Ohsas 18002

1 Domeniu de aplicare
Aceste linii directoare din Seria Evaluarea sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OHSAS) furnizează îndrumă
generale referitoare la aplicarea OHSAS 18001.
Aceste 18001
OHSAS linii directoare
Termeni explică principiile de bază ale OHSAS 18001 şi descriu scopul, elementele de intra
şi definiţii
tipice, procesele şi elementele de ieşire tipice, în raport cu fiecare cerinţă OHSAS 18001. Acest lucru ajuta
3.1înţelegerea şi implementarea OHSAS 18001.
accident
OHSASnedorit
eveniment 18002care
nu creează
conduce cerinţe suplimentare
la moarte, îmbolnăvire, faţă dedaună
rănire, cele specificate în OHSAS 18001, şi nici nu prescr
sau altă pierdere
abordări obligatorii pentru implementarea OHSAS 18001.
3.2
audit
Aceste linii directoare OHSAS sunt aplicabile mai mult sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OH&S) dec
examinare sistematică
securităţii prinşicare
produselor se determină dacă activităţile şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile
serviciilor.
planificate , şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politicii
şi a obiectivelor organizaţiei (a se vedea 3.9).
2 Publicaţii de referinţă
3.3
îmbunătăţire continuă
Alte de
proces publicaţii
dezvoltarecare furnizează
a sistemului de informaţii
managemental sauOH&S,
îndrumări sunt
pentru citate înîmbunătăţirii
realizarea bibliografie. Se recomandă consultare
ultimelor ediţii a acestor publicaţii. În mod special, se recomandă să se facăOH&S
performanţelor globale ale securităţii şi sănătăţii ocupaţionale , în accord cu politica referire
a la următoarele publicaţi
OHSAS 18001:1999, Occupational health and safety management systems-Specification
organizaţiei
BS 8800:1996, Guide to occupational health and safety management systems.
NOTĂ-Nu este necesar
ISO 19011:2002, ca procentul
Guidelines forsăquality
se desfăşoare
and/orsimultan în toate systems
environmental zonele deauditing.
activitate.
3.43 Termeni şi definiţii

pericol
3.11
Însursă,
aceste
sistem
situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare în termeni de rănire sau îmbolnăvire, daună adusa
linii directoare OHSAS
de management OH&Sse aplică termenii şi definiţiile din OHSAS 18001.
proprietăţii, daună adusă asupra mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora.
parte a sistemului de management general care facilitează managementul riscurilor OH&S asociate
afacerilor organizaţiei. Acesta include structura organizatorică, activităţile de planificare,
3.5
responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea,
identificare pericol
realizarea, analizarea şi menţinerea politicii OH&S a organizaţiei.
proces de recunoaştere a faptului că există un pericol ( a se vedea 3.4 ) şi de definire a caracteristicilor
acestuia.
3.12
organizaţie
3.6
companie, unitate operaţională, firmă, întreprindere, instituţie sau asociaţie, parte sau combinaţie a
incident
acestora, înregistrată sau neînregistrată publică sau particulară, cu propria sa structură funcţionala şi
eveniment
NOTA care a generat
1– Unele un accident
documente sau care inclusiv
de referinţă, a avut potenţialul
BS 8800deutilizează
a conduce un accindent
termenul de “evaluarea riscului”
administrativă.
NOTĂ-Un
pentru accident
a desemna în care nu apar
întregul proces îmbolnăviri, răniri, daune sau alte pierderi se mai numeşte “incident
NOTĂ_pentru organizaţiile cu mai de identificare
multe a pericolului,
unităţi operaţionale, de determinare
o unitate a riscului
operaţională separată şi de
poate fi selectare a
fără urmări”. Termenul de incident include “incidente fără urmări”.
măsurilor adecvate pentru
definită ca o organizaţie. reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se referă în
mod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de “evaluarea riscului”
3.7
3.13 a indica a doua etapa a procesului, şi anume determinarea riscului.
pentru
părţi interesate
Performanţa
persoană sau un grup preocupat sau afectat de performanţa OH&S a unei organizaţii
rezultate
NOTA măsurabile aleimplica
2- “Stabilirea” sistemului
un de management
caracter legate
continuu, iardesistemul
controlularorganizatiei
trebui să nuasupra riscurilor stabil până
fie considerat
referitoare
când la securitate şi sănătate, bazate pe politica şi obiectivele sale OH&S.
3.8 nu se poate demonstra că toate elementele sale au fost implementate. “Menţinerea” implica faptul
NOTĂ-măsurarea performanţei include măsurarea activităţilor de management OH&S şi al
că, odată stabilit, sistemul continuă să funcţioneze. Acest lucru necesită un efort activ din partea
necomformitate
rezultatelor.
orice abatere Multe
organizaţiei. de la standardele specifice
sisteme încep activităţilor, practici,
corespunzător , dar sededeterioreaza
la performanţadin
sistemului de
cauza lipsei de mentenanţa.
3.14
management
Multe etc. care poate conduce direct sau indirect la rănire sau îmbolnăvire, daune aduse
risc din elementele OHSAS 18001 (precum verificare şi acţiune corectivă şi analiza efectuată de
proprietăţii, daune
management) sunt aduse mediului
concepute de lucru,menţinerea
să asigure sau o combinaţie
activă aaacestora.
sistemului.
combinaţie a probabilităţii şi consecinţei producerii unui anumit eveniment periculos.
3.9
3.15
obiective
4. Elemente
evaluare risc ale sistemului de management OH&S
ţeluri, referitoare la performanţa OH&S, pe care o organizaţie i le stabileşte pentru a le realiza.
proces global de estimare a mărimii riscului şi de decizie asupra faptului că riscul este sau nu este
tolerabil.
3.10
sănătate şi securitate ocupaţională
3.16
condiţii şi factori care afectează starea de sănătate a angajaţilor, personalului temporar angajat,
securitate
vizitatorilor şi a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă.
absenţa unui risc neacceptabil de vătămare [ISO/CEI Ghid 2]
Imbunatatire
continua
Analiza efectuate de
Politica OH &S
management
Planificare
Implementare si
functionare
Verificare si actiune
corectiva
4.1 Cerinţe generale
a) Cerinţa OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un sistem de management OH&S, ale

cărui cerinţe sunt stabilite în capitolul 4
b) Scop
Organizaţia ar trebui să stabilească şi să menţină un sistem de management care să fie conform cu toate
cerinţele OHSAS 18001:1999. De asemenea, acest sistem ar trebui să sprijine organizaţia în
satisfacerea reglementărilor legale sau ale altor reglementări OH&S aplicabile.
Nivelul de detaliere şi complexitatea sistemului de management OH&S, amploarea documenţiei şi
resursele destinate acestui sistem depind de mărimea organizaţiei şi de natura activităţilor sale.
O organizaţie are libertatea şi flexibilitatea de a-şi defini limitele şi poate alege să implementeze
OHSAS 18001 în toată organizaţia sau în unităţi funcţionale specifice sau în activităţi specifice
organizaţiei.
Se recomandă să se acorde atenţie la definirea limitelor şi a domeniului de aplicare al sistemului de

management. Se recomandă ca organizaţiile să nu încerce să-şi limiteze domeniul de aplicare astfel
încat să excludă de la evaluare o operaţie sau o activitate necesară pentru funcţionarea generală a
organizaţiei, sau care poate avea impact asupra OH&S a angajaţilor săi sau a altor părţi interesate.
Dacă OHSAS 18001 este implementat pentru o unitate functională sau o activitate specifică, politicile
şi procedurile OH&S elaborate de alte părţi ale organizaţiei pot fi folosite de către unitatea funcţională
sau activitatea specifică pentru a sprijini implementarea cerinţelor OHSAS 18001. Acest lucru poate
solicita o revizuire minoră sau un amendament al acestor politici sau proceduri OH&S, pentru a se
asigura că ele sunt aplicabile activităţii sau unităţii de operare specifice.
c) Elemente de intrare tipice
Toate cerinţele care constituie elemntele de intrare pentru implementarea OHSAS 18001 sunt descrise
în specificaţie.
d) Elemente de ieşire tipice

Un element de ieşire tipic îl constituie un sistem de management OH&S efectiv implementat şi
menţinut, care sprijină organizaţia în căutarea continuă de căi pentru îmbunătăţirea performanţei sale
OH&S.
4.2 Politica OH&S
Analiza efectuata
de management
Feedback de la
Audit Politica masurarea
performantei
Planificare
Trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizată

de managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei, care să stabilească clar
obiectivele globale referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională şi un
angajament pentru îmbunătăţirea performanţei referitoare la securitate şi sănătate
ocupaţională.
Politica trebuie:
a) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei

b) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;
c) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S
curentă aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
d) să fie documentată, implementată şi menţinută
e) să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul că aceştia să devină
conştienţi cu privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S;
f) să fie disponibilă părţilor interesate
g) să fie analizată periodic pentru a se asigura că acesta rămâne relevantă şi
adecvată pentru organizaţie.
b) Scop
O politică OH&S stabileşte orientarea generală şi defineşte principiile de acţiune pentru o organizaţie.
Ea stabileşte obiectivele OH&S şi performanţa cerută în toată organizaţia. Politica demonstrează
angajamentul oficial al organizaţiei, în special al managementului de la cel mai înalt nivel, în direcţia
unui bun management OH&S.
Se recomandă organizaţiei, să fie elaborată şi autorizată o declaraţie documentată a politicii OH&S de
către management de la cel mai înalt nivel.
NOTĂ – Se recomandă ca politica să fie corelată cu politicile globale de afaceri şi cu politicile pentru
alte discipline de management ale organizaţiei, de exemplu managementul calităţii sau managementul
de mediu.
c)Elemente de intrare tipice

La stabilirea politicii OH&S, se recomandă ca managementul să ia în cosiderare următoarele elemente:
- politica şi obiectivele relevante activităţii organizaţiei, ca întreg
- pericolele OH&S ale organizaţiei
- cerinţe legale şi alte cerinţe
- performanţa OH&S a organizaţiei, trecută şi prezentă
- necesităţile altor părţi interesate
- oportunităţile şi necesităţile de îmbunătăţire continuă
- resursele necesare
- contribuţiile angajaţilor
- contribuţiile contractorilor şi ale altui personal extern.
d) Proces
Managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să elaboreze şi să autorizeze o

politica OH&S, luând în considerare punctele enuntate mai jos. Este esenţial ca politica OH&S să fie
comunicată şi promovată de managementul la cel mai înalt nivel în organizaţie.
O politică formulată şi comunicată eficace ar trebui:
1) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei;
Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul al riscurilor sunt elemente esenţiale pentru realizarea
unui sistem de management OH&S de succes şi acestea ar trebui să reflecte în politica OH&S a
organizaţiei
Politica OH&S ar trebui să fie coerentă cu o anticipare asupra viitorului organizaţiei. Această politică
ar trebui să fie realistă şi nu ar trebui să supradimensioneze sau să subdimensioneze riscurile cu care
se confruntă organizaţia.
2) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;
Aşteptările sociale cresc presiunea asupra organizaţiei, în sensul reducerii riscurilor de îmbolnavire,
de accidente şi incidente la locul de muncă. Pe lângă îndeplinirea responsabilităţilor legale, se
recomandă ca organizaţia să-şi propună o îmbunătăţire a performanţelor OH&S şi a sistemului său
de management OH&S, în mod eficient şi eficace, pentru a răspunde schimbărilor în structura
afacerilor şi necesităţilor reglementărilor.
Îmbunătăţirea planificată a performanţei ar trebui exprimată prin intermediul obiectivelor OH&S şi

gestionată prin programul de management OH&S, deşi declaraţia de politică OH&S poate include o
gamă largă de acţiuni.
3) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă în vigoare şi cu

alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
4) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă în vigoare şi cu
alte cerinţe la care organizaţia subscrie;
Organizatiile trebuie să se conformeze cu legislaţia OH&S aplicabilă şi cu alte cerinţe OH&S.

Angajamenetul managementului referitor la politica OH&S este un anunţ public, din partea
organizaţiei referitor la datoria de a satisface dacă nu de a depăşi o astfel de legislaţie sau alte cerinţe
şi că intentionează să facă acest lucru.
4) să fie documentată, implementată şi menţinută;

Planificarea şi pregătirea sunt etape cheie pentru succesul implementarii. Adesea, declaraţiile de politică
OH&S şi obiectivele OH&S sunt nerealiste deoarece sunt neadecvate sau resursele disponibile sunt
necorespunzătoare pentru indeplinirea lor. Înainte de a face orice declaraţie publică, organizaţia ar trebui
să se asigure că orice resurse financiare, abilităţi şi alte resurse sunt disponibile şi că toate obiectivele
OH&S sunt în mod realist realizabile în cadrul respectiv.
Pentru ca politica OH&S să fie eficace, ar trebui ca aceasta să fie documentată şi analizată periodic pentru
a se asigura de continua sa adecvare, şi amendată sau revizuită, dacă este necesar.
5) comunicată către toti angajaţii, pentru ca aceştia să devină conştienţi de obligaţiile lor individuale pe
linie de OH&S
Implicarea şi angajamentul angajaţilor sunt importante pentru succesul OH&S.

