ARGUMENT

Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o

suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km
departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita
la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este
acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid,
brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor,
scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).

Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic

al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de
cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care
am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma
interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in
judetul Bacau.

In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara

orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul
de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au
determinat alegerea  judetul Bacau  ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite
si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este
autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii
de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de
distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea,
profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt
considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va
dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul
reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite
pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate

actiunile desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit
documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului,
programul excursiei.
 Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice
propuse.

Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau

    1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau

    1.1.1. Asezare geografica si relief

             Judetul Bacau este situat în partea central-estica a României, între 45° 55’ si 46° 40’
latitudine nordica si 26° 66’ si 27° 30’ longitudine estica si are o suprafata de 6 603 kilometri
patrati (reprezentând 2,8% din suprafata totala a României) din care 42,2% este acoperita de
paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea reliefului: campii, dealuri, vai , munti,
varietatea formatiunilor vegetale, gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta
frumusetea acestor meleaguri. Este traversat de trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita,
Trotus.  Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera
judetului Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova,
Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.
Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:

 Onesti
 Targu Ocna - aici exista cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o
mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator. In salile
subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport.
 Tescani – aici se organizeaza anual  evenimente culturale cum ar fi: Tabara
internationala de arta, Gala tinerilor artisti.

Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza
din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse
stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei
si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului
pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost
dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult
mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data
au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde     s-au gasit numeroase si semnificative
relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand
din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele
descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei
romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este
atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei. 

Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o
suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km
departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita
la vest, cu judetul Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este
acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid,
brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor,
scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si
din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si
Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in
aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si
prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si
incaltaminte. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este
alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase
(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de
comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556
locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori.
Populatia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa
Municipiul Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei
in judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230
locuitori pe km patrat in zona industrializata. 
           Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata
Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un
relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor
Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie turistica
avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din suprafata
judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta
terenurile cultivate. La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de
vedere administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi,
Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor
ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si unul dintre drumurile care
traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri
nationale. De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai
gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si
moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune
turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de tratament si odihna.
Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si
Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru
tratament si in special pentru elementele terapeutice  cat si pentru peisajele pitoresti fiind
cunoscut si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor
digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a
bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale.
Cazarea se poate face in hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare
sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor
aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali
subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de
numele lui George Enescu, marele muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei
Cantacuzino, marcanta personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti
Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente Tabara
internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste centrul cultural
international "George Apostu" cat si casa memoriala a poetului roman George Bacovia. 

              1.1.2. Hidrografia

             

 Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita,
Tazlau, Uz si Siret. Râul Siret (în ucraineana Серет, în maghiara Szeret, în trad. "Dragul")
izvoraste în Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. În antichitate
s-a numit Hierasus. Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati. Dintre afluentii
fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe
partea dreapta, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stânga, Polocin
si Bârlad. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducând
pericolul de inundatii (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orase de pe sau din
apropierea cursului sau sunt: Bacau,  Siret, Pascani, Roman.

  1.1.3.Clima

              Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se încadreaza în sectorul de clima

continental-moderata si cel cu clima de munte, având ca specific un regim termic moderat,
umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.

Temperaturile aerului înregistreaza valori anuale cuprinse între -1ºC si +9ºC. Cantitatea
anuala de precipitatii este cuprinsa între 700-1400mm, mai mare în partea nordica si nord-
vestica a judetului.    Frecventa medie anuala a vânturilor se caracterizeaza printr-o circulatie
a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o
frecventa aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin între 3 si 3,8m/s, iar în
munti atingând peste 50m/s.

                1.1.4. Flora si fauna

   Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii în functie de

altitudine, unele având caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate,
prezentând o mare varietate în functie de altitudine: în zona alpina întâlnim capra neagra,
marmota, acvila de stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în padurile de conifere si
rasinoase, râsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.

În judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora,
354 de specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de
interes national.    În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de Uniunea
Europeana de a creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel încât suprafata
zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii,
conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes
major si o componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila.

