CURS 2

Diviziunile dreptului
Normele juridice – interdependente, apartin unui organism unitar. Nu pot fi nici intelese nici
interpretate fara luarea in considerare a intregului sistem caruia ii apartin.
-dreptul intern (1.public – normele juridice care organizeaza un anumit stat si 2.privat –
guverneaza raporturile dintre particulari);
-dreptul international :1.public (reglementeaza raporturile dintre state);
2.privat (reglementeaza relatiile dinre cetateni);

Ramurile dreptului public:

-dreptul constitutional (norme juridice-reglementeaza organizarea statului);
-dreptul administrativ (organizarea si desfasurarea activitatii organelor administratiei de stat);
-dreptul fiscal (reglementeaza relatiile referitoare la bugetul de stat);
-dreptul penal (incrimineaza faptele antisociale grave, infractiuni);
-dreptul procesual peenal (desfasurarea procesului penal, judecata);
-dreptul procesual civil (activitatea de judecare a cauzelor civile);
-dreptul securitatii sociale (asigurare/asistenta sociala).
Ramurile dreptului privat – normele juridice care reglementeaza raporturile dintre particulari.
Dreptul – civil, comercial, muncii, familiei.
Sisteme de drept:
• Romano-germanic;
• Anglo-saxon;
• Religios.
Dreprul romano-germanic (continental):
-dreptul Europei continentale, dar si America Latina, Orientul Apropiat, Nordul Africii.
-radacinile sale – dreptul roman si cutumele germanice;
-izvorul fundamental de drept este actul normativ;
-judecatorii sunt independenti si se supun numai legii si propriei constiinte;
Dreptul anglo-saxon:
-a aparut in Anglia;
-drept jurisprudential;
-judecatorul hotaraste de la caz la caz, indiferent de lege;
-principiul flexibitatii si predictibilitatii.
Dreptul religios:
-orice sistem de drept isi are la origine normele religioase, unele sisteme de drept isi au izvoarele
in texte religioase;
-dreptul hindus (textele sacre, carti sfinte);
-dreptul musulman (Coranul completat de sunna).

CURS 3
Notiunea de stat
Statul e definit prin referire la 3 elemente esentiale:
-populatie (o grupare de indivizi reuniti prin cetatenie si domiciliu);
-teritoriu (o portiune de pamant, apa precum si aer);
-puterea publica (suverana – puterea statului de a-I comanda pe indivizi care intra in compunerea
populatiei).
Statul de drept si functiile sale
-statul si dreptul, ca fenomene sociale au aparut concomitent;
-statul da normele juridice;
-statul e organizat si functioneaza in temeiul unor norme juridice;
-are 3 functii esentiale: legislativa,executiva, jurisdictionala;
-statul isi exercita functiile fundamentale in 2 planuri: intern si extern.
Statul de Drept:
-separatia puterilor de stat;
-constituie o replica sociala fata de abuzul de putere;
-promoveaza pluralismul politic;
-democratismul puterii;
-solicita o ordine de drept, in care locul suprem il are Constitutia;
-independenta judecatorilor si posibilitatea oricarui cetatean de a se adresa justitiei;
-libertatea de exprimare a presei;
-instituirea cadrului de desfasurare a unei economii de piata;
-protectie sociala a categoriilor defavorizate.
Forma statului:
-forma de guvernare:1.monarhia (absoluta – puterea e detinuta de catre un suveran care exercita
toate puterile din stat, constitutionala – guvern si parlament), 2.republica (parlamentara – puterea
e repr.de parlament, prezidentiala – presedintele ales de popor);
-structura de stat (organizarea puterii): 1.unitar (o singura putere suverana, adica un singur
guvern/parlament), 2.compuse (exista mai multe organe de conducere dispuse teritorial);
-regimul politic:1.democratic (se respecta separatia puterilor in stat), 2.dictorial;

CURS 4
Principiile dreptului
-constau in acele idei generale care orienteaza elaborarea si aplicarea normelor juridice intr-o
ramura de drept.
Dintre principiile generate de drept:
-Nimeni nu poate invoca necunoaşterea sau ignorarea dreptului;
-Principiul incriminării;
-Principiul legalităţii;
-Principiul răspunderii;
-Prezumţia de nevinovăţie şi reţinerea doar a elementelor de fapt probate;
-Principiul aflării adevărului cu privire la fapte, împrejurări, persoane care cad sub
incidenţa normelor juridice;
-Principiul dreptului de apărare;
-Principiul autorităţii lucrului judecat.

Norma juridica
Norma juridică reprezintă o regulă de conduită generală şi impersonală, instituită de puterea
publică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare obligatorie este asigurată, la nevoie, de
forţa coercitivă a statului.
Normele juridice au următoarele caracteristici:
-sunt prescriptive-stabilesc anumite obiective şi impun o anumită conduită;
-au caracter volitiv – exprimă şi oficializează voinţa socială într-un anumit stat;
-implică un raport inter-subiectiv – exprimă trăsătura generală a dreptului de a avea
semnificaţie pentru viaţa socială;
-caracter general şi impersonal – se referă la elemente comune tuturor situaţiilor dintr-o anumită
categorie;
-sunt tipice – se referă la ceea ce este caracteristic unei anumite situaţii, fără a preciza diferenţele
individuale;
-sunt obligatorii.
Structura normei juridice
-ipoteza stabileşte condiţiile, împrejurările sau faptele în prezenţa cărora se cere o anumită
conduită, precum şi categoria subiecţilor la care se referă prevederile dispoziţiei.
-Dispoziţia este acel element al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmată în
prezenţa ipotezei date, mai precis care sunt drepturile şi obligaţiile corespunzătoare ale
subiectelor vizate de norma juridică respectivă.
-Sancţiunea indică urmările nerespectării dispoziţiei normei juridice. Sancţiunea este adusă la
îndeplinire, la nevoie, cu ajutorul puterii de stat. Sancţiunile sunt: penale, administrative,
disciplinare şi civile.
Clasificarile normelor juridice:
1.criteriul ramuri de drept – norme de drept civil, penal, administrativ, constitutional, comercial.
2.criteriul fortei juridice a actului normativ – normele juridice pot fi cuprinse in legi, decrete,
hotarari guvernamentale, ordonante si ordonante de urgenta ale guvernului.
3.criteriul structurii logice – norme juridice complete / incomplete.
4.criteriul sferei de aplicare - generale (de drept comun), speciale si de excepţie.
5.criteriu conduitei prescriptive – norme juridice imperative (onerative, prohibitive) , dispozitive
(permisive, supletive, de recomandare).
Actiunea normei juridice pe 3 coordonate esentiale:
-intr-un interval de timp (Toate actele normative se aplică pe întreg intervalul cuprins între
momentul intrării în vigoare şi acelea al ieşirii din vigoare) ;
-pe un teritoriu determinat (guvernată de princ. teritorialităţii potrivit căruia legile statului rom.
se aplică pe întreg teritoriul ţării);
-asupra unor anumite categorii de persoane (normele juridice se aplica in mod egal tuturor sub.de
drept).

