06.10.

2007

Definitia dreptului si diviziunea dreptului: drept public si drept privat

Drept: poate fi definit ca totalitatea normelor juridice care

reglementeaza relatiile dintre oameni privind viata sociala
: totalitatea normelor juridice= drept obiectiv
: ansamblul regulilor de conduita destinate pentru a reglementa relatiile dintre oameni intr-o
societate data
: aceste reguli sunt respectate de bunavoie, fara constrangere, insa la nevoie intra si forta
coergitiva a statului
: dreptul obiectiv se deosebeste de dreptul subiectiv, drepturile subiective apartin
persoanelor ca subiecte determinate care sunt titulare ale drepturilor respective
: dreptul subiectiv= dreptul la viata, la integritate fizica si morala, dreptul de proprietate etc.
DREPTUL PUBLIC SI DREPTUL PRIVAT

DREPTUL PUBLIC

-cuprinde acele norme juridice prin care statul reglementeaza relatiile sociale care exprima interes
public
-caracteristica principala este ca prin el se manifesta vointa publica, dreptul subiectiv exista in
interes public,iar exercitarea lor este o indatorire publica
-normele dreptului public sunt norme imperative, participantii la aceste raporturi neputand deroga
de la ele
principalele subdiviziuni: dreptul constitutional, drept administrativ,drept
penal
DREPT PRIVAT

-cuprinde normele juridice care reglementeaza relatiile sociale dintre persoanele particulare in
care acestea se afla pe poztitie juridica de egalitate si urmaresc satisfacerea intereselor individuale
-obiectul dreptului privat il constituie relatiile sociale personale si economice ale participantilor la
astfel de raporturi juridice
-distingem 3 relatii sociale privitoare la drepturile personale, familiare si patrimoniale
se subimparte in : drept civil, drept comercial, dreptul familiei ,dreptul muncii,dreptul
international privat, dreptul procesual civil etc.
DEFINITA OBIECTULUI SI DELIMITARE

-acea ramura de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaza relatiile patrimoniale si
nepatrimoniale in care partile se gasesc pe pozitie juridica de egalitate si statutul legal al
persoanei
dreptul civil se caracterizeaza prin : o ramura distincta fata de celelalte
: obiectul sau de reglementare este alctauit din 2 categorii de
raporturi juridice (patrimoniale si nepatrimoniale)
: subiectul raportului de drept civil sunt persoane fizice si
persoane juridice fara a fi necesar sa aiba o calitate speciala
:partile raportului de drept civil se afla pe o pozitie juridica de
egalitate
-principalul criteriu sa distingem o ramura de alta este obiectul de reglementare: alcatuit din
relatiile patrimonile si nepatrimoniale in care partile se gasesc pe pozitie juridica de egalitate
-aceasta egalitate nu se confunda cu principiul constitutional patrimonial careia toti cetatenii sunt
egali in fata legii,indiferent de sex, nationalitate, etnie etc.
-pozitia de egalitate juridica nu inseamna ca ele sunt egale sau ca ar avea aceleasi drepturi si
obligatii
-egalitatea partilor trebuie inteleasa in sensul ca nici una dintre ele nu are la dispozitie mijloace
proprii de constrangere pentru obligarea celeilalte parti sa aiba o anumita conduita
-situatia este identica chiar si atunci cand o parte este statul in calitate de persoana juridica
-singura posibilitate a titularului dreptului este recurgerea la mijlocul egalitatii al actiunii in
justitie si solicitarea obligarii celeilalte parti de catre instanta judecatoreasca la executarea
obligatiilor sale
CLASIFICAREA OBIECTULUI DREPTULUI CIVIL

relatii patrimoniale : au un continut economic,o anumita valoare economica, putand fi exprimata

in bani
1)relatii reale 2)relatii obligatorii
1)relatiile sociale nascute in legatura cu drepturile reale au in continutul lor dreptul de proprietate,
de folosinta, de uzu-fruct, servitute
2)se nasc in legatura cu dreptul de creanta
-in cadrul acestor relatii o parte "creditor" are dreptul sa ceara de la cealalta parte "debitor" o
anumita prestatie pe care acesta este obligat a o indeplini
relatii nepatrimoniale :nu au un continut economic, nu pot fi exprimate in
 bani
1) relatii legate de existenta si integritatea fizica/morala a persoanei
2) relatii care privesc elemente de identificare a persoanei :dreptul la nume,la domiciliu, la
denumire,la sediu
3) relatii care privesc reactia intelectuala :latura lor nepatrimoniala-dreptul de autor,de inventator
-relatiile patrimoniale sunt mult mai numeroase decat cele nepatrimoniale
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE ALTE RAMURI DE DREPT

-in literatura de specialitate se sustine ca principalele criterii de delimitare a ramurilo de drept

sunt: 1)obiectul de reglementare :se intelege caracterul
sau specificul relatiilor sociale pe care ramura de drept
respectiva le reglementeaza
2)metoda de reglementare : desemneaza
mijloacele folosite de stat pentru a reglementa o anumita
categorie de relatii sociale
: este determinata de caracterul normelor

juridice adoptate de organele competente ale statului

a)m autoritara b)m autonomismului c)m autorizarii partilor
3) calitatea subiectului : subiectele unui raport juridic
pot avea anumite calitati speciale care le
deosebesc de persoana fizica si juridica
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL FAMILIEI
def. :cuprinde acele norme juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si nepatrimoniale,dar
aceste relatii izvorasc din casatorie,adoptie si din alte fapte juridice care produc efecte in relatiile
de familie
-reglementeaza doar acele relatii in care partile au calitatea speciala de soti,parinti sau copii
deosebiri:1) dreptul civil reglementeaza in deosebi relatii patrimoniale, drepturile familiei sunt
mai numeroase cele nepatrimoniale
2) dreptul civil- autorizarea partilor,cele mai multe norme sunt cele dispozitive
dreptul familiei- autoritara,cele mai multe norme sunt imperative
3) dreptul civil -persoane fizice si juridice
dreptul familiei- sot, copii etc(numai pers. fizice)
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL COMERCIAL
def.: totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile ce se nasc in cadrul activitatii
comerciale
deosebiri: 1) obiectul de reglementarea dreptului comercial este alcatuit din relatii sociale ce se
nasc in domeniul comercial
-dreptul comercial reglementeaza ca si dreptul civil relatiile (ne)patrimoniale in care
partile se gasesc pe pozitie juridica de egalitate,dar se disting de dreptul civil deoarece cel putin
una dintre parti are calitate de comerciant, iar in al doilea rand izvorul lor concret il constituie un
act sau un fapt de comert
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL MUNCII
def.: reglementeaza relatiile sociale de munca care izvorasc din calitatea de angajat si cea de
patron in temeiul contractului individual de munca
deosebiri: 1) raporturile de munca reglementate de dreptul muncii au ca