            Soluri:

  Învelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectând caracterul
complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. În regiunile deluroase din sud,
ca si în depresiunile colinare  apar solurile brune si soluri podzolice. În dealurile Chioarului si
în nord, acestora li se adauga soluri negre de fâneata. În arealul montan se succed solurile
brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin
raspândite. Calitatea solurilor este afectata atât din motive antropice cât si din cauze naturale.
Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si
prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri
poluate. Având în vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul
cumulativ al poluarii acestui factor de mediu.

           

                       

1.1.5. Demografia

                      

           

1.1.6. Rezervatii naturale

Stejarul din Borzesti

Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana
in vremea lui Stefan cel Mare.

Poiana Sarariei

Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna. 

Codrul secular de la Runc-Racova 

Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de
padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.

Dofteana 

Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din
care 50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea
omorika, Pinus banksiana s.a).

Hemeiusi

Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500
specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

Haghiac

Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie

forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar
din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa). 

Parcul de agrement de la Comanesti 

Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum:
paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de
Pensilvania.

"Plaiurile si stancariile Nemirei" 

Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita
dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de
tisa.

            1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau

1.2.1 Muzee si expozitii

Centrul de Cultura Rosetti Tescanu – George Enescu

Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu", denumit in continuare

Centru, este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, aflata in subordinea
Ministerului Culturii si Cultelor, fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la
bugetul de stat; cuprinde si Casa Memoriala Rosetti - Enescu, conform Actului de donatiune.
     Sediul Centrului este in localitatea Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat
in proprietatea publica a statului si in administrarea Centrului.

In anul 1980, prin Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de

Maria Rosetti Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce functioneaza in
fostul conac al Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de creatie.
     Intre 1980-1990 a fost inaugurata Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului
Principal. Din 1990 a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de Cultura
"Rosetti Tescanu - George Enescu"
     Centrul de Cultura functioneaza in fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti
Tescanu. In incinta se afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880, devenit la
inceputul secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician roman, George Enescu.
     Familia Rosetti Tescanu, din care provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri
inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de
scoli, asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea Unirii
Principatelor si la evenimentele de la 1848.
     In anul 1947, o parte din proprietate a fost daruita Statului roman, reprezentat prin
Ministerul Culturii, de catre Maria Rosetti Enescu.

1.2.2. Case memoriale

Casa memoriala George Bacovia

            Casa memoriala George Bacovia este punctul de inceput al oricarui itinerar cultural
bacauan. In imediata vecinatate a monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a
Liceului, actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca ferestrele in
reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in multiple ipostaze
stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca si de simplii iubitori de poezie,
Gheorghe Vasiliu – George Bacovia – desi disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol,
face parte din viata noastra.
Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in numeroase limbi.
A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii, fiind unul dintre intemeietorii
revistei Ateneu. Drept recunoastere a valorii creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din
Bacau, Universitatea George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi
au primit numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George
Bacovia, manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale culturii romane.
Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se pastreaza inca in
biblioteca din casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala – dupa cum ni-l prezinta sotia sa,
Agatha Grigorescu-Bacovia, intr-unul din volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat
destinul, transformandu-l in poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb
si roz si pur este vis de-albastru si azur.
             Aparitia unui poet talentat in tirgul de negustori care era Bacaul sfarsitului de secol
XIX pare neverosimila. Si totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la
mama sa, Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa spirituala,
abonat la reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile dezvoltari in sociologie,
psihologie, arta.
La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea poezilor ce vor alcatui
volumul de debut, Plumb.

In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in
anul 1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind
acasa in vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din
literatura romana,  Note de primavara.

Casa memoriala a fost deschisa publicului in anul 1971.

Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat sprijin financiar,
s-au executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta cladire, ce dateaza din ultimul deceniu
al secolului XIX, sunt pastrate numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au
apartinut poetului. In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii
reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu.
In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici se afla pianul,
vioara si portretele parintilor – Zoe si Dimitrie Vasiliu – atat de dragi poetului.
Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in timpul
vietii si o inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din versurile sale.
In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor contemporani invita la
meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii
adecvate : veniti deci la Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind
operele poetului, bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.