CURS 5
Interpretarea normelor juridice
-Interpretarea normelor juridice civile consta intr-o operatie rationala si logica de lamurire si
intelegere a continutului si sensului normelor in scopul justei aplicari a acestora la situatiile de
fapt.
O norma juridica (o lege civila), oricat de perfecta ar fi, nu poate cuprinde toate cazurile la care
sa se aplice, dat fiind varietatea si complexitatea faptelor ce pot cadea sub incidenta dispozitiilor
sale.
Interpretarea este necesara uneori pentru a lamuri eventualele contradictii aparente ce se pot ivi
intre diferite acte normative sau chiar intre dispozitiile aceluiasi act nomativ.
Clasificarea interpretarii:
1.in functie de forta juridica a interpretarii:
a. Interpretare oficiala - este cea facuta de organul de stat conferit cu o asemenea competenta
(Parlament, Guvern, Organe Judecatoresti). Ea este la randul ei de doua feluri:
- interpretarea legala (autentica) – facuta de organul legiuitor, sau de organul care a emis legea;
- interpretarea judecatoreasca - facuta de organele judecatoresti cu prilejul judecarii unor cazuri
concrete (sentinte, decizii), cu putere obligatorie numai intre partile litigiului respectiv
b. Interpretarea neoficiala (doctrina) – este facuta de persoane care nu actioneaza in calitate de
organ de stat. Serveste la luminarea judecatorilor si la perfectionarea legislatiei, fara a avea
caracter obligativ.

2. Dupa criteriul rezultatului (raportul dintre continutul literar si cel real):

- Interpretare literala -cand se ajunge la concluzia ca formularea coincide cu sensul real al
normei;
- Interpretarea extensiva (in spiritul legii) – cand interpretul ajunge la concluzia ca prin continut,
norma civila acopera mai mult decat se intelege din text;
- Interpretarea restrictiva (in spiritul legii) – cand continutul normei este mai restrans decat lasa
sa se inteleaga formularea ei.
Metode de interpretare a normelor juridice
Interpretarea se realizeaza cu ajutorul unor mijloace si procedee oferite de alte stiinte decat
stiinta dreptului, cunoscute sub denumirea de metode de interpretare. Ele sunt:
a. Interpretarea gramaticala
- ideile, enunturile exprimate prin norme juridice trebuie facuta prin cuvinte si termeni usor
accesibili;
- normele juridice trebuie sa fie clare, precise, ferme, sa excluda echivocul.
b. Interpretarea sistematica
- intelesul normei se determina prin compararea sa cu alte norme din acelasi act normativ sau alt
act, cu locul ei in ierarhia izvoarelor;
c. Interpretarea istorica
- urmareste stabilirea intelesului normei prin analiza conditiilor concrete care au determinat
emiterea ei;
d. Interpretarea teologica (teleos-scop, logos-studiu)
- urmareste aflarea scopului urmarit de legiuitor la adoptarea normei respective;
e. Interpretarea logica
- consta in aplicarea regulilor logicii formale, in formularea si compararea unor texte, pe calea
inductiei si deductiei.

Strategia energetica a Romaniei pt. perioada 2007 – 2020

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de
energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu si lung, la un pret cât mai scăzut, adecvat unei
economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, in conditii de calitate, siguranţă in
alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

Obiective strategice:
1.Siguranta energetică:
- Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
- Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;
- Cresterea nivelului de adecvanţă a reţelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale şi petrol;
- Protectia infrastructurii critice;
2.Dezvoltare durabilă:
- cresterea eficienţei energetice;
- promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
- promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in
instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
- susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor cercetărilor
aplicabile;
- reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător.
- utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.

