Sunteți pe pagina 1din 22

06.10.

2007

Definitia dreptului si diviziunea dreptului: drept public si drept privat

Drept: poate fi definit ca totalitatea normelor juridice care


reglementeaza relatiile dintre oameni privind viata sociala
: totalitatea normelor juridice= drept obiectiv
: ansamblul regulilor de conduita destinate pentru a reglementa relatiile dintre
oameni intr-o societate data
: aceste reguli sunt respectate de bunavoie, fara constrangere, insa la nevoie
intra si forta coergitiva a statului
: dreptul obiectiv se deosebeste de dreptul subiectiv, drepturile subiective
apartin persoanelor ca subiecte determinate care sunt titulare ale drepturilor
respective
: dreptul subiectiv= dreptul la viata, la integritate fizica si morala, dreptul de
proprietate etc.
DREPTUL PUBLIC SI DREPTUL PRIVAT

DREPTUL PUBLIC

-cuprinde acele norme juridice prin care statul reglementeaza relatiile sociale care
exprima interes public
-caracteristica principala este ca prin el se manifesta vointa publica, dreptul
subiectiv exista in interes public,iar exercitarea lor este o indatorire publica
-normele dreptului public sunt norme imperative, participantii la aceste raporturi
neputand deroga de la ele
principalele subdiviziuni: dreptul constitutional, drept administrativ,drept
penal
DREPT PRIVAT

-cuprinde normele juridice care reglementeaza relatiile sociale dintre persoanele


particulare in care acestea se afla pe poztitie juridica de egalitate si urmaresc
satisfacerea intereselor individuale
-obiectul dreptului privat il constituie relatiile sociale personale si economice ale
participantilor la astfel de raporturi juridice
-distingem 3 relatii sociale privitoare la drepturile personale, familiare si
patrimoniale
se subimparte in : drept civil, drept comercial, dreptul familiei ,dreptul
muncii,dreptul international privat, dreptul procesual civil etc.
DEFINITA OBIECTULUI SI DELIMITARE
-acea ramura de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaza relatiile
patrimoniale si nepatrimoniale in care partile se gasesc pe pozitie juridica de
egalitate si statutul legal al persoanei
dreptul civil se caracterizeaza prin : o ramura distincta fata de celelalte
: obiectul sau de reglementare este alctauit din 2
categorii de raporturi juridice (patrimoniale si nepatrimoniale)
: subiectul raportului de drept civil sunt
persoane fizice si persoane juridice fara a fi necesar sa aiba o calitate speciala
:partile raportului de drept civil se afla pe o
pozitie juridica de egalitate
-principalul criteriu sa distingem o ramura de alta este obiectul de reglementare:
alcatuit din relatiile patrimonile si nepatrimoniale in care partile se gasesc pe
pozitie juridica de egalitate
-aceasta egalitate nu se confunda cu principiul constitutional patrimonial careia toti
cetatenii sunt egali in fata legii,indiferent de sex, nationalitate, etnie etc.
-pozitia de egalitate juridica nu inseamna ca ele sunt egale sau ca ar avea aceleasi
drepturi si obligatii
-egalitatea partilor trebuie inteleasa in sensul ca nici una dintre ele nu are la
dispozitie mijloace proprii de constrangere pentru obligarea celeilalte parti sa aiba
o anumita conduita
-situatia este identica chiar si atunci cand o parte este statul in calitate de persoana
juridica
-singura posibilitate a titularului dreptului este recurgerea la mijlocul egalitatii al
actiunii in justitie si solicitarea obligarii celeilalte parti de catre instanta
judecatoreasca la executarea obligatiilor sale
CLASIFICAREA OBIECTULUI DREPTULUI CIVIL

relatii patrimoniale : au un continut economic,o anumita valoare economica,


putand fi exprimata in bani
1)relatii reale 2)relatii obligatorii
1)relatiile sociale nascute in legatura cu drepturile reale au in continutul lor dreptul
de proprietate, de folosinta, de uzu-fruct, servitute
2)se nasc in legatura cu dreptul de creanta
-in cadrul acestor relatii o parte "creditor" are dreptul sa ceara de la cealalta parte
"debitor" o anumita prestatie pe care acesta este obligat a o indeplini
relatii nepatrimoniale :nu au un continut economic, nu pot fi exprimate in
bani
1) relatii legate de existenta si integritatea fizica/morala a persoanei
2) relatii care privesc elemente de identificare a persoanei :dreptul la nume,la
domiciliu, la denumire,la sediu
3) relatii care privesc reactia intelectuala :latura lor nepatrimoniala-dreptul de
autor,de inventator
-relatiile patrimoniale sunt mult mai numeroase decat cele nepatrimoniale
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE ALTE RAMURI DE DREPT

-in literatura de specialitate se sustine ca principalele criterii de delimitare a


ramurilo de drept sunt: 1)obiectul de reglementare :se intelege caracterul
sau specificul relatiilor sociale pe care
ramura de drept respectiva le reglementeaza
2)metoda de reglementare : desemneaza
mijloacele folosite de stat pentru a
reglementa o anumita categorie de relatii sociale
: este determinata de caracterul normelor

