Istoricul Constantin Tudor face şi o trece în revistă a principalelor demolări

care au avut loc în oraşul de pe malul Borcei, ocazie cu care au fost

descoperite galeriile subterane. „Sistematizat după eliberarea sa din anul
1852, după un plan rectangular realizat de inginerii Scarlat Popovici şi Ioan
Siminogeanu, Călăraşiul se va dezvolta rapid din punct de vedere edilitar-
urbanistic. Din vechile case construite până la 1852 se vor mai păstra
câteva: Casa Grădişteanu, de pe fostul Bulevard Traian (azi Strada 1 Mai),
demolată în 1951; Casa Hagi Ţoncovici, amplasată, de asemenea, pe fostul
Bulevard Traian, demolată după 1977. Se vor construi, în schimb, clădiri
noi, atât publice, cât şi private, care au făcut farmecul Călăraşiului nostru
până prin anii ’50, când au început primele demolări“, explică profesorul. 

Astfel, conform cercetărilor istorice, prima demolare s-a produs în anul

1951, când în locul Casei Grădişteanu s-a construit primul bloc cu trei etaje
pentru consilierii sovietici aflaţi la Călăraşi. Un al doilea bloc, cu aceeaşi
destinaţie, s-a ridicat lângă actualul Restaurant Intim, unde a funcţionat
mai mulţi ani Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice. Conform profesorului
Tudor, urmează prima mare demolare de la începutul anilor ’60, când se
distrug complet clădirile de pe fosta stradă Ştirbei Vodă, între Hala
Centrală şi fostul Casino (Cofetăria Violeta), care a rămas în picioare până
în jurul anului 1975, când în locul lui a fost ridicat Magazinul Select. Între
anii 1965 şi 1966 se demolează mai multe clădiri dintre străzile Ştirbei
Vodă şi Independenţei pentru a face loc Palatului Poştelor şi Telefoanelor.

„Demolarea centrului continuă la începutul anilor ’70, de data aceasta de la

fostul Hotel Arcadia (acesta rezistă până prin 1985) spre fosta Casă de
Cultură a municipiului, construindu-se blocurile din centru. Acelaşi lucru se
întâmplă cu multe clădiri de pe fosta stradă Sf. Nicolae (6 martie), în locul
lor ridicându-se  blocul în care funcţionează redacţia «Jurnalul de Călăraşi».
Se demolează, de asemenea, clădirile de pe Strada Progresul, de lângă
Prefectură, în locul lor construindu-se cele trei blocuri de pe Progresul
până spre Pescăruş. Ultima mare acţiune de demolare se va produce după
1980, motivându-se faptul că multe clădiri fuseseră afectate de cutremurul
din martie 1977“, a explicat istoricul. 
Decretul Consiliului de Stat nr. 76/1974 privind exproprierea, trecerea în
proprietatea statului, transmiterea unor imobile, autorizarea efectuării unor
schimburi de imobile, scoaterea din producţia agricolă a unor terenuri din
judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Botoşani, Cluj, Gorj, Hunedoara, municipiul
Călăraşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Bucureşti (sectoarele 3, 4)