CURS 6
3.Competitivitate
- dezvoltarea pieţelor concurenţiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate
verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera şi servicii energetice;
- liberalizarea tranzitului de energie şi asigurarea accesului permanent şi nediscriminatoriu al
participanţilor la piaţă la reţelele de transport, distribuţie şi interconexiunile internaţionale,
- continuarea procesului de restructurare şi privatizare în sectoarele energiei electrice, termice şi
gazelor naturale;
- continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creşterii
profitabilităţii şi accesului pe piaţa de capital.
Contextul international:
1.Evolutii si provocari globale in sectorul energetic
-Intr-o economie din ce in ce mai globalizată, strategia energetică a unei ţări se realizează in
contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
-Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va
fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de
consum
doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, în timp ce rezervele
mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de
exploatare.
-Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse
energetice.
-Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evoluţia si
prognoza de referinţă realizată de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidenţiaza pentru
următoarea decadă o crestere mai rapidă a ponderii surselor regenerabile, dar şi a gazelor
naturale.
Politica energetică a Uniunii Europene:
-In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) [1] elaborată în anul
2007,
energia este un element esential al dezvoltării la nivelul Uniunii. Dar, in aceeasi masura este o
provocare in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbărilor climatice, a
creşterii dependentei de importul de resurse energetice precum şi a creşterii preţului energiei.
-Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa
promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si
competitivitate.
-In ceea ce priveste dezvoltarea durabilă, trebuie remarcat faptul că, în anul 2007, sectorul
energetic este, la nivelul UE, unul din principalii producători de gaze cu efect de seră. In cazul
neluării unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluţie a consumului de energie
si la tehnologiile existente în anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE
cu circa 5% şi la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030.
Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica a
UE următoarele obiective:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020, în comparaţie cu cele
din anul 1990.
- creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în totalul mixului energetic de la mai puţin
de 7% în anul 2006, la 20% din totalul consumului de energie al UE până în 2020;
- creşterea ponderii biocarburanţilor la cel puţin 10% din totalul conţinutului energetic al
carburanţilor utilizaţi în transport în anul 2020;
- reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020.
SITUAŢIA ACTUALA A SECTORULUI ENERGETIC:
Romania dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară:
ţiţei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si de un potential valorificabil de resurse
regenerabile important.
-Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate in perioada 1970-1980,
în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată.
- In ultimii 10 ani au fost modernizate/ retehnologizate unele centralele termoelectrice
reprerentând aproximativ 10% din puterea instalată.
- In ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de funcţionare
normată depăşită. În perioada 2000 – 2005 au fost reabilitate, prin retehnologizare şi
modernizare, capacităţi de producţie, iar pt perioada 2006 - 2020 programul de
reabilitare a grupurilor hidroenergetice vizeaza retehnologizarea si modernizarea unor capacitati
de productie a caror putere instalată insumează 2.328 MW.
- Reţelele electrice de distributie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizică
(circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie si inaltă tensiune (110 kV), a statiilor de
transformare si a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din
instalatii fiind echipate cu aparataj produs in anii ’60. In perioada analizată, consumul propriu
tehnologic in retelele de distribuţie a avut o uşoară scădere, atingand in anul 2004 valoarea medie
anuală de 12,6%, comparativ cu media ţărilor din UE de 7,3%.
- Investitiile efectuate pana in prezent in reteaua electrică de transport (RET) au permis realizarea
intr-o primă etapă a unei noi si moderne infrastructuri de conducere prin dispecer şi a
infrastructurii necesare funcţionării pieţelor de electricitate (reţea natională de fibră optică, noul
sistem EMS-SCADA, sistemul de măsurare a cantităţilor de energie electrică tranzacţionate
angro, platforme IT de tranzactionare si decontare. Este in curs de desfăşurare programul de
modernizare a intregii retele la nivelul celor mai inalte standarde europene cu lucrări de
modernizare si retehnologizare a statiilor electrice cele mai importante din RET precum si a
dezvoltării capacităţii pe linii de interconexiune. Progresul tehnic realizat a permis aderarea in
anul 2003 la Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrica (UCTE) si
conectarea sincronă in 2004 a Sistemului Energetic National (SEN) la sistemul UCTE, asigurând
atât creşterea siguranţei în funcţionare a SEN cât şi noi oportunităţi de comerţ transfrontalier cu
energie electrică şi de integrare a României în piaţa regională de energie.

Masuri pentru indeplinirea obiectivelor prioritare

- Pentru indeplinirea obiectivelor prioritare, vor fi adoptate urmatoarele tipuri de masuri:
• masuri generale, valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier, producere,
transport, distributie si inmagazinare a gazelor naturale si produse petroliere, precum si
producere, transport si distributie energie electrica si termica);
• masuri specifice domeniilor: protectia mediului, eficienţa energetică, restructurare
/privatizare si accesarea Fondurilor structurale;
• masuri specifice fiecarui subsector.
Măsurile generale sunt următoarele:
• Imbunatatirea cadrului institutional şi legislativ, in conditii de transparenţă, in acord cu
cerinţele de asigurare a competitivitatii, protectiei mediului si a sigurantei in furnizarea
energiei, precum si a cerinţelor de atragere si sustinere a investitiilor in sectorul energetic
şi de valorificare a resurselor de cărbune;
• Imbunatatirea politicii de preturi pentru combustibili, energie termică şi energie electrică,
având in vedere principiile de nediscriminare, transparenţă şi obiectivitate precum si
introducerea şi perfecţionarea treptată a mecanismelor concurentiale;
• Atragerea şi asigurarea stabilităţii fortei de muncă specializată prin motivarea
corespunzatoare a personalului din industria energetică;
Asigurarea unui nivel de pregatire a personalului conform cerinţelor tehnico-economice
actuale;
• Asigurarea unei protectii sociale corespunzatoare, prin mecanisme de sustinere directa a
consumatorilor vulnerabili;
• Dezvoltarea tehnologică a sectorului energetic şi a sectorului extractiv de petrol, gaze
naturale, cărbune şi uraniu prin stimularea si sprijinirea cercetarii si inovarii;
• Atragerea capitalului strain si autohton avand ca obiectiv prioritar asigurarea unui climat
de competitivtate crescut care sa reprezinte motorul de dezvoltare sănătoasă a sectorului
energetic;
• Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica si gaze naturale pe principii de
transparenta si integrarea acestora in pietele regionale si ulterior în piaţa unică europeană.
Directiile de actiune ale strategiei energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii
energetice a Uniunii Europene, sunt:
- creşterea siguranţei în alimentarea cu energie atat din punct de vedere al mixului de
combustibili cat si al infrastructurii de retea;
- alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea cărbunelui, energiei
nucleare şi resurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizarea potenţialului hidro
economic amenajabil ce este în prezent încă neexploatat, care să confere sectorului
energetic competitivitate şi securitate în aprovizionare;
- asigurarea necesarului de cărbune şi uraniu în principal din producţie internă si
diversificarea resurselor de aprovizionare cu uraniu prin combinarea exploatarii rationale a
resurselor nationale cu importul de uraniu si / sau concesionarea de zacaminte uranifere in
afara Romaniei in vederea exploatarii acestora;
- gestionarea eficienta şi exploatarea raţională în condiţii de securitate a resurselor
energetice primare epuizabile din Romania si mentinerea la un nivel acceptabil, pe baze
economice, a importului de resurse energetice primare (dependenta limitata/controlata);
- îmbunătăţirea competivităţii pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, corelarea
acestora şi participarea activă la formarea pieţei interne de energie a Uniunii Europene şi
la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere cu luarea in considerare a intereselor
consumatorilor din Romania si a companiilor romanesti;
- creşterea eficienţei energetice pe tot lanţul resurse, producere, transport, distribuţie,
consum;
- promovarea utilizarii resurselor energetice regenerabile, în conformitate cu practicile din UE;
- asigurarea investiţiilor pentru dezvoltarea sectorului energetic, inclusiv prin atragerea de
capital privat;
- creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare tehnologică;
- realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de
seră;
- participarea proactivă la eforturile Uniunii Europene de formulare a unei strategii
energetice pentru Europa, cu urmărirea şi promovarea intereselor României.