Este necesar ca angajaţii să fie conştientizaţi cu privire la efectele pe care managementul OH&S le are
asupra calităţii propriului lor mediu de muncă şi ar trebui Încurajaţi să contribuie activ la managementul
OH&S.
Este puţin probabil ca angajaţii (Ia toate nivelurile, inclusiv cele de management) să-şi aducă o
contribuţie efectivă la managementul OH&S dacă nu Îşi înţeleg responsabilităţile şi nu sunt competenţi
să-şi îndeplinească sarcinile cerute.
Aceasta înseamnă ca organizaţia să comunice În mod clar politica şi obiectivele sale OH&S către
angajaţi şi pentru a le permite acestora să aibă un cadru de lucru În raport cu care să-şi poată măsura
perfonnanţa OH&S individuală.
NOTA - Multe ţări au o legislatie sau reglementari OH&S care prevede consultarea şi participarea
angajaţilor din organizaţie la sistemele de management OH&S.
6) să fie disponibilă'părţilor interesate
Orice persoană sau grup (fie intern sau extern) preocupat sau afectat de performanţa OH&S a
organizaţiei poate fi interesată În mod special de declaraţia politicii OH&S. Ca atare, se recomandă să
existe un proces de comunicare a politicii OH&S către aceştia. Se recomandă ca procesul să asigure ca
parţile interesate să primească politica OH&S la cerere, dar nu este necesar să se furnizeze copii, fără a fi
solicitate.
7) să fie revizuită periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată organizaţiei.
Schimbările sunt inevitabile, legislatia evoluează şi aşteptările sociale cresc~ In consecinţă, politica şi
sistemul de management OH&S necesită analize periodice. pentru a asigura continua lor adecvare şi
eficacitate.
Dacă se introduc schimbări, se recomandă ca acestea să fie comunicate cât mai curând posibil.
e) Elemente de ieşire tipice
Un element de ieşire tipic îl constituie o politică OH&S accesibilă, inteligibilă, care este comunicată în
toată organizaţia.
OHSAS 18002:2004
4.3 Planificare
4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului
a) Cerinţă OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor.

evaluarea riscurilor şi implementarea măsurilor de control necesare. Acestea trebuie să includă:
activităţi de rutină şi de non-rutină;
activităţi ale intregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv subcontractanţi şi
vizitatori) ;
facilităti de la locul de muncă. fumizatede organizatie sau de alţii.
Organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări şi efectele acestor controale sunt luate în
considerare atunci când se stabilesc obiectivele OH&S. Organizaţia trebuie să documenteze şi să
actualizeze aceste informaţii.
Metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului trebuie:
să fie definită în conformitate cu domeniul său cu natura sa şi cu programul său pentru a se asigura
că este mai mult proactivă decat reactivă;
să asigure clasificarea riscurilor şi identificarea acelora care trebuie eliminate sau ţinute sub control
prin măsuri. aşa cum sunt definite la 4.3.3 şi 4.3.4;
să. fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabiiităţile măsurilor folosite pentru controlul
riscului;
să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi, pentru identificarea
necesităţilor de instruire şi/sau de dezvoltare a controalelor operaţionale;
să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate pentru a asigura atât eficacitatea cât şi respectarea
timpului pentru implementare.
b) Scop
Organizaţia ar trebui ca, după parcurgerea proceselor de identificare a pericolelor şi de evaluare şi control
a riscurilor să deţină o caracterizare completă a tuturor pericolelor semnificative din domeniul său.
NOTĂ - Unele documente de referinţă, inclusiv BS 8800, utilizează termenul de .evaluarea riscului"
pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de selectare a
măsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 se referă în
mod separat la elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de "evaluarea riscului"
pentru a indica a doua etapă a procesului, şi anume determinarea riscului.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi rezultatele lor ar trebui să
stea la baza întregului sistem OH&S. Este important ca legăturile dintre procesele de identificare a
pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor şi celelalte elemente ale sistemului de management
OH&S să fie clar considerate. Paragrafele 4.3.1 c) şi 4.3.1 e) conţin îndrumări referitoare la legăturile
dintre cerinţele 4.3.1 din OHSAS 18001:1999 şi celelalte cerinţe OHSAS 18001:1999.
Scopul acestor linii directoare OHSAS este de a stabili principii prin care organizaţia poate să
determine dacă procesele sale de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor
sunt, sau nu sunt adecvate şi suficiente. Aceste linii directoare nu-şi propun să facă recomandări
privind modul În care ar trebui efectuate aceste activităţi.
NOTĂ - Pentru mai multe îndrumări referitoare la procesele de identificare a pericoleor, de

evaluare şi control ale riscurilor, a se vedea as 8800.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor ar trebui să pennită

organizaţiei să identifice, să evalueze şi să controleze riscurile sale OH&S În mod continuu.
În toate situaţiile, se recomandă să se ia În considerare operaţiile curente şi ocazionale din cadrul

organizaţiei şi potenţialele condiţii de urgenţă.
Complexitatea proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control al riscurilor
depinde mult de factori cum ar fi dimensiunea organizaţiei, situaţiile la locul de muncă din
cadrul organizaţiei. şi nalura, complexitatea şi semnificanţa pericolelor. Nu este scopul OHSAS
18001:1999 prin 4.3.1 să oblige organizaţiile mici, cu pericole foarte restrânse să efectueze
exercitii complexe de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ar trebui să ţină

seama de costurile şi timpul necesar pentru realizarea acestor trei procese şi de disponibilitatea
unor date de Încredere. In cadrul acestor procese pot fi folosite informaţii deja existente În scop
de reglementare sau În alte scopuri. Organizaţia poate ţine seama, de asemenea, de gradul de
control efectiv pe care îl poate avea asupra riscurilor' OH&S considerate. Se recomandă ca
organizaţia să detennine care sunt riscurile sale OH&S, ţinând, seama de elementele de intrare şi
de ieşire asociate activităţilor, proceselor, produselor'şifsau serviciilor sale curente şi trecute.
O, organizaţie care nu are un sistem de management OH&S Îşi poate stabili poziţia curentă În
raport cu riscurile OH&S prin intermediul unei analize iniţiale. Scopul acesteia ar trebui să se
axeze pe luarea În considerare a tuturor risc!-lrilor cu care se confruntă organizaţia, ca bază
pentru stabilirea sistemului de management OH&S. In cadrul analizei sale iniţiale, o organizaţie
poate să includă (fără să se limiteze la) următoarele elemente:
- cerinţe lega le şi de reglementare;
- identificarea riscurilor OH&S cu care se confruntă organizaţia;
- o examinare a tuturor practicilor, proceselor şi procedurilor de management OH&S
existente;
- o evaluare a feed-back-ului provenit de la evaluarea incidentelor, accidentelor şi
situaţiilor de urgenţă anterioare.
O abordare corespunzătoare a analizei iniţiale poate include liste de verificare, interviuri,

inspecţii şi măsurări directe, rezultate ale auditurilor anterioare ale sistemului de management
sau alte analize, În funcţie de natura activităţilor.
Se subliniază faptul că o analiză iniţială nu poate substitui implementarea unei abordări

sistematice structurate, indicată În restul lui 4.3.1.
Elementele de intrare tipice includ următoarele:

- cerinţe legale şi alte cerinţe OH&S (a se vedea 4.3.2);
- politica OH&S (a se vedea 4.2);
- înregistrări ale accidentelor şi incidentelor;
- noconformităţi (a se vedea 4.5.2);
- rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S ( ase vedea 4.5.4);
- comunicări de la angajaţi şi de la alte părţi interesate ( a se vedea 4.4.3);
- informaţii provenite din consultarea anagajaţilor pe probleme OH&S, activităţi de analiză şi
îmbunătăţire la locul de muncă ( aceste activităţi pot fi proactive, cît şi reactive);
- informaţii referitoare la cele mai bune practici, pericole tipice aferente organizaţiei, incidente şi
accidente care s-au petrecut în oragnizaţii similare;
- informaţii referitoare la facilităţile, procese şi activităţile organizaţiei, care includ următoarele:
o detalii ale procedurilor de control al schimburilor;
o plan (planuri) a (ale) locaţiei;
o fişe tehnologice ale proceselor;
o inventar al matrialelor periculoase (materii prime, substanţe chimice, deşeuri, produse,
subproduse);
o date toxicologice şi alte elemente OH&S;
o date de monitorizare (a se vedea 4.5.1 );
o date referitoare de la mediul la locul de muncă.
a) Proces
1) Identificarea pericolelor, evaluarea şi controlul riscului
i) Generalităţi
Se recomandă ca măsurile pentru managementul riscului să reflecte principiul de eliminare a riscurilor,
dacă e posibil, urmate, apoi, de reducerea riscului (fie prin reducerea probabilităţii de apariţie sau a
potenţialei gravităţi a rănirii sau a daunei) şi ca ultimă măsură, adoptarea echipamentului de protecţie
individual. Procesele de identificare ale pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor sunt
instrumente cheie pentru managementul riscurilor.
Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor variază mult de la o industrie
la alta, începînd de la simple evaluări şi mergînd pîna la analize cantitative complexe, cu documentaţie
amplă. Organizaţia este aceea care planifică şi implementează procesele corespunzătoare de identificare a
pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor, care sunt adecvate necesităţilor sale şi celor de la
locurile de muncăşi care o susţin în realizarea conformităţii cu oricare din cerinţele legislative OH&S.
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fie

realizate mai degrabă proactiv decît reactive, adică ele trebuie să fie premergătoare introducerii unor
activităţi sau proceduri noi. Orice măsuri, identificate, necesare pentru reducerea şi controlul riscului ar
trebui implementate înainte de introducerea schimbărilor.
Se recomandă ca organizaţia să-şi actucalizeze documentaţia, datele şi înegistrările referitoare la

identificarea pericolelor şi la evaluarea şi controlul al riscurilor în raport cu activităţile aflate în derulare şi
de asemenea, să le extindă pentru a acoperi noi dezvoltări şi activităţi noi sau modificate, înainte ca
acestea să fie operaţionale.
Se recomanda ca proceslele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să nu fie

aplicate numai în cazul operării „curente” a instalaţiilor şi a procedurilor, ci şi în cazurile de
operare/proceduri ocazionale sau periodice, de exemplu curăţarea sau mentenanţa instalaţiei, pornirile şi
opririle instalaţiilor.
Existenta unor proceduri scrise pentru ţinerea sub control a unei oparaţii periculoase nu înlătură
necesitatea de a continua procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor
pentru acea operaţie.
Aşa cum ia în considerare pericole şi riscurile generate de activităţile efectuate de personalul propriu,
oragnizaţia ar trebui să ţină seama de pericolele şi riscurile aferente activităţilor contractorilor şi
vizitatotilor şi de asemenea, de pricole şi riscurile legate de utilizarea produselor şi serviciilor furnizate de
la alţii.
ii) Procesele de identificarea pericolului, de evaluare şi de control al riscului
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilorsă fie

documentate şi să includă următoarele elemente:
- identificarea pericolelor;
- evaluare riscurilor în raport cu metodele existente (sau propuse), (ţinînd seama de expunerea la
pericole specifice, probabilitatea de eşec a măsurilor de control şi gravitatea potenţială a
consecinţelorrănirilor sau daunelor );
- evaluarea tolerabilităţii riscului remanent;
- măsuri suplimenatre necesare pentru control al riscului;
- evaluarea faptului că măsurile de control ale riscurilor sunt suficiente pentru a produce riscul la
un nivel tolerabil.
Suplimentar, proceslele ar trebui să includă definirea următoarelor elemente:

- natura, durata, domeniul de aplicare şi metodologia aferente oricărui proces de identificare a
pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor care se va utiliza ;
- legislaţia OH&S sau alte cerinţe aplicabile;
- rolurile şi autorităţile personalului responsabil pentru realizarea proceselor;
- cerinţele de competenţă şi necesităţile de instruire ( a se vedea 4.4.2) pntru personalul care
realizează procesele. ( In funcţie de natura sau tipul proceselor care urmează să fie utilizate
poate fi necesar să folosească servicii sau îndrumări externe);
- utilizarea informaţiei prin rezultate care urmarea consultării angajaţilor referitor la OH&S , a
activiteţilor de analiză şi de îmbunătăţire (aceste activităţi pot fi de natura proactivă sau
reactivă);
- modul în care ar trebui luat în considerare riscul erorii umane în cadrul procesului care se
examinează;
- pricolele generate de materiale, instalaţii sau facilităţi care se degradează în timp, în special la
depozitarea acestor materiale, instalaţii sau facilităţi.
iii) Acţiuni ulterioare
În urma proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor:

