Legea nr 500/2002 privind finantele publice cat si legea 273/2006 privind

finantele publice locale enunta o serie de principii bugetare.

Principiul universalitatii stipuleaza ca veniturile bugetare nu pot fi efectuate
direct unei anumite cheltuieli bugetare , iar principiul unitatii stipuleaza ca veniturile
si cheltuielile bugetare sa se inscrie intr-un singur document pt a asigura o utilizare
eficienta si o urmarire continua a fondurilor publice , ceruta de rigurozitatea necesara
in gestiunea banului statului.
In practica bugetara din tara noastra aceste principii nu sunt pe total respectate.
Spre exemplu in domeniul protectiei sociale in clasificatia functionala a veniturilor
apar ca si componente de baza:contributii de asigurari pt somaj datorate de asiguratori
si angajatori. Prin urmare veniturile bugetare obtinute din contributii pt somaj sunt
efectuate pt acoperirea cheltuielilor privind indemnizatiile de somaj, ceea ce
contrazice principiul universalitatii.
Principiul unitatii este valabil daca vorbim de un buget al statului
agregat:compus din bugetul de stat (BS), bugetul asigurarilor sociale de stat (BASS),
bugetele fondurilor speciale (bugetul asigurarilor sociale de sanatate –BAS, ca anexa
la BS si bugetul asigurarilor de somajca anexa la BASS), bugetul trezoreriei statului
(BTS), bugetul local(BL).
In cea ce priveste etapele procesului bugetar ( elaborare, aprobare si adoptare,
executie, control, incheierea executiei) aceste bugete prezinta particularitati in functie
de domeniul vizat de activitate, dar in acelasi timp respecta si repere comune.
Raspunderea elaborarii proiectelor de bugete publice revine in plan
institutional –OPC ordonatorilor principali de credite:primarul (in cazul BL),
ministrul finantelor publice (BS,BTS), ministrului muncii(BASS), ministrului
sanatatii(BAS). Momentul “0” in elaborare consta in transmiterea de la OPC catre
ordonatorii subordonati a unor dimensiuni valorice (limite) de respectat in
fundamentarea indicatorilor proprii de venituri si cheltuieli.
Elaborarea proiectului propriu al bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul
OTC (directori executivi ai :scoli,spitale,AJOFM) se bazeaza pe relatiile functionale
intre compartimentul financiar-contabil si alte compartimente. Astfel, fundamentarea
cheltuielilor de personal se realizeaza pe baza statelor de plata transmise de
compartimentul Personal Salarizare catre Contabilitate, iar fundamentarea
cheltuielilor materiale se bazeaza pe bunuri de consum (carburant, materiale de
curatenie), facturi fiscale transmise de Compartimentul Aprovizinare.
Ordonatorii de credite ierarhic superiori intocmesc proiecte de bugete
centralizate de venituri si cheltuieli, pe baza proiectelor proprii si a celor transmise de
OCB direct subordonati.
Proiectele de bugete sunt aprobate de Parlament odata cu contul general de
incheiere a executiei bugetare, exceptie facand proiectele de bugete locale ce sunt
aprobate de consiliile locale (“parlamente locale”) si BTS aprobat de Guvern.
In cazul BL, se rediscuta la nivelul consiliilor judetene, cu privire la transferuri
acordate din BS, astfel: in cazul in care Velaborate < Vsolicitate se va decide
cresterea Vprorii sau redimensionarea cheltuielilor.
Efectul aprobarii BVC este caracterul de balanta financiara a bugetului, ce
devine document de executie.
In executie sunt prezenti trei factori institutionali: Trezoreria Finantelor
Publice (unitatile operative) cu rol in executia de casa a cheltuielilor, ordonatorii de
credite bugetare si finantatorul (MFP). Se remarca doua metode de finantare:
deschiderea si repartizarea de credite bugetare (BS) si alocarea de fonduri banesti (BL)