CURS 7
Legea energiei electrice nr.13/2007, contine opt capitole .
Capitolul I. Dispozitii generale.
Capitolul II.Autoritati si competente.
Capitolul III. Autorizatii, licente si concesiuni.
Capitolul IV. Energia electrica.
Capitolul V. Promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie si in
cogenerare de inalta eficienta.
Capitolul VI. Preturi si tarife.
Capitolul VII. Infractiuni si contraventii.
Capitolul VIII. Dispozitii tranzitorii si finale.
Activitatile in domeniul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare trebuie sa
se desfasoare pentru realizarea urmatoarelor obiective de baza:
a).asigurarea dezvoltarii durabile a economiei nationale;
b).diversificarea bazei de resurse energetice primare;
c).crearea si asigurarea functionarii pietelor concurentiale de en.el.;
d).asigurarea accesului nediscriminatoriu si reglementat al tuturor participantilor la piata de
energie el. si la retele electrice de interes public;
e).transparenta tarifelor, preturilor si taxelor la en.el.;
f).constituirea stocurilor de siguranta la combustibili necesari pt.prod.en.el;
g).asigurarea functionarii interconectate a Sistemului electroenergetic national cu sistemele
electroenergetice ale tarilor vecine;
h).promovarea utilizarii surselor noi si regenerabile de energie;
i).asigurarea protectiei mediului la nivel local si global in concordanta cu reglementarile legale in
vigoare;
j).asigurarea masurilor de securitate in vederea prevenirii si combaterii actelor de terorism si
sabotaj asupra infrastructurii Sistemului electroenergetic national;
k).asigurarea sigurantei in functionare a Sistemului electroenergetic national;
l).asigurarea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor;
m).promovarea productiei de energie electrica.
Legea stabileste:
-atributii ale Guvernului, ale ministerului de resort si ale celorlalte organe de specialitate;
-desemneaza autoritatea competitiva in sectorul energiei electrice (ANRE).
Atributii principale ale ministerului de resort:
-elaboreaza planuri, programe si proiecte in vederea atingerii si implementarii obiectivelor de
baza stabilite prin aceasta lege.
ANRE este abilitata cu urmatoarele competente si atributii:
- stabileşte reglementări cu caracter obligatoriu pentru agenţii economici din sectorul energiei
electrice;
-acordă, modifică sau retrage autorizaţiile şi licenţele pentru agenţii economici din sect. energiei
electrice;
-elaborează şi aprobă metodologiile de calcul necesare stabilirii preţurilor şi tarifelor;
-stabileşte tarifele aplicabile consumatorilor captivi; preţurile şi tarifele practicate între agenţii
economici din cadrul sectorului energiei electrice, tarifele pentru serviciile de sistem, de
transport şi de distribuţie a energiei electrice, preţurile şi tarifele practicate pentru activităţile şi
serviciile aferente producerii energiei termice în cogenerare;
-stabileşte contractele-cadru de furnizare, precum şi cele dintre agenţii economici privind
vânzarea, achiziţia, transportul, serviciul de sistem şi distribuţia energiei electrice;
-elaborează regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori,
-stabileşte cerinţe, criterii şi proceduri pentru eligibilitatea consumatorilor de energie electrică şi
acreditează consumatorii eligibili;
-exercită controlul cu privire la respectarea de către agenţii economici din sectorul energiei
electrice a reglementărilor emise, a sistemului de preţuri şi tarife în vigoare şi aplică sancţiuni în
cazul nerespectării acestora;
-sesizează ministerul de resort şi Consiliul Concurenţei cu privire la abuzul de poziţie dominantă
pe piaţă şi la încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţă, ori de câte ori constată
nerespectarea reglementărilor cu privire la concurenţă şi transparenţă; etc.
CAP III. Autorizatii, licente si concesiuni:
Categoriile de autorizaţii şi licenţe
Autoritatea competentă acordă:
1. Autorizaţii de înfiinţare pentru:
a) realizarea de noi capacităţi energetice de producere a energiei electrice şi a energiei termice în
cogenerare sau retehnologizarea celor existente cu o putere mai mare de 10 MW;
b) realizarea de linii şi staţii de transport al energiei electrice sau retehnologizarea celor
existente;
c) realizarea sau retehnologizarea reţelelor electrice cu tensiune de linie nominală mai mare sau
egală cu 110 kV.
2. Licenţe pentru:
a) exploatare comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice în
cogenerare;
b) exploatare comercială a capacităţilor de transport al energiei electrice;
c) exploatare comercială a capacităţilor de distribuţie a energiei electrice;
d) activitatea operatorului pieţei de energie electrică;
e) activitatea de furnizare a serviciilor de sistem;
f) activitatea de furnizare a energiei electrice;
g) activitatea de furnizare a serviciilor tehnologice de sistem.
CAP IV. Energia electrica:
Participanţii la piaţa de energie electrică şi structurile operaţionale asociate sunt:
-producătorul,
-operatorul de transport şi de sistem,
-operatorul pieţei,
-operatorul de distribuţie,
-furnizorul,
-consumatorul eligibil şi captiv.

CURS 8
Participantii la viata juridica
Orice raport juridic se naste intre persoane care devin subiecte de drepturi si obligatii.
1.Subiectele raportului juridic pot fi numai oamenii.
Cu scopul de a evidentia modul individual sau ca grup organizat, in care oamenii participa la
raporturi juridice, distingem intre persoane: -fizice/ -juridice.
Pers. fizica se identifica prin: -nume, prenume, sex, cetatenie, domiciliu etc.
Pers. juridica: -forma organizatorica, denumire, nationalitate, sediu etc.