trasatura specifica pozitia juridica de subordonare a salariatilor fata de patron in conditiile

stabilite de normele imp. ale legii si de contractul colectiv de munca
2) autoritara,normele muncii avand caracter imperativ
3) au caracter de salariat si patron, de subordonare

20.10.2007

IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

notiunea de izvor de drept civil:reprezinta formele in care sunt exprimate

regulile de conduita generala, abstracte si impersonale si care sunt de
aplicabilitate generala si repetata si care privesc comportarea persoanelor participante la
raporturile de drept civil
clasificare:in functie de organele de la care emana avem-legi,decrete, decrete-legi, hotarari ale
organului legiuitor(parlamentul), hotarari ale guvernului, ordine si instructiuni ale organului
central al administratiei de stat
legile in sens restrans sunt acte normative adoptate de organul legiuitor al statului
legile: 1)constitutia 2)legi constitutionale 3)organice 4)ordinare
1)constitutia consacra principiile care stau la baza statului roman, drepturile, libertatile si
indaoririle fundamentale ale cetatenilor si organelor si functia puterilor publice
-se referea si la cateva institutii ale dreptului civil: persoane fizice, juridice,dreptul de proprietate,
de mostenire
2)sunt acele legi prin care procedeaza la revizuirea constitutiei
3)sunt legi prin care se reglementeaza unele domenii mai largi ale vietii sociale
-reglementeaza si unele relatii sociale, civile ca regimul juridic al proprietatii si al
mostenirii,organizarea generala a invatamantului si regimul general al cultelor
4)sunt toate celelalte legi adoptate de parlament si promulgate prin decret de catre presedintele
romaniei ce reglementeaza relatiile civile
-printre legile ordinare un loc important il ocupa codurile
decrete si decrete-legi reglementeaza unele relatii civile importante in mod valabil si astazi
-decretele ca izvor de drept au fost adoptate in conditiile statului totalitar si pastrate in vigoare si
dupa evenimentul din 1989
ex.decretul 31 din 1954 privitor la persoana fizica si juridica
decretul 32 din 1954 pentru punere in aplicare a codului civil
-actele emise de guvern constituie izvoare a dreptului civil,in masura in care reglementeaza
relatiile sociale civile
-hotararile guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor
-dupa criteriul continutului se pot distinge izvoare generale si izvoare speciale
-dupa criteriul fortei obligatorii sunt izvoare imperative(onerative si prohibitive) si izvoare
dispozitive(permisive si supletive)
NORMA JURIDICA CIVILA
elementele normei juridice in general- a)ipoteza b)dispozitie c)sanctiune
structura normelor juridice :1)starea de fapt 2)dispozitia 3)consecinta
juridica
1) -exprima totalitatea fenomenelor determinate in mod abstract in prezenta carora norma juridica
stabileste o anumita conduita
-starea de drept sau juridica evidentiaza elementele determinate ale relatiilor sociale care sunt
fapte juridice
-in civil sfera starii de fapt este foarte larga cu toate ca ea priveste situatiile tipice si nu cazurile
unde s-au generalizat
-cea mai importanta parte a starii de fapt este atitudinea umana
-aceasta poate fi reglementata sau nereglementata,iar d.p.d.v. juridic atitudinea poate fi
permisiva sau prohibitiva,respectiv impusa
-in dreptul civil se cunoaste atitudinea legitima , indreptatita, permisiva numai in mod secundar
actiune nepermisiva, nelegitima
-starea de fapt este deci exprimarea anumitor relatii sociale evidentiate ca atare de catre organul
legiuitor
2) -cea mai importanta parte a normei juridice si se refera la conduita proriu-zisa pe care trebuie
sa o urmeze cei carora li se adreseaza
-face legatura intre atitudinea permisiva, posibila sau prohibita si starea de fapt
-actiunea umana consta intr-o actiune sau inactiune, adica poate fi pozitiva sau negativa
-tipic dispozitiei normelor juridice civile este faptul ca in general nu este prohibitiva,ci
permisiva, stimulativa
3) -daca dispozitia normei juridice s-a realizat in conditii normale atunci intervine efectul
juridic,iar daca ea este contrara normelor de drept se va aplica sasnctiuneq
-atunci cand vine vorba despre structura normelor civile ne referim la efectul juridic, si anume
la rezultatul oferit de parti,ceea ce este consecinta firesca a respectarii dispozitiei normei juridice
civile si nu in mod exclusiv la sanctiune
-astfel efectul juridic trebuie luat in considerare ca partea cea mai frecventa al celui de-al treilea
element al normei juridice care este consecinta juridica si nu intotdeauna sanctiunea
ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN TIMP
-legea civila incepe sa fie aplicata din momentul intrarii in vigoare si ea intra in vigoare in
general la 3 zile dupa ce a fost publicata in monitorul oficial
-aceasta regula generala a intrarii in vigoare a legii civile este guvernata de 2 principii:1)
principiul neretroactivitatii legii civile noi
2) principiul aplicarii imediate a legii civile noi
1) -arata ca o lege se aplica numai situatiilor privite in practica de la data intrarii ei in vigoare si
nu situatiilor anterioare
-constitutia spune ca legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile
-potrivit codului civil legea dispune numai pentru viitor,ea nu are putere retroactiva
2) -principiul aplicarii imediate a legii civile noi arata ca din moment ce aceasta nu se aplica
trecutului, ea trebuie sa se aplice pentru viitor, de indata ce intra in vigoare
-de la acest principiu pot exista si exceptii , adica legiuitorul poate decide supravietuirea legii
civile vechi
-supravietuirea(ultraactivitatea) legii civile vechi consta intr-o limitare premelnica a abrogarii
legii vechi care se aplica unor situatii juridice in curs de
desfasurare in momentul intrarii in vigoare a noii legi
-in astfel de situatii aplicarea legii civile noi se amana pana la consumarea respectivei situatii
juridice
-supravietuirea legii civile poate fi expres prevazuta de lege sau poate fi dedusa pe cale de
interpretare
INCETAREA ACTIUNII LEGII CIVILE
-legile civile inceteaza sa se mai aplice din momentul scoaterii lor din vigoare care se realizeaza
prin abrogare
-abrogarea poate fi expresa sau tacita,iar dupa intinderea efectelor sale poate fi totala sau partiala
-abrogarea expresa are loc atunci cand intr-o lege noua se prevede concret ca o anumita lege
anterioara se abroga
-abrogarea expresa poate sa fie directa cand se nominalizeaza actul normativ care iese din vigoare
sau indirecta cand noua lege prevede ca se abroga toate reglementarile contrare noii legi
-abrogarea tacita are loc atunci cand noua lege cuprinde dispozitii incompatibile cu acelea dintr-o
lege anterioara, dar fara sa se prevada expres faptul ca anumite dispozitii anterioare se abroga
-abrogarea totala consta in scoaterea din vigoare in intregime a legii in vigoare
-abrogarea partiala consta in scoaterea din vigoare a anumitor dispozitii dintr-o anumita lege
-in cazul legilor temporale :perioada de aplicare este determinata chiar din
momentul adoptarii
:iesirea din vigoare are loc odata cu expirarea perioadei de aplicare
stabilita
-caderea in desuietudine : aceasta apare atunci cand dispar rartiunile pentru
care o anumita lege a fost adoptata,iar acea lege nu se va mai aplica
datorita ramanerii ei fara obiect
APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU
-problema actiunii civile in spatiu consta in stabilirea teritoriului pe care se aplica
-astfel distingem intre 2 aspecte:intern si international
-sub aspect intern actele normative civile care emana de la organele centrale
de stat se aplica pe intreg teritoriul tarii, iar cele care emana de la un organ local de stat se aplica
pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale
-exceptie de la aceasta regula este in materia publicitatii imobiliare, decretul-lege 115 din
1938pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,sunt obligatorii doar in acele
regiuni ale tarii unde se aplica sistemul de publicitate imobiliara prin carti funciare
-se aplica reglementarile din codul de procedura civila si anume prin registrul de inscriptiuni si
transcrptiuni
-aplicarea legii civile in spatiu este guvernata de pricipiul teritorialitatii
-teritoriul statului nostru cuprinde spatiul geografic cuprins intre frontierele de stat,spatiula aerian
aflat deasupra spariului tarii, precum si navele fluviale sau maritime si aeronavele care
navigheaza sub pavilionul steagului romqniei oriunde s-ar afla ele
-la bordul acestor nave se aplica legile civile romane,chiar si atunci cand se afla in apele
teritotiale ale altui stat
-sub aspect international actiunea legii civile in spatiu este rezolvata cu ajutorul normelor
conflictuale adoptate de fiecare tara, fie sub forma unor legi adoptate de organele legiuitoare,fie
sub forma incheierii unor conventii internationale