juridice adoptate de organele competente ale statului


a)m autoritara b)m autonomismului c)m autorizarii partilor
3) calitatea subiectului : subiectele unui raport juridic
pot avea anumite calitati speciale care le
deosebesc de persoana fizica si juridica
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL FAMILIEI
def. :cuprinde acele norme juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si
nepatrimoniale,dar aceste relatii izvorasc din casatorie,adoptie si din alte fapte
juridice care produc efecte in relatiile de familie
-reglementeaza doar acele relatii in care partile au calitatea speciala de soti,parinti
sau copii
deosebiri:1) dreptul civil reglementeaza in deosebi relatii patrimoniale, drepturile
familiei sunt mai numeroase cele nepatrimoniale
2) dreptul civil- autorizarea partilor,cele mai multe norme sunt cele
dispozitive
dreptul familiei- autoritara,cele mai multe norme sunt imperative
3) dreptul civil -persoane fizice si juridice
dreptul familiei- sot, copii etc(numai pers. fizice)
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL COMERCIAL
def.: totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile ce se nasc in cadrul
activitatii comerciale
deosebiri: 1) obiectul de reglementarea dreptului comercial este alcatuit din relatii
sociale ce se nasc in domeniul comercial
-dreptul comercial reglementeaza ca si dreptul civil relatiile
(ne)patrimoniale in care partile se gasesc pe pozitie juridica de egalitate,dar se
disting de dreptul civil deoarece cel putin una dintre parti are calitate de
comerciant, iar in al doilea rand izvorul lor concret il constituie un act sau un fapt
de comert
DELIMITAREA DREPTULUI CIVIL DE DREPTUL MUNCII
def.: reglementeaza relatiile sociale de munca care izvorasc din calitatea de angajat
si cea de patron in temeiul contractului individual de munca
deosebiri: 1) raporturile de munca reglementate de dreptul muncii au ca

trasatura specifica pozitia juridica de subordonare a salariatilor fata de patron in


conditiile stabilite de normele imp. ale legii si de contractul colectiv de munca
2) autoritara,normele muncii avand caracter imperativ
3) au caracter de salariat si patron, de subordonare

20.10.2007

IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

notiunea de izvor de drept civil:reprezinta formele in care sunt exprimate


regulile de conduita generala, abstracte si impersonale
si care sunt de aplicabilitate generala si repetata si care privesc comportarea
persoanelor participante la raporturile de drept civil
clasificare:in functie de organele de la care emana avem-legi,decrete, decrete-legi,
hotarari ale organului legiuitor(parlamentul), hotarari ale guvernului, ordine si
instructiuni ale organului central al administratiei de stat
legile in sens restrans sunt acte normative adoptate de organul legiuitor al statului
legile: 1)constitutia 2)legi constitutionale 3)organice 4)ordinare
1)constitutia consacra principiile care stau la baza statului roman, drepturile,
libertatile si indaoririle fundamentale ale cetatenilor si organelor si functia puterilor
publice
-se referea si la cateva institutii ale dreptului civil: persoane fizice, juridice,dreptul
de proprietate, de mostenire
2)sunt acele legi prin care procedeaza la revizuirea constitutiei
3)sunt legi prin care se reglementeaza unele domenii mai largi ale vietii sociale
-reglementeaza si unele relatii sociale, civile ca regimul juridic al proprietatii si al
mostenirii,organizarea generala a invatamantului si regimul general al cultelor
4)sunt toate celelalte legi adoptate de parlament si promulgate prin decret de catre
presedintele romaniei ce reglementeaza relatiile civile
-printre legile ordinare un loc important il ocupa codurile
decrete si decrete-legi reglementeaza unele relatii civile importante in mod valabil
si astazi
-decretele ca izvor de drept au fost adoptate in conditiile statului totalitar si pastrate
in vigoare si dupa evenimentul din 1989
ex.decretul 31 din 1954 privitor la persoana fizica si juridica
decretul 32 din 1954 pentru punere in aplicare a codului civil
-actele emise de guvern constituie izvoare a dreptului civil,in masura in care
reglementeaza relatiile sociale civile
-hotararile guvernului se emit pentru organizarea executarii legilor
-dupa criteriul continutului se pot distinge izvoare generale si izvoare speciale
-dupa criteriul fortei obligatorii sunt izvoare imperative(onerative si prohibitive) si
izvoare dispozitive(permisive si supletive)
NORMA JURIDICA CIVILA
elementele normei juridice in general- a)ipoteza b)dispozitie c)sanctiune
structura normelor juridice :1)starea de fapt 2)dispozitia 3)consecinta
juridica
1) -exprima totalitatea fenomenelor determinate in mod abstract in prezenta carora
norma juridica stabileste o anumita conduita
-starea de drept sau juridica evidentiaza elementele determinate ale relatiilor
sociale care sunt fapte juridice
-in civil sfera starii de fapt este foarte larga cu toate ca ea priveste situatiile tipice
si nu cazurile unde s-au generalizat
-cea mai importanta parte a starii de fapt este atitudinea umana
-aceasta poate fi reglementata sau nereglementata,iar d.p.d.v. juridic atitudinea
poate fi permisiva sau prohibitiva,respectiv impusa
-in dreptul civil se cunoaste atitudinea legitima , indreptatita, permisiva numai in
mod secundar actiune nepermisiva, nelegitima
-starea de fapt este deci exprimarea anumitor relatii sociale evidentiate ca atare
de catre organul legiuitor
2) -cea mai importanta parte a normei juridice si se refera la conduita proriu-zisa
pe care trebuie sa o urmeze cei carora li se adreseaza
-face legatura intre atitudinea permisiva, posibila sau prohibita si starea de fapt
-actiunea umana consta intr-o actiune sau inactiune, adica poate fi pozitiva sau
negativa
-tipic dispozitiei normelor juridice civile este faptul ca in general nu este
prohibitiva,ci permisiva, stimulativa
3) -daca dispozitia normei juridice s-a realizat in conditii normale atunci intervine
efectul juridic,iar daca ea este contrara normelor de drept se va aplica sasnctiuneq
-atunci cand vine vorba despre structura normelor civile ne referim la efectul
juridic, si anume la rezultatul oferit de parti,ceea ce este consecinta firesca a
respectarii dispozitiei normei juridice civile si nu in mod exclusiv la sanctiune
-astfel efectul juridic trebuie luat in considerare ca partea cea mai frecventa al
celui de-al treilea element al normei juridice care este consecinta juridica si nu
intotdeauna sanctiunea
ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN TIMP
-legea civila incepe sa fie aplicata din momentul intrarii in vigoare si ea intra in
vigoare in general la 3 zile dupa ce a fost publicata in monitorul oficial
-aceasta regula generala a intrarii in vigoare a legii civile este guvernata de 2
principii:1) principiul neretroactivitatii legii civile noi
2) principiul aplicarii imediate a legii civile noi
1) -arata ca o lege se aplica numai situatiilor privite in practica de la data intrarii ei
in vigoare si nu situatiilor anterioare
-constitutia spune ca legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale
mai favorabile
-potrivit codului civil legea dispune numai pentru viitor,ea nu are putere
retroactiva
2) -principiul aplicarii imediate a legii civile noi arata ca din moment ce aceasta nu
se aplica trecutului, ea trebuie sa se aplice pentru viitor, de indata ce intra in
vigoare
-de la acest principiu pot exista si exceptii , adica legiuitorul poate decide
supravietuirea legii civile vechi
-supravietuirea(ultraactivitatea) legii civile vechi consta intr-o limitare
premelnica a abrogarii legii vechi care se aplica unor situatii juridice in curs de
desfasurare in momentul intrarii in vigoare a noii legi
-in astfel de situatii aplicarea legii civile noi se amana pana la consumarea
respectivei situatii juridice
-supravietuirea legii civile poate fi expres prevazuta de lege sau poate fi dedusa
pe cale de interpretare
INCETAREA ACTIUNII LEGII CIVILE
-legile civile inceteaza sa se mai aplice din momentul scoaterii lor din vigoare care
se realizeaza prin abrogare
-abrogarea poate fi expresa sau tacita,iar dupa intinderea efectelor sale poate fi
totala sau partiala
-abrogarea expresa are loc atunci cand intr-o lege noua se prevede concret ca o
anumita lege anterioara se abroga
-abrogarea expresa poate sa fie directa cand se nominalizeaza actul normativ care
iese din vigoare sau indirecta cand noua lege prevede ca se abroga toate
reglementarile contrare noii legi
-abrogarea tacita are loc atunci cand noua lege cuprinde dispozitii incompatibile cu
acelea dintr-o lege anterioara, dar fara sa se prevada expres faptul ca anumite
dispozitii anterioare se abroga
-abrogarea totala consta in scoaterea din vigoare in intregime a legii in vigoare
-abrogarea partiala consta in scoaterea din vigoare a anumitor dispozitii dintr-o
anumita lege
-in cazul legilor temporale :perioada de aplicare este determinata chiar din
momentul adoptarii
:iesirea din vigoare are loc odata cu expirarea perioadei
de aplicare stabilita
-caderea in desuietudine : aceasta apare atunci cand dispar rartiunile pentru
care o anumita lege a fost adoptata,iar acea lege nu se va
mai aplica datorita ramanerii ei fara obiect
APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU
-problema actiunii civile in spatiu consta in stabilirea teritoriului pe care se aplica
-astfel distingem intre 2 aspecte:intern si international
-sub aspect intern actele normative civile care emana de la organele centrale
de stat se aplica pe intreg teritoriul tarii, iar cele care emana de la un organ local
de stat se aplica pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale
-exceptie de la aceasta regula este in materia publicitatii imobiliare, decretul-lege
115 din 1938pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare,sunt
obligatorii doar in acele regiuni ale tarii unde se aplica sistemul de publicitate
imobiliara prin carti funciare
-se aplica reglementarile din codul de procedura civila si anume prin registrul de
inscriptiuni si transcrptiuni
-aplicarea legii civile in spatiu este guvernata de pricipiul teritorialitatii
-teritoriul statului nostru cuprinde spatiul geografic cuprins intre frontierele de
stat,spatiula aerian aflat deasupra spariului tarii, precum si navele fluviale sau
maritime si aeronavele care navigheaza sub pavilionul steagului romqniei oriunde
s-ar afla ele
-la bordul acestor nave se aplica legile civile romane,chiar si atunci cand se afla in
apele teritotiale ale altui stat
-sub aspect international actiunea legii civile in spatiu este rezolvata cu ajutorul
normelor conflictuale adoptate de fiecare tara, fie sub forma unor legi adoptate de
organele legiuitoare,fie sub forma incheierii unor conventii internationale

03.11.2007

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

def.:este o relatie sociala rezultata din acele imprejurari pe care normele


dreptului le clasifica ca izvoare ale dreptului
-din aceasta definitie rezulta ca raportul juridic civil este o relatie sociala, un raport
social se stabileste intre oameni fie priviti individual fie in calitate juridica
-relatiile ociale sunt reglementate prin normele de drept civil
-raporturile de drept civil pot avea un continut economic, adica patrimoniale si
nepatrimoniale

trasaturi proprii
-subiectele raportului juridic civil se gasesc pe pozitie egala juridica
-raporturile de drept civil care se nasc din acte juridice au un caracter volitional
-raporturile de drept civil care se nasc din acte juridice au un caracter dublu
volitional
-orice raport juridic are caracter volitional deoarece este reglementat de norme
juridice care exproima vointa judecatorului
-raporturile de drept civil ce se nasc din acte juridice are caracter dublu volitional
fiindca pe langa faptul ca reflecta vointa judecatorului el este rezultatul de
manifestarea partilor
structura unui raport juridic
-cuprinde 3 elemente: 1)partile sau subiectele
2)continutul
3obiectele raportului juridic
1)SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC

- intelegem acele persoane fizice sau juridice care sunt titularele drepturilor si
obligatiilor civile
-subiectele raportului juridic civil poarta numele generic de subiect activ,adica
titularul de drepturi, si subiect pasiv ,intelegem subiectul care se obliga
-in cazul drepturilor absolute este determinat numai subiectul activ, iar subiectul
pasiv fiind format din toate celelalte ...........
-in cazul dreptului relativ sunt determinate atat subiectul activ,cat si subiectul pasiv
numit debitor
CE SE INTAMPLA IN CAZUL PLURALITATII DE SUBIECTE
-de multe ori raportul juridic se stabileste intre 2 persoane, sunt insa raporturi
juridice care se stabilesc intre mai multe persoane fiind insa ....... in pluralitati de
subiecte
-pluralitatea poate fi:a) activa b)pasiva c)mixta(si activa si pasiva)
-in dreptul civil intalnim pluralitate de subiecte in raporturile patrimoniale si
obligationale
-in rapoturile obligationale regula o reprezinta divizibilitatea cand obligatiile
civile sunt conjuncte, aceasta inseamna in cazul de pluralitate activa fiecare dintre
creditori poate sa ceara debitorului partea ce i se cuvine, iar in caz de pluralitate
pasiva fiecare debitor este tinut numai din partea sa comuna
-de la aceasta regula exista 2 exceptii :a) solidaritatea b)divizibilitatea
a)in temeiul solidaritatii obligatia ramane nedivizata in sensul ca daca
obligatia are mai multi creditori fiecare dintre ei este indreptatit sa ceara
debitorului plata intregii creante, iar daca sunt mai multi debitori fiecare dintre ei
este obligat sa plateasca intreaga datorie
-deci solidaritatea poate sa fie activa sau pasiva
b) fiecare dintre creditori este indreptatit si fiecare dintre debitori este obligat
la plata creantei
-indivizibilitatea apare atunci cand obiectul raportului juridic este indivizibil
natural in sensul ca nu permite decat executarea in intregime
CAPACITATEA SUBIECTELOR RAPORTURILOR JURIDICE
-capacitatea civila: este expresia care desemneaza capacitatea in dreptul civil
-este atitudinea generala si abstracta de a fi titular de drepturi si obligatii civile si
care este recunoscuta tuturor persoanelor
cap. civila: a)capacitatea de folosinta
b)capacitatea de exercitiu
a) este aptitudinea unei persoane fizice de a avea drepturi si obligatii, ea incepe la
nasterea persoanei fizice,iar in ceea ce priveste dobandirea de drepturi chiar de la
conceptia copilului in conditia ca el sa se nasca viu, si sfarseste odata cu moartea
persoanei
b)este atitudinea concreta a persoanelor fizice de a exercita drepturile si e a-si
asuma obligatii savarsind acte juridice
-capacitate de exercitiu au doar persoanele cu discernamant
-persoanele fizice dobandesc capacitate de exercitiu deplina la implinirea varstei de
18 ani, cu excpetia femeilor care dobandesc aceasta capacitate daca se casatoresc
in conditiile legii, adica la 16 ani
-minorii intre 14 si 18 ani au capacitatea de exercitiu restransa ceea ce inseamna ca
acesti minori incheie acte juridice, dar numai cu incuviintarea prealabila din partea
ocrotitorului legal
-minorii sub 14 ani, precum si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca,
sunt lipsiti de capacitatea de exercitiu, ei isi exercita drepturile si isi asuma
obligatiile prin acte incheiate de reprezentantii lor legali
-capacitatea civila a persoanelor juridice :a)cap. de folosinta
b)cap. de exercitiu
a)este una speciala si incepe in momentul infiintarii sau inregistrarii ei si se termina
cu momentul desfintarii ei,este speciala deoarece persoanele juridice pot avea
numai acele drepturi si obligatii care sunt in acord cu scopul pentru care au fost
infiintate
b)se dobandeste si se sfarseste ca si capacitatea de folosinta
-persoanele juridice isi asuma obligatii prin organele sale de conducere in limitele
competentelor prin lege sau statut
2)CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC

-cuprinde drepturi subiective ale subiectului activ si drepturi corelative ale


subiectului pasiv
DREPTURILE SUBIECTIVE
-sunt posibilitatea juridica recunoscuta unei persoane de a desfasura o anumita
conduita si de a-i pretinde persoanei obligate o conduita corespunzatoare care
poate fi impusa la nevoie prin forta coergitiva a statului
-din def. rezulta 2 trasaturi ale dreptului subiectiv:1)titularul de drepturi are
posibilitatea de a-si desfasura o anumita conduita
2)titularul dreptului are posibilitatea sa pretinda subiectului
pasiv o conduita corespunzatoare si anume:a da, a (nu)face ceva
3)titularul dreptului are posibilitatea sa ceara in caz de
nevoie si concursul fortei de constrangere a statului
clasificarea dreptului subiectiv
-in funcitie de opozabilitatea lor, drepturile civile se impart in drepturi absolute si
drepturi relative
-in functie de natura continutului lor, drepturile subiective civile se impart in
patrimoniale si nepatrimoniale
-drepturile absolute sunt acele drepturi subiective in virtutea caruia titularul sau
poate avea o anumita conduita,fara a face apel la altcineva pentru a si-l realiza
-drepturile absolute sunt acele drepturi subiective carora ii corespunde obligatia
generala si negativa a tuturor celorlalte persoane de a nu face nimic de natura a le
incalca
-drepturile absolute sunt drepturi subiective nepatrimoniale si cele reale
caracteristici: a)subiectul activ este o persoana determinata
b)subiectul pasiv este cel nedeterminat, adica toti ceilalti
-continutul obligatiei consta in indatorirea de a nu face nimic de natura sa
impiedice pe titularul dreptului sa-si exercita dreptul sau
-drepturile absolute sunt opozabile tuturor (erga omnes)
-drepturile relative sunt acele drepturi subiective in virtutea carora dreptul activ,
creditorul, determinat de posibilitatea de a pretinde de la subiectul pasiv,care este
tot determinat,sa dea sa (nu)faca ceva
-drepturile relative sunt drepturi de creanta care se caracterizeaza prin faptul ca atat
subiectul activ,cat si cel pasiv sunt persoane determinate,iar dreptul relativ este
opoziv dreptului pasiv
-dupa natura continutului lor drepturile subiective sunt patrimoniale si
nepatrimoniale
-drepturile subiective patrimoniale sunt acele drepturi care au continut economic,
fiind evaluabile in bani
-aceste drepturi pot fi exercitate nu numai personal, ci si prin reprezentare
-sunt patrimoniale drepturile reale si de creanta
-drepturile reale sunt drepturi subiective patrimoniale, in virtutea carora titularii lor
au posibilitatea sa-si exercite prerogativele asupra unui bun in mod direct si
nemijlocit fara a fi necesara interventia altei persoane, din potriva toti ceilalti sunt
obligati de a aduce atingerea acestor drepturi
-numarul drepturilor reale este expres prevazut de lege si distingem 2 feluri de
drepturi reale :a)principale b)accesorii
-cele principale au o existenta de sine statatoare,soarta lor nedepinzand de un alt
drept, acestea sunt: dreptul de proprietate, de uz, de uzu-fruct, de servitute
-cele accesorii nu au o existenta de sine statatoare, existenta lor depinde de
existenta unui drept principal pe care il insotesc si il garanteaza de cele mei
multe ori
-nasterea existenta si stingerea acestor drepturi depind de nasterea si stingerea unui
drept principal,fac parte din aceste categorii dreptul la ipoteca, la gaj si dreptul la
dobanda cand insoteste la restituirea sumei imprumutate
-dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea careia subiectul
activ determinat poate pretinde subiectului pasiv determinat sa dea, sa (nu) faca
ceva
-drepturile de creanta izvorasc din acte juridice cum ar fi contracte sau acte
unilaterale din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, cum ar fi delictele civile, si
izvoare de obligatii
-drepturile nepatrimoniale sunt acele drepturi subiective care nu au un continut
economic, drepturi nepatrimoniale care pot fi exercitate numai personal, nu si prin
reprezentare
clasificare dupa siguranta oferita titularilor drepturilor
a)pure b)simple c)afectate de modalitati
-cele pure si simple sunt nascute ireversibil in favoarea titularului lor si a caror
existenta nu depinde de evenimente viitoare sigure sau nesigure
-cele mai multe drepturi subiective sunt pure si simple
-cele afectate de modalitati sunt acele drepturi a caror existenta sau stingere depind
de un eveniment viitor, acest eveniment poate sa fie un termen sau o conditie,
dreptul cu termen este acel drept a carei existenta si stingere depinde de un
eveniment viitor si sigur
-termenul cu conditie sau subconditie este acela a carei fiinta depinde de un
eveniment si nesigur

17.11.2007

3)OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC


-format din actiunea si inactiunea la care sunt indreptatite persoanele fizice si
juridice participante la raporturile juridice civile
BUNURILE
-un lucru devine bun d.p.d.v juridic daca intruneste cumulativ urmatoarele 3
conditii: a)sa fie susceptibil de apropiere (un fel de posesie)
b)sa aiba valoare economica
c)sa fie util pentru om
-in functie de modul de percepere avem bunuri:1)corporale si 2)incorporale
1)sunt acele bunuri care au existenta materiala si care sunt perceptibile
2)sunt acele bunuri care nu au existenta materiala si nu pot fi percepute (drepturile
de creatie intelectuala,la clientela,titlurile de valoare)
IMPORTANTA CLASIFICARII
-dobandirea proprietii mobiliare ca efect al posesiei de buna credinta opereaza doar
pentru bunurile corporale(art. 1909 din codul civil)
-dobandirea proprietatii prin remitere(traditiune-predare) permisa doar la bunurile
mobile corporale
-titlurile de valoare se transmit valabil in moduri diferite
:titlurile la purtator se transmit prin traditiune
:titlurile de valoare nominale se transmit prin cesiune
:titlurile la ordin se transmit prin gir (operatiune comerciala)
-doar bunurile corporale pot fi ipotecate
-instrainarea creantelor (incorporale) pentru a fi valabile si opozabile tertilor este
supusa unor formalitati(1391 si 1392 din codul civil)
-in functie de domeniul caruia ii apartin avem bunuri din domeniul public si din
domeniul privat
-aceasta clasificare se refera doar la bunurile apartinand statului si a unitatilor
administrativ-teritoriale
-bunurile apartinand domeniului public sunt enumerate in art. 136 :bogatiile de
interes public ale subsolului, resurse economice, plaja etc.
+legea 18 din '91;si legea 213 din '98 care reglementeaza
proprietatea publica si regimul acestia
importanta clasificarii
-bunurile apartinand domeniului public sunt:inalienabile (nu se pot instraina),
insesizabile(nu pot fi urmarite in cadrul unei executari silite)si imprescriptibile (nu
pot fi dobandite/pierdute prin prescriptie)
-d.p.d.v. al consecintelor juridice instrainarea bunurilor apartinand domeniului
public se sanctioneaza cu nulitate absoluta, iar incheierea de acte juridice
referitoare la bunurile din domeniul privat se sanctioneaza contraventional
-in functie de faptul ca prin folosinta ei se consuma/instraineaza substanta avem
bunuri consumtibile,acele bunuri a caror substante se instraineaza la o prima
utilizare (alimente) si bunuri neconsumtibile, a caror substante nu se consuma la o
prima utilizare(masini,imbracaminte,terenuri)
importanta clasificarii
-bunurile consumtibile nu pot fi inchiriate,nu pot forma obiectul unui contract de
comodat(imprumut de folosinta)si de uzo-fruct
-in functie de corelatia dintre ele avem bunuri principale si bunuri accesorii
-bunurile principale pot fi intrebuintate independent si nu sunt destinate pentru a
servi la utilizarea altor bunuri
Def: Bunurile accesorii sunt acele bunuri ce nu pot fi intrebuintate independent,
fiind destinate sa serveasca la utilizarea altor bunuri (lacatul si cheia, barca si
vaslele)
-discutam despre bunuri accesorii si bunuri principale doar in situatia in care
ambele apartin aceluiasi subiect de drept
importanta clasificarii
-in materia executarii obligatiilor debitorul care datoreaza un bun principal va
trebui sa predea si bunul accesoriu
ACTUL JURIDIC CIVIL (mica introducere din carte)

-prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa savarsita cu intentia de a


produce efecte juridice constand in nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi
civile concrete
1)in functie de numarul partilor a caror vointa participa la formarea actului a)a.j.
unilaterale b)a.j. bilaterale c)a.j. multilaterale (uniune)
a) sunt acele acte in care avem o singura vointa care poate forma in mod valabil
actul
ex. testament, promisiunea publica de recompensa, renuntarea/acceptarea unei
succesiuni
-acte unilaterale supuse comunicarii si acte unulaterale nesupuse comunicarii
b) reprezinta vointa concordanta a doua parti diferite
ex. contract de vanzare-cumparare, de mandat, de schimb.
c) in cazul acestor acte acordul de vointa provine de la mai multe parti care
urmaresc realizarea aceluiasi scop
ex. contractul de societate
importanta clasificarii
d.p.d.v. a valabilitatii actelor-la actele unilaterale avem de examinat legalitatea
unei singure vointe, la cele bilaterale avem 2 de verificat si la cele multilaterale
avem mai multe
-viciile de consimtamant se examineaza diferit: la actele bilaterale dolul (o serie de
mijloace viclene) trebuie sa provina de la cealalta parte, iar eroarea sa fi fost
cunoscuta de catre aceasta
-actul juridic unilateral este izvor de dret numai in cazurile expres prevazute de
lege
-in principiu actele juridice unilaterale sunt irevocabile
-d.p.d.v al interpretarii actelor se face diferenta intre o singura vointa, 2 sau mai
multe (970-988)

15.12.07

clasificarea in functie de scopul urmarit de catre parti


a)acte juridice cu titlu oneros b)acte juridice cu titlu gratuit
a)cele in care partile urmaresc obtinerea unui folos patrimonial
-se subimpart in alte 2 categorii: 1)acte comutative si 2)acte aleatorii
1)acele acte in care partile cunosc de la inceput existenta si intinderea drepturilor
sia obligatiilor( ex. contractul de vanzare-cumparare)
2)acele acte in care partile au de la inceput in vedere posibilitatea unui castig si
riscul unei pierderi(ex.contractul de asigurare,de vanzarecumparare cu clauza de
intretinere, de renta viagera)
b)in care o parte procura celeilate parti un folos patrimonial fara a obtine ceva in
schimb (ex. donatia, mandatul gratuit)
-se impart in :1)libertati si 2)acte dezinteresate
1)se transmite un patrimoniu sau o fractiune dintr-un patrimoniu fara a se obtine
vre-un echivalent (donatia)
2)acelea in care se procura celeilalte parti un folos patrimonial, insa fara
diminuarea patrimoniului dispunatorului (ex. comandatul, imprumutul de folosinta)
clasificarea in functie de efectele care le produc
a)a.j. constitutive b)a.j. translative c)a.j. declarative
a)se da nastere unor drepturi subiective care nu au existat anterior(ex. casatoria,
infierea, amanet)
b)se stramuta un drept subiectiv dintr-un patrimoniu in altul (ex. contractul de
schimb)
c)partile isi recunosc sau isi confirma anumite drepturi subiective preexistente (ex.
partajul)
clasificarea in functie de modul lor de formare
a)a.j. consensuale b)a.j. solemne c)a.j. reale
a)actele juridice consensuale se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de
vointa (art. 1925) fara ca lucrul sa se fi predat sau platit
b)actele juridice solemne sunt acele acte juridice pentru valabilitatea carora este
nevoie de indeplinirea unei anumite solemnitati (ex. c autentis)
c)actele juridice reale sunt acele acte juridice pentru a caror valabilitate este
necesara remiterea sau transmiterea efectiva a bunului (ex. darul manual)
CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE

def.: este acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea


subiectului de drept civil, de a incheia acte juridice, devenind titular de
drepturi si obligatii
-capacitatea este in directa legatura cu discernamantul (posibilitatea unei persoane
de a aprecia consecintele faptelor sale)
-atat capacitatea cat si discernamantul trebuie sa existe in momentul formarii
actului juridic
CONSIMTAMANTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL(art. 948)

-acea manifestare de vointa a unui subiect de drept de a incheia acte juridice si de a


se obliga d.p.d.v. juridic
-esential pentru orice acte juridic sunt: manifestarea de vointa si intentia
intentia este in legatura cu vointa juridica
PRINCIPIUL VOINTEI JURIDICE

1)principiul libertatii actelor juridice civile 2)principiul vointei interne


1)-acest principiu nu este consacrat in mod expres, ci se deduce din anumite texte
legale (art. 969: conventia este legea partilor)
(art. 5: nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de
la legile care intereseaza ordinea publica si unele moravuri)
2)se pune in situatia in care intre vointa interna si cea exprimata public nu exista
concordanta
-ca si regula codul civil a consacrat principiul vointei reale si doar ca exceptie cel
al vointei (publice)
CONDITIILE CONSIMTAMANTULUI

1)sa provina de la o persoana cu discernamant


2)sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice (exceptii: cand
consimtamantul este exprimat din gluma, prietenie, curtoazie)
-este exprimat cu o rezerva mintala cunoscuta de catre destinatarul
consimtamantului
-cand manifestarea de vointa este prea generala
-este exprimat in cursul unui rol
-este dat sub conditie pur-potestativa (o conditie care depinde exclusiv de vointa
celui care se obliga) ex. ma oblig daca vreau
3)consimtamantul sa fie exteriorizat
-ca regula in drept tacerea nu are valoare de consimtamant
exceptii:-cand legea prevede in mod expres ca tacerea are valoare de
consimtamant (art. 1437: tacita relocatiune)
-cand prin vointa partilor se atribuie tacerii o asemenea semnificatie
-daca prin obiceiul local se atribuie tacerii valoare de consimtamant
-in materie de oferta-acceptare atunci cand oferta este facuta exclusiv in
interesul destinatarului ei
4)trebuie sa fie neviciat (vicii de consimtamant)
def.: anumite imprejurari care efectueaza caracterul constient si liber al vointei
juridice
a)eroarea
-falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic(art. 953)
-poate sa intervina in momentul declararii vointei, la transmiterea vointei sau in
momentul interpretarii
b)dolul(viclenia)
-prin dol se intelege inducerea in eroare a unei persoane prin utilizarea unor
mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina sa incheie un act juridic
c)violenta
-(art. 953) in amenintarea cu un rau (de natura fizica sau psihica) care insufla o
temere ce determina persoana respectiva sa incheie actul
d)leziunea
-acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre 2
prestanti existenta in momentul incheierii actului juridic
ex.un minor vinde bicicleta pe o bomboana
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC(conduita partilor)
-obiectul trebuie sa existe
-sa fie in circuitul civil
-trebuie sa fie determinat sau determinabil
-sa fie posibil
-sa fie ilicit si moral
-cel care se obliga sa fie si titularul dreptului(vanzatorul lucrului altuia)
-in cazul actelor cu caracter personal obiectul trebuie sa constea in faptul personal
al debitorului (ex. acte cu caracter "intuitu personae"- contract de intretinere)
-in anumite situatii este necesara existenta autorizatiei administrative sau
judecatoresti prevazuta de lege

12.01.2008
CAUZA ACTULUI JURIDIC
-(art. 948) se intelege obiectivul urmarit de catre parti la incheierea actului
juridic
-cauza se examineaza ca fiind un element de natura psihologica
elementele cauzei
1)scopul imediat(direct)- acesta difera in functie de categoria de acte
juridice
ex. la actele bilaterale scopul imediat este reprezentat de contraprestatia
celeilalte parti
la actele juridice reale scopul imediat consta in remiterea/transmiterea
bunurilor
la actele juridice aleatorii scopul imediat consta in prefigurarea
potentialului risc sau beneficiu
2)scopul mediat- acesta difera de la o categorie de acte la alta, precum si in
cazul aceleiasi categorii
conditiile cauzei
a)trebuie sa existe (art. 966) :obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza
falsa nu poate avea nici un efect
b)cauza trebuie sa fie reala :este reala atunci cand nu este falsa (atunci cand
exista o eroare asupra actului incheiat sau asupra acelor elemente
care constituie motivul determinat al consimtamantului)
c)cauza trebuie sa fie ilicita si morala
FORMA AD VALIDITATEM PENTRU ACTELE JURIDICE CIVILE
-prin forma actului juridic se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de
vointa facuta cu intentia de a da nastere, a modifica sau stinge un raport juridic
civil
-principiul consensualismului :simpla manifestare de vointa este necesara si
suficienta pentru ca un act juridic sa ia nastere in mod valabil
-exista anumite acte juridice pentru care legea prevede in mod expres respectarea
unei anumite forme solemne (art. 813, 1772 si 858)
caracterele juridice ale formei solemne
-este un element constitutiv (nerespectarea lui atrage sanctiunea nulitatii
absolute)
-este incompatibil cu exprimarea implicita
-este exclusiva pentru acelasi tip de act juridic
-este invariabila pentru anumite categorii de acte juridice
TERMENUL ca modalitate a actului juridic
-acel eveniment viitor si sigur ca realizare pana la implinirea caruia este amanata
inceperea sau stingerea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor
clasificare in functie de
1)efecte: extinctiv(stinge exercitarea dreptului si executarea
obligatiilor)
: suspensiv(amana inceperea exercitarii dreptului si executarii
obligatiilor)
2)cunoasterea sau necunoasterea datei implinirii termenului:cert
:incert
3)izvorul sau: legale(stabilite de lege)
: conventionale(stabilite de catre parti)
: judiciare(stabilite de catre instanta
4)beneficiul termenului: in favoarea debitorului
: in favoarea creditorului
: in favoarea ambelor parti
CONDITIA ca modalitate a actului juridic
-acel eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta
drepturilor si obligatiilor (toate exemplele de la conditie incep cu daca..) (art.
1004-1021)
clasificare
-dupa efectele pe care le produce :conditie suspensiva -pana la indeplinirea
sa existenta drepturilor si a obligatiilor este suspendata,
ele consolidandu-se retoractiv in urma indeplinirii conditiei)
:conditie rezolutorie -de acest tip de conditie
depinde desfiintarea drepturilor subiective si a obligatiilor civile eferente

-in functie de legatura dintre indeplinirea ei si vointa partilor


:conditie cauzala -realizarea sa depinde exclusiv de o intamplare
independentade vointa partilor
:conditie mixta -depinde de vointa uneia dintre parti si a unei alte
persoane determinate
:conditie pur pritestativa -depinde exclusiv de vointa uneia dintre
parti
:conditie simplu protestativa -depinde de vointa uneia dintre parti
si de un eveniment exterior sau de vointa unei persoane
determinate
-dupa modul de formulare:conditie pozitiva
:conditie negativa
-se refera la realizarea unui anumit eveniment
-se refera la nerealizarea unui eveniment
PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII SI PRINCIPIUL IREVOCABILITATII
ACTULUI JURIDIC
-aceste 2 principii apar in legatura cu efectele actului juridic
1)principiul fortei obligatorii:(art. 969) conventiile incheiate de catre parti
constituie "legea" acestora
:poate suferii anumite a)restrangeri sau b)extinderi
ex. a)moartea uneia dintre parti in cazul actelor "intuitu personae"
ex. b)suspendarea actelor cu executare succesiva in caz de forta majora (contract
de arenda, de inchiriere, plata in rate)
2)principiul irevocabilitatii:actele juridice bilaterale pot fi revocate (desfiintate)
doar prin consimtamantul ambelor parti
:actele juridice unilaterale nu pot fi in principiu revocate
exceptii: testamentul
PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC
-este consacrat de art. 973 si exprima acea regula conform careia actul juridic
produce efecte numai fata de partile contractante
-actele juridice sunt producatoare de efecte in anumite cazuri si fata de mostenitorii
partilor sau creditorii acestora
NULITATEA ABSOLUTA SI NULITATEA RELATIVA
1)nulitatea absoluta :acea sanctiune care sanctioneaza incalcarea, la
incheierea actului juridic, unei dispozitii imperative care
ocroteste un interes public
cauzele nulitatii absolute
-nerespectarea regulilor privind capacitatea de folosinta
-lipsa consimtamantului in cazul erorii-obstacol
-nevalabilitatea cauzei
-nerespectarea formei cerute pentru valabilitatea actului
-nevalabilitatea sau lipsa autorizatiei administrative
-incalcarea ordinii publice
-frauda legii
-incalcarea dreptului de preemtiune
trasaturile nulitatii absolute
-poate fi invocata de orice persoana interesata
-poate fi invocata oricand
-nu poate fi acoperita prin confirmare sau orice alt mod
2)nulitatea relativa :se ocroteste un interes privat
cauzele nulitatii relative
-nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu
-lipsa discernamantului in momentul incheierii actului
-viciile de consimtamant, mai putin eroarea-obstacol
trasaturile nulitatii relative
-poate fi invocata doar de catre persoana al carei interes este ocrotit
-este prescriptibila
-poate fi acperita prin confirmare
NULITATEA DE FOND SI NULITATEA DE FORMA
1)nulitatea de fond: sanctioneaza nerespectarea reglementarilor legale
privitoare la conditiile de fond ale actului juridic civil,adica cele
care reglementeaza capacitatea,consimtamantul,obiectul si cauza
2)nulitateat de forma: sanctioneaza nerespectarea conditiei de forma cerute
pentru valabilitatea actului juridic civil

NULITATEA DE "DREPT" SI NULITATEA "JUDICIARA"


1)nulitatea de "drept" :este operatorie in domeniul legii
2)nulitatea "judiciara" :intervine numai in temeiul unei statuari judecatoresti
-aceasta distinctie este doar aparenta
-isi are izvorul teoretic in vechiul drept roman
-in dreptul nostru actual aceasta distinctie nu este primita
PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
-mijlocul de stingere a dreptului material la actiune neexercitat in termenul stabilit
de lege
domeniul de aplicare
-sfera drepturilor subiective civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei
institutii juridice
-inseamna stabilirea drepturilor civile subiective ale caror drepturi la actiune sunt
prescriptibile extinctiv
INCEPUTUL CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
-pornind de la varietatea si complexitatea raporturilot juridice civile, avem o regula
generala si reguli concrete
-reguli concrete: ipoteza dreptului civil subiectiv pur si simplu
:ipoteze dreptului civil subiectiv afectat de un termen suspensiv sau
de o conditie suspensiva
:ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate
:ipoteza actiunii in anulabilitate
:ipoteza raspunderii civile pentru viciile lucrului,lucrarii ori
constructiei
:ipoteza unor situatii deosebite
TERMENELE GENERALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
-este aplicabil tuturor actiunilor prescriptibile, ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie
un termen special de prescriptie extinctiva stabilit intr-un anumit caz dat
a)termenul de 3 ani: generalitatea termenului de 3 ani nu se extinde la actiunile
reale care sunt guvernate de codul civil
b)termenul de 30 ani: domeniul de aplicare a termenului general de
prescriptie extinctiva de 30 ani se obtine prin scaderea, din totalul actiunilor reale,
a urmatoarelor actiuni: actiunile reale imprescriptibile extinctiv
: actiunile reale supuse unor termene speciale de
prescripetie
-termenul general de prescriptie extinctiva se aplica ori de cate ori legea nu
prevede un termen special de prescriptie extinctiva, iar dreptul este presctiptibil
TERMENELE SPECIALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
-acele intervale de timp stabilite de lege care trebuie sa fie aplicate obligatoriu cand
ele exista
-acestea deroga de la termenele generale de prescriptie extinctiva
1)termenele speciale aplicabile actiunilor intemeiate pe drepturi de creanta
-acestea sunt reglementate in :decretul nr. 167/1958
:codul civil
:alte acte normative
:aplicabile actiunilor personale nepatrimoniale
2)termenele speciale aplicabile unor actiuni reale
-sunt reglementate in codul civil, codul de procedura civila si unele alte acte
normative
SUSPENDAREA CURSULUI DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
def.:acea modificare a unui curs care consta in oprirea, de drept, a curgerii
termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de
lege,care il pun in imposibilitate de a iesi din pasivitate pe titularul dreptului
material la actiune
justificarea suspendarii
-pt a-si atinge scopul este necesar ca titularul dreptului la actiune sa aiba nu numai
vointa de a actiona, ci si posibilitatea reala de a se adresa organului de jurisdictie
competent pt a cere protectia dreptului sau
cauzele suspendarii
-cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora sa
faca acte de intrerupere
-pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armate ale Romaniei,
iar acestea sunt puse pe picior de razboi
-pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute de cel indreptatit, cu privire la
despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a
serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui
termen de 3 luni socotit de la inregistrarea reclamatiei
efectele suspendarii
-poate produce 2 efecte juridice :un efect general si un efect special
a)efectul general si obligatoriu al suspendarii consta in oprirea de drept a cursului
prescriptiei cat timp dureaza cauza de suspendare, iar dupa incetarea suspendarii
prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare
b)efectul special este de aplicatie limitata care se produce numai in anumite
cazuri:cand pana la indeplinirea termenului de prescriptie a mai ramas mai putin de
6 luni, daca termenul de prescriptie aplicabil este mai mare de 6 luni
:cand pana la implinirea termenului de prescriptie a mai ramas mai putin de o
luna, daca termenul de prescriptie este mai de 6 luni
INTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
def. :acea modificare a acestui curs, care se concretizeaza in stergerea timpului
scurs pana la ivirea uneia dintre imprejurarile prevazute de lege, care intrerup
aceasta prescriptie si in inceperea unei noi prescriptii extinctive
justificarea intreruperii
-avem in vedere:lipsa de convingere a titularului dreptului privind temeinicia
pretentiei sale, dedusa din starea sa de pasivitate in tot timpul curgerii termenului
de prescriptie
:considerarea starii de fapt,a pozitiei debitorului,ca fiind conforma
dreptului, bazata pe impotrivirea debitorului
cauzele intreruperii
-recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia
curge prescriptia
-introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea
a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de
arbitraj,necompetent
-act incepator de executare
efectele intreruperii
-dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie
-produce un efect complex
REPUNEREA IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVE
def.:beneficiul recunoscut de lege titularilor drepturilor subiective civile in temeiul
caruia acestia pot sa-si valorifice drepturile,chiar daca termenul de prescriptie s-a
implinit
notiunea de repunere
- este data in competenta instantei judecatoresti sau organului arbitral care poate sa
dispuna judecarea sau rezolvarea actiunii ori sa incuviinteze executarea silita