Conditiile dobandirii calitatii de persoana juridica

Nu orice entitate colectiva are calitate de persoana juridica.
Pentru a dobandi aceasta calitate este necesara intrunirea cumulativa a 3 conditii:
1 . o organizare de sine statatoare adik o structura interna si unitara care sa-i permita sa actioneze
in raporturile cu alte persoane;
2 . un scop determinat, licit si corespunzator normelor moralei;
3 . un patrimoniu propriu, distinct de cel al persoanelor care creeaza respectiva persoana juridica.
Persoanele intra in raporturi juridice si dobandesc calitatea de subiecte de drept.
Calitatea de subiect de drept pp capacitatea civila adica, atat capacitatea de folosinta cat si
capacitatea de exercitiu.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice – consta in aptitudinea de a dobandi drepturi. Este o
insusire inerenta persoanei dobandita de la nastere chiar din faza conceptiei.
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice – consta in aptitudinea de a dobandi acele drepturi
necesare realizarii scopului determinat prin actul de infiintare. Este o insusire specializata in
raport cu scopul enuntat.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza prin moarte, iar a persoanei juridice prin
dizolvare;
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice – consta in aptitudinea unei persoane de a-si exercita
drepturi si de a-si asuma obligatii prin incheierea de acte juridice sau prin savarsirea de fapte
juridice.
Persoana fizica are capacitatea de exercitiu deplina la 18 ani.
Minorul de pana la 14 ani este lipsit de capacitate de exercitiu – drepturile sale sunt exercitate de
parinti/tutore.
Minorul de 14 – 18 ani are capacitatea de exercitiu restransa – incheie acte juridice cu
incuviintarea prealabila a parintilor sau tutorelui.
Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice – consta in aceeasi aptitudine de a-si exercita
drepturi si de a-si asuma obligatii prin incheierea de acte juridice sau prin savarsirea de fapte
juridice.
Diferenta este ca prin natura lor, persoanele juridice nu pot incheia direct acte juridice si nici
savarsi fapte juridice, fiind necesar sa actioneze prin intermediul orgonului de conducere care
poate fi: - unipersonal (o singura pers) sau colegial (mai multe pers).
La randul sau, organul de conducere desemneaza mandatorii sau administratorii care vor forma
organul de executare, din randul carora se va numi persoana fizica ce va pune in aplicare vointa
organului de conducere adica vointa persoanei juridice.
Pentru faptele ilicite comise in exercitarea functiei raspunde cel care le-a comis, atat fata de cel
prejudiciat cat si fata de pers juridica.

Patrimoniul
Orice persoana fizica sau juridica are un patrimoniu.
Notiunea de patrimoniu nu este definita in lege fiind o creatie a doctrinei juridice dezvoltata in
stransa relatie cu pers fizice sau juridice si se refera la bunuri, drepturi si la obligatiile colective
acestora.
Patrimoniul este format din:
-bunuri,drepturi,obligatii.
Bunurile si drepturile se localizeaza in activul patrimonial al unei persoane.
Definitia patrimoniului:
Patrimoniul-este universalitatea juridica compusa la activ din drepturile si bunurile prezente si
viitoare alea unei persoane si la pasiv, din obligatiile corelative drepturilor si bunurilor.
Trasaturile caracteristice patrimoniului:
1.patrimoniul este o universalitate de drept
-existenta sa deriva din lege;
-exista indiferent de bunurile sau drepturile care il compun, de modificarile intervenite in
structura activului sau pasivului patrimonial.
2.patrimoniul este inerent persoanei:
-orice persoana are in mod natural un patrimoniu.
-numai aparent, o persoana lipsita de avere nu are patrimoniu.
-in cazul pers fizice, dreptul la viata, dreptul la onoare, la integritatea fizica si psihica, etc.
-in cazul pers juridice, dreptul asupra denumirii (firmei) asupra semnelor distinctive ale
produselor sau serviciilor;
In acelasi timp, orice pers fizica sau juridica are obligatia de a respecta drepturile fundamentale
recunoscute celorlalte pers, astfel cum sunt guvernate detaliat, prin norme specifice fiecarui
domeniu.
In concluzie, fiind legat indestructibil de persoana, patrimoniul exista cat timp exista acea pers.
Consecintele legaturii intre pers si patrimoniul:
-patrimoniul nu este transmisibil intre vii;
-este transmisibil pentru o cauza de moarte;
-o pers nu poate avea decat un singur patrimoniu.
Patrimoniul indeplineste functia de garantie a satisfacerii creantelor.
Aceasta regula este enuntata de Codul civil conform caruia, obligatiile asumate de o pers sunt
garantate cu toate bunurile sau drepturile sale prezente si viitoare.
Patrimoniul este diferit de fondul de comert si de capital social
Diferenta intre patrimoniu si fondul de comert:
-exista bunuri si drepturi ce sunt destinate exercitarii comertului cum ar fi: fabrica, magazinul,
sectia de productie, santierul, mina de sare, de carbune, de nisip, terenul, utilajele, materia
prima, materialele, firma, emblema, clientela sunt destinate exploatarii comerciale si formeaza
fondul de comert.
Fondul de comert se localizeaza in activul patrimonial.
Diferenta intre patrimoniul si capitalul social:
-pt a constitui o societate comerciala, banii si alte bunuri corporale sau incorporale sunt varsate
in proprietatea acelei societati comerciale.
Varsamantul efectuat de fiecare asociat se numeste aport la capitalul social.
Banii si bunurile formeaza asa numitul capital social real, iar de la data subscrierii participantilor,
nu mai sunt proprietatea asociatilor.
Corespunzator aporturilor, asociatii dobandesc un drept asupra societatii care se num. drept de
creanta.
Dreptul de creanta este un bun mobil incorporal care d.p.d.v. contabil se evidentiaza in pasivul
patrimonial al societatii si formeaza capitalul social.
Asadar, patrimoniul include atat activul cat si pasivul patrimonial, capitalul social include numai
dreptul de creanta al asociatilor fata de societatea in care au subscris parti sociale sau actiuni.
In concluzie:
-patrimoniul se localizeaza atat in activul cat si in pasivul unei persoane;
-fondul de comert se localizeaza in activul patrimonial al unei persoane (comerciant);
-capitalul social se localizeaza in pasivul patrimonial al unei persoane juridice (societate
comerciala).

CURS 9
Societti comerciale
Se pot constitui in una din urmatoarele forme:
*Societate in nume colectiv (SNC)
*Societate in comandita simpla (SCS)
*Societate pe actuni(SA)
*Societate in comandita pe actiuni(SCA)
*Societate cu raspundere liitata(SRL)
Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla
sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii
societatii se vor indrepta mai intai imptriva acesteia pentru obligatiile ei si numai daca societatea
nu le plateste se vor putea indrepta impotriva asociatilor.Actionarii, asociatii comanditari,
precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta
capitalului social subscris.
Etapele constituiri societatilor comerciale cuprind:
-verificarea la registrul comertului a acceptabilitati numelui si emblemei alese
-redactarea statutului si contractului societatii
-inmatricularea societatii
Actul constitutiv al societatii in nume colectiv ,in comandita simpla sau cu raspundere limitata
va cuprinde:
a) Date de identificare a asociatilor,la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii
comanditati.
b) Forma, denumirea si sediul social
c) Obiectul de activitate al soicietatii cu precizarea domeniului si a activitati principale.
d) Capitalul social cu mentionarea aportului fiecarui asociat in numerar sau natura, valoarea
aportului in natura si modul evaluarii.la societatile cu raspundere limitata se vor preciza
numerarul si valoarea nominala a partilor sociale , precum si numarul partilor sociale atribuie
fiecarui asociat pentru aportul sau;
e) Asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociatii daca ei
urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.
f) Partea fiecarui asociat la beneficiile si la pierderi.
g) Sediile secundare-sucursalele ,agentii reprezentate sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica atunci cand se infiinteaza o data cu societate sau conditiile pentru
infiintarea lor ulterioara daca se are in vedere o atare infiintare
h) Durata societatii
i) Modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Actul constitutiv al societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:

a) Datele de identificare a fondatorilor la societatea in comandita pe actiuni vor fi
mentionati si asociatii comanditati
b) Forma denumirea si sediul social
c) Obiectul de activitate al societatii cu precizarea domeniului si a activitati principale.
d) Capitalul social subscris si cel varsat si in cazul in care societatea are un capital
autorizat,cuantumul acestui.
e) Natura si valoarea bunurilor constituie un aport in natura numarul de actiuni acordate
pentru acestea si numele sau dupa caz,denumirea persoanei care le-a adus ca aport.
f) Numarul si valoarea nominala a actiunilor cu specificarea daca sunt nominative sau la
purtatorii
g) Daca sunt mai multe categorii de actiuni,numarul valorii nominale si drepturile conferite
fiecarei categorii de actiuni.
h) Orice restrictie cu privire la transportul de actiuni
i) Datele de identificare a membrilor consililul de administratie respectiv a membrilor
consililului de supraveghere
j) Puterile conferite administrarii si dupa caz directorilor si daca ei urmeaza sa le exercite
impreuna sau separat
k) Datele de identificare a primilor cenzorii sau a primului auditor financiar
l) Clauzele privind conducerea administratiei functionarea si controlul gestiuni societatiide
catre organele statutare numarul membrilor consiliului de dministratie sau modul de stabilire
acestui numar
m) Puterile de reprezentare conferite administratorilor si dupa caz directorilor respectiv
membrilor directoratului si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.
n) Durata societatii
o) Modul de disrtribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor
p) Sediile secundare –sucursalele agentii reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiilor pentru
infiintarea lor ulterioara daca se are i vederte o atare infiintare.
q) Orice avantaj special acordat in momentul infiintari societati sau pana in momentul in
care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea oricarei persoane care a participat la
constituirea societati ori la tranzactii conducand la acordrea autorizatiei in cauza precum si
identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje.
r) Numarul actiunilor comanditorilor in societatea in comandita pe actiuni.
s) Cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire
t) Modul de dizolvare si lichidare a societatiii

Aporturile asociatilor
Obligatia de subscriere si varsare a aportului
Cum poate fi perceputa existenta societati comerciale fara capital social total la fel se poate
vorbi de asociat fara aport:Aceasta conditie presupune ca fiecare asociat este obligat sa
contribuie la constituirea mijloacelor necesate atingerii scopului social.corespunzator aportului
asociatilor li se cuvin partile socia;e sau partile de interes in societatile de capital(S.A si S.C.A)
Aporturile au cel mai important rol in cazul societatilor comerciale, intrucat din momentul
reunirii lor, aporturile formeaza patrimmoniul initial al societatii.
Felurile aporturilor
Sunt stabilite de Legea nr 31/1990
Aporturile sunt in:- numerar
-natura
-creante
Potrivit Legi nr 31/1990 aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de
societate.
Aportul in numerar
Poate consta in : bunuri,imobile, mobile corporale care se afla in circuitul comercial
-este posibil la orice forma juridica de societate comerciala cu exceptia societati pe actiuni
constituita prin subscriptie publica
-evoluarea aportului in natura prin intermediul expertizei al caracterului obligatoriu.
Aportul in creante
-au regim juridic al aporturilor in natura
-nu sunt admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la
societatile in comandita pe actiuni in societatile cui raspundere limitata
-daca aportul social consta intr-o creanta asociatul raspundepentru incasare ei la scadenta,
urmand sa plateasca daune de intarzaiere in eventualitatea ca realizare acestei creante ar putea fi
obtinuta in ziua scadentei.
Legatura in aporturile asociatilor si capitalul social al societatii comerciale
Suma aporturilor asociatilor mai putin aportul in munca formeaza capitalul social Bunurile care
compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlante bunuri care se afla
in patrimoniul societatii.Capitalul social prezinta un interes din punct de vedere: -juridic
- contabil
Din punct de vedere juridic capitalul social reprezinta cazul creditorilor sociali.Orice modificare
de capital (structura capitalului social valoarea etc.)
Trebuie sa respecte normele legale de publicitate in principal efectuarea mentiunii in registrul
comertului.Capitalul social prezinta interes si pentru asociati deoarece dreptul la dividente si la
conducerea societatii depinde de procentul pe care il detine fiecare asociat din capitalul social.
Din punct de vedere contabil capitalul se distinge de activul patrimonial.In momentul constituiri
societati,activul patrimonial se identifica cu capitalul social.Disocierea intre capital si patrimoniu
apare imediat dupa inregistrarea in contablilitate a primilor datorii ale societatii care izvorasc din
cheltuielile ocazitionale cu infiintarea societatii Ulterior in masura in care societatea obtine
beneficii/profit activul patrimonial creste depasind capitalul social.Pe plan contabil: capitalul
social apare pasov caci societate are obligatia restituiri aporturilor catre asociati in momentul
dizolvarii s lichidarii societati. Cu toate acestea bunurile aportate figureaza la activ si numai
d.p.d.v. valoric apar la pasivul patrimonial.
Capitalul social nominal se delimiteaza de fondurile proprii.
Fondurile proprii cuprind capitalul si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociati spre
deosebire de sumele exterioare de finantare.