03.11.2007

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

def.:este o relatie sociala rezultata din acele imprejurari pe care normele

dreptului le clasifica ca izvoare ale dreptului
-din aceasta definitie rezulta ca raportul juridic civil este o relatie sociala, un raport social se
stabileste intre oameni fie priviti individual fie in calitate juridica
-relatiile ociale sunt reglementate prin normele de drept civil
-raporturile de drept civil pot avea un continut economic, adica patrimoniale si nepatrimoniale

trasaturi proprii
-subiectele raportului juridic civil se gasesc pe pozitie egala juridica
-raporturile de drept civil care se nasc din acte juridice au un caracter volitional
-raporturile de drept civil care se nasc din acte juridice au un caracter dublu volitional
-orice raport juridic are caracter volitional deoarece este reglementat de norme juridice care
exproima vointa judecatorului
-raporturile de drept civil ce se nasc din acte juridice are caracter dublu volitional fiindca pe langa
faptul ca reflecta vointa judecatorului el este rezultatul de manifestarea partilor
structura unui raport juridic
-cuprinde 3 elemente: 1)partile sau subiectele
2)continutul
3obiectele raportului juridic
1)SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC

- intelegem acele persoane fizice sau juridice care sunt titularele drepturilor si obligatiilor civile
-subiectele raportului juridic civil poarta numele generic de subiect activ,adica titularul de
drepturi, si subiect pasiv ,intelegem subiectul care se obliga
-in cazul drepturilor absolute este determinat numai subiectul activ, iar subiectul pasiv fiind
format din toate celelalte ...........
-in cazul dreptului relativ sunt determinate atat subiectul activ,cat si subiectul pasiv numit debitor
CE SE INTAMPLA IN CAZUL PLURALITATII DE SUBIECTE
-de multe ori raportul juridic se stabileste intre 2 persoane, sunt insa raporturi juridice care se
stabilesc intre mai multe persoane fiind insa ....... in pluralitati de subiecte
-pluralitatea poate fi:a) activa b)pasiva c)mixta(si activa si pasiva)
-in dreptul civil intalnim pluralitate de subiecte in raporturile patrimoniale si obligationale
-in rapoturile obligationale regula o reprezinta divizibilitatea cand obligatiile
civile sunt conjuncte, aceasta inseamna in cazul de pluralitate activa fiecare dintre creditori poate
sa ceara debitorului partea ce i se cuvine, iar in caz de pluralitate pasiva fiecare debitor este tinut
numai din partea sa comuna
-de la aceasta regula exista 2 exceptii :a) solidaritatea b)divizibilitatea
a)in temeiul solidaritatii obligatia ramane nedivizata in sensul ca daca obligatia are mai
multi creditori fiecare dintre ei este indreptatit sa ceara debitorului plata intregii creante, iar daca
sunt mai multi debitori fiecare dintre ei este obligat sa plateasca intreaga datorie
-deci solidaritatea poate sa fie activa sau pasiva
b) fiecare dintre creditori este indreptatit si fiecare dintre debitori este obligat la plata
creantei
-indivizibilitatea apare atunci cand obiectul raportului juridic este indivizibil natural in sensul ca
nu permite decat executarea in intregime
CAPACITATEA SUBIECTELOR RAPORTURILOR JURIDICE
-capacitatea civila: este expresia care desemneaza capacitatea in dreptul civil
-este atitudinea generala si abstracta de a fi titular de drepturi si obligatii civile si care este
recunoscuta tuturor persoanelor
cap. civila: a)capacitatea de folosinta
b)capacitatea de exercitiu
a) este aptitudinea unei persoane fizice de a avea drepturi si obligatii, ea incepe la nasterea
persoanei fizice,iar in ceea ce priveste dobandirea de drepturi chiar de la conceptia copilului in
conditia ca el sa se nasca viu, si sfarseste odata cu moartea persoanei
b)este atitudinea concreta a persoanelor fizice de a exercita drepturile si e a-si asuma obligatii
savarsind acte juridice
-capacitate de exercitiu au doar persoanele cu discernamant
-persoanele fizice dobandesc capacitate de exercitiu deplina la implinirea varstei de 18 ani, cu
excpetia femeilor care dobandesc aceasta capacitate daca se casatoresc in conditiile legii, adica la
16 ani
-minorii intre 14 si 18 ani au capacitatea de exercitiu restransa ceea ce inseamna ca acesti minori
incheie acte juridice, dar numai cu incuviintarea prealabila din partea ocrotitorului legal
-minorii sub 14 ani, precum si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca,
sunt lipsiti de capacitatea de exercitiu, ei isi exercita drepturile si isi asuma obligatiile prin acte
incheiate de reprezentantii lor legali
-capacitatea civila a persoanelor juridice :a)cap. de folosinta
b)cap. de exercitiu
a)este una speciala si incepe in momentul infiintarii sau inregistrarii ei si se termina cu momentul
desfintarii ei,este speciala deoarece persoanele juridice pot avea numai acele drepturi si obligatii
care sunt in acord cu scopul pentru care au fost infiintate