- ar trebui să existe dovezi clar referitoare la faptul că orice corective sau preventive ( a se vedea
4.5.2 ) identificate, ca fiind necesare, referitoare la faptul că sunt monitorizate, pentru a fi
îndeplinite la timp (aceasta poate necesita realizarea de noi identificări a pericolului şi evaluării
riscului, pentru a reflecta schimbările propuse pentru măsurile de control al riscului şi pentru
determinarea estimărilor revizuite ale riscurilor remenente );
- feedback-ul asupra rezultatelor şi progresului înregistrat în finalizarea acţiunilor corective şi

preventive ar trebui prezentat managementului, ca element de intrare pentru analiza efectuată
de management ( a se vedea 4.6 ) şi pentru stabilirea de obiective OH&S noi sau revizuite.
- organizaţia ar trebui să determine dacă, competenţa personalului care desfaşoară activităţi

specifice periculoase este corelată cu cea stabilită prin procesul de evaluare a riscului, la
stabilirea controlului necesar asupra riscului;
- evaluarea faptului că măsurile de control ale riscurilor sunt suficiente pentru a produce riscul la
un nivel tolerabil.
2) Analiza proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ( ase vedea
4.6, de asemenea )
Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fie

analizate la momente sau intervale de timp prestabilite conform celor stabilite prin politica OH&S , sau la
momente perstabilite de mangement. Acest interval poate varia în funcţie de următoatele elemente:
- natura percolului;
- mărimea riscului;
- modificări faţă de modul curent de operare;
- modificări referitoare la stocurile de alimentare cu materii pprime, subastanţe chimice, etc.
De asemenea, se recomandă ca analiza să fie efctuată dacă modificările din organizaţie pun în discuţie
validitatea evaluărilor existente. Asemnea schimbări pot include următoarele elemente:
- extindere, restrîngere, restructurare;
- realocare de responsabilităţi;
- schimbări ale metodelor de lucru sau ale modelelor de comportament.
Se recomandă să existe procedură (proceduri) documentată pentru următoarele elemente:

- identificarea pericolelor;
- determinarea riscurilor asociate pericolelor identificate;
- indicarea nivelului riscurilor aferente fiecărui pericol şi dacă acestea sunt sau nu sunt
tolerabile;
- descrierea sau referirea la măsurile pentru reducerea riscurilor identificate ( a se vedea 4.3.3 ),
după caz şi orice acţiune de urmărire pentru monitorizarea progresului în reducerea riscurilor
respective;
- identificarea cerinţelor de competenţă şi de instruire pentru implementarea măsurilor de control
( a se vedea 4.4.2 )
- măsurile de control necesare ar trebui detaliate ca parte a elementului de control operaţional al
sistemului ( 4.4.6 )
- înregistrările generate de fiecare din procedurile mai sus menţionate.
NOTĂ – Unele documente de referinţă , inclusiv BS 8800, utilizează termenul de „evaluarea riscului”
pentru a desemna întregul proces de identificare a pericolului, de determinare a riscului şi de selectare a
măsurilor adecvate pentru reducerea sau controlul riscului. OHSAS 18002 se referă în mod separat la
elementele individuale ale acestui proces şi folosesc termenul de „ evaluarea riscului” pentru a indica a
doua etapă a procesului, şi anume determinarea riscului.
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură pentru identificarea şi accesul la
cerinţele legale şi la alte ceinţe OH&S care ii sunt aplicabile.
Organizaţia trebuia să actualizeze aceste informaţii. Organizaţia trebui sp comunice informaţiile

relevante referitoare la cerinţele legale şi la alte ceinţe către angajaţii săi către alte părţi inetresate
relevante.
i) Scop
Este necesar că organizaţia să fie conştientă şi să înţeleagă modul în care activităţile sale sunt sau vor fi
influenţate de cerinţele legale şi e alte cerinţe aplicabile şi să comunice aceste informaţii către personalul
relevant.
Acestă ceinţă de la 4.3.2 din OHSAS 18001:1999 are drept scop promovarea conştientizării şi înţelegerii
responsabilităţilor legale. Nu se intenţionează să se solicite organizaţiei să stabilească biblioteci de
documente legale sau de alte documente pe care le foloseşte rar sau la care face referire.
c. Elemente de intrare tipice
-detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau a serviciilor;
-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor (a se vedea 4.3.1);
-cerinţe legale/ reglementări guvernamentale;
-listarea surselor de informaţii ;
-standarde naţionale, străine, regionale sau internaţionale;
-cerinţe organizaţionale interne;
-cerinţe ale părţilor interesate.
d. Proces
Se recomandă identificarea legislaţiei relevante şi a altor cerinţe.Organizaţiile ar trebui să caute cele mai
potrivite mijloace pentru acesul la informaţie, inclusiv mediu suport al informaţiei (de exemplu hârtie,
CD, disketa, internet). De asemenea, organizaţia ar trebui să evalueze care dintre cerinţe se aplică, unde se
aplică şi cine trebuie să primească informaţii în cadrul organizaţiei şi ce tip de informaţii trebuie să
primească.
e. Elemente de ieşire tipice
Elementele de ieşire tipice include următoarele:
-proceduri pentru identificarea şi accesarea informaţiei;
-identificarea cerinţelor care se aplică şi unde se aplică (poate fi sub forma de
registru);
-cerinţe (text propriu-zis, rezumat sau analiza, dupa caz), disponibile în locuri
stabilite de organizaţie;
-proceduri pentru monitorizarea implementării controalelor ca urmare a noii
legislaţii OH&S
4.3.3. Obiective
a. Cerinţa OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective documentate pentru sănătate

ocupaţională şi securitate, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante din cadrul organizaţiei.
NOTA- Obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil.
Atunci când îşi stabileşte şi îşi revizuieşte obiectivele, o organizaţie trebuie să ia în considerare
prevederile legale şi alte cerinţe, pericolele şi riscurile OH&S proprii . opţiunile sale tehnolgice,
cerinţele financiare, operaţionale şi de afaceri şi punctele de vedere ale părţilor interesate.
Obiectivele trebuie să fie corelate cu politica OH&S , inclusiv cu angajamentul pentru
îmbunătăţirea continuă.
b.Scop
Este necesar să se asigure că sunt stabilite în întrega organizaţie obiective OH&S măsurabile pentru a
permite realizarea politicii OH&S.
c. Elemente de intrare tipice
Elemente de intrare tipice includ următoarele:

-politica şi obiectivele relevante pentru afacerea organizaţiei, în ansamblu;
-politica OH&S, incluzând angajamentul pentru îmbunătăţire contină ( a se
vedea 4.2);
-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al
Riscurilor (a se vedea 4.3.1);
- cerinţe legale şi alte cerinţe ( a se vedea 4.3.2);
- opţiuni tehnologice;
- cerinţe financiare, operaţionale şi de afaceri;
- puncte de vedere ale angajaţilor şi părţilor interesate (a se vedea 4.4.3 );
- informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţi de îmbunătăţire
la locul de muncă ( aceste activităti pot fi proactive sau reactive);
- analize ale performanţei în raport cu obiective OH&S anterior stabilite;
- înregistrări ale neconformităţilor, accidentelor, incidentelor şi daunelor aduse proprietăţii , în
trecut;
- rezulatate ale analizei efectuate de management (a se vedea 4.6);
d. Proces
Prin utilizarea informaţiilor sau a elementelor din “Elemente de intrare tipice” prezentate mai sus,
nivelurile corespunzătoare de management trebuie să identifice, să stabilească şi să definească priorităţile
pentru obiectivele OH&S.
Pe parcursul stabilirii obiectivelor OH&S trebuie acordată o atenţie specială informaţiilor sau datelor de
la aceia care sunt cel mai probabil afectaţi de obiectivele individuale OH&S, deoarece acest lucru poate
asigura adoptarea unor obiective rezonabile şi general acceptate.De asemenea, este util să se ia în
considerare informaţii sau elemente din surse externe organizaţiei, de exemplu de la contractori sau alte
părţi interesate.
Nivelurile corespunzătoare de management ar trebui să ţină periodic (cel puţin odată pe an) şedinţe
pentru stabilirea obiectivelor OH&S. Pentru unele organizaţii poate fi necesară documentarea procesului
de stabilire a obiectivelor OH&S.
Obiectivele OH&S ar trebui să trateze atât problemele OH&S globale la nivelul organizaţiei, cât şi
problemele OH&S specifice unor funcţii şi niveluri individuale din cadrul organizaţiei.
Pentru fiecare obiectiv OH&S trebuie definiţi indicatori corespunzători. Aceşti indicatori ar trebui să
permită monitorizarea implementării obiectivelor OH&S.
Obiectivele OH&S se recomandă să fie rezonabile şi realizabile, prin aceea că organizaţia ar trebui să aibă
abilitatea de a le îndeplini şi de a monitoriza progresul.Ar trebui definit un program rezonabil şi realizabil
pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv OH&S.
Obiectivele OH&S pot fi descompuse în obiective specifice distincte, în funcţie de mărimea organizaţiei,
de complexitatea obiectivului OH&S şi de programul acestuia. Se recomandă să existe legături clare între
diferitele niveluri de obiective specifice şi obiective OH&S.
Exemple de tipuri de obiective OH&S:

-reducerea nivelurilor de risc;
-introducerea unor caracteristici suplimentare în sistemul de management OH&S;
-etapele parcurse pentru a îmbunătăţii caracteristicile existente sau consecvenţa
aplicării lor;
-eliminarea sau reducerea frecvenţei unui (unor) incident (incidente) particular
(particulare) nedorit (nedorite);
Obiectivele OH&S ar trebui comunicate (de exemplu prin instruire sau sesiuni scurte de grup- a se vedea
4.4.2) către parsonalul relevant şi să fie desfăşurate prin programul (programele) de management OH&S
(a se vedea 4.3.4).
e. Elemente de ieşire tipice
Elementele de ieşire tipice includ obiective OH&S documentate, măsurabile, pentru fiecare funcţie din
organizaţie.
4.3.4. Program (programe) de management OH&S
a. Cerinta OHSAS 18001
Pentru realizarea obiectivelor sale organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai
multe programe de management OH&S. Programul trebuie să includă documentaţia privind:
a) responsabilitatea şi autoritatea desemnate pentru realizarea obiectivelor la funcţiile
şi nivelurile relevante ale organizaţiei;
b) mijloacele şi termenele prin care obiectivele urmează să fie realizate.
Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale regulate şi

planificate. Acolo unde este necesar, programul (programele) de management OH&S trebuie
amendat (amendate) pentru a se lua în considerare schimbările survenite în activităţile, produsele,
serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei.
Scop
Organizaţia ar trebui să caute să-şi realizeze politica şi obiectivele OH&S prin stabilirea unui/unor
program/programe de management OH&S. Aceasta presupune dezvoltarea unor strategii şi planuri de
acţiune, care trebuie documentate şi comunicate. Progresul înregistrat în realizarea obiectivelor OH&S
ar trebui monitorizat , analizat şi înregistrat, iar strategiile şi planurile ar trebui actualizate sau
îmbunătăţite în consecinţă.
Elemente de intrare tipice

-politica OH&S şi obiectivele OH&S ;
-analize ale cerintelor legale şi ale altor cerinţe;
-rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi control al
riscurilor;
-detalii referitoare la procesele de realizare a producţiei sau serviciilor
organizaţiei;
-informaţii rezultate din consultările OH&S cu angajaţii, din analize şi activităţi
de îmbunătăţire a locului de muncă (aceste activităţi pot fi proactive sau
reactive);
-analize ale oportunităţilor disponibile din opţiuni tehnologice noi sau diferite;
-activităţi de îmbunătăţire continuă;
-disponibilitatea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor OH&S ale
organizaţiei.
Proces
Se recomandă ca programul de management OH&S să identifice persoanele responsabile

pentru transmiterea obiectivelor OH&S (la fiecare nivel relevant).
De asemenea, programul trebuie să identifice diversele sarcini care trebuie implementate pentru
atingerea fiecărui obiectiv OH&S.
Se recomandă ca programul de management OH&S să indice alocarea de responsabilităti şi autorităţi

adecvate pentru fiecare activitate şi să stabilească un program pentru fiecare activitate individuală,
astfel încât să se respecte programul global al obiectivului OH&S respectiv. De asemenea, programul
ar trebui să prevadă alocarea de resurse adecvate (de exemplu financiare, umane, facilităţi, logistică)
pentru fiecare activitate.
De asemenea, programul poate să facă referire la programe de instruire specifice (a se vedea 4.4.2).
Programele de instruire vor contribui suplimentar la diseminarea informaţiei şi la o supraveghere
coordonată.
În situaţia în care se asteaptă transformări sau modificări semnificative ale practicilor de lucru, ale
proceselor , facilităţilor sau materialelor, programul ar trebui să prevadă noi activităţi de identificare a
pericolelor şi de evaluare a riscurilor.Programul de management OH&S ar trebui să prevadă
consultarea personalului cu privire la schimabările aşteptat.

