândesc prin donaþie
financiar în cuantumul contribuþiei statului (3) Lucrãrile prevãzute la alin. (1) sunt un bun imobil clasat ca monument istoric.
sau a autoritãþilor administraþiei publice lucrãri de interes public naþional, pentru (5)Înstrãinarea cu titlu gratuit sau oneros
locale asupra imobilului monument istoric care nu se datoreazã taxa pentru cãtre stat sau cãtre unitãþile administrativ-
în cauzã se constituie o garanþie imobiliarã eliberarea certificatului de urbanism ºi teritoriale a monumentelor istorice este
pentru o perioadã de 10 ani în favoarea autorizaþiei de construire." scutitã de plata taxelor de timbru.
statului, respectiv a unitãþilor administrativ- Art. 41 Art. 44
teritoriale. ( 1 ) Pe n t r u s t i m u l a r e a p r o t e j ã r i i
Proprietarii de monumente istorice sunt
(6)Garanþia imobiliarã prevãzutã la alin. (5) monumentelor istorice, proprietarii scutiþi de plata taxei de autorizare a
se recupereazã în totalitate de la persoane fizice care realizeazã pe intervenþiilor executate, în conformitate cu
beneficiarul contribuþiei statului sau, dupã cheltuialã proprie, integral sau parþial, dispoziþiile prezentei legi, asupra
caz, a autoritãþilor administraþiei publice lucrãri de întreþinere, reparare, conservare, monumentelor istorice deþinute, în cazul în
locale, împreunã cu dobânzile aferente, în consolidare, restaurare, punere în valoare, care utilizeazã bunul imobil numai pentru
situaþia în care bunul în cauzã a fost precum ºi programe ºi proiecte culturale activitãþi necomerciale sau, în mod direct,
înstrãinat de proprietar altei persoane beneficiazã, în condiþiile legii, de reducerea numai pentru locuit.
decât statul sau autoritatea administraþiei cu minimum 50% a cuantumurilor Art. 45
publice locale înainte de împlinirea impozitelor ºi a taxelor aferente acestor Proprietarii imobilelor din zona de protecþie
perioadei de 10 ani de la constituirea lucrãri cuvenite bugetelor locale. a monumentelor istorice beneficiazã de
garanþiei imobiliare. Art. 42
reducerea cu 50% a taxelor de autorizare
(7)Constituirea garanþiei imobiliare în (1) Proprietarii imobilelor monumente pentru lucrãrile pe care le finanþeazã ºi care
favoarea statului sau a unitãþilor istorice, definite potrivit art. 3 lit. a) din sunt necesare pentru pãstrarea integritãþii
administrativ-teritoriale este scutitã de taxã prezenta lege, sunt scutiþi în totalitate de fizice ºi a cadrului construit sau natural al
de timbru. plata impozitului pe clãdiri, cu excepþia
monumentelor istorice, astfel cum sunt ele
(8)La data împlinirii termenului de 10 ani spaþiilor în care se desfãºoarã activitãþi reglementate prin documentaþia de
garanþia imobiliarã instituitã asupra economice sau comerciale. urbanism sau de amenajare a teritoriului,
imobilului se stinge de drept. (2) Pentru suprafaþa ocupatã la sol de
aprobatã pentru zona de protecþie
imobilele prevãzute la alin. (1) nu se
Art. 40 bis respectivã, sau prin avizul direcþiei pentru
(1) Costul lucrãrilor de proiectare, plãteºte impozitul pe teren." culturã, culte ºi patrimoniul cultural naþional
exper tizare, conser vare, reparare, Art. 43 judeþene, respectiv a municipiului
consolidare, restaurare ºi punere în (1)Sunt scutite de la plata taxelor de timbru Bucureºti.
valoare a monumentelor istorice, indiferent persoanele fizice sau juridice care
de grupa în care sunt clasate, ori a altor dobândesc prin moºtenire un bun imobil
OLTENIÞA-VATRÃ LEGENDARÃ
MUZEUL CIVILIZAÞIEI GUMELNIÞA DIN OLTENIÞAStr. Argeºului nr. 101 a fost construit în anul 1926 de
arhitectul Ioan Cernescu în stil neoclasic francez.
Clãdirea a fost proprietatea Bãncii ,,Gura Argeºului”
S.A. din anul edificãrii pânã în anul 1938 când sub
acelaºi acoperiº funcþioneazã ºi Cooperativa de credit
,,Lunca Dunãrii” unde acþionarii principali erau
acþionarii principali de la Banca ,,Gura Argeºului”S.A..
Dupã anul 1948 proprietarii au închiriat imobilul Filialei
Olteniþa a Bãncii Naþionale Române ºi Comitetului
Local al Partidului Muncitoresc Român. În anul 1958
prin HCM 1528 localul a fost naþionalizat. Dupã
naþionalizare la parter a continuat sã funcþioneze
Filiala Olteniþa a Bãncii Naþionale Române iar la etaj au
funcþionat diferite servicii ale Sfatului Popular Olteniþa
(planificare, cadre, arhitectura ºi sistematizare,
aparare civilã etc). Din anul 1969 clãdirea este în
administrarea muzeului olteniþean.

Moara „Dunãrea“, construitã în 1913

Policlinicã, construitã în 1926

Biserica „Sf. Nicolae“,

construitã în 1872

Turn de apã,
Monumentul soldaþilor ruºi
cãzuþi la Olteniþa,ridicat în anul 1853 construit în anul 1913