b)se dobandeste si se sfarseste ca si capacitatea de folosinta
-persoanele juridice isi asuma obligatii prin organele sale de conducere in limitele competentelor
prin lege sau statut
2)CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC

-cuprinde drepturi subiective ale subiectului activ si drepturi corelative ale subiectului pasiv
DREPTURILE SUBIECTIVE
-sunt posibilitatea juridica recunoscuta unei persoane de a desfasura o anumita conduita si de a-i
pretinde persoanei obligate o conduita corespunzatoare care poate fi impusa la nevoie prin forta
coergitiva a statului
-din def. rezulta 2 trasaturi ale dreptului subiectiv:1)titularul de drepturi are posibilitatea de a-si
desfasura o anumita conduita
2)titularul dreptului are posibilitatea sa pretinda subiectului pasiv o
conduita corespunzatoare si anume:a da, a (nu)face ceva
3)titularul dreptului are posibilitatea sa ceara in caz de nevoie si concursul
fortei de constrangere a statului
clasificarea dreptului subiectiv
-in funcitie de opozabilitatea lor, drepturile civile se impart in drepturi absolute si drepturi relative
-in functie de natura continutului lor, drepturile subiective civile se impart in patrimoniale si
nepatrimoniale
-drepturile absolute sunt acele drepturi subiective in virtutea caruia titularul sau poate avea o
anumita conduita,fara a face apel la altcineva pentru a si-l realiza
-drepturile absolute sunt acele drepturi subiective carora ii corespunde obligatia generala si
negativa a tuturor celorlalte persoane de a nu face nimic de natura a le incalca
-drepturile absolute sunt drepturi subiective nepatrimoniale si cele reale
caracteristici: a)subiectul activ este o persoana determinata
b)subiectul pasiv este cel nedeterminat, adica toti ceilalti
-continutul obligatiei consta in indatorirea de a nu face nimic de natura sa impiedice pe titularul
dreptului sa-si exercita dreptul sau
-drepturile absolute sunt opozabile tuturor (erga omnes)
-drepturile relative sunt acele drepturi subiective in virtutea carora dreptul activ, creditorul,
determinat de posibilitatea de a pretinde de la subiectul pasiv,care este tot determinat,sa dea sa
(nu)faca ceva
-drepturile relative sunt drepturi de creanta care se caracterizeaza prin faptul ca atat subiectul
activ,cat si cel pasiv sunt persoane determinate,iar dreptul relativ este opoziv dreptului pasiv
-dupa natura continutului lor drepturile subiective sunt patrimoniale si nepatrimoniale
-drepturile subiective patrimoniale sunt acele drepturi care au continut economic, fiind evaluabile
in bani
-aceste drepturi pot fi exercitate nu numai personal, ci si prin reprezentare
-sunt patrimoniale drepturile reale si de creanta
-drepturile reale sunt drepturi subiective patrimoniale, in virtutea carora titularii lor au
posibilitatea sa-si exercite prerogativele asupra unui bun in mod direct si nemijlocit fara a fi
necesara interventia altei persoane, din potriva toti ceilalti sunt obligati de a aduce atingerea
acestor drepturi
-numarul drepturilor reale este expres prevazut de lege si distingem 2 feluri de drepturi reale
:a)principale b)accesorii
-cele principale au o existenta de sine statatoare,soarta lor nedepinzand de un alt drept, acestea
sunt: dreptul de proprietate, de uz, de uzu-fruct, de servitute
-cele accesorii nu au o existenta de sine statatoare, existenta lor depinde de existenta unui drept
principal pe care il insotesc si il garanteaza de cele mei
multe ori
-nasterea existenta si stingerea acestor drepturi depind de nasterea si stingerea unui drept
principal,fac parte din aceste categorii dreptul la ipoteca, la gaj si dreptul la dobanda cand
insoteste la restituirea sumei imprumutate
-dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea careia subiectul activ
determinat poate pretinde subiectului pasiv determinat sa dea, sa (nu) faca ceva
-drepturile de creanta izvorasc din acte juridice cum ar fi contracte sau acte unilaterale din fapte
ilicite cauzatoare de prejudicii, cum ar fi delictele civile, si izvoare de obligatii
-drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi subiective care nu au un continut economic,
drepturi nepatrimoniale care pot fi exercitate numai personal, nu si prin reprezentare
clasificare dupa siguranta oferita titularilor drepturilor
a)pure b)simple c)afectate de modalitati
-cele pure si simple sunt nascute ireversibil in favoarea titularului lor si a caror existenta nu
depinde de evenimente viitoare sigure sau nesigure
-cele mai multe drepturi subiective sunt pure si simple
-cele afectate de modalitati sunt acele drepturi a caror existenta sau stingere depind de un
eveniment viitor, acest eveniment poate sa fie un termen sau o conditie, dreptul cu termen este
acel drept a carei existenta si stingere depinde de un eveniment viitor si sigur
-termenul cu conditie sau subconditie este acela a carei fiinta depinde de un eveniment si nesigur

