Un organism modificat genetic (OMG) este un organism viu ce a fost creat artificial prin

manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN
( materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a
le introduce în materialul ereditar al alteia.

Spune NU ingineriei genetice

Progresul ştiinţific în domeniul biologiei moleculare ne poate ajuta să înţelegem procesele naturale şi să progresăm
în domeniul medicinii, de a da noi unelte medicale. Însă nu ar trebui ca, din cauza intereselor comerciale, să
folosim descoperirile ştiinţifice ca justificare pentru transformarea mediului într-un experiment genetic gigant.
Biodiversitatea, mediul înconjurător şi integritatea rezervelor de hrană ale lumii sunt prea importante pentru
supravieţuirea pentru a fi supuse riscului.

Ajutorul tău este necesar ACUM!

De exemplu, porumbul modificat genetic ce se cultivă poartă gene de bacterie ce îi permit să

producă o substanţă insecticidă.

Diferenţa fundamentală faţă de tehnicile tradiţionale ale îmbunătăţirii genetice este că acestea permit lipsa
barierelor dintre specii pentru a crea fiinţe vii ce nu există în natură. Este vorba de un experiment la
scară largă bazat pe un model ştiinţific compromis.

Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt creşterea folosirii substanţelor
toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea
rezistenţelor în insecte şi “ierburi rele” sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor
sunt ireversibile şi imprevizibile.

Riscurile sanitare ale graniţei largi a OMG-urilor prezente atât în alimentaţia noastră, cât şi în a animalelor,
ale căror produse le consumăm, nu se evaluează corect, obţinerea unui astfel de rezultat continuând să fie
necunoscută. Noi alergii, apariţia unor noi toxice şi efecte neaşteptate sunt unele dintre riscuri.

OMG-urile consolidează controlul alimentaţiei mondiale de la puţinele firme multinaţionale. Ţările ce

au adoptat masiv folosirea culturilor transgenice sunt exemple clare ale unei agriculturi nedurabile. Ȋn
Argentina, de exemplu, intrarea masivă de soia modificată genetic a exacerbat criza agriculturii cu o
creştere alarmantă a distrugerii pădurilor primare, migrarea ţăranilor şi muncitorilor rurali, o mărire a
utilizării ierbicidelor şi o gravă substituţie a producţiei de alimente pentru consumul local.

Soluţia pentru foame şi malnutriţie se află în dezvoltarea tehnologiilor durabile şi corecte,

accesul la alimente şi utilizarea tehnicilor ca agricultura şi reproducerea ecologice. Industria
organismelor modificate genetic îşi foloseşte puterea comercială şi influenţa politică pentru a
distrage resursele financiare cerute de adevăratele soluţii.

Apărăm aplicarea Principiului Precauţiei şi ne opunem astfel oricărei eliberări a OMG-urilor în mediul
înconjurător. Testele la câmp, inclusiv la scară mică, prezintă şi ele riscuri de contaminare genetică,
trebuind, de asemenea, să fie interzise.

Deasemenea, suntem împotriva tuturor brevetelor asupra plantelor, animalelor sau oamenilor, ca şi cele
asupra genelor lor. Viaţa nu este un articol de comerţ industrial. Atunci când forţăm formele de viaţă şi
propriul lanţ alimentar să se supună mai degrabă modelelor economice ale omului decât celor naturale, o
facem pe propria răspundere.

Greenpeace nu se opune biotehnologiei care se face în medii limitate, controlate, fără

interacţiune cu împrejurimile. Marele potenţial pe care îl are biologia moleculară în înţelegerea naturii şi
în dezvoltarea investigaţiei medicale nu poate fi folosit ca justificare pentru a converti mediul înconjurător
într-un uriaş experiment cu interese comerciale. Biodiversitatea şi integritatea aprovizionării lumii cu
alimente sunt prea importante pentru supravieţuirea noastră pentru a fi periclitate.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

1. Super-oua de gaina

Biotehnologiile noi sunt folosite pentru a dezvolta gaini modificate genetic care produc compusi chimici
in oua. Conform Jacqueline Jacob si Richard Miles de la Institutul pentru Hrana si Stiinte Agrcole,
compusii din oua pot fi folositi la tratarea mai multor boli de la diabet la degradarea dintilor.

Conform BBC, cercetatorii din Marea Britanie au dezvoltat gaini modificate genetic capabile sa faca oua
care contin proteine folosite pentru tratarea cancerului. In timp ce acesti aditivi sunt benefici, consider
ca multi dintre noi vor sa stie cand iau medicamente in loc sa le primeasca intr-un ou, lasand la o parte
toate efectele secundare generate de acesti aditivi.

2. Mere care nu se oxideaza (nu se fac maro)

Dupa Food Safety News, compania biotehnologica Okanagan Specialty Fruits of Summerland din British
Columbia, a depus o cerere de aprobare la Serviciul de Inspectie al Departamentului American pentru
Agricultura si Sanatatea Plantelor si Animalelor pentru a comercializa un mar modificat genetic care nu
se oxideaza dupa maruntire.

Marul nu se oxideaza pentru ca gena care produce enzima polifenoloxid a fost dezactivata. Merele tot se
oxideaza, dar intr-un ritm mai lent. Ce urmeaza? Avocato care nu se strica si pere care nu fac pete? De
ce nu putem accepta lucrurile asa cum se prezinta in mod natural?

3. Somon cu dezvoltare accelerata

Daca s-ar accepta, acest somon ar fi primul animal modificat gnetic aprobat de FDA pentru consum
uman.

Conform Ars Technica: Acesti somoni atlantici modificati genetic contin doua secvente straine in
structura genomului. Una codifica un hormon de crestere al somonului Chinook, cealalta este o gena
anti-inghet al merluciului oceanic. Alaturi de aceasta gena hormonul de crestere este produs si in
sezonul rece, spre deosebire de varianta conventionala unde acest lucru nu se intampla. Important este
ca somonii modificati genetic nu cresc mai mari decat somonii conventionali, diferenta fiind ca ajung la
maturitate in 16-18 luni in loc de 3 ani.
FDA nu evalueaza riscurile de mediu cum ar fi poluarea, deseurile sau riscurile privind imperecherea si
concentrarea unor boli care apar odata cu aprobarea somonului Aqua Bounty, fiind evaluata doar daca
prezinta siguranta consumului uman, si acest lucru fiind prematur de aflat.

4. Seminte hiperproductive

Cercetatorii depun eforturi pentru a manipula ADNul pentru a crea seminte hiperproductive, in special
seminte de rosii care ar creste productivitatea cu 50%.

Zachary Lippman de la laboratorul Cold Spring Harbor a produs o tulpina de rosie hiperproductiva
alterand gena de comanda care controleaza numarul florilor si timpul infloririi. Cercetatorul se gandeste
sa modifice si pepeni sau soia.

5. Porcul “ecologic” - Enviropig

Canada a aprobat productia limitata de enviropig, porci care au fost modificati pentru a produce cu 65%
mai putin fosfor in dejectii.

Fermele de porci sunt cunoscute pentru poluarea globala, porcii producand cu 150% mai multe
excremente ca si oamenii. Un articol din Rolling Stone intitulat “Micile secrete ale porcului” a raportat ca
o ferma Smithfield cu 500,000 de capete a generat mai multa materie fecala decat cei 1.5 milioane de
locuitori ai Manhattanului. Dejectiile sunt incarcate cu fosfor care este principala cauza a dezvoltarii
excesive de alge in lacuri care absorb oxigenul din apa distrugand viata.

Totusi, modificarea genetica a porcului in vederea scaderii poluarii mi se pare contraintuitiva.