Cinematograful Victoria

La începutul secolului al XX-lea, la Călărași, la fel ca și în alte orașe din țară, s-a
simțit nevoia construirii unei săli în care să se desfășoare diferite manifestări culturale
sau întruniri cu caracte public. Astfel conducerea de atunci a primăriei a considerat
oportună construiea unei astfel de clădiri pentru zestrea edilitară a orașului în parcul
orașului, în apropierea malului stâng al Brațului Borcea. Din documentele aflate în
arhive aflăm că licitația pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcție a avut
loc în anul 1903 (dar pentru că nu s-a prezentat nimeni a fost construită în regie
proprie) iar recepția a fost făcută în anul 1906. Tot din documente aflăm că primul
spectacol a fost susținut în data de 24 februarie 1905 de Marea Trupă Lirică Română
ocazie cu care s-a produs și debutul lui Petre Ghimpețeanu - bariton al Teatrului
Național.
De-a lungul existenței acestei săli au evoluat pe scenă personalități ca: Agatha
Bîrsescu, Maria Filotti, Nicolae Iorga, Ion Minulescu, George Gregorian, Șerban
Bascovici, N. Crevedia, Traian Lalescu, Virgil Carianopol, Nichita Tomescu, Mircea
Damian, George Dorul Dumitrescu, Paul Constant, Neagu Rådulescu, Alexandru
Cazaban, Victor Eftimiu, Agepsina Macri – Eftimiu, Gh. M. Vlådescu, Radu Gyr,
Constantin Tănase, Vasile Brezeanu, George Vraca, Grigore Vasiliu-Birlic și mulți
alții.
Din punct de vedere constructiv clădirea are subsol parțial, parter și etaj parțial cu o
suprafață ocupată la sol de 472 mp. Este construită din zidărie de cărămidă așezată pe
o fundație tot din cărămidă. Șarpanta este din lemn iar învelitoarea din tablă plană
fălțuită.
În zona accesului principal au fost făcute intervenții, probabil în anii 40’-50’, pentru
realizarea cabinei de proiecție materializate n stâlpi și grinzi de beton armat.
Funcțiunea inițială a clădirii a fost cea de sală de teatru și de bufet al parcului iar mai
târziu a fost adăugată și cea de cinematograf.

În fața accesului principal, se observă în imaginile care au circulat după construcția

clădirii o terasă închisă cu parapet din lemn și geamlâc cu o intrare demnă de un
pavilion situat în Slănic Moldova sau Băile Herculane. Tot în imaginile vechi
observăm existența a patru turnuri care delimitează sala de spectacole dar și faptul că
acoperișul actual nu are nimic în comun cu cel inițial. Din documente reiese faptul că
la foarte puțin timp de la inaugurare a avut loc un incendiu care a dus la modificarea
fațadei principale lucru care se poate observa în imaginile ulterioare.

Dispariția turnurilor este legată de reparațiile efectuate în anii 1940-1941 când nu a

mai fost posibilă desfășurarea de spectacole datorită stării de degradare datorată
infiltrațiilor și probabil cutremurului din 10 noiembrie 1940.
După 1949 în baza Decretului nr. 303/3 noiembrie 1948 pentru naționalizarea
industriei cinematografice, clădirea - proprietate a primăriei - este predată
Societății Comerciale de Stat ROMFILM. A funcționat ca cinematograf pănă în anul
1990 cțnd a fost închiriat unui întreprinzător particular care a tranformat sala în
depozit de sare și uleiuri minerale. Reîntoarcerea în zona culturală a avut loc în parte
a doua a anilor 90 când a devenit sala de lectură și depozit pentru cărțile Bibliotecii
Județene ALEXANDRU ODOBESCU. După momentul ,,Colectiv” din anul 2015
publicul cititor nu a mai avut acces în clădire începându-se și evacuarea cărților către
alte destinații.
După transformarea în Bibliotecă în anii 90’, conducerea bibliotecii dar și conducerea
primăriei au făcut demersurile necesare pentru întoarcerea clădirii în patrimoniul
local dar desele modificări ale legislației din domeniul cinematografiei au amânat
acest fapt.
Acum clădirea aparține domeniului public al Municipiului Călărași în administrarea
Consiliului Local al Municipiului Călărași conform încheierii nr. 54936/2015, având
cartea funciară nr. 25024-C1.

Conducerea Primăriei Municipiului Călărași dorește reabilitarea clădirii cunoscută

drept Cinematograful Victoria situată în Parcul Central. Din punct de vedere al
aspectului având în vedere amplasarea și istoricul este necesară readucerea la
aspectul inițial al clădirii. Din punct de vedere funcțional se dorește continuarea
desfășurării activităților culturale (proiecții cinematografice, manifestări culturale și
conexe) într-o construcție cu spații și dotări moderne.

26 februarie 2018

Florin Rădulescu