17.11.2007

3)OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC

-format din actiunea si inactiunea la care sunt indreptatite persoanele fizice si juridice participante
la raporturile juridice civile
BUNURILE
-un lucru devine bun d.p.d.v juridic daca intruneste cumulativ urmatoarele 3
conditii: a)sa fie susceptibil de apropiere (un fel de posesie)
b)sa aiba valoare economica
c)sa fie util pentru om
-in functie de modul de percepere avem bunuri:1)corporale si 2)incorporale
1)sunt acele bunuri care au existenta materiala si care sunt perceptibile
2)sunt acele bunuri care nu au existenta materiala si nu pot fi percepute (drepturile de creatie
intelectuala,la clientela,titlurile de valoare)
IMPORTANTA CLASIFICARII
-dobandirea proprietii mobiliare ca efect al posesiei de buna credinta opereaza doar pentru
bunurile corporale(art. 1909 din codul civil)
-dobandirea proprietatii prin remitere(traditiune-predare) permisa doar la bunurile mobile
corporale
-titlurile de valoare se transmit valabil in moduri diferite
:titlurile la purtator se transmit prin traditiune
:titlurile de valoare nominale se transmit prin cesiune
:titlurile la ordin se transmit prin gir (operatiune comerciala)
-doar bunurile corporale pot fi ipotecate
-instrainarea creantelor (incorporale) pentru a fi valabile si opozabile tertilor este supusa unor
formalitati(1391 si 1392 din codul civil)
-in functie de domeniul caruia ii apartin avem bunuri din domeniul public si din domeniul privat
-aceasta clasificare se refera doar la bunurile apartinand statului si a unitatilor administrativ-
teritoriale
-bunurile apartinand domeniului public sunt enumerate in art. 136 :bogatiile de interes public ale
subsolului, resurse economice, plaja etc.
+legea 18 din '91;si legea 213 din '98 care reglementeaza proprietatea publica si
regimul acestia
importanta clasificarii
-bunurile apartinand domeniului public sunt:inalienabile (nu se pot instraina), insesizabile(nu pot fi
urmarite in cadrul unei executari silite)si imprescriptibile (nu pot fi dobandite/pierdute prin
prescriptie)
-d.p.d.v. al consecintelor juridice instrainarea bunurilor apartinand domeniului public se
sanctioneaza cu nulitate absoluta, iar incheierea de acte juridice
referitoare la bunurile din domeniul privat se sanctioneaza contraventional
-in functie de faptul ca prin folosinta ei se consuma/instraineaza substanta avem bunuri
consumtibile,acele bunuri a caror substante se instraineaza la o prima utilizare (alimente) si
bunuri neconsumtibile, a caror substante nu se consuma la o prima
utilizare(masini,imbracaminte,terenuri)
importanta clasificarii
-bunurile consumtibile nu pot fi inchiriate,nu pot forma obiectul unui contract de
comodat(imprumut de folosinta)si de uzo-fruct
-in functie de corelatia dintre ele avem bunuri principale si bunuri accesorii
-bunurile principale pot fi intrebuintate independent si nu sunt destinate pentru a servi la
utilizarea altor bunuri
Def: Bunurile accesorii sunt acele bunuri ce nu pot fi intrebuintate independent, fiind destinate sa
serveasca la utilizarea altor bunuri (lacatul si cheia, barca si vaslele)
-discutam despre bunuri accesorii si bunuri principale doar in situatia in care ambele apartin
aceluiasi subiect de drept
importanta clasificarii
-in materia executarii obligatiilor debitorul care datoreaza un bun principal va trebui sa predea si
bunul accesoriu
ACTUL JURIDIC CIVIL (mica introducere din carte)

-prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa savarsita cu intentia de a produce efecte
juridice constand in nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi civile concrete
1)in functie de numarul partilor a caror vointa participa la formarea actului a)a.j. unilaterale
b)a.j. bilaterale c)a.j. multilaterale (uniune)
a) sunt acele acte in care avem o singura vointa care poate forma in mod valabil actul
ex. testament, promisiunea publica de recompensa, renuntarea/acceptarea unei succesiuni
-acte unilaterale supuse comunicarii si acte unulaterale nesupuse comunicarii
b) reprezinta vointa concordanta a doua parti diferite
ex. contract de vanzare-cumparare, de mandat, de schimb.
c) in cazul acestor acte acordul de vointa provine de la mai multe parti care urmaresc realizarea
aceluiasi scop
ex. contractul de societate
importanta clasificarii
d.p.d.v. a valabilitatii actelor-la actele unilaterale avem de examinat legalitatea unei singure
vointe, la cele bilaterale avem 2 de verificat si la cele multilaterale avem mai multe
-viciile de consimtamant se examineaza diferit: la actele bilaterale dolul (o serie de mijloace
viclene) trebuie sa provina de la cealalta parte, iar eroarea sa fi fost cunoscuta de catre aceasta
-actul juridic unilateral este izvor de dret numai in cazurile expres prevazute de lege
-in principiu actele juridice unilaterale sunt irevocabile
-d.p.d.v al interpretarii actelor se face diferenta intre o singura vointa, 2 sau mai multe (970-988)

15.12.07

clasificarea in functie de scopul urmarit de catre parti

a)acte juridice cu titlu oneros b)acte juridice cu titlu gratuit
a)cele in care partile urmaresc obtinerea unui folos patrimonial
-se subimpart in alte 2 categorii: 1)acte comutative si 2)acte aleatorii
1)acele acte in care partile cunosc de la inceput existenta si intinderea drepturilor sia
obligatiilor( ex. contractul de vanzare-cumparare)
2)acele acte in care partile au de la inceput in vedere posibilitatea unui castig si riscul unei
pierderi(ex.contractul de asigurare,de vanzarecumparare cu clauza de intretinere, de renta
viagera)
b)in care o parte procura celeilate parti un folos patrimonial fara a obtine ceva in schimb (ex.
donatia, mandatul gratuit)
-se impart in :1)libertati si 2)acte dezinteresate
1)se transmite un patrimoniu sau o fractiune dintr-un patrimoniu fara a se obtine vre-un
echivalent (donatia)
2)acelea in care se procura celeilalte parti un folos patrimonial, insa fara diminuarea
patrimoniului dispunatorului (ex. comandatul, imprumutul de folosinta)
clasificarea in functie de efectele care le produc
a)a.j. constitutive b)a.j. translative c)a.j. declarative
a)se da nastere unor drepturi subiective care nu au existat anterior(ex. casatoria, infierea,
amanet)
b)se stramuta un drept subiectiv dintr-un patrimoniu in altul (ex. contractul de schimb)
c)partile isi recunosc sau isi confirma anumite drepturi subiective preexistente (ex. partajul)
clasificarea in functie de modul lor de formare
a)a.j. consensuale b)a.j. solemne c)a.j. reale
a)actele juridice consensuale se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa (art.
1925) fara ca lucrul sa se fi predat sau platit
b)actele juridice solemne sunt acele acte juridice pentru valabilitatea carora este nevoie de
indeplinirea unei anumite solemnitati (ex. c autentis)
c)actele juridice reale sunt acele acte juridice pentru a caror valabilitate este necesara remiterea
sau transmiterea efectiva a bunului (ex. darul manual)
CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE

def.: este acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea

subiectului de drept civil, de a incheia acte juridice, devenind titular de drepturi si obligatii
-capacitatea este in directa legatura cu discernamantul (posibilitatea unei persoane de a aprecia
consecintele faptelor sale)
-atat capacitatea cat si discernamantul trebuie sa existe in momentul formarii actului juridic
CONSIMTAMANTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL(art. 948)

-acea manifestare de vointa a unui subiect de drept de a incheia acte juridice si de a se obliga
d.p.d.v. juridic
-esential pentru orice acte juridic sunt: manifestarea de vointa si intentia
intentia este in legatura cu vointa juridica
PRINCIPIUL VOINTEI JURIDICE

1)principiul libertatii actelor juridice civile 2)principiul vointei interne

1)-acest principiu nu este consacrat in mod expres, ci se deduce din anumite texte legale (art.
969: conventia este legea partilor)
(art. 5: nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care
intereseaza ordinea publica si unele moravuri)
2)se pune in situatia in care intre vointa interna si cea exprimata public nu exista concordanta
-ca si regula codul civil a consacrat principiul vointei reale si doar ca exceptie cel al vointei
(publice)
CONDITIILE CONSIMTAMANTULUI

1)sa provina de la o persoana cu discernamant

2)sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice (exceptii: cand consimtamantul este
exprimat din gluma, prietenie, curtoazie)
-este exprimat cu o rezerva mintala cunoscuta de catre destinatarul consimtamantului
-cand manifestarea de vointa este prea generala
-este exprimat in cursul unui rol
-este dat sub conditie pur-potestativa (o conditie care depinde exclusiv de vointa celui care se
obliga) ex. ma oblig daca vreau
3)consimtamantul sa fie exteriorizat
-ca regula in drept tacerea nu are valoare de consimtamant
exceptii:-cand legea prevede in mod expres ca tacerea are valoare de consimtamant (art. 1437:
tacita relocatiune)
-cand prin vointa partilor se atribuie tacerii o asemenea semnificatie
-daca prin obiceiul local se atribuie tacerii valoare de consimtamant
-in materie de oferta-acceptare atunci cand oferta este facuta exclusiv in interesul
destinatarului ei
4)trebuie sa fie neviciat (vicii de consimtamant)
def.: anumite imprejurari care efectueaza caracterul constient si liber al vointei juridice
a)eroarea
-falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic(art. 953)
-poate sa intervina in momentul declararii vointei, la transmiterea vointei sau in momentul
interpretarii
b)dolul(viclenia)
-prin dol se intelege inducerea in eroare a unei persoane prin utilizarea unor mijloace viclene
sau dolosive pentru a o determina sa incheie un act juridic
c)violenta
-(art. 953) in amenintarea cu un rau (de natura fizica sau psihica) care insufla o temere ce
determina persoana respectiva sa incheie actul
d)leziunea
-acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre 2 prestanti
existenta in momentul incheierii actului juridic
ex.un minor vinde bicicleta pe o bomboana
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC(conduita partilor)
-obiectul trebuie sa existe
-sa fie in circuitul civil
-trebuie sa fie determinat sau determinabil
-sa fie posibil
-sa fie ilicit si moral
-cel care se obliga sa fie si titularul dreptului(vanzatorul lucrului altuia)
-in cazul actelor cu caracter personal obiectul trebuie sa constea in faptul personal al debitorului
(ex. acte cu caracter "intuitu personae"- contract de intretinere)
-in anumite situatii este necesara existenta autorizatiei administrative sau judecatoresti
prevazuta de lege