Elementele de ieşire tipice includ programul/programele de management OH&S definite

şi documentate.
4.4 Implementare şi funcţionare
Verificare şi acţiune corectivă
Audit Implementare şi Feedback de la

Funcţionare măsurarea
performanţei
Verificare şi acţiune corectivă
Figura 6 – Analiza efectuată de management
4.4.1 Structură şi responsbilitate
a)Cerinţă OHSAS 18001
Pentru a facilita managementul OH&S, rolurile, responsabilităţile şi autorităţile

personalului care conduce , efectuează şi verifică activităţile care au un efect asupra
riscurilor OH&S, ale activităţilor, facilităţilor şi proceselor organizaţiei, trbuie definite,
documentate şi comunicate.
Responsabilitatea finală pentru sănătate şi securitate ocupaţională revine

managementului de şa cel mai înalt nivel. Organizaţia trebuie să numească un membru al
managementului de la cel mai înalt nivel (de exemplu într-o organizaţie mare, un membru
al consiliului de administraţie sau al comitetului executiv) cu responsabilitatea specială
de a asigura faptul că sistemul de management OH&S este implementat corespunzător şi
că funcţionează conform cerinţelor în toate locaţiile şi sectoarele de funcţionare din
cadrul organizaţiei.
Managementul trbuie să asigure resurse esenţiale pentru implementarea, controlul şi

îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.
6
NOTĂ- Resursele includ resursele umane şi abilităţi specializate, resurse tehnologice şi
financiare.
Reprezentantul managementului organizaţiei trebuie să aibă atrubuţii, responsabilităţi si

autoritate definite pentru:
a)a se asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management OH&S sunt stabilite,
implementate şi menţinute în conformitate cu această specificaţie OHAS
b) a se asigura raportările referitoare la performanţa sistemului de management OH&S
sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel pentru analizare şi ca bază
pentru îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.
Toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi demonstreze angajamentul
pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei OH&S:
OHSAS 18002:2004
b) Scop
Pentru a facilita implementarea eficace a managementuli OH&S este necesar ca rolurile,

responsabilităţile şi autorităţile să fie definite, documentate şi comunicate şi de asemenea
să fie alocate resurse adecvate pentru a permite realizarea sarcinilor OH&S.
Elementele de intrare tipice includ urmatoarele

- stuctura organizatorică/organigrama;
- rezultatele proceselor de ideficare a pericolelor, de evaluare şi de control al
riscurilor;
- obiectivele OH&S;
- cerinţe legale şi alte cerinţe;
- fişa postului;
- lista personalului calificat.
d) Proces
1). Generalităţi
Toate persoanele care îndeplinesc activităţi care fac parte din sistemul de management
OH&S ar trebui să aibă definite responsabilităţile şi autoritatea, inclusiv definirea clară a
responsabilităţilor la interfaţa dintre diferite funcţii.
Astfel de definiri pot fi necesare, printre altele, următoarelor funcţii:

- managementul de la cel mai înalt nivel;
- managementul operaţional, la toate nivelurile din organizaţie;
- operatorii de proces şi forţei de muncă în general;
- persoanele care gestionează OH&S pentru contractori;
7
- persoanele răspunzătoare penru instruirea OH&S;
- persoanele răspunzătoare de facilităţile critice pentru OH&S;
- angajaţii care au calificări OH&S sau alţi specialişti OH&S din cadrul
organizaţiei;
- reprezentanţii OH&S în forumurile consultative.
Oricum, organizaţia ar trbui să comunice şi să promoveze ideea că OH&S este

responsabilitaea fiecăruia din organizaţie şi nu numai responsabilitatea celor cu îndatoriri
definite pentru sistemul de management OH&S.
2). Definirea responsabilităţilor managementului de la cel mai înalt nivel
Responsabilitatea managementului de la cel mai înalt nivel trbuie să includă definirea

politicii OH&S a organizaţiei şi asigurarea faptului că sistemul de management OH&S
este implementat.Ca parte a acestui angajament, managementul la cel mai înalt nivel ar
trebui să desemneze special un reprezentant al managementului, cu responsabilităţi şi
autoritate pentru implementarea sistemului de management OH&S. (În organizaţiile mai
mari sau complexe, se pot desemna mai multe persoane).
3). Definirea responsabilităţilor reprezentantului managementului
Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să fie membru managementului

de la cel mai înalt nivel. Reprezentantul managementului pt OH&S paote fi sprijinit de
alte persoane care au delegată responsabilitatea penrtu monitorizarea funcţionării globale
a funcţiei OH&S. Oricum, reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui
informat cu regularitate despre performanţa sistemului şi ar trebui să manifeste o
implicare activă analizele periodice şi la stabilirea obiectivelor OH&S.Ar trebui să se
asigure că orice altă sarcină sau funcţie alocată acestui personal nu intră în conflict cu
îndeplinirea r4âesponsabilităţilor OH&S.
OHSAS 18002:2004
4) Definire a responsabilităţilor managementului operaţional
Responsabilitatea managementului operaţional ar trebui să cuprindă că OH&S este

gestionat în cadrul sferei lor de operare. Dacă responsabilitatea primară în domeniul
OH&S revine manegementului operaţional ar trebui definite rolurile şi
resposponsabilităţile fiecărei funcţii specializate OH&S din cadrul organizaţiei, spre a se
evita ambiguităţile în ceea ce priveşte responsabilitatea şi autoritatea. Acest lucru ar
trebui să includă dispoziţii pentru rezolvarea oricăror conflicte dintre problemele OH&S
şi cele legate de productivitate, prin accesarea unui nivel superior al managementului.
5) Documentarea rolurilor şi responsabilităţior
Autorităţile şi responsabilităţile OH&S ar trebui documentate într-o formă adecvată

organizaţiei.
8
Acesata poate lua una sau mai multe din formele următoare, sau poate fi o alternativă la
alegerea organizaţiei:
- manualele sistemului de management OH&S ;
- procedurile de lucru şi descrierile sarcinilor de realizat;
- fişa postului;
- pachetul de instruire la angajare.
Dacă organizaţia decide să emită fişele postului documentate, care să trateze alte aspecte
ale rolurilor şi responsabilităţilor angajaţilor, aţunci responsabilităţile OH&S ar trebui
incluse în aceste fişe ale postului.
6). Comunicare rolurilor şi responsabilităţilor
Responsabilităţile şi autorităţile OH&S ar trebui comunicate eficient tuturor celor

imlplicaţi, la toate nivelurile din cadrul organizaţieiAcestea ar trebui să asigure că fiecare
persoană, să înţeleagă domeniul de aplicare şi interfeţele dintre diversele funcţii şi de
asemenea canalele pe care ar trebui să le utilizeze pentru a iniţia acţiuni.
7). Resurse
Managementul ar trebui să se asigure că sunt disponibile resursele adecvate pentru

menţinerea unui loc de muncă sigur, incluzând facilităţile, resursele umane, experienţa şi
instruirea.
Resursele se pot considera adecvate dacă sunt suficienete pentru realizarea programelor şi
activităţilor OH&S, inclusiv măsurarea şi monitorizarea performanţei.
Penrtu organizaţiile cu sisteme de management OH&S stabilite, nivelul de adecvare a

resurselor poate cel puţin parţial evaluat din compararea obiectivelor OH&S planificate
spre a fi realzate cu rezultatele reale.
8). Angajemantul managementului
Managerii trebuie să furnizeze o dovadă evidentă a angajamentului lor pentru OH&S.

Mijloacele de a dovedi pot include vizitarea şi inspectarea locaţiilor, participarea la
investigarea accidentelor şi furnizarea resurselor pt acţiuni corrective, participarea la
şedinţe pe teme de OH&S şi emiterea de mesaje, de susţinere.
e). Elemente de ieşire tipice
Elementele de ieşire tipice includ următoarele:

- definirea responsabilităţilor şi autoriţilor OH&S pentru întregul personalul
relevant;
- documentarea rolurilor/responsabilităţilor în manuale/proceduri/pachete de
instruire;
procese de comunicare a rolurilor şi responsabilităţilor către toţi angajaţii şi alte părţi r.
9
-participarea activă a managemantului şi sprijinul pentru OH&S, la toate nivelurile.
4.4.2 Insruire, conştientizare şi competenţă.
b) Scop
Organizaţia ar trebui să aibă proceduri eficace pentru a asigura competenţa personalului
în exercitatrea funcţiilor desemnate.
c) Elemente de intare tipice

- definirea rolurilor şi responsabilităţilor;
- fişa postului(inclusiv detalii referitoare la activităţile periculoase care se vor
realiza);
- evaluarea performanţelor angajţilor ;
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor ;
- proceduri şi instrucţiuni de lucru;
- politica şi obiectivele OH&S ;
- programele OH&S
d) Proces
Următoarele elemente ar trebui incluse în proces:
- o identificare sistematică a modului de conştientizare şi a competenţelor
OH&S necesare la fiecare nivel şi funcţie din cadrul organizaţiei;
- dispoziţii pentru identificarea şi remedierea oricăror diferenţe între nivelul pe
care angajatul îl deţine şi nivelul de conştientizare şi competenţă
OH&S,necesar;
- furnizarea oricărei instruiri identificată ca fiind necesară, într-un mod operativ
şi sistematic;
- evaluarea angajaţilor pentru a avea siguranţa că au dobândit şi că menţin
cunoştinţele şi competenţa cerută;
- păstrarea înregistrărilor corespunzătoare privind instruirea şi competenţa
fiecărui angajat;
Ar trebui stabilit şi menţinut un program de conştientizare şi instruire OH&S care să
cuprindă următoarele aspecte :
- înţelegerea dispoziţiilor OH&S ale organizaţiei , a rolurilor şi
responsabilităţilor specifice ale angajaţilor ;
- un program sistematic de instruire pentru noii angajaţi şi de instruire continuă
pentru angajaţi şi pentru aceia care se transferă între divizii, locaţii,
departamente, zone, posturi sau sarcini în cadrul organizaţiei ;
1
- instruiri referitoare la dispoziţiile OH&S locale, şi la pericole, riscuri, măsuri
preventive şi proceduri de urmat, această instruire fiind realizată înainte de
începerea lucrului ;
- instruiri pentru modul de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control a
riscurilor (a se vedea 4.3.1.d ) ;
- intruiri speficice în cadrul organizaţiei sau în exterior care pot fi cerute
angajaţilor cu roluri specifice pentru sistemul OH&S, inclusiv reprezentanţilor
OH&S ai angajaţilor
- intruiri ale tuturor persoanelor care conduc angajaţi, contractori sau alte părţi
(de exemplu :lucrătorii temporari), din zona lor de responsabilitate OH&S.
Acest lucru este necesar pentru a se asigura că atât aceştia cât şi peresoanele
aflate sub controlul lor au luat cunoştinţă de pericolele şi riscurile operaţiilor
faţă de care ei sunt responsabili oriunde au loc acestea.
Suplimentar aceste instruiri au rolul de a asigura că personalul deţine competenţele
necesare pentru realizarea în siguranţă a activităţilor, prin urmărirea procedurilor
OH&S.
- rolurile şi responsabilităţile (inclusiv responsabilităţile legale colective şi
individuale ) managementului de la cel mai înalt nivel pentru a asigura
funcţionarea sistemului de management OH&S astfel încât să poată ţine sub
control riscurile şi să poată minmiza îmbolnăvirile, rănirile şi alte pierderi
pentru organizaţie ;
- programe de instruire şi conştientizare pentru contractori, pentru angajaţii
temporari şi vizitatori în conformitate cu nivelul de risc la care aceştia sunt
expuşi.
Ar tebui evaluată eficacitatea instruirii şi nivelul de competenţă rezultat.Acest lucru poate
implica evaluarea ca parte a exerciţiului de instruire şi/sau verificări adecvate în teren
pentru a stabili dacă competeţa a fost atinsă sau pentru a monitoriza impactul pe termen
lung a instruirii furnizate.

Elementele de ieşire tipice includ următoarele :
-cerinţe de competenţă pentru rolurile individuale ;
-analiza necesităţilor de instruire ;
-programe/planuri de instruire pentru fiecare angajat ;
-oferta de cursuri/produse de instruire disponibile pentru utilizare în cadrul
organizaţiei ;
-înregistrări ale instruirii şi înregistrări ale evaluării eficacităţii instruirii.
4.4.3 Consultare şi comunicare
b) Scop
1
Organizaţia ar trebui să încurajeze participarea la bunele practici OH&S şi sprijinul
pentru politica şi obiectivele sale OH&S a tuturor celor afectaţi de operaţiunile sale ,
printr-un proces de consultare şi comunicare.