                       

1.2.3 Biserici si manastiri

Biserica si Curtea Domneasca

            Biserica Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui
Stefan cel Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida aparenta, este
tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca. Lacasul a fost reparat de domnitorul
Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In
incinta manastirii se pastreaza si ruinele unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a
locuit.
Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza vestigii ale
casei (pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si biserica "Adormirea Maicii
Domnului" - Precista, construita de Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491.

Biserica Casin

Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica
Manastirii Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in
limba romana, la fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in
judetul Bacau, iar manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.
Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul
de Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa
fie vazute de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor
este asezata la intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin
monumentalitatea ei.

           
Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din
personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-
Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.

La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante
de la: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si
institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel
si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.

           
Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a
retinut proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.

Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina

stilul muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si
planul de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.
Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina

Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-
1959, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad,
Constantin Baraschi, Mihai Wagner.

Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de
Murano. Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc
de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata
intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic
deschis cu arcade.

Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie.
Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale.
Pronaosul este exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus
un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.
La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din
piatra peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si
cate doua laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in
spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti.

Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane
in mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand
pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.
Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care
pentru prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida
altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu
care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din
marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.

1.2.4 Orase si statiuni

Bacau

Cea mai veche referinta istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind
mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de judecata între spatarul
Raducanu cu razesii satului Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au
emis mai multe ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost întemeiat de unguri. În acest sens,
avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii bacauani la începutul anului 1943,
atunci când maresalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea
nomenclaturii localitatilor din România, ordin prin care urma sa se schimbe denumirea
orasului Bacau, care era considerata ca fiind de sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura
Bistritei. Mentionarea orasului pe un act oficial dateaza înca din 1399. În arhivele vaticanului,
pe hartile Evului Mediu precum si în alte documente latine, Bacaul apare sub numele de
Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegata a Institutului de Cultura Italiana, la
începutul secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o harta pictata chiar în Palatul
Primariei Florenta, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca
la doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii extrageau sare, iar în alte localitati din
împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta clar
popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem urmele vechilor aurarii
dacice, dupa cum dovedeste N. Densuseanu în lucrarea sa “Dacia preistorica”, iar teritoriul
Bacaului cuprindea localitati înca de pe timpul pelasgilor ca: Letca si Leiteni, cuvinte
derivate din latona si letona, divinitati din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire
scito-dacica.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea orasului Bacau deriva de la
straslavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denota ca pe aceste meleaguri au fost întinse
paduri în care traiau turme de zimbri. Tot în sprijinul acestei afirmatii, domnul profesor C.
Sturza - directorul ziarului "Moldova", organ al Fundatiei Regale "Mihai I", membru în
Ateneul cultural local si organizatorul Muzeului “Moldova” din Bacau, detinatorul unei
importante colectii de documente istorice si vechi manuscrise -arata ca poseda în muzeul sau
o piesa interesanta si pretioasa - un cap de zimbru, de proportii exceptionale, un exemplar
unic în felul sau, gasit tocmai aici, în coasta Bacaului, în satul Solont. Domnia sa mai arata ca
un Bâc exista în Basarabia, un altul în tinutul Vasluiului, iar un altul în tinutul Bîrladului.

Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace si

Zapise” de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte
de stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura
Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga.

Conform datelor recensamântului din 1930, municipiul Bacau numara în acel an

31.138 de locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani,
9.424 evrei s.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-
catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara
înfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi mondial.
La ultimul recensamânt, din 18 martie 2002[1], structura etnica a populatiei municipiului
Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 români, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83
germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de
50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocsi,
19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti.

Obiective turistice -Bacau

                    Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului.
Aceasta a devenit celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor
Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii.

                    Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e
amplasata în centrul orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati
celebre ale României se afla în Parcul Cancicov.

                    De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a
locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista,
a fost zidita în anul 1491, fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a
fost renovata de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de
la Iasi.

                    Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici
cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.

