CUM NE AJUTĂ

MOTIVAŢIA?

Clasa a IX-a A

Florea Diana
 CUPRINS

• Argument

• Definirea şi funcţiile motivaţiei

• Modalităţi şi structuri ale motivaţiei

• Formarea motivaţiei

• Motivaţia şi performanţa

• Concluzie

• Bibliografie

ARGUMENT
 Am ales această temă deoarece mereu ne întrebăm „La ce ne foloseşte motivaţia?”,
cu toate că aceasta ne ajută zi de zi la desfăşurarea diverselor activităţi.Cu toate că
scopul unei activităţi este foarte clar şi corect formulat pentru ca ea să se desfaşoare
normal ,dacă lipseşte stimularea şi susţinerea energetică în vederea realizării scopului
activitatea nu va putea fi dusă la bun sfârşit.Chiar dacă omul dispune de inteligenţă
bine dezvoltată,dar nu este împins ,determinat de ceva pentru a o invăţa ,munci sau
crea nu va obţine performantele dorite .Aceasta trebuie să facă apel şi la o serie de
factori cu rol de stimulare şi activare ,sensibilitate selectivă care sânt încadrate in
noţiunea de motivaţie.

DEFINIREA SI FUNCŢIILE MOTIVAŢIEI

a)Definirea motivaţiei

„Motivaţia este o parghie importantă în procesul autoreglării individului ,o forţă

motrică a întregii sale dezvoltări psihice şi umane .Aceasta înseamnă că selectarea şi
asimilarea ,ca şi sedimentarea influenţelor externe se vor produce dependent de
structurile motivaţionale ale prsoanei .Motivaţia sensibilizează diferit persoana la
influenţele externe făcând-o mai mult sau mai puţin perneabilă la ea .Acum înţelegem
mai binede că una şi aceeaşi influenţă extrnă produce efecte diferite la persoane
diferite sau la aceeaşi persoană în momente diferite.”

b)Funcţiile motivaţiei

*Funcţia de activare internă difuză şi de semnalizare a unui dezechilibru filozofic sau

psihologic:
Această stare de necesitate dăinuie dar nu declanşeză încă acţiunea.Este o funcţie
specifică trebuinţelor care au o dinamică deosebită : „debutează ca o alertă internă
continuă cu o agitaţie crescând ,ajungând la stări de mare încordare internă,pentru a
se finaliza prin satirizarea lor”

*Funcţia de mobil sau de factor declanşator al actiunii efective :

Motivul definit de psihologul francez H. Pieron ca : mobilul ce alearga dintre
deprinderile existente pe cea care va fi actualizată”

*Funcţia de autoreglare a conduitei:

Prin această funcţie se imprimă conduitei un caracter activ şi selectiv. Eficenţa ce
se realizează motivaţia este dependenţa în masură de energiza dicţionară.
 „Esenţial pentru motivaţie este faptul că ea instigă ,impulsionează, declanşeză
acţiunea,iar acţiunea prin intermediul conexiunii inverse, influenţeză însăşi baza
motivaţională şi dinamica ei.”

Această frază se referă la faptul că motivaţia impulsioneaza actiunea,iar acţiune

influenţeză motivaţia.

MODALITAŢI SI STRUCTURI ALE MOTIVAŢIEI

Trebuinţele sunt structuri motivaţionale baze şi fundamente ale personalitaţii.Ele

semnalizează cerinţele de echilibru in forma unor stări şi inbolnăviri specifice .În
funcţie de generalizări şi conţinutul lor pot fi clasificate în :trebuinţe primare şi
trebuinţe secundare .Prima categorie se clasifică în:trebuinţe biologice sau organice şi
trebuinţe filozofice sau funcţională.Adoua categorie se clasifica în trebuinţe materiale,
trebuinţe spiritoale şi trebuinţe sociale.

H.Maslou clasifică trebuinţele stabilindu-le in cinci categorii pe care le

organizează intr-o „piramida a trebuinţeor” :

TREBUINŢE DE
AUTOREALIZARE
TREBUINŢA DE STIMĂ
ŞI STATUT
TREBUINŢĂ DE AFILIERE
TREBUINŢE DE SECURITATE
TREBUINŢE BIOLOGICE

FORMAREA MOTIVAŢIEI

În existenţ omului funcţionează diferite forme ale educaţiei.

*Motivaţia pozitivă şi negativă .Prima este produsă de stimuli precum lauda ,încurajarea şi
are ca rezultat efecte benefice asupra activitaţii sau relaţiilor interumane.Motivaţia
negativă este produsă de folosirea unor stimuli precum ameninţarea ,pedepsirea etc.
Efectul laudei ,dojenei şi ignorarii asupra performantei

*Motivatia intrensecă sau extrinseca.Motivaţia intrensecă se referă la raportarea sursei de

producere.Dacă sursa de producere a motivaţiei se află in afara subiectului ,sugerataăsau
impusăde altă persoană avem de-a face cu motivaţia extrinsecă.

*Motivaţia cognitivă si motivaţia afectivă.Prima provine din activitatea exploratoare ,in

nevoia de a te informa ,de a fi stimulat senzorial .Se numeşte cognitivă deoarece acţionează
dinăuntrul proceselor gândirii.Motivaţia afectiva este determinată de nevoia omului de a
obţine aprobarea din partea altor persoane ,de a se simţi bine in compania altora.

MOTIVAŢIA ŞI PERFORMANŢA

„Motivaţia nu trebuie considerată şi interpretată în sine, ca un scop în sine , ci pusă în

slujba obtinerii unor performanţe înalte .Performanţa este un nivel superior de îndeplinire
a scopului .Din perspectiva diferitelor forme ale activităţii umane ceea ce interesează este
valoarea motivaţei şi eficenţa ei propulsivă.”

Din punctul meu de vedere prin această definiţie înţelegem cel mai bine ce este
performanţa şi că motivaţia trebuie pusă in slujba obţinerii unor performanţe inalte.
Relatia dintr performanţă şi intensitatea motivaţiei

CONCLUZIE

Concluzionând motivaţia ne ajută mult in viaţa de zi cu zi . Motivaţia sensibilizeză

anumite persoane la influenţa externă. Persoanele pot fi stimulate prin laude ,încurajări
,dar şi prin ameninţări şi pedepsiri. Prin toţi aceşti stimuli motivaţia impulsionează şi
declanşeză acţiunile . Aceasta ajută la obţinerea performanţelor înalte.

BIBLIOGRAFIE

• Psihologie
Manual pentru clasa IX Scoli Normale şi Licee
Autori:Paul Popescu-Neveanu
Mielu Zlate
Tinca Creţu
Editura:Didactică şi Pedagogică ,R.A.,Bucureşti 1996

• Psihologie
Manual pentru clasa X Scoli Normale şi Licee
Autori:Paul Popescu-Neveanu
Mielu Zlate
Tinca Creţu
Editura:Didactică şi Pedagogică ,R.A.,Bucureşti 1996