CURS 10
Modificarea actului constitutiv al societatii comerciale
-se poate face prin hotarare a adunarii generale a Consiliului de administratie sau prin hotararea
instantei judecatoresti.
1 . Forma actului aditional de modificare a actului constitutiv;
Avand in vedere faptul ca actul constitutiv este, de regula, un act sub semnatura primata, si actul
modificator trebuie sa imbrace aceeasi forma.
Prin exceptie, legea impune in mod expres forma autentica atunci cand actul are ca obiecte:
-majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;
-modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau comandita simpla;
-majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
Procedura generala de inregistrare a mentiunilor de modificare
Pt inregistrarea actului modificator, acesta se depune la Oficiul registrului comertului,
inregistrarea operand in baza incheierii judecatorului delegat.
Prin exceptie, in cazul in care modificarea se refera la structura participarii la capitalul social ca
urmare a excluderii sau retragerii unui asociat in baza jotararii judecatoresti, inregistrarea se face
conform hotararii judecatoresti respective, nemaifiind necesara incheierea judecatorului delegat.
Actul modificator trebuie sa cuprinda trmiterile la textele modificate ale actului constitutiv.
In situatia in care se aduc mai multe modificari actului constitutiv, legea impune ca actul sa fie
depus la Oficiul registrului comertului actualizat cu toate modificarile la zi, in forma sa finala.
Legea impune obligatia de publicitate a actului modificator.
Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o
notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma
<<Monitorul Oficial>> spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a, pe
cheltuiala societatii.
Modificarea formei si duratei societatii
Prin modificarea societatilor comerciale se întelege inclusiv modificarea formei societatii. O
asemenea modificare nu duce la crearea unei persoane juridice noi, ci la modificarea persoanei
juridice existente, in conditiile in care existenta societatii se explica prin acordul de vointa a unor
persoane care se asociaza.
Modificarea duratei societatii
-prezinta relevanta in cazul in care aceasta opereaza la nivelul societatilor in nume colective, in
comandita simpla sau a societatilor cu raspundere limitata.
-Creditorii particulari a-I societatii pot face opozitie, in masura in care drepturile lor au fost
stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii asociatilor de prelungire a duratei societatii.
-Asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila,
daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al
oponentului.
-In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului
bilant contabil aprobat.
Modificarea capitalului social
Reducerea capitalului social:
-prin micsorarea nr de parti sociale sau de actiuni;
-prin reducerea valorii nominale a partilor sociale sau actiunii;
-prin dobandire a propriilor actiuni, urmata de anularea lor;
-scutirea in tot sau in parte a asociatilor de anumite varsaminte datorate de acestia;
-restituirea catre actionari a unei parti din aportul initial, proportional cu reducerea capitalului
social;
Procedura reducerii capitalului social
Trebuie parcurse 2 faze:
1.adoptarea hotararii adunarii generale cu privire la reducere, in conditiile legii;
2.reducerea efectiva a capitalului.
Legea impune ca prin hotararea adoptata sa se respecte capitalul social minim necesar pentru
existenta societatii si sa fie aratat procedeul ce va fi utilizat pentru reducerea capitalului social.
Hotararea este publicata in Monitorul Oficial.
Impotriva hotararii publicate, orice creditor al societatii este in drept sa faca opozitie, daca
creanta este constanta printr-un titlu obtinut anterior publicarii hotararii.
Reducerea efectiva a capitalului social esste admisibila numai dupa scurgereaunui termen de 2
luni de la momentul publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei.
Majorarea capitalului social
Trbuie parcurse 2 etape principale:
1.adoptarea hotararii de majorare a capitalului social;
2.derularea procedurii propriu-zise de majorare a capitalului social.
Majorarea efectiva a capitalului social trebuie realizata in termen de 1 an de la data adoptarii
hotararii generale privind majorarea capitalului social, in caz contrar, hotararea adunarii generale
fiind lipsita de efect.
Majorarea capitalului social al societatilor de capital se poate realiza prin:
-emisiunea de noi actiuni;
-majorarea valorilor nominale a actiunilor existente;
-incorporarea in capitalul social a rezervelor societatii, mai putin rezerve locale;
-incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune;
In situatia in care majorarea capitalului social apare ca rezultat al majorarii valorii nominale a
actiunilor, hotararea adunarii generale extraordinare se adopta numai cu votul tuturor
actionarilor.
In cazul majorarii capitalului social prin emiterea de noi actiuni, actionarii au un drept de
preferinta care se exercita proportional cu numarul actiunilor pe careacestia le poseda si in
interiorul termenului stabilit conform actului constitutiv sau, hotarat de adunarea generala.
Nerespectarea dreptului de preferinta a actionarilor existentei are drept sanctiune nulitatea
absoluta a operatiunii de majorare a capitalului social efectuata.
In situatia in care noile actiuni prezinta aport in natura, dreptul de preferinta al actionarilor
existenti inceteaza.
Legea impune ca in hotararea adunarii generale de majorare a capitalului social prin aport in
natura sa se regaseasca:
-descrierea aporturilor;
-numele celor ce aporteaza in natura;
-numarul de actiuni emise in schimbul aportului in natura.
Pentru actiunile emise in schimbul aporturilor in natura, dreptul de preferinta al actionarilor
inceteaza.

C.11 - Contractele comerciale

Etimologic termenul „contract” provine din latinescul:„contrahere” – a trage împreuna.