 Insula de agrement  Este o insula artificiala, creata în mijlocul unui lac format de râul
Bistrita, amenajata pentru agrement, cu locuri de plaja si pentru practicarea sporturilor
în aer liber. Se pot face plimbari cu barca în jurul insulei.
 Teatrul George Bacovia În Bacau teatrul are vechi traditii, primul spectacol teatral a
avut loc în 1946, când s-a pus în scena o piesa de Vasile Alecsandri. La început,
neavând un spatiu propriu, reprezentatiile se tineau în niste baraci de scânduri. Abia în
1948 i s-a repartizat actuala cladire, construita în 192x ca sediu al hotelului Athenee
Palace[necesita  citare].
 Tescani. În localitate functioneaza un centru cultural, în conacul lasat prin testament
statului român de compozitorul George Enescu si de sotia sa Maria Tescanu Rosetti.
 Ateneul Mihail Jora
 Festivalul Obiceiurilor de Iarna aduna artisti populari din regiune în preajma
Craciunului.
 Moinesti

Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul 1467. Numele orasului apare si în
lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae. În 1832 este atestat ca târg. În
aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la
instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara
si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în
epoca interbelica.

Onesti

Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau-Casin, în zona de confluenta a râurilor

Oituz,Tazlau si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m. Cel mai jos punct al
orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur.
Pozitia geografica este 46° 13'N (latitudine) si 26° 47'E (longitudine), la circa 60 km SV de
municipiul resedinta Bacau.

Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie 1458. Numele sau se trage de la „Selistea lui Oana
la Trotus”. Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în 1952, atunci când, prin
decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a
orasului muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii
si a început constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si
Tineretului. În 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie 1965 orasul se
numeste Gheorghe Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al României), iar din 1990, dupa
revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata în 1996)
 Slanic Moldova

Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al

Carpatilor Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâului Slanic.
Orasul se desfasoara într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-
Moldova, oras în estul României (Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al
Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale
înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta
Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara
temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat în aerosoli
rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4

CAPITOLUL II

STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU

2.1 Obiectivele cercetarii de piata

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

2.3 Aplicarea chestionarului

2.4 Interpretarea chestionarului

2.1 Obiectivele cercetarii de piata

          Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind
metode, procedee si tehnici specifice – se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor în
vederea adoptarii deciziilor de marketing.

            Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca

cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele etape:

        definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei cercetari
de piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si definirea
problemei trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata
problema sa nu fie identificata.
        stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului
cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori alaturi
de obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare
contribuie la îndeplinirea scopului principal al cercetarii.

        identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se stabileste

numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de
vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare.
Informatiile primare sunt cele obtinute direct, de regula pe piata, în mod special
pentru realizarea cercetarii. Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate
anterior, pentru alte scopuri, dar care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor
cercetarii. Atât informatiile primare cât si cele secundare pot fi interne si externe.

        culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele
folosite pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va
realiza acest lucru.

        prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date, care
este evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor.
Urmeaza apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode
grafice. Baza initiala de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti
suporti folositi în faza de culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare,
evaluare si prelucrare, din datele initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie
analizate si interpretate.

        analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative

        interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a

semnificatiei informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru
a oferi decidentilor informatii care sa usureze actul decizional.

        prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, când
se face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se
scoate în evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor.
 În aceasta etapa toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau
studiului de piata.

Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia

turistica în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se
aplica unui esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau
de masa care s-ar aplica asupra populatiei totale a judetului.

Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui

chestionar se refera la urmatoarele aspecte:

- identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta

fluxurile turistice din judetul Bacau

- identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau

- preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement

- perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice

- modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada

- realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul

urmatorilor 5 ani

2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea

Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este
supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.

Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:

        Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?

        Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?

        Care sunt metodele de esantionare folosite?

 Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:

n =

            n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati

            t = coeficientul „ Student” care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste

în tabele statistice)

            p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia

valoarea 0,5)

Δω = eroarea limita admisa

În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste

90%. Coeficientul „Student” se preia din urmatorul tabel:

Probabilitate 95% 95,5% 96% 96,5% 97% 97,55 98% 98,5% 99%
a de
garantare a
rezultatelor
t(Student) 1,96 2 2,05 2,11 2,17 2,24 2,33 2,43 2,58

Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o

probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.

n= = = 3200 persoane

Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din

urmatoarele metode cunoscute:

        Esantionare probabilistica sau aleatoare – presupune ca membrii colectivitatii

au aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta poate fi:
 -         esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are
sanse egale sa fie selectat

-         esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri

omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare
grup

-         esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri

neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri
selectionatela întâmplare

        Esantionare neprobabilistica – selectarea membrilor esantionului se face cel

putin în parte subiectiv. Aceasta poate fi:

-         esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care se

pot obtine mai usor informatiile

-         esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie de

judecata cercetatorului

-         esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un

numar prestabilit de persoane, din categorii diverse

Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are
sanse egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.

2.3 Aplicarea chestionarului

Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj.
Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari
alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.

Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza

sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se
orice neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate,
fara ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
 Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau

1. Obisnuiti sa efectuati în fiecare an o deplasare turistica în afara orasului?

            Da __                                                  Nu__

2. Cine va însoteste în excursie?

a)      nimeni

b)      sotul/ sotia/copiii

c)      prieteni

d)      grup turistic organizat

e)      numai copii

3. Considerati ca hotelurile de la periferie ofera servicii mai bune ca cele din centrul
oraselor?

a)      acord total

b)      acord

c)      indiferent

d)      dezacord

e)      dezacord total

4. Pentru destinatiile  interne care sunt formele de turism preferate?

a)      turism montan

b)      turism de litoral

c)      turism balnear

d)      turism de week-end

 e)      turism pentru tineret

5. Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca
destinatie turistica?  

5.   raportul pret/calitate al serviciilor oferite

a)      obiectivele turistice oferite

b)      calitatea serviciilor de cazare si alimentatie

c)      amplasarea geografica

d)      publicitatea realizata prin mijloacele mass media

6. Ce mijloc de transport preferati in cazul unui sejur turistic in judetul Bacau?

a)      trenul

b)      autoturismul personal

c)      avionul

d)      autocarul

7. Cum preferati sa va procurati biletele pentru sejur?

a)      prin intermediul unei agentii de turism

b)      on line

c)      calatoresc pe cont propriu

d)      prin sindicat

8. Care sunt principalele d-voastra asteptari cu privire la calitatea serviciilor turistice?

9. Ce forme de agrement preferati?

a)      parcuri de distractie

b)      plimbari in aer liber

c)      shopping

d)      cazinouri

e)      activitati culturale

10. Care este principala calitate pe care o solicitati unui personal hotelier?

a)      politete

b)      promptitudine

c)      solicitudine

d)      disponibilitate

e)      profesionalism

11. Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?

a) da cu siguranta 

b) probabil ca da   

c) nu stiu   

d) probabil ca nu    

e) sigur ca nu

12. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau ?

a) foarte bune

b) bune

c) satisfacatoare
 d) proaste

e) foarte proaste

13. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului
Bacau  ?
         a) se va dezvolta foarte mult

b)  va ramane la nivelurile actuale

c) nu exista infrastructura corespunzatoare

d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente

e) va inregistra un regres

14. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau  ?

a) foarte buna

b) buna

c) satisfacatoare

d) nesatisfacatoare

15. Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in
judetul Bacau  ?

 16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in
judetul Bacau  ?

  a) turism de agrement

  b) turism sportiv

  c) turism itinerant

  d) turism cultural
    e) turism de afaceri

  17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau  ?

   a) discutii cu prietenii

   b) o experienta anterioara

   c) publicitatea televizata

   d) oferta agentiei de turism

    18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?

    a) 200-400 lei

    b) 400-600 lei

    c) 600-800 lei

    d) peste 800 lei

     19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau
alimentatie?

      20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau  ?

2.4  Interpretarea chestionarului

In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la

circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze
deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de
turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear.
Principalele motive care au determinat alegerea  judetul Bacau  ca destinatie turistica au fost
obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de
transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin
intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile
in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului
hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de
judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca
aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica
sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism.
Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.