Clasificatia indicatorilor financiari la institutia publica

Clasificatia bugetara reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare
intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare.
Rigurozitatea necesara in gestiunea banului public a condus la utilizarea unei
clasificatii bugetare. Rolul acesteia consta in asigurarea unei discipline de lucru si in
posibiliatea efectuarii de analize asupra evolutiei indicatorilor de venituri si cheltuieli.
In acest scop clasificatia bugetara indeplineste o serie de cerinte : universalitatea,
unitatea, realiatea, logica, sistematizarea, clariatea, comparabilitatea, obligativitatea.
Clasificatia bugetara utilizata in diferite domenii de activitate (invatamant),
sanatate, administratie publica prezinta unele particularitati in definirea indicatorilor
datorita nevoii publice satisfacute de institutia publica in cauza.
In domeniul protectiei sociale, AJOFM Bacau (Agentia Judeteana pentru
ocuparea fortei de munca) raspunde nevoii publice de ocrotire si sustinere financiara a
persoanelor neincadrate in munca.
Veniturile sunt grupate in capitole si subcapitole. In cazul AJOFM cea mai
mare parte a veniturilor curente (97%) este reprezentata de contributia de asigurari
pentru somaj- datorate de angajatori si asigurati; iar veniturile din vanzari de bunuri si
servicii (cursuri de calificare profesionala) reprezinta un procent de 3%. In acest
domeniu de activitate veniturile proprii acopera cheltuielile intr-un procent mai mare
de 70%.
Spre deosebire, in domeniul sanatatii sau in invatamant (exceptie facand
universitatile si unele grupuri scolare care obtin venituri din vanzari de bunuri si
servicii), ponderea veniturilor proprii in totalul cheltuielilor este mai mica (sub 30%).
Cheltuielile bugetare sunt grupate in clasificatia functionala(pe capitole si
subcapitole, paragrafe) :capitolul Asigurari si asistenta sociala cu subcapitolul
Asigurari pt somaj iar in clasificatia economica (pe titluri, articole, alineate) dupa
destinatie.
Specific domeniului protectiei sociale este utilizarea titlului VIII Asistenta
sociala cu articolele Asigurari sociale si ajutoare sociale si alineatul : Indemnizatie de
somaj. Acest titlu reprezinta 70% din totalul cheltuielilor AJOFM. Spre deosebire, la
nivelul Casei Judetene de Pensii, proportia cea mai mare va fi detinuta de cheltuieli cu
pensii, in domeniul sanitar ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu bunuri si
servicii, alaturi de cheltuielile de personal, in invatamant predomina cheltuielile de
personal.
Ca indicatori specifici se pot preciza ca alineate din clasificatia economica:
indemnizatii de somaj (protectie sociala), sporuri pt conditii de munca (invatamant),
locuinta de serviciu (administratie publica), medicamente, materiale sanitare
(sanatate).
Ca indicatori comuni din clasificatia economica se pot specifica : cheltuielile
salariale in bani (articol) cu alineatele (salarii de baza, spor de vechime, indemnizatie
de conducere), bunuri si servicii (materiale pt curatenie, apa, canal si salubritate).
Acesti indicatori comuni detin ponderi diferite din totalul cheltuielilor in functie de
domeniile de activitate. In domeniul protectiei sociale cheltuielile de personal
reprezinta 6% din totalul cheltuielilor, bunuri si servicii 1,5% (cu o pondere mai mare
a cheltuielilor cu posta, telecomunicatii si incalzit, iluminat si forta motrica).
Se remarca o corelatie intre denumirea indicatorilor cuprinsi in clasificatia
bugetara si cea a inregistrarilor din documentele contabile(primare-plan de conturi,
centralizatoare-bilant).
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se realizeaza prin conturi
deschise pe structura clasificatiei bugetare.

