În accepţia modernă, un perpetuum mobile este un dispozitiv

care îşi menţine o mişcare ciclică permanentă incalcând legile de

conservare acceptate, sau incalcând ireversibilitatea fenomenelor
din natură, ireversibilitate de asemenea acceptată.
Se discută despre următoarele tipuri de perpetuum mobile:
 Perpetuum mobile de speţa întâi, care iniţial viza violarea
primului principiu al termodinamicii. Actual în această categorie intră
toate dispozitivele care violează principiul conservării energiei,
indiferent în ce formă.
 Perpetuum mobile de speţa a doua, care iniţial viza violarea
celui de al doilea principiu al termodinamicii. Actual în această
categorie intră toate dispozitivele care violează comportarea
statistică a materiei la nivel molecular.
 Perpetuum mobile de speţa a treia, concept de dată recentă. În
această categorie intră dispozitivele care, deşi nu schimbă energie
cu exteriorul (sunt sisteme izolate), violează ireversibilitatea
fenomenelor.
 Tipuri de perpetuum mobile

În accepţie termodinamică se discută doar despre perpetuum

mobile de speţa întâi şi a doua, corespunzător echivalenţei
dintre lucru mecanic şi căldură. În sens larg, expresia este folosită la
toate dispozitivele cu mişcare perpetuă, indiferent de formele de
energie (elecrică, magnetică etc.) care intervin. Definitorii sunt
legea conservării energiei şi problema ireversibilităţii. Unele
dispozitive îşi obţin mişcarea din surse de energie neconvenţională,
„ecologice”, însă, deşi apar ca noi surse de mişcare, evident, nu
sunt nişte perpetuum mobile.
Perpetuum mobile de speţa întâi

Un perpetuum mobile de speţa întâi este un sistem

fizico-chimic care ar funcţiona ciclic şi ar efectua, într-un
număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără a primi
din exterior energie sub formă de lucru mecanic sau
căldură. Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem
este o consecinţă a primului principiu al termodinamicii.
Din acesta rezultă imposibilitatea realizării, atât a acestui
perpetuum mobile, cât şi a reciprocului său, adică a unui
sistem care să funcţioneze ciclic şi să primească, într-un
număr de cicluri complete, lucru mecanic, fără să cedeze
în exterior energie sub formă de lucru mecanic sau
căldură.
Perpetuum mobile de speţa a doua
Un perpetuum mobile de speţa a doua este un
sistem fizico-chimic care ar funcţiona ciclic şi ar efectua,
într-un număr de cicluri complete, lucru mecanic,
schimbând căldură cu o singură sursă de căldură, sursa
fiind un sistem fizico-chimic de temperatură uniformă.
Imposibilitatea de a realiza un astfel de sistem este o
consecinţă a celui de al doilea principiu al
termodinamicii. Problema demonului lui Maxwell este
până azi un obiect de discuţie.
Perpetuum mobile de speţa a treia

Expresia perpetuum mobile de speţa a treia este

de dată recentă, nu este legată de termodinamică şi se
referă la sisteme fizico-chimice izolate care, odată puse
în mişcare, Deoarece nu schimbă energie cu mediul
ambiant şi nu-şi schimbă forma energiilor din sistem (în
jargon tehnic sunt lipsite de pierderi) îşi păstrează
mişcarea pe timp nelimitat. Imposibilitatea de a realiza
un astfel de sistem derivă din ireversibilitatea
fenomenelor.
 Pseudo perpetuum mobile
Acestea sunt sisteme care aparent funcţionează, iar explicaţia
de ce funcţionează şi ce fel de surse de energie folosesc, uneori
mascate, a fost dată.
 Mişcarea electronilor în jurul nucleului. Acest fenomen se
petrece la scară submoleculară, scară la care statistica aplicată
fenomenelor moleculare nu se aplică. Fenomenele de la această
scară se abat de la mecanica clasică şi sunt explicate de
mecanica cuantică.
 Mişcarea planetelor. Pierderile energetice ale fenomenului sunt
foarte mici, astfel că la scara temporală a vieţii unui om mişcarea
pare neîncetinită. La scară temporală a universului mişcarea
planetelor se modifică foarte mult.
 Pasărea care bea apă. Dispozitivul execută o mişcare oscilantă,
pasărea muindu-şi periodic ciocul in apă. Este un motor termic
clasic, mai exact un motor Stirling, la care agentul termic este un
lichid foarte volatil. Foloseşte două surse de căldură: drept sursă
caldă foloseşte atmosferă, iar drept sursă rece o cantitate de apă
înmagazinată în structura poroasă a capului, apă care preia căldură
prin evaporare.
 Ceasul care se trage singur. Astfel de dispozitive sunt maşini
termice acţionate de variaţiile de temperatură sau presiune (ceasul
Atmos) ale mediului ambiant. Pentru a funcţiona, drept a doua
sursă serveşte dispozitivul propriu-zis, masele căruia trebuind să fie
în dezechilibru termodinamic cu mediul ambiant. Dacă parametrii de
stare ai mediului rămân constanţi dispozitivul se opreşte.

 Pompele de căldură. O pompă de căldură apare a avea o

eficienţă mult supraunitară (de câteva ori). Aici este vorba de o
neînţelegere de termeni, prin „eficienţa” unei pompe de căldură se
înţelege raportul dintre cantitatea de căldură vehiculată de pompă
(nu generată) şi lucrul mecanic consumat pentru această vehiculare.

 Radiometrul Crookes. Este format dintr-o morişcă foarte uşoară,

care are frecări în lagare foarte mici, plasată într-un balon de sticlă
vidat parţial. Paletele sunt pe o faţă negre, iar pe cealaltă albe sau
lustruite. Dispozitivul, expus la o radiaţie luminoasă sau infraroşie
începe să se învârtă.
 Un dispozitiv electomagnetic oarecare, privind prin prisma
legilor termodinamicii. Un motor electric cedează mediului şi lucru
mecanic, şi căldură, aparent încălcând primul principiu al
termodinamicii. Evident, aici este vorba de consumul echivalent al
unei alte forme de energie (energia electrică), dispozitivul
conformându-se legii conservării energiei.
Dispozitive cu mişcare perpetuă neexplicată

Acestea sunt dispozitive care funcţionează, aparent

sfidând legile cunoscute ale fizicii. Un exemplu sunt
curenţiii electrici în circuite supraconductibile. Acest
fenomen este încadrat ca perpetuum mobile de speţa a
treia şi cercetările sunt în curs, fiind implicate
fenomenele cuantice.
 Exemple de perpetuum mobile
Perpetuum mobile care nu funcţionează:

Roata dezechilibrată
Roata lui Orffyreus.
Planuri înclinate.
Şurub hidraulic
Curea care pluteşte
Roată plutitoare
Cupa lui Boyle
Dispozitivul lui Maricourt
 BIBLIOGRAFIE

 Florea Diana
 cl. a X–a A