CAPITOLUL III

Conceperea unui circuit in judetul Bacau 

                    3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

                                 3.2 Inceperea actiunii

                                 3.3 Desfasurarea programului turistic

                                 3.4 Încheierea actiunii

                                3.5 Intocmirea documentelor

                                3.6 Organizarea campaniei publicitare

                                              

                                       

   Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau

PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau

Numar de persoane :20

Plecare : Piatra Neamt

Durata excursiei : 3 zile

Pretul excursiei : 500 lei

Cazare 2 nopti, hotel Unirea ***

Transport cu autocarul

Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie

   

   

3.1 Preluarea si pregatirea actiunii

 Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în cele
mai bune conditii a programului turistic si anume:

     1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia  dosarul actiunii (delegatia,
stampila, programul actiunii împreuna  cu analiza de pret, mijloacele  de plata împreuna cu
instructiunile de lucru referitoare la derularea programului.

    2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia:

   - sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care

urmeaza sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de catre
ghid.

  - sa –si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului

  - sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor
facute.

  - sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale

localitatilor.

3.2 Începerea actiunii

            În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care
preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului. Pentru acesta ,
ghidul:
      - se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii acestora,
pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp

     - la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de

turism si le ureaza bun venit

   - verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective

   - asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport.

  - în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint

traseul si diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.

                    

3.3 Desfasurarea programului turistic

     Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma prestarii
serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta:

  1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru continuarea 

programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a turistilor(prin
intermediul receptiei)

 2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor
actiunilor înscrise în program.

3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce
se viziteaza sau se întalnesc pe traseu.

4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului:

  - verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de

kilometri parcursi, orele de sosire, plecare)

 - verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.

 
 3.4 Încheirea actiunii

     Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului

turistic sa se faca în cele mai bune conditii pentru ca  satisfactia turistilor sa fie deplina.
Pentru aceasta ghidului îi revin urmatoarele atributii:

  - rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere

 - urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada

transportului

 - verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte
de identitate

 - asigura prezenta turistilor la punctul de plecare

3.5 Intocmirea documentatiei

Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi

anexa) :

1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate,

numarul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala.
Se intocmeste in trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid.

2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe

zile si servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de
turism, ghidului si soferului.

3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice,
pornind de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din
prestatii auto, asigurari, comision, TVA.

4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii

respective. Se completeaza in doua exemplare, unul  se inmaneaza turistului, iar celalalt
ramane la carnet.
5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri.

6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea
respectiva ; se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre
decontare de la caseria unitatii de turism.

            In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind

desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii
excursiei, eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea
excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si
justifica si eventualele depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care
nu au participa la actiune, seria eventualelor cecuri anulate.

3.6 Organizarea campaniei publicitare

            Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic “
Excursie de 3 zile la Bacau” trebuie parcurse urmatoarele etape :

a.       Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

b.      Selectionarea pietelor tinta

c.       Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

d.      Alegerea mediului publicitar

e.       Stabilirea bugetului alocat publicitatii

a.       Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing

In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele

roluri : cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica,
extinderea pietei, cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a
unitatilor prestatoare de servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori,
cresterea numarului de persoane care au o atitudine favorabila fata de produsul turistic
respectiv.
 b.      Selectionarea pietelor tinta

O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o

descentralizare a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod
deosebit spre identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la
produsul turistic, mai degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti.

Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de

ani orientat spre turismul cultural si de agrement.

c.       Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta

Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea

care-l determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel
comportamental, adica la actul final de cumparare a produsului.

Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt :

        Cresterea numarului de turisti care viziteaza orasul Bacau cu 30%

        Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila

desspre orasul Bacau cu 10%

        Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice

cu 5%

        Castigarea de noi segmente de consumatori

d.      Alegerea mediului publicitar

Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare

format dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai
folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful,
afisajul, tipariturile.

Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si
care ia diferite forme in functie de mediul suport.
 e.       Stabilirea bugetului alocat publicitatii

In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare :

        Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara

        Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop

        Cheltuielile publicitare ale concurentilor

        Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic

        Obiectivele urmarite prin campania publicitara

Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care :

-         1400 lei afisaje

-         500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale

-         500 – videoclip transmis prin canalele de televiziune locale