Juridic, contractual reprez comform prevederilor art 942 Cod civil, acordul de vointa dintre
doua sau mai multe personae fizice si/sau juridice, prin care se nasc, se modifică sau se disting
drepturi si obligații.
- În dreptul român termenul de contract este echivalent cu cel de conventie, concluzie care
rezultă inevitabil din expresia folosită de legiuitor: titlul III din Codul Civil este numit „Despre
contracte si convenții”
- În dreptul francez termenul de contract a fost folosit inițial pt a desemna acordul de voință
creator de obligații numai in cazurile expres arătate de legiuitor.
- Dreptul francez prezintă contractul ca o afacere și rareori ca act de voință care să se bazeze
pe încredere.
- Dreptul American contemporan – contractul este privit ca un instrument de schimburi
economice, distingându-se două varietăți:
- contractul clasic , care presupune negocieri prealabile, efectele sale fiind instantanee (de
exemplu cumpărarea unui produs de consumație)
- contractul rațional, care are o mare importanță economică și socială, încheierea sa fiind
precedată de lungi tratative și negocieri vizând un nr considerabil de persoane, fiind
renegociabil.
Din analiza comparată rezultă că:
- orice contract este o conventie și un act unilateral;
- dacă orice contract este o convenție , nu orice convenție este un contract;
Încheierea contractului
1. Aspecte prealabile
Acordul de voințăa părților asupra clauzelor contractuale se formează prin întâlnirea ofertei
cu acceptarea ei, deci pe baza unei negocieri.
Mecanismul întâlnirii ofertei cu acceptare este foarte complex și de nenumărate ori acesta este
precedat de negocieri.
2. Oferta de a contracta
Încheierea contractului începe cu propunerea de o contracta, numită ofertă.
Condițiile contractului încep cu propunerea de a contracta, numit ofertă
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească oferta:
- trebuie să fie fermă: ofertantul nu are posibilitatea de a o modifica sau retracta;
- trebuie să fie precisă si completă: să cuprindă toate elementele necesare contractului;
- trebuie să fie neechivocă;
- trebuie să fie o manifestare de vointa reală, serioasă ,conștientă și cu intenția de a angaja din
punct de vedere juridic .
Oferta poate fi:
- expresă sau tacită;
- în scris sau verbal;
- adresată publicului sau unei persoane determinate.
3. Revocarea caducitatea ofertei
Oferta poate fi revocată, în principiu, atât timp cat ea nu a ajuns la destinatar.
Caducitatea ofertei apare in situația în care aceasta nu poate să producă efecte , fie că
ofertantul a schimbat condițiile stabilite inițial , fie prin exprimarea termenului de acceptare.
În general oferta devine caducă in caz de moarte , faliment sau incapacitatea ofertantului.
4.Oferta și antecontractul (promisiunea de a contracta)
Oferta de o contracta nu se confundă cu antecontractul. Dacă oferta este un act juridic unilateral,
antecontractul este un act juridic de formațiebilaterală, un contract, chiar dacă există obligații
doar pentru promitent (de exemplu o persoană se obligă față de alta să-i vândă un anumit imobil)
5.Acceptarea ofertei
Este tot un act unilateral de voință la fel ca și oferta, care provine însă de la destinatarul
ofertei.
Ca și ofertă, acceptarea trebuie să îndeplinească anumite condiții:
- să fie clară (să exprime clar voința de a încheia contractul)
- să fie liberă (neviciată)

Momentul și locul încheierii contractului

1. Momentul încheirii contractului este acela în care acceptarea întalneste oferta.
2. Determinarea locului plății.
Potrivit art.59 Cod comercial, obligațiile comerciale trebuie executate:
- la locul expres menționat în contract;
- la locul rezultat din intenția părților;
- la locul în care potrivit materiei contractului, apare fireasca executarea.
În cazul în care în contract nu s-a precizat în mod expres locul executării obligațiilor se
va face la sediul, domiciliul sau reședința comerciantului debitor.
3. Determinarea prețului
Potrivit dreptului civil. în cazul contractului de vânzare-cumpărare prețul trebuie să fie
determinat de părți. Codul comercial adoptând dispozițiile civile la traficul comercial,
modificandu-le chiar permite ca prețul să fie „stabilit ulterior”, prezentând în contract o indicație
abstractă și impersonală „prețul just” sau „prețul curat”, determinările se vor face in funcție de
locul plății sau de cotele oficiale ale bursei (art.408 Cod. comercial)

Principalele contracte comerciale

- contractul de vânzare-cumpărare comercial esteprincipalul instrument utilizat în practica
comercială;
- contractele de intermediere:
- mandat;
- comision.
- contr de concesiune;
- contr de finanțare a operațiilor comerciale;
- contr de transfer de tehnologie:
- contr de licență;
- contr de know-how;
- contr de consultanță;

Contractul de vânzare-cumpărare
Vânzarea comercială, ca și cea civilă este contractul prin care vânzătorul se obligă să
strămute proprietatea unui lucru și cumpărătorul să plătească prețul (art. 1298 Cod civil)
Vânzarea comercială este un contract :
- consensual;
- sinalagmatic;
- cu titlu oneros;
- translativ de proprietate;
- cu executare dintr-o dată sau succesivă.
Deosebirea dintre vânzarea civilă și cea comercială constă în funcțiunea sa de comerț,
act de intermediere. Așadar, ori de câte ori o vânzare indiferent de obiect sau de subiect este
precedată de o cumpărare făcută cu intentia de a revinde, vânzarea-cumpărarea devine
comercială.

Contractul de mandat comercial

Mandatul este contractul în temeiul căruia o persoană (MANDANT)
împuternicește altă persoană (MANDATAR) să încheie acte juridice în numele și pt mandat.
Mandatul este comercial dacă actele încheiate sunt acte comerciale; mandatul civil are ca
obiect închiderea de acte civile.
- este un act cu titlu oneros, mandatarul find renumerat printr-o sumă fermă sau forfitara ori sub
forma unui procent calculat la cifra de afaceri;
- fiin cu titlu oneros nu poate fi revocat unilateral
-poate fii:
- general (pt. toate afacerile mandantului)
- special (pto anumită afacere)

Contractul de comision
Comisionul este un contract având ca obiect tratarea de afaceri comerciale de către comisionar
pe socoteala comitentului (art.405 Cod comercial)
În raporturile dintre comisionar și comitent se aplică regula mandatului. Deșii de afacerea
încheiată de comisionar profită comitentul, totuși acesta, din urmă neavând raporturi
contractuale cu terții, nu poate fi obligat să execute îndatoriile asumate de comisionar.
Contractul de comision prezintă urm caractere juridice:
- este un contract bilateral, cu titlu oneros, el neputând fii revocat pe cale unilaterală.
- comisionarul este platit pt serviciile făcute comitetului cu o sumă de bani, numită comision.

Contractul de consignație
- este o variantă a contractului de comision;
- contract prin care o persoană, numită consignant, încredințează celeilalte părți, numită
consignator, mărfuri în depozit pt a putea fi comercializate în condițiile stabilite, contra unui
comision;
- trasătura contractului este aceea că mărfurile nu trec în proprietatea consignatarului, ci numai în
detenția lui;
- consignatarul este obligat de a deconta consignantului prețul încasat sau marfurile proprietatea
lui.
- contractul este des aplicat, mai ales în raporturile comerciale

Contractul de franciză
Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane fizice
sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită
francizor, acordă altei persoane denumită beneficiar,dreptul de a exploata sau a dezvolta o
afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.
Contractul de franciză a apărut în SUA odată cu legislatia antitrust prin care s-a interzis
desfacerea produselor de către producător.
Datorită dinamismului și rentabilitații sale a devenit o formă de cooperare comercială; fiind o
varietate recentă și răspândită a contractului de concesiune, franciza constituie o metodă
modernă de afaceri, bazată pe colaborarea permanentă între parteneri