Fundamentarea indicatorilor financiari la o institutie publica din dom. sanatatii

In scopul elaborarii proiectului de buget in domeniul sanatatii: Ministrul
finantelor publice, Ministrul sanatatii; CNAS transmit norme metodologice,
instructiuni, precizari cu privire la fundamentarea indicatorilor de venituri si cheltuieli
de catre OTC(directorul executiv al spitalului). Pe baza acestora OTC elaboreaza
proiectul bugetului propriu de venituri si cheltuieli: se pot enumera legea 95/2006
privind reforma in sanatate, OUG 115/2004 privind salarizarea si drepturile
personalului contractual, Ordin 721/2005 pt aprobarea regulamentului privind
acordarea sporurilor la salarii de baza.
Fundamentarea indicatorilor bugetari se realizeaza la nivelul compartimentului
financiar-contabil si se bazeaza pe relatiile functionale cu celelalte compartimente.
Compartimentul resurse umane transmite catre contabilitate statulm de plata, stat de
functii (utilizate in fundamentarea cheltuielilor de personal), iar compartimentul
Aprovizionare transmite facturi de intare, note de receptie pt fundamentarea
cheltuielilor bunuri si servicii.
Indicatorii financiari din anul de referinta se obtin prin corelarea indicatorilor
reprezentativi cu o exprimare valorica-cheltuieli medii din anul de baza, cu utilizarea
unui coeficient de indexare.
La nivel macroeconomic indicatorul reprezentativ este dat de numarul de
beneficiari ai serviciilor din domeniul sanitar.
La nivel microeconomic indicatorii specifici ai consumului de medicamente
sunt: nr de paturi in spital, nr zile/ om spitalizare, cheltuieli medii anuale pe un
pat(medicamente, hrana), nr litri sange (consumat), iar indicatorii specifici de
eficienta sanitara: indicele de utilizare paturi(I=nr paturi ocupate x 100/nr paturi
fizice), durata medie de spitalizare ( D= nr de zile spitalizare/ nr bolnavi internati).
Utilizarea indicatorilor reprezentativi specifici in fiecare domeniu este o
urmare a nevoii publice satisfacute de institutia in cauza: spitalul satisface nevoia de
acordare servicii de ingrijire medicala).
Pe baza indicatorilor reprezentativi se calculeaza sumele contractate de spital
cu CAS (casa de asigurari de sanatate):
1) nr cazuri de spitalizare (Ncs-se negociaza)x D(durata optima de spitalizarestabilita
prin norma) x Tzd(tarif zi spitalizare decontat de CAS- stabilit prin
lege).
2) Nce(nr cazuri externate) x Ice(indicele case mix pt anul 2007) x Tcp(tarif
ponderat pt 2007).
3) Nip (nr investigatii paraclinice efectuate in mediu ambulatoriu) x T (tarife
negociate in limita tarifelor prevazute legal).
A doua formula de calcul este mai eficienta prin prisma unei bune gestionari a
banului public,deoarece ia in considerare nr de cazuri rezolvate, spre deosebire
deprima formula care considera cazurile de spitalizare, fara a tine cont de ingrijirea
medicala efectuata de persoanele internate.
In calculul cheltuielilor salariale exista o diferenta intre personalul di activiatea de
baza (cadre medicale, asistenti) si personalul auxiliar (administrativ). In calculul
salarilor personalului medical se utilizeaza coeficienti de multiplicare (de valori
diferite in functie de gradul de pregatire).
Ca pondere in bugetul de venituri di cheltuieli, cheltuielile de personal detin o pondere
importanta (~50%), iar cheltuielile cu bunuri si servicii (~45%) din care ponderea cea mai
importanta este cea a cheltuielilor cu medicamente.
Veniturile proprii ( de la persoane fizice, juridice), ca urma a prestarii serviciilor medicale contracost,
donatii, sponsorizari acopera 4-5% din cheltuieli.Cea mai mare pondere este detinuta de fondurile
de asigurari de sanantate(pana la 70-80%), urmate de credite bugetare din bugetul de stat (pana la 10%).