Elementele de intare tipice includ următoarele :
- politica şi obiectivele OH&S ;
- documentaţia relevantă a sistemului de management OH&S;
- procedurile de identificare a pericolelor de evaluare şi de control ale
riscurilor ;
- definirile rolurilor şi responsabilităţiilor OH&S;
- rezultatele consultărilor oficiale pe linie OH&S ale angajaţilor cu
managemantul;
- informaţiile primite de la consultările angajaţilor pe linie de OH&S, din
activităţile de analiză şi îmbunătăţire la locul de muncă (aceste activităţi pot fi
reactive sau proactive) ;
- detalii ale programelor de instruire.
d) Proces
Organizaţia ar trebui să documenteze şi să promoveze dispoziţii prin care să consulte şi să
comunice informatii OH&S pertinente către şi de la angajaţii săi şi alte părţi interesate
(de exemplu : contractori, vizitatori).
Acestea ar trebui să includă dispoziţii pentru implicarea angajaţilor în următoarele

procese :
- consultarea referitoare la dezvoltarea şi analiza politicilor,dezvoltarea şi
analiza obiectivelor OH&S şi decizii privind implementarea proceselor şi
procedurilor pentru gestionarea riscurilor inclusive pentru realizarea
proceselor de identificare a pericolelor de evaluare şi de control al riscurilor
relevante pentru propriile activităţi;
- consultarea referitoare la schimbări care afectează OH&S la locul de muncă de
exemplu introducerea de facilităţi, materiale, substanţe chimice, tehnologii,
procese, proceduri sau proiecte noi sau modificate.
Angajaţii ar trebui reprezentaţi pe linie de OH&S şi ar trebui informaţi cu privire la
persoanele desemnate ca reprezentant al lor pentru OH&S şi deasemenea, ca reprezentant
numit de management pentru OH&S.

Elementele de ieşire tipice includ următoarele :
- consultarea oficială a managementului şi a angajaţilor prin intermediul
consiliilor OH&S şi a altor organisme similare ;
- implicarea angajaţilor în procesele de identificare a pericolelor , de evaluare şi
de control ale riscurilor;
- iniţiative pentru încurajarea consultării angajaţilor prin activităţi de analiză şi
îmbunătăţire OH&S, la locul de muncă şi a feed-back-ului către management
privind problemele OH&S;
1
- reprezentanţii OH&S ai angajaţilor, cu roluri definite şi mecanisme de
comunicare cu managementul incluzând, de exemplu, implicarea în
investigaţiile accidentelor şi incidentelor , inspecţiile OH&S în teren etc;
- prezentări scurte pe teme de OH&S pentru angajaţi şi pentru alte părţi
interesate de exemplu contractori sau vizitatori;
- panouri care conţin date privind performanţele OH&S şi alte informaţii OH&S
pertinente ;
- reeviste OH&S;
- afişe,postere OH&S.
4.4.4 Documentaţie
b) Scop
Organizaţia ar trebui să documenteze, să actualizeze şi să menţină actuală o documentaţie

suficientă pentru a se asigura că sistemul său de management OH&S poate fi înţeles
corespunzător şi că poate funcţiona în mod efecient şi eficace.
c) Elementele de intrare

- detalii ale sistemelor de documentaţie şi de informaţii pe care le dezvoltă organizaţia
pentru a-şi sprijini sistemul de management şi activităţile OH&S şi pentru a îndeplini
cerinţele OHSAS 18001:1999;
- responsabilităţile şi autorităţile;
- informaţii referitoare la mediile locale în care se foloseşte documnetaţia sau
informaţia, şi constrângeri pe care mediile respective le impun asupra stării fizice a
documenteţiei sau asupra utilizării formatelor suport electronice sau a altor suporturi;
d) Proces
Înainte de elaborarea documentaţiei necesară pentru susţinerea proeselor sale OH&S,

organizaţia ar trebui să-şi analizeze necesităţile de documentare şi informare pentru
sistemul de management OH&S.
Pentru conformarea cu cerinţele OHSAS 18001, nu există o cerinţă pentru elaborarea

documentaţiei într-un format anume şi nici nu este necesar să se înlocuiască documentaţia
existentă, de exemplu: manuale, proceduri sau instrucţiuni de lucru, dacă acestea descriu
în mod corespunzător dipoziţiile curente.
1
Dacă organizaţia are un sistem de management OH&S deja satbilit şi documentat, este
maj avantajos şi eficace pentru ea să elaboreze, de exemplu, un document de ansamblu
care să descrie interconexiunile dintre procedurile existente şi cerinţele OHSAS
18001:1999.
Ar trebui luate în considerare următoarele elemente:

- responsabilităţile să autorizaţiile utilizatorilor documentaţiei şi informaţiilor,
deoarece acest lucru trebuie să implice luarea în considerare a gradului de securitate
şi accesibilitate necesar a fi impus, mai ales formatelor electronice şi controlului
modificărilor (a se vedea 4.4.5).
- modul în care este folosită documentaţia şi mediul în care aceasta este utilizată,
deoarece acestea pot determina tipul de format în care este prezentat documentul.
Aceleaşi considerente ar trebui avute în vedere pentru modul de utilizare al
echipamentului electronic necesar sistemelor informatice.

- manualul sau documentul de ansamblu referitor la documentaţia sistemului de
management OH&S;
- registre ale documentelor, lista documentelor principale sau indexuri;
- proceduri
- instrucţiuni de lucru
4.4.5 Controlul documentelor şi datelor
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor

documentelor şi datelor cerute de această specificaţie OHSAS şi pentru a se asigura că:
a) aceste analize pot fi localizate;
b) sunt utilizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi aprobate pentru adecvarea
de personal autorizat;
c) versiunile curente ale documentelor şi datelor relevante sunt disponibile în toate
locurile în care se desfăşoară operaţii esenţiale pentru funcţionarea eficace a
sistemului OH&S;
d) documentele protejate în alt mod împotriva unei utilizări neintenţionate;
e) documentele şi datele arhivate păstrate în scopuri juridice sau pentru informare sau în
ambele scopuri sunt identificate corespunzător
b) Scop
Toate documentele şi elementele care conţin informaţii esenţiale pentru funcţionarea

sistemului de management OH&S şi performanţele activităţilor OH&S ale organizaţiei ar
trebui identificate şi controlate.
1
c) Elementele de intrare tipice

- detalii referitoare la sistemul de documentaţie şi date pe care le dezvoltă organizaţia
pentru a susţine sistemul de management OH&S şi activităţile OH&S şi pentru
îndeplinirea cerinţelor OHSAS 18001:1999;
- detalii privind responsabilităţile şi autorităţile;
d) Proces
Ar trebui stabilite proceduri scrise pentru definirea controalelor, pentru identficarea,

aprobarea, emiterea şi retragerea documentaţiei OH&S şi controlul Elementelor OH&S
(conform cerinţelor 4.4.5 din OHSAS 18001).
Aceste proceduri ar trebui să definească clar categoriile de documentaţie şi de Elemente
pentru care se aplică.
Documentaţia şi elementele ar trebui să fie disponibile şi accesibile la cerere, în condiţii

curente sau ocazionale, inclusiv în situaţii de urgenţă. De exemplu, ar trebui să existe
asigurare că desenele tehnice actualizate ale instalaţiilor, fişele tehnice de securitate
pentru substanţe periculoase, procedurile şi instrucţiunile sunt disponibile pentru
operatorii de proces şi pentru toţi cei care le pot solicita în situaţia de urgenţă.

- procedura de control al documentelor, care include responsabilităţile şi autorităţile
desemnate
- registrele de documente, lista documentelor principale sau indexuri;
- lista documentelor controlate şi localizarea lor;
- înregistrări arhivate (poate fi necesară pentru păatrarea unora dintre acestea în
conformitate cu cerinţele legale sau alte cerinţe de timp);
4.4.6 Control operaţional
Organizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate riscurilor
identificate, pentru care este necesar să se aplice măsuri de control. Organizaţia trebuie să
planifice acele activităţi, inclusiv mentenanţă, pentru a se asigura acestea se realizează în
condiţii specificate, prin:
a) stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situaţiile în care
absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica şi
obiectivele OH&S;
b) stipularea în proceduri a criteriilor de operare;
c) stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la riscurile OH&S identificate ale
bunurilor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate şi/sau utilizate de organizaţie şi
1
comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante;
d) stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de muncă, a
proceselor, a instalaţiilor şi a utilajelor, a procedurilor operaţionale şi de organizare a
muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane, pentru eliminarea sau
reducerea riscurilor OH&S la sursa acestora;
b) Scop
Organizaţia ar trebui să stabilească şi să menţină dispoziţii pentru a se asigura de

aplicarea eficace a măsurilor şi contra-măsurilor de control, ori de câte ori acestea sunt
cerute pentru a controla riscurile operaţionale, pentru îndeplinirea politicii şi obiectivelor
OH&S şi pentru a se conforma cerinţelor legale şi altor cerinţe.

- politica şi obiectivele OH&S;
riscurilor;
- cerinţe legale şi alte cerinţe identificate;
d) Proces
Organizaţia ar trebui să stabilească proceduri pentru a controla riscurile pe care le-a

identificat (inclusiv cele care pot fi generate de contractori sau vizitatori), documentând
aceste proceduri în cazurile în care nefăcând acest lucru ar putea conduce la incidente,
accidente sau la alte nerespectări ale politicii şi a obiectivelor OH&S. Procedurile de
control al riscurilor ar trebui analizate periodic din punct de vedere al adecvării şi al
eficacităţii acestora, iar modificările identificate ca necesare ar trebui implementate.
Ar trebui fi nevoie ca procedurile să ia în considerare situaţiile în care riscurile se extind
la client sau în locaţii ale unei alte părţi externe sau aflate sub controlul altei părţi externe,
de exemplu, dacă anagajţii organizaţiei lucrează la sediul clientului. În astfel de situaţii,
uneori poate fi necesară consultarea terţilor pe probleme de OH&S a părţii externe.
În continuare se prezintă unele exemple de zone reprezentative pentru apariţia riscurilor

şi unele exemple de măsuri de control aferente.
1) Aprovizionarea sau transferul de bunuri şi servicii şi utilizarea resurselor externe
Include următoarele elemente:

- aprobarea aprovizionării sau transferul de substanţe chimice periculoase, materiale
şi substanţe;
- existenţa documentaţiei necesare pentru manipularea în siguranţă a maşinilor, a
facilităţilor, materialelor sau substanţelor chimice în momentul aprovizionării, sau
necesitatea de a obţine o astfel de documenteţie;
- evaluarea şi reevaluarea periodică a competenţelor OH&S ale contractorilor;
1
- aprobarea din punct de vedere al prevederilor OH&S a proiectului pentru o nouă
instalaţie sau echipament.
2) Activităţi periculoase

- identificarea activităţilor periculoase;
- predeterminarea şi aprobarea metodelor de lucru;
- pre-calificarea personalului pentru a îndeplini activităţi periculoase;
- sisteme de permise de lucru şi proceduri pentru controlul intrărilor şi ieşirilor în/din
locurile de muncă periculoase;
3) Materale periculoase

- identificarea stocurilor şi a zonelor de depozitare;
- asigurarea depozitării în siguranţă şi controlul accesului;
- asigurarea datelor de securitate a materialelor şi a altor informaţii şi accesul la
acestea;
4.) Menţinerea siguranţei instalaţiilor si a facilităţilor

- achiziţionarea, controlul şi menţinerea instalaţiilor şi facilităţilor din organizaţie;
- achiziţionarea, controlul şi menţinerea PPE;
- izolarea şi controlul accesului;
- inspecţia şi încercara facilităţilor aferente OH&S şi a sistemelor de protecţie, de
exemplu:
 sisteme de protecţie a operatorilor;
 de pază şi de protecţie fizică;
 sisteme de întrerupere;
 facilităţi de detectare a focului şi de suprapresiune;
 facilităţi de manipulare (macarale, motostivuitoare, palane şi alte
dispozitive de ridocare);
 surse radiologice şi dispozitive de protecţie;
 sisteme de ventilaţie de evacuare locale;
 facilităţi şi dispoziţii medicale;
e.) Elemente de ieşire tipice
Elemente de ieşire tipice includ următoarele:

- proceduri
- instrucţiuni de lucru.
4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
1
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină planuri pentru a identifica potenţialul

pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde la acestea şi pentru a preveni şi
minimiza posibilele îmbolnăviri şi răniri care pot fi asociate acestora.
Organizaţia trebuie să analizeze planurile şi procedurile sale de pregătire pentru situaţii

de urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după apariţia incidentelor sau a situaţiilor
de urgenţă.
De asemenea, organizaţia trebuie să testeze periodic aceste proceduri, acolo unde acest
lucru este posibil.
b) Scop
Organizaţia ar trebui să evalueze activ necesităţile de răspuns referitoare la potenţialele

accidente şi situaţii de urgenţă, să planifice modul de asigurare a acestor necesităţi, să
dezvolte proceduri şi procese pentru gestionarea acestora, să verifice capacitatea de
răspuns planificat şi să caute să-şi îmbunătaţească eficacitatea capacităţii de răspuns.
Elemente de intrare tipice includ următoarele:

riscurilor;
- disponibilitatea serviciilor locale de urgenţă şi detalii referitoare la capacitatea de
răspuns în situaţii de urgenţă sau la deciziile de consultare asupra cărora s-a căzut
de acord;
- cerinţe legale sau alte cerinţe;
- experienţa accidentelor, incidentelor şi situaţiilor de urgenţă precedente;
- experienţa organizaţiilor similare referitoare la accidente, incidente şi situaţiile de
urgenţă anterioare (învăţăminte, cele mai bune practici).
- analize ale situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice efectuate şi rezultatele
acţiunilor ulterioare.
d) Proces
Organizaţia ar trebui să dezvolte unul sau mai multe planuri de urgenţă, să identifice şi să
asigure echipamentul de urgenţă corespunzător şi să testeze periodic capabilitatea sa de
răspuns prin realizarea de exerciţii practice.
Exerciţiile practice ar trebui să testeze eficacitatea celor mai importante parţi din planul
(planurile) de urgenţă şi să testeze completitudinea procesului de planificare pentru
situaţiile de urgenţă. Dacă exercitţiile teoretice sunt utile pe perioada procesului de
planificare, simulările practice ar trebui să fie, pe cât posibile, realiste pentru a deveni
eficace. În acest scop poate fi necesară efectuarea de simulări la scară reală a incidentelor.
1
Rezultatele situaţiilor de urgenţă şi ale exerciţiilor practice ar trebui evaluate, iar
modificările identificate drept necesare ar trebui implementate.
1.) Planul de urgenta
Planul (planurile) de urgenţă ar trebui să evidenţieze acţiunile necesare a fi întreprinse

atunci când se produce o situaţie specifică de urgenţă şi ar trebui să includă următoarele:
- identificarea accidentelor si situaţiilor de urgenţă potenţiale;
- identificarea persoanelor cu responsabilităţi pe perioada situaţiilor de urgenţă;
- detalii ale acţiunilor necesare a fi întreprinse de către personal în timpul unei
situaţii de urgenţă, inclusiv acele acţiuni care ar trebui întreprinse de către
personalul extern, care este prezent la locul producerii situaţiei de urgenţă, de
exemplu contractori sau vizitatori (cui i se poate adresa, de exemplu, să se
deplaseze la punctele de întalnire);
- responsabilităţile, autorităţile şi îndatoriile personalului cu roluri specifice pe
perioada urgenţei (de exemplu: specialişti în stingerea incendiilor, echipe de prim
ajutor, experţi pentru cazuri de scurgeri nucleare);
- proceduri de evacuare;
- identificarea şi localizarea materialelor periculoase şi acţiuni de urgenţă necesare;
- interfaţa cu serviciile extreme de urgenţă;
- comunicarea cu organele de reglementare;
- comunicarea cu vecinii şi publicul;
- protejarea înregistrărilor esenţiale şi a facilităţilor importante;
- disponibilitatea informaţiilor necesare pe perioada urgenţei (de exemplu: planul
de amplasament al organizaţiei, Elementele privind materialele periculoase,
proceduri, instrucţiuni de lucru şi numere telefonice de contact).
2.) Echipament de urgenţă
Ar trebui identificată nevoia de echipament de urgenţă şi ar trebui asigurată cantitatea

necesară din acest echipament. Acest echipament ar trebui testat la intervale specificate,
pentru a verifica starea sa de funcţionare.
Exemplele includ următoarele elemente:

- sisteme de alarmă;
- semnalizare luminoasă pentru situaţii de urgenţă;
- mijloace de salvare;
- refugii de siguranţă;
- supape de separare, întrerupătoare, sisteme de deconectare;
- echipament de stingere incendii;
- echipament de prim ajutor (inclusiv duşuri pentru situaţii de urgenţă, spălătoare
pentru ochi);
- facilităţi de comunicare.
3) Exercitii practice
1
Aceste exerciţii practice ar trebui efectuate conform unui program prestabilit. Acolo unde
este realizabil şi adecvat, ar trebui încurajată participarea serviciilor externe de urgenţă la
exerciţiile practice.
a) Elemente de iesire tipice
Elemente de ieşire tipice trebuie să includă următoarele:

- planuri şi proceduri documentate pentru situaţii de urgenţă;
- lista echipamentelor de urgenţă;
- înregistrări ale testărilor pentru echipamente de urgenţă;
- înregistrări pentru:
o Exerciţii practice;
o Analize ale exerciţiilor practice;
o Acţiuni recomandate care rezultă din analize;
o Progresul în realizarea acţiunilor recomandate
4.5 Verificare şi acţiune corectivă
Implementare si functionare
Audit Verificare si Feedback de

acţiune la masurarea
performantei
Analiza efectuata de management
Figura 5 – Verificare şi actionare corectivă
4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performantei
a.) Cerinţă OHSAS 18001
2
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea, în
mod periodic a performanţei OH&S. Aceste proceduri trebuie să asigure:
- atât măsurări calitative cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor organizaţiei;
- monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale organizaţiei;
- măsuri proactive ale performanţei care monitorizează conformitatea cu programul de
managment OH&S, cu criteriile operaţionale şi cu legislaţia şi reglementările
aplicabile;
- măsurări reactive ale performanţei pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnăvirilor,
incidentelor (inclusiv „incident fără urmări”) şi a altor dovezi istorice ale performanţei
OH&S deficitare;
- înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare, suficiente pentru a
facilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi preventive.
Dacă este necesar un echipament de monitorizare pentru măsurarea şi monitorizarea

performanţei, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri de etalonare şi
mentenanţă şi cele ale rezultatelor obţinute.
b) Scop
Organizaţia ar trebui să identifice parametrii cheie de performanţa pentru performanţa sa

OH&S pe cuprinsul întregii organizaţii. Aceştia ar trebui să includă, fară să se limiteze
la, parametrii prin care se determină dacă:
- politica si obiectivele OH&S sunt realizate;

- au fost implementate controale asupra riscurilor şi acestea sunt eficiente;
- s-a învatat din deficienţele sistemului de management, inclusiv din
evenimentele periculoase: accidente, incidente fară urmări, cazuri de
îmbolnăvire;
- programele de conştientizare, instruire, comunicare şi consultare pentru
angajaţi şi părtile interesate sunt eficace;
- se furnizează şi se folosesc informaţii pentru a analiza şi/sau îmbunătăţii
aspectele sistemului de managementOH&S.
Elementele de intrare tipice includ:

- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de
control ale riscurilor (a se vedea 4.3.1)
- cerinţele legislative, reglementările, cele mai bune practici (daca exista);
- politica şi obiectivele OH&S;
- procedurile pentru gestionarea neconformităţilor;
- înregistrări ale încercării şi etalonării facilităţilor (inclusiv cele care
aparţin contractorilor);
- înregistrări ale instruirii (inclusiv cele ale contractorilor);
- rapoarte ale managementului.
2
d) Proces
1)Monitorizarea proactivă şi reactivă
Sistemul de management OH&S al organizaţiei ar trebui să includă atât monitorizarea

proactivă cât şi cea reactivă, după cum urmează:
- monitorizarea proactivă ar trebui folosită pentru a verifica conformitatea
cu activităţile OH&S ale organ
- izaţiei, de exemplu: prin monitorizarea frecvenţei si eficacitatii inspectiilor
OH&S;
- monitorizarea reactiva ar trebui folosita pentru a investiga, analiza şi
înregistra deficienţele sistemului OH&S, inclusiv accidente, incidente fară
urmări, cazuri de îmbolnăvire şi cazuri de daune aduse proprietăţii.
Elementele monitorizării proactive cât şi reactive sunt adesea folosite pentru

a determina dacă obiectivele OH&S sunt realizate (a se vedea BS 8800:1996, E 3.2 si E
3.3, pentru îndrumari suplimentare).
2) Tehnici de măsurare
În continuare se prezintă exemple de metode care pot fi folosite pentru a măsura
performanţa OH&S:
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de
control ale riscurilor;
- inspectii sistematice la locul de muncă, utilizând liste de verificare;
- inspectii OH&S, de exemplu, pe bază de vizite în teren şi observare;
- evaluări prealabile ale unor noi instalatii, facilităţi, materiale, substanţe
chimice, tehnologii, procese, proceduri sau metode de lucru;
- inspectii ale maşinilor şi ale instalaţiilor speciale pentru a verifica dacă
părţile care au legătura cu securitatea sunt montate şi sunt în stare bună;
- eşantionarea referitoare la securitate: examinarea unor aspecte specifice
ale OH&S
- eşantionarea referitoare la mediu: măsurarea expunerii la agenţi chimici,
biologici sau fizici (de exemplu: zgomot, compusi organici volatili,
legionella) şi compararea cu standarde recunoscute;
- disponibilitatea şi eficacitatea utilizării personalului cu experienţa OH&S
recunoscută sau cu calificare oficială;
- eşantionarea referitoare la comportament: evaloarea comportamentului
muncitorilor pentru a identifica practicile de lucru nesigure care pot
solicita corectare;
- analiza documentelor şi a înregistrărilor;
- reportarea la bunele practici OH&S din alte organizaţii;
- supravegheri pentru a determina atitudinea angajaţilor faţă de sistemul de
management OH&S, practicile OH&S şi procesele de consultare a
angajaţilor.
2
Organizaţiile ar trebui să decidă ce să monitorizeze şi cât de des să monitorizeze, pe
baza nivelului de risc (a se vedea 4. 3. 1). Frecvenţa inspecţiilor la instalaţii şi maşini
poate fi stabilă prin lege (de exemplu: pentru rezervoarele de aer comprimat,
instalaţiile de abur, instalaţiile de ridicat). Pe baza rezultatelor proceselor de
indentificare a pericolelor, de evaloare şi de control ale riscurilor, pe baza legislaţiei
şi reglementărilor aplicabile ar trebui elaborat un program de inspectie (ca parte a
sistemului de management OH&S).
Managerii operaţionali sau de nivel mediu ar trebui să efectueze monitorizări OH&S

de rutină pentru procese, locuri de muncă şi practici, conform unei scheme
documentate de monitorizare. Întregul personal de supraveghere ar trebui să efectueze
verificări punctuale ale activităţilor critice pentru a asigura conformitatea cu
procedurile şi codurile de practică OH&S. Ca suport în realizarea inspecţiilor şi
monitorizărilor sistematice se pot folosi liste de verificare.
3) Inspecţii
i) Echipament. Ar trebui întocmit un inventar (prin indentificarea utilizării unice a

tuturor articulelor) al tuturor facilităţilor care se supun examinărilor legale sau tehnice de
către personalul relevant (care poate apartine unor organisme externe). Aceste facilităţi ar
trebui după cum este cerut şi ar trebui incluse în schemele de inspecţie.
ii)Conditii de lucru. Ar trebui stabilite şi documentate criterii care indică condiţiile
acceptate la locul de muncă. La intervale de timp specificate, managerii ar trebui să
efectueze inspecţii pe baza acestor criterii.
In acest scop, se poate utiliza o listă de verificare care include detalii privind respectivele
criterii şi toate elementele care vor fi inspectate.
iii) Inspecţii de verificare. Ar trebui verificate inspecţii de verificare, dar acestea nu-i
absolvă pe managerii locuitorilor de munca de efectuarea inspecţiilor regulate sau de
indentificarea pericolelor.
iv) Înregistrări ale inspectiilor. Ar trebui păstrate înregistrări ale fiecarei inspecţii OH&S
efectuate. Înregistrările ar trebui să indice dacă procedurile OH&S documentele au fost
sau nu respectate. Înregistrările inspecţiilor, vizitelor, supravegherilor OH&S şi ale
auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui eşalonate pentru identificarea
cauzelor neconformităţilor şi pericolelor care se repetă. Ar trebui întreprinsă orice acţiune
preventivă necesară. Condiţiile necorespunzătoare şi situaţiile şi aspectele nesigure,
indentificate pe parcursul inspecţiilor ar trebui documentate ca neconformităţi, evaluate
ca riscuri şi corectate conform procedurii de neconformităti.
4)Facilităţi de măsurare
Facilităţile de măsurare folosite pentru evaluarea condiţiilor OH&S (de exemplu:

aparatele de masurare a nivelului de sunet , a luminii, a aerului) ar trebui listate,
identificate cu cod unic şi verificate. Ar trebui cunoscută exactitatea de măsurare a
acestor facilităţi. Acolo unde este cazul trebuie să fie disponibile proceduri scrise
pentru a descrie modul în care se realizează măsurarile OH&S. Instrumentele de
2
măsurare folosite pentru măsurarea OH&S ar trebui menţinute şi depozitate într-un
mod corespunzător şi ar trebui să fie apte de a oferi măsurări de exactitatea cerută.
Atunci când se solicită, ar trebui documentată o schemă de etalonare pentru
instrumentele (dispozitive) de măsurare. Aceasta schema ar trebui să includă
următoarele elemente:
- frecvenţa de etalonare ;
- referiri la metodele de testare,acolo unde este aplicabil;
- identitatea facilităţilor utilizate pentru etalonare;
- actiunile care ar trebui întreprinse dacă instrumentele de măsurare
specifice se găsesc în afara limitelor de etalonare.
Etalonarea ar trebui realizată în condiţii corespunzătoare. Pentru etalonările

importante sau dificile ar trebui întocmite proceduri.
Instrumentele folosite pentru etalonare ar trebui să fie în conformitate cu etaloanele

nationale, dacă astfel de etaloane există. Dacă nu exista un astfel de etalon, ar trebui
documentată baza pentru jaloanele folosite.
Ar trebui păstrate înregistrări pentru toate activităţile de etaloane, mentenanţa şi

rezultate aferente acestora.Înregistrările ar trebui să conţină detalii ale măsurărilor
înainte şi după ajustare. Stadiul etalonării dispozitivului de măsura ar trebui clar
identificat pentru utilizatori. Dispozitivele de măsurare OH&S al căror stadiu de
etalonare este necunoscut, sau la care se cunoaşte ca termenul este expirat, nu ar
trebui utilizate. Suplimentar, aceste dispozitive trebuie scoase din uz, etichetate clar
sau altfel marcate, pentru a preveni folosirea lor din greşeala. O astfel de marcare ar
trebui realizată conform unor proceduri scrise. Procedurile ar trebui să includă
identificarea stadiului de etalonare a produsului. Pentru a documenta acţiunile
întreprinse ar trebui emisă o neconformitate. Procedurile ar trebui să includa un plan
de acţiune în cazul în care se constată un dispozitiv înafara limitelor de etalonare.
4) Echipamentul furnizorului (contractorului)
Echipamentul de măsura folosit de contractori ar trebui supus aceloraşi

controale ca şi cele proprii organizaţiei. Contractorilor ar trebui să li se solicite
să dea asigurarea că echipamentele lor se conformează acestor cerinţe. Înainte
ca furnizorii să înceapă lucrul, ar trebui să furnizeze organizaţiei o copie a
înregistrărilor referitoare la verificarea echipamentelor, pentru fiecare din
echipamentele identificate ca fiind critice şi care necesită astfel de înregistrări.
Dacă vreuna din activităti necesită o instruire specială, înregistrările
instruirilor respective ar trebui puse la dispoziţia clientului pentru analiza.
6) Tehnici statistice sau alte tehnici teoretice analitice
Toate tehnicile statistice sau alte tehnici analitice teoretice folosite pentru a evalua o
situaţie OH&S, pentru a investiga un incident sau o deficienţă OH&S, sau pentru a
sprijini luarea unei decizii referitoare la OH&S ar trebui bazate pe principii ştiinţifice
2
solide. Reprezentantul managementului pentru OH&S ar trebui să se asigure ca
nevoia utilizării unei astfel de tehnici este identificată. Daca este necesar, ar trebui
documentate îndrumări pentru utilizarea acestora, împreună ce situaţiile în care
acestea sunt adecvate.
e) Elemente de iesire tipice

Elementele de ieşire tipice includ urmatoarele:
- procedura (procedurile) pentru monitorizare şi măsurare;
- grafice de inspecţii şi liste de verificare;
- liste ale facilităţilor critice;
- liste de verificare pentru inspecţiile echipamentelor;
- standarde pentru condiţiile la locul de munca şi liste de verificare pentru
inspecţii;
- liste cu dispozitive de măsurare;
- proceduri de măsurare;
- scheme de etalonare şi înregistrări ale etalonării;
- activităţi de mentenanţă şi rezultate menţinute;
- liste de verificare completate, rapoarte de inspecţie (rezultate ale
auditurilor sistemului de management OH&S, a se vedea 4. 5. 4.);
- rapoarte de neconformitate ;
- evidente ale rezultatelor implementării unei (unor) proceduri.
4.5.2 Accidente,incidente,neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive
a)Cerinţe OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru definirea responsabilităţii şi

autorităţii pentru :
a)investigarea şi tratarea:
-accidentelor;
-incidentelor;
-neconformităţilor;
b)întreprinderea de acţiuni pentru reducerea oricăror consecinţe apărute în urma
accidentelor,incidentelor sau neconformităţilor;
c)inţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive;
d)confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.
Aceste proceduri trebuie să stipuleze ca toate acţiunile corective şi preventive propuse trebuie
analizate prin procesul de evaluare a riscului , înainte de implementare.
Orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor
existente şi potenţiale trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi trebuie să fie
proporţională cu riscurile OH&s întâlnite.
Organizaţia trebuie să implementeze şi să înregistreze orice modificări în procedurile
documentate, modificări rezultate din acţiunile corective şi preventive.
b)Scop
2
Organizaţiile ar trebui să aibă proceduri eficace pentru raportarea şi
evaluarea/investigarea accidentelor, incidentelor si neconformităţilor. Scopul principal al
procedurii (procedurilor) este de a preveni reapariţia situaţiei prin identificarea şi tratarea
cauzei (cauzelor) primare. Mai mult, procedurile ar trebui să permită detectarea, analiza
şi eliminarea cauzelor potenţiale ale neconformităţilor.
Elementele de intrare tipice includ următoarele :
-proceduri (in general );
-plan de urgenţă;
-rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor , de evaluare şi de control ale
riscurilor;
-rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S , care includ şi rapoarte de
neconformitate;
-rapoarte referitoare la accidente , incidente şi/sau pericole;
-rapoarte referitoare la mentenanta şi service.
d)Proces
Organizaţiei i se cere sa pregatească proceduri documentate pentru a se asigura ca sunt
investigate accidentele, incidentele şi neconformităţile (a se vedea capitolul 3 ) şi că sunt
iniţiate ,iar acţiunile corective şi/sau acţiunile preventive. Ar trebui monitorizat progresul
înregistrat în îndeplinirea acţiunilor corective şi a celor preventive şi analizată eficacitatea
acestor acţiuni.
1)Proceduri
Procedurile ar trebui să ia în considerare următoarele elemente:
i) Generalităţi
Procedura ar trebui:
-să definească responsabilităţile şi autoritatea persoanelor implicare în implementarea,
raportarea , investigarea , urmărirea şi monitorizarea acţiunilor corective şi acţiunilor
preventive;
-să solicite raportarea tuturor neconformităţilor , accidentelor, incidentelor şi
pericolelor;
-să se aplice întregului personal (de exemplu: angajaţi, lucrători temporari , personalul
contractorului , vizitatori si alte persoane de la locul de muncă ) ;
-să ia în consideraţie daunele aduse proprietăţii ;
-să se asigure că nici un angajat nu are de suferit vreo repercusiune ca urmare a
raportării unei neconformităţi , accident sau incident ;
-să definească clar modul de desfăşurare al acţiunii care ar trebui luată în urma
neconformităţii identificată în sistemul de managementul OH&S
ii) Acţiunea imediată
Acţiunea imediată ce urmează a fi întreprinsă la observarea unei neconformităţi, a unui
accident , incident sau pericol ar trebui cunoscută de către toate părţile interesate.
Procedurile ar trebui:
-să definească procesul pentru anunţare (notificare);
-dacă este necesar , să includă coordonarea cu planurile şi procedurile de urgenţă ;
-să definească mărimea efortului de investigare în corelare cu vătămarea potenţială sau
reală (de exemplu: includerea managementului în investigarea accidentelor grave).
2
iii) Înregistrarea
Ar trebui folosite mijloace adecvate pentru înregistrarea informaţiilor reale şi a
rezultatelor investigaţilor imediate şi ale investigaţilor detaliate ulterioare . Organizaţia ar
trebui să se asigure că se respectă procedurile pentru :
- înregistrarea detaliilor referitoare la neconformităţi , accidente sau pericole ;
- definirea locului unde urmează să se păstreze înregistrările şi responsabilităţile pentru
depozitare.
iv) Investigarea
Procedura ar trebui să definească modul de gestionare a procesului de investigare.
Procedurile ar trebui să identifice:
- tipul evenimentelor care să fie investigate ( de exemplu: incidente care ar fi putut să
conducă la daune serioase);
- scopul investigaţiilor ;
- cine urmează să efecueze investigaţia , autoritatea acestor persoane, calificările cerute
(inclusiv managementul operaţional , dacă este cazul );
- cauza primara a neconformităţii;
- dispozitii pentru interviurile martor;
- probleme practice de exemplu, disponibilitatea aparatelor foto şi depozitarea
dovezilor ;
- dispozitii referitoare la raportarea investigaţiilor, care includ cerinte referitoare la
raportările legale;
Personalul care efectuează investigaţia ar trebui să înceapă analiza preliminara a faptelor
în timp ce se continuă colectarea informaţiilor. Colectarea şi analiza datelor ar trebui să
continue pană la obţinerea unei explicaţii adecvate şi suficient de cuprinzătoare.
v)Acţiune corectivă
Acţiunile corective sunt acţiunile intreprinse pentru a elimina cauza (cauzele) primare
(primare) ale neconformităţilor, accidentelor sau incidentelor, pentru a preveni repetarea
acestora.
Exemple de elemente de luat în considerare la stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru
acţiuni corective, care includ :
-identificarea şi implementarea măsurilor corective şi preventive atât pe termen scurt
cât şi pe termen lung (acest lucru poate implica folosirea unor surse adecvare de
informaţii, cum ar fi îndrumări de la angajaţi cu experienţă OH&S).
- evaluarea oricărui impact asupra rezultatelor de la identificarea pericolelor şi de la
evaluarea riscurilor (şi a oricărei necesităti de actualizare a raportului (rapoartelor) de
identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor );
- înregistrarea oricărei modificări necesare în proceduri , rezultată din acţiunea
corectivă sau din procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor;
- aplicarea măsurilor de control ale riscurilor sau modificarea măsurilor de control
existente, pentru a se asigura că acţiunile corective sunt întreprinse şi ca acestea sunt
eficace.
vi)Acţiune preventivă
Exemplele de elemente de luat în considerare pentru stabilirea şi menţinerea
procedurilor de acţiuni preventive , includ:
2
- utilizarea de surse corespunzătoare de informaţii ( tendinţe ale ‚,incidentelor fără
urmări”, rapoarte de audit ale sistemului de management OH&S, înregistrări, actualizări
ale analizelor de risc, informaţii noi referitoare la materialele periculoase , vizite de
observare a nivelului de securitate, îndrumări de la angajaţii cu experienţă OH&S, etc. );
- identificarea oricărei probleme care solicită acţiune preventivă;
- iniţierea şi implementarea acţiunii preventive si aplicarea controalelor pentru a se
asigura că acţiunea preventiva este eficace;
- înregistrarea oricarei modificări necesare în proceduri, rezultata din acţiunea preventivă
şi supunerea spre aprobare.
vii)Urmărirea
Acţiunile corective sau preventive întreprinse ar trebui să fie continue şi eficace şi
realizabile. Ar trebui efectuate verificări asupra eficacităţii actiunilor corective/preventive
întreprinse .Acţiunile neîndeplinite / cu termenul depăsit ar trebui raportate imediat către
managerul la cel mai înalt nivel.
2) Analiza neconformităţii, a accidentului si a incidentului
Cauzele identificate ale neconformităţii , accidentelor şi incidentelor ar trebui clasificate