12.01.2008
CAUZA ACTULUI JURIDIC
-(art. 948) se intelege obiectivul urmarit de catre parti la incheierea actului
juridic
-cauza se examineaza ca fiind un element de natura psihologica
elementele cauzei
1)scopul imediat(direct)- acesta difera in functie de categoria de acte
juridice
ex. la actele bilaterale scopul imediat este reprezentat de contraprestatia celeilalte parti
la actele juridice reale scopul imediat consta in remiterea/transmiterea bunurilor
la actele juridice aleatorii scopul imediat consta in prefigurarea potentialului risc sau
beneficiu
2)scopul mediat- acesta difera de la o categorie de acte la alta, precum si in
cazul aceleiasi categorii
conditiile cauzei
a)trebuie sa existe (art. 966) :obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza
falsa nu poate avea nici un efect
b)cauza trebuie sa fie reala :este reala atunci cand nu este falsa (atunci cand
exista o eroare asupra actului incheiat sau asupra acelor elemente care constituie
motivul determinat al consimtamantului)
c)cauza trebuie sa fie ilicita si morala
FORMA AD VALIDITATEM PENTRU ACTELE JURIDICE CIVILE
-prin forma actului juridic se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa
facuta cu intentia de a da nastere, a modifica sau stinge un raport juridic civil
-principiul consensualismului :simpla manifestare de vointa este necesara si
suficienta pentru ca un act juridic sa ia nastere in mod valabil
-exista anumite acte juridice pentru care legea prevede in mod expres respectarea unei anumite
forme solemne (art. 813, 1772 si 858)
caracterele juridice ale formei solemne
-este un element constitutiv (nerespectarea lui atrage sanctiunea nulitatii
absolute)
-este incompatibil cu exprimarea implicita
-este exclusiva pentru acelasi tip de act juridic
-este invariabila pentru anumite categorii de acte juridice
TERMENUL ca modalitate a actului juridic
-acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la implinirea caruia este amanata inceperea sau
stingerea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor
clasificare in functie de
1)efecte: extinctiv(stinge exercitarea dreptului si executarea
obligatiilor)
: suspensiv(amana inceperea exercitarii dreptului si executarii obligatiilor)
2)cunoasterea sau necunoasterea datei implinirii termenului:cert
:incert
3)izvorul sau: legale(stabilite de lege)
: conventionale(stabilite de catre parti)
: judiciare(stabilite de catre instanta
4)beneficiul termenului: in favoarea debitorului
: in favoarea creditorului
: in favoarea ambelor parti
CONDITIA ca modalitate a actului juridic
-acel eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta drepturilor si
obligatiilor (toate exemplele de la conditie incep cu daca..) (art. 1004-1021)
clasificare
-dupa efectele pe care le produce :conditie suspensiva -pana la indeplinirea
sa existenta drepturilor si a obligatiilor este suspendata, ele
consolidandu-se retoractiv in urma indeplinirii conditiei)
:conditie rezolutorie -de acest tip de conditie depinde
desfiintarea drepturilor subiective si a obligatiilor civile eferente

-in functie de legatura dintre indeplinirea ei si vointa partilor

:conditie cauzala -realizarea sa depinde exclusiv de o intamplare
independentade vointa partilor
:conditie mixta -depinde de vointa uneia dintre parti si a unei alte
persoane determinate
:conditie pur pritestativa -depinde exclusiv de vointa uneia dintre
parti
:conditie simplu protestativa -depinde de vointa uneia dintre parti
si de un eveniment exterior sau de vointa unei persoane determinate
-dupa modul de formulare:conditie pozitiva
:conditie negativa
-se refera la realizarea unui anumit eveniment
-se refera la nerealizarea unui eveniment
PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII SI PRINCIPIUL IREVOCABILITATII ACTULUI
JURIDIC
-aceste 2 principii apar in legatura cu efectele actului juridic
1)principiul fortei obligatorii:(art. 969) conventiile incheiate de catre parti
constituie "legea" acestora
:poate suferii anumite a)restrangeri sau b)extinderi
ex. a)moartea uneia dintre parti in cazul actelor "intuitu personae"
ex. b)suspendarea actelor cu executare succesiva in caz de forta majora (contract de arenda, de
inchiriere, plata in rate)
2)principiul irevocabilitatii:actele juridice bilaterale pot fi revocate (desfiintate) doar prin
consimtamantul ambelor parti
:actele juridice unilaterale nu pot fi in principiu revocate
exceptii: testamentul
PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC
-este consacrat de art. 973 si exprima acea regula conform careia actul juridic produce efecte
numai fata de partile contractante
-actele juridice sunt producatoare de efecte in anumite cazuri si fata de mostenitorii partilor sau
creditorii acestora
 NULITATEA ABSOLUTA SI NULITATEA RELATIVA
1)nulitatea absoluta :acea sanctiune care sanctioneaza incalcarea, la
incheierea actului juridic, unei dispozitii imperative care ocroteste un
interes public
cauzele nulitatii absolute
-nerespectarea regulilor privind capacitatea de folosinta
-lipsa consimtamantului in cazul erorii-obstacol
-nevalabilitatea cauzei
-nerespectarea formei cerute pentru valabilitatea actului
-nevalabilitatea sau lipsa autorizatiei administrative
-incalcarea ordinii publice
-frauda legii
-incalcarea dreptului de preemtiune
trasaturile nulitatii absolute
-poate fi invocata de orice persoana interesata
-poate fi invocata oricand
-nu poate fi acoperita prin confirmare sau orice alt mod
2)nulitatea relativa :se ocroteste un interes privat
cauzele nulitatii relative
-nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu
-lipsa discernamantului in momentul incheierii actului
-viciile de consimtamant, mai putin eroarea-obstacol
trasaturile nulitatii relative
-poate fi invocata doar de catre persoana al carei interes este ocrotit
-este prescriptibila
-poate fi acperita prin confirmare
NULITATEA DE FOND SI NULITATEA DE FORMA
1)nulitatea de fond: sanctioneaza nerespectarea reglementarilor legale
privitoare la conditiile de fond ale actului juridic civil,adica cele care
reglementeaza capacitatea,consimtamantul,obiectul si cauza
2)nulitateat de forma: sanctioneaza nerespectarea conditiei de forma cerute
pentru valabilitatea actului juridic civil

