REPUBLICA

Student: Dănăilă Radu Nicușor

Coordonator: lect. univ. drd. Crina Mihaela Verga
 CUPRINS
Forma de guvernământ
o Prezentare generală
o Evoluție

Republica
o Noțiune
o Clasificare și prezentare
o Evoluția republicilor
 Forma de guvernământ
Modul de organizare si de conducere a societații

Dorința de cunoaștere si recomandare a formelor de

guvernământ o întâlnim incă din antichitate.

Aristotel – “Trei forme de guvernământ sunt posibile”

• Monocrația care poate degenera în Tiranie
• Aristocrația ce poate degenera în Oligarhie
• Republica ce poate degenera în Demagogie
 O nouă clasificare*
Facută de Montesquieu:
• Republică
• Monarhie
• Despotism

*Criticată pe motiv că a confundat

despotismul cu absolutismul
 Republica - Etimologie
res/rei - treabă/treburi
publicae - publice
respublicae - treburi, probleme publice
  Probleme comune tuturor locuitorilor
acelui teritoriu.
 Republica

Formă de guvernământ în care suveranitatea aparține

poporului
Puterea executivă este exercitată de un organ (sau
grup de organe) ales pentru o perioadă determinată de
timp .

O democrație nu este în mod necesar și o republică.

 Clasificare
În funcție de regimul politic existent:

 Republici democratice:  

Republici parlamentare
Republici prezidențiale
Republici semi-prezidențiale (mixte)
 
 Republici nedemocratice ( totalitare ) :

Republici socialiste
 Republica parlamentară
• Principalul organ executiv este guvernul.

• Puterea executivă: - convoacă parlamentul

- îl poate dizolva

• Parlamentul poate determina demisia guvernului prin moțiune de

cenzură.

• Puterea judecătorească poate acționa asupra celorlalte puteri.

• Președinte ales pe o perioadă determinată.

• Șeful guvernului conduce politica generală a țării.

• Exemple: Germania, India, Israel, Ungaria.

 Germania
Cancelarul este ales de Bundestag

Ales cu o majoritate absolută pe o perioadă de

patru ani

Membrii Bundestag-ului sunt aleși de către cetățeni la

fiecare patru ani printr-un vot proporțional personalizat.

Bundesrag - este format din reprezentanții celor 16

landuri.

Curtea Constituțională Federală Supremă – organ

superior al puterii judiciare
 Republica Prezidențială
Principiul separației puterilor în stat aplicat riguros

Executiv monist

Parlament bicameral (de regulă)

Președintele – concentreaza toate competențele

executive: Exercită în același timp funcția de șef de
stat și de guvern.

Lipsa răspunderii politice a președintelui in fața

adunărilor legiuitoare.

Exemple: S.U.A. Cipru, alte state din America de Sud

Executiv monist , parlament bicameral

Guvernul federal numit Administrație este condus de președinte

(ales odată la 4 ani, maxim 2 mandate)

Șefii departamentelor ministriale depind de președinte

Congresul S.U.A. organ de stat cu largi prerogative executive

Senatul format din cate doi reprezentanți din fiecare stat.

Puterea judecătoreasca – Curtea Supremă (membrii ei desemnați de

președinte cu acordul senatului.

Curtea Supremă veghează celelalte curți: civile si penale si, indirect,

sitemul militar de justiție.
Republica Semi-Prezidențială
Primul-ministru si președintele ambii participanți
activi în administrația statului

Șeful statului ales prin vot direct

Primul ministru este desemnat de președinte

Guvernul responsabil in fața parlamentului

Parlamentul poate demite guvernul printr-o moțiune

de cenzură
 Franța
Puterea executivă reprezentată de președinte si de Guvern

Primul ministru este numit de către președinte

Puterea legislativă reprezentată de parlamentul bicameral.

Deputații aleși prin vot universal uninominal.

Senatorii alesi de către un colegiu electoral format din alesii

locali

Guvernul responsabil in fața parlamentului

Consiliul Constuțional are mari competențe in domeniul de

control al constituționalității legilor.
 Evoluția Republicilor
Diverse forme de republici unele continuând să existe
sau să co-existe.

Au existat si republici nedemocratice (Republica

Sovietică Federală Socialistă Rusă, etc)

Nu trebuie să folosim sensul de republică pentru a

exprima democrația unui stat.

B. Jenneau – “ Republica astăzi nu mai are sensul

inițial de democrație; Democrația imbracă forma
sistemului reprezentativ“
BIBLIOGRAFIE
1. Aristotel - Politica – Editura Antet, Bucuresti, 1997; 

2. Deleanu Ion, Drept constituţional şi instituţii politice,

vol. II, Ed. Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1992  
3. Drăganu Tudor, Drept constituţional şi instituţii
politice, Tratat elementar, vol. I şi II, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 1998 
4. Duculescu Victor, Călinoiu Constanţa, Drept
constituţional comparat, Ed. Lumina Lex, Bucureşti,
2008 
5. Vrabie Genoveva, „Drept constituţional şi instituţii
politice”, vol. I, ediţia a cincea revăzută şi reîntregită,
Ed. Cugetarea, Iaşi, 1999