şi analizate periodic .Pentru comparare, ar trebui calculate frecvenţa de apariţie şi
severitatea accidentelor în acord cu practicile industriale acceptate.
Pentru clasificare şi analiza ar trebui luate în calcul următoarele elemente:
- coeficienti referitori la frecvenţă de apariţie sau la severitatea rănirilor / îmbolnăvirilor
raportate sau la timpul pierdut datorită acestora;
- localizarea , tipul de rănire , parte a corpului , activitate implicată, agentia implicată,
ziua , ora din zi (care din acestea sunt adecvate);
- tipul şi mărimea daunelor aduse proprietăţii ;
- cauze directe şi cauze primare.
O atenţie deosebită ar trebui acordată accidentelor care implică daune ale proprietăţii.
Inregistrările referitoare la repararea proprietăţii ar putea fi un indicator al daunelor
cauzate de un accident / incident neraportat.
Informaţiile /Elementele referitoare la accidente şi îmbolnăviri sunt esenţiale, deoarece
pot fi un indicator direct al performanţei OH & S. Cu toate acestea, ar trebui manifestată
o atenţie mărită la utilizarea lor datorită luării in consideraţie a următoarelor aspecte:
- cele mai multe organizaţii au prea puţine accidente cu răniri sau cazuri de îmbolnăviri
profesionale, pentru a putea distinge tendinţele reale de efectele aleatorii;
- dacă cu acelasi numar de persoane se efectuează mai multă muncă în acelaşi timp,
atunci numai norma marită de muncă prin ea însăşi poate fi raspunzătoare de creşterea
ratei accidentelor;
- perioada prelungită de absenţa de la lucru atribuită rănirilor sau îmbolnăvirilor
profesionale poate fi influenţată de alti factori în afara de severitatea rănirilor sau
îmbolnăvirilor profesionale, cum ar fi : moralul scăzut , monotonia muncii sau relaţiile
deficitare între management şi angajaţi;
- de obicei, accidentele nu se raporteaza la nivel real, ci sub acesta (în puţine cazuri se
raporteaza mai mult decat nivelul real). Nivelurile de raportare se pot schimba .Aceste
niveluri se pot îmbunătăţii ca rezultat al conştientizării crescute a fortei de muncă şi a
ameliorării sistemelor de raportare şi înregistrare;
2
- de obicei va exista un decalaj de timp între deficienţele sistemului de management
OH&S şi efectele negative. Mai mult o serie de boli profesionale au perioade de incubaţie
mari
Nu ar trebui să se aştepte mai întâi apariţia unei vătămări şi apoi să se analizeze dacă
sistemul de management OH&S funcţionează.
Ar trebui să se tragă concluzii juste şi să se întreprindă actiuni corective. Cel puţin odată
pe an, aceasta analiza ar trebui adusă la cunoştinţă managementului la cel mai înalt nivel
şi inclusă în procesul de analiză efectuată de management (a se vedea 4.6 ).
3)Monitorizarea si comunicarea rezultatelor
Ar trebui evaluate eficacitatea investigaţiilor OH&S şi a raportării. Aceasta evaluare ar

trebui să fii obiectivă şi să conducă, pe cât posibil, la un rezultat cantitativ.
Organizaţia, care a învăţat în urma investigaţiilor, ar trebui:

- să identifice cauzele primare ale deficienţelor din sistemul de management
OH&S şi din managementul general al organizaţiei, acolo unde este
aplicabil;
- să comunice constatările şi recomandările către management şi părţile
interesate relevante (a se vedea 4.4 3);
- să includă constatările şi recomandările relevante rezultate în urma
investigaţiilor din cadrul procesului de analiză continuă a OH&S;
- să monitorizeze implementarea la timp a măsurilor de control pentru
remediere şi eficacitatea acestora în timp;
- să aplice experienţa câstigate în urma investigării neconformităţilor în
întreaga organizaţie, axandu-se în principal pe principiile generale
implicate, decât să se limiteze la acţiunile specifice desemnate pentru a
evita repetarea unui eveniment similar în acelaşi loc din organizaţie.
4) Pastrarea înregistrarilor
Acest lucru se poate realiza rapid şi cu un minimum de planificare oficială, sau poate fi o
activitate mai complexă şi pe termen lung. Documentaţia asociată ar trebui să fie
corespunzatoare nivelului de actiune corectivă.
Rapoartele şi sugestiile ar trebui transmise reprezentantului managementului şi, dacă este

necesar reprezentantului angajaţilor pentru OH&s, spre analiza şi îndosariere.
Organizaţia ar trebui să menţină un registru al tuturor accidentelor. De asemenea, ar

trebui incluse toate incidentele care au avut potenţialul de a genera consecinţe OH&S
semnificative. Un asemenea registru este adesea solicitat de legislaţie.
5) Elemente de iesire tipice
2
Elementele de ieşire tipice include următoarele:
- proceduri referitoare la accidente şi neconformităţi;
- rapoarte de neconformitate;
- registrul de neconformităţi;
- rapoarte ale investigaţiilor;
- rapoarte actualizate ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi
de control ale riscurilor;
- elemente de intrare pentru analiza efectuată de management;
- dovezi ale evaluărilor eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.
4.5.3 Înregistrări si managementul înregistrărilor
a)Cerinţa OHSAS 18001
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea, menţinerea şi

eliminarea înregistrărilor OH&S, precum şi ale rezultatelor auditurilor şi ale analizelor.
Inregistrările OH&S trebuie să fie lizibile, identificabile şi trasabile la activităţile implicate.

Înregistrările
OH&S trebuie păstrate şi menţinute astfel încat să fie usor de regăsit şi să fie protejate
împotriva distrugerii, deteriorării sau pierderii. Duratele lor de păstrare trebuiesc stabilite
şi înregistrate.
Înregistrarile trebuie mentinuţe într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru a

demonstra conformitatea cu cerinţele din această specificaţie OHSAS.
b)Scop
Înregistrările ar trebui păstrate pentru a demonstra că sistemul de

management OH&S funcţionează eficace şi că procesele au fost desfăsurate în
condiţii de siguranţă. Înregistrările care documentează sistemul de management
OH&S şi conformitatea cu cerinţele ar trebui să fie pregătite, menţinute, lizibile şi
identificate corespunzător.
b) Elemente de intrare tipice
Înregistrările (folosite pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele) care ar

trebui menţinute include următoarele:
- înregistrări ale instruirilor;
- rapoarte de inspecţie OH&S;
3
- rapoarte de audit ale sistemului OH&S;
- rapoarte de consultare;
- rapoarte ale accidentelor/incidentelor;
- minute ale intrunirilor OH&S;
- rapoarte ale testărilor medicale;
- rapoarte de urmărire a stării de sănătate;
- înregistrări referitoare la PPE şi mentenanţa PPE;
- rapoarte ale exerciţiilor practice de răspuns în caz de urgenţă;
- analize efectuate de management;
- înregistrări ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de
control ale riscurilor.
d) Proces
Cerinţa OHSAS 18001 este suficient de auto-explicativă. Totuşi ar trebui acordată

o atenţie suplimentară următoarelor elemente:
- autoritatea pentru distrugerea înregistrărilor OH&S;
- confidenţialitatea înregistrărilor OH&S;
- cerinţe legale şi alte cerinţe referitoare la păstrarea înregistrărilor OH&S;
- aspectele legate de folosirea înregistrărilor electronice.
Înregistrările OH&S ar trebui să fie completate în întregime, lizibile şi identificate

în mod adecvat. Ar trebui definite perioada de păstrare pentru înregistrările
OH&S. Înregistrările ar trebui păstrate în locuri sigure să fie uşor de regăsit şi
protejate împotriva deteriorării. Înregistrările esentiale pentru OH&S ar trebui
protejate de posibilele incendii sau de alte deteriorări, după caz, sau după cum
este impus prin lege.
Elemente de ieşire tipice include:

- procedura (pentru identificarea,mentinerea şi distrugerea înregistrărilor
OH&S)
- înregistrări OH&S păstrate în mod corespunzător şi uşor de regăsit.
4.5.4 Audit
Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un program de audit şi proceduri pentru

realizarea periodică de audituri ale sistemului de management OH&S pentru:
a) a determina dacă sistemul de management OH&S:
1) este conform dispoziţiilor planificate pentru managementul OH&S, incluzand
cerinţele din prezenta specificaţie OHSAS;
2) a fost implementat şi menţinut corespunzător;
3) este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei;
3
b) a analiza rezultatele auditurilor anterioare
c) a furniza managementului organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele auditurilor
Programul de audit, inclusive orice termene, trebuie să se bazeze pe rezultatele evaluării

riscurilor activităţilor organizaţiei şi pe rezultatele auditurilor anterioare. Procedurile auditului
trebuie să acopere domeniu de aplicare, frecvenţa, metodologiile şi competenţele, precum şi
responsabilităţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor.
Ori de cate ori este posibil, auditurile trebuie conduse de personal independent de cel care are
responsabilităţi directe pentru activitatea care se examinează.
NOTA –Cuvantul “independent” aici nu indică, în mod necesar, provenienţa din exteriorul
organizaţiei.
b) Scop
Auditul sistemului de management Oh&S este un process prin care organizaţiile

pot să analizeze şi să evalueze în mod continuu eficacitatea sistemului lor de
management OH&S. În general, auditurile sistemului de management OH&S
necesită luarea în consideraţie a politicii şi a procedurilor OH&S, a condiţiilor şi a
practicilor la locul de muncă.
Ar trebui stabilit un program de audit intern al sistemului de management OH&S,

pentru a permite organizaţiei să-şi analizeze propria conformitate a sistemului de
management OH&S în raport cu OHSAS 18001. Auditurile planificate ale
sistemului de management OH&S ar trebui efectuate de personal din interiorul
organizaţiei şi/sau de personal extern ales de către organizaţie, pentru a stabili
gradul de conformare cu procedurile OH&S documentate şi pentru a evalua dacă
sistemul este sau nu este eficace pentru atingerea obiectivelor OH&S ale
organizaţiei. In oricare din cazuri, personalul care efectueaza audituri ale sistemului
de management OH&S ar trebui să fie imparţial şi obiectiv.
NOTA –Auditurile interne ale sistemului de management OH&S se axează pe

performanţa sistemului de management OH&S. Auditurile nu ar trebui confundate
cu inspecţiile OH&S sau cu alte inspecţii pe linie de securitate.
Elemente de intrare reprezentative include:

- declaraţia de politic OH&S;
3
- obiectivele OH&S;
- procedurile şi instrucţiunile de lucru OH&S;
- rezultatele proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control
ale riscurilor;
- legislaţia şi cele mai bune practice (dacă este aplicabil);
- rapoarte de neconformitate;
- proceduri de auditare a sistemului de management OH&S;
- auditor (auditori) intern(i) competenti, independenţi
- procedura de neconformităţi
d) Proces
1.Audituri
Auditurile sistemului de management OH&S asigură o evaluare cuprinzătoare şi oficială

a conformităţii organizaţiei în raport cu procedurile şi practicile OH&S.
Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate conform unui program.

Dacă situaţia o cere, se pot efectua şi audituri suplimentare.
Auditurile sistemului de management OH&S ar trebui efectuate numai de personal

competent şi independent.
Rezultatele unui audit al sistemului de management OH&S ar trebui să includă evaluări

detaliate ale eficacităţii procedurilor OH&S, nivelul de conformitate cu procedurile şi cu
practicile şi ar trebui, acolo unde este necesar, să identifice acţiuni corective. Rezultatele
auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui înregistrate şi raportate
managementului, în timp util.
Managementul ar trebui să analizeze rezultatele auditurilor şi, acolo unde este necesar, să
se întreprindă acţiuni corective eficace.
NOTA- Principiile generale şi metodologia descrise în ISO 19011 sau BS 8800:1996,

anexa F, corespund şi pentru auditarea sistemului de management OH&S .
2.Programare
Ar trebui pregătit un plan anual pentru efectuarea auditurilor interne ale sistemului de
management OH&S. Auditurile OH&S ar trebui să acopere toate operaţiile care intră sub
incidenţa sistemului de management OH&S şi să evalueze conformitatea cu OHSAS
18001.
Frecvenţa şi amploarea auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui corelate cu

riscurile asociate, cu deficienţele diferitelor elemente ale sistemuli de mangement OH&S,
cu datele disponibile referitoare la performanţa sistemului OH&S, cu elemente de ieşire
3
ale analizei efectuate de management şi cu nivelul modificărilor la care este supus
sistemul de management OH&S sau mediu în care acesta functionează.
Pot fi necesare audituri suplimentare, neplanificate, ale sistemului de management

OH&S, dacă au loc situaţii care să le justifice (de exemplu: după accident).
3. Suportul managementului
Pentru ca auditurile sistemului de management OH&S să-şi atingă scopul, este necesar
ca, mangementul de la cel mai înalt nivel să fie angajat în totalitate în ceea ce priveşte
conceptul de audit al sistemului de management OH&S şi implementarea să fie eficace în
organizaţie.Managementul la cel mai înalt nivel ar trebui să ia în considerare constatările
şi recomandările auditului sistemului de management OH&S şi să întreprindă acţiuni
corespunzătoare, într-un interval de timp adecvat.Odată ce s-a căzut de acord că ar tebui
efectuat un audit al sistemului de management OH&S, atunci acest audit ar trebui realizat
într-un mod impartial.Tot personalul relevant ar trebui informat cu privire la scopul şi
beneficiile auditului sistemului de management OH&S. Audiaţii ar trebui încurajaţi să
coopereze bine cu auditorii şi să raspundă onest la intrebări.
4. Auditorii
Una sau mai multe persoane pot să realizeze audituri ale sistemului de management
OH&S. Abordarea în echipă poate să mărească implicarea şi să îmbunatăţească coperarea
.De asemenea, abordarea în echipă poate permite folosirea