NULITATEA DE "DREPT" SI NULITATEA "JUDICIARA"

1)nulitatea de "drept" :este operatorie in domeniul legii
2)nulitatea "judiciara" :intervine numai in temeiul unei statuari judecatoresti
-aceasta distinctie este doar aparenta
-isi are izvorul teoretic in vechiul drept roman
-in dreptul nostru actual aceasta distinctie nu este primita
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
-mijlocul de stingere a dreptului material la actiune neexercitat in termenul stabilit de lege
domeniul de aplicare
-sfera drepturilor subiective civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii juridice
-inseamna stabilirea drepturilor civile subiective ale caror drepturi la actiune sunt prescriptibile
extinctiv
INCEPUTUL CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
-pornind de la varietatea si complexitatea raporturilot juridice civile, avem o regula generala si
reguli concrete
-reguli concrete: ipoteza dreptului civil subiectiv pur si simplu
:ipoteze dreptului civil subiectiv afectat de un termen suspensiv sau de o
conditie suspensiva
:ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate
:ipoteza actiunii in anulabilitate
:ipoteza raspunderii civile pentru viciile lucrului,lucrarii ori constructiei
:ipoteza unor situatii deosebite
TERMENELE GENERALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
-este aplicabil tuturor actiunilor prescriptibile, ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen
special de prescriptie extinctiva stabilit intr-un anumit caz dat
a)termenul de 3 ani: generalitatea termenului de 3 ani nu se extinde la actiunile reale care sunt
guvernate de codul civil
b)termenul de 30 ani: domeniul de aplicare a termenului general de
prescriptie extinctiva de 30 ani se obtine prin scaderea, din totalul actiunilor reale, a
urmatoarelor actiuni: actiunile reale imprescriptibile extinctiv
: actiunile reale supuse unor termene speciale de prescripetie
-termenul general de prescriptie extinctiva se aplica ori de cate ori legea nu prevede un termen
special de prescriptie extinctiva, iar dreptul este presctiptibil
TERMENELE SPECIALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
-acele intervale de timp stabilite de lege care trebuie sa fie aplicate obligatoriu cand ele exista
-acestea deroga de la termenele generale de prescriptie extinctiva
1)termenele speciale aplicabile actiunilor intemeiate pe drepturi de creanta
-acestea sunt reglementate in :decretul nr. 167/1958
:codul civil
:alte acte normative
:aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale
2)termenele speciale aplicabile unor actiuni reale
-sunt reglementate in codul civil, codul de procedura civila si unele alte acte normative
SUSPENDAREA CURSULUI DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
def.:acea modificare a unui curs care consta in oprirea, de drept, a curgerii termenului de
prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege,care il pun in
imposibilitate de a iesi din pasivitate pe titularul dreptului material la actiune
justificarea suspendarii
-pt a-si atinge scopul este necesar ca titularul dreptului la actiune sa aiba nu numai vointa de a
actiona, ci si posibilitatea reala de a se adresa organului de jurisdictie competent pt a cere
protectia dreptului sau
cauzele suspendarii
-cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de
intrerupere
-pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei, iar acestea
sunt puse pe picior de razboi
-pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute de cel indreptatit, cu privire la despagubiri
sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta si
telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de 3 luni socotit de la
inregistrarea reclamatiei
efectele suspendarii
-poate produce 2 efecte juridice :un efect general si un efect special
a)efectul general si obligatoriu al suspendarii consta in oprirea de drept a cursului prescriptiei
cat timp dureaza cauza de suspendare, iar dupa incetarea suspendarii prescriptia isi reia cursul,
socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare
b)efectul special este de aplicatie limitata care se produce numai in anumite cazuri:cand pana la
indeplinirea termenului de prescriptie a mai ramas mai putin de 6 luni, daca termenul de
prescriptie aplicabil este mai mare de 6 luni
:cand pana la implinirea termenului de prescriptie a mai ramas mai putin de o luna, daca
termenul de prescriptie este mai de 6 luni
INTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
def. :acea modificare a acestui curs, care se concretizeaza in stergerea timpului scurs pana la
ivirea uneia dintre imprejurarile prevazute de lege, care intrerup aceasta prescriptie si in
inceperea unei noi prescriptii extinctive
justificarea intreruperii
-avem in vedere:lipsa de convingere a titularului dreptului privind temeinicia pretentiei sale,
dedusa din starea sa de pasivitate in tot timpul curgerii termenului de prescriptie
:considerarea starii de fapt,a pozitiei debitorului,ca fiind conforma dreptului,
bazata pe impotrivirea debitorului
cauzele intreruperii
-recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge
prescriptia
-introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost
introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de arbitraj,necompetent
-act incepator de executare
efectele intreruperii
-dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie
-produce un efect complex
REPUNEREA IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVE
def.:beneficiul recunoscut de lege titularilor drepturilor subiective civile in temeiul caruia
acestia pot sa-si valorifice drepturile,chiar daca termenul de prescriptie s-a implinit
notiunea de repunere
- este data in competenta instantei judecatoresti sau organului arbitral care poate sa dispuna
judecarea sau rezolvarea actiunii ori sa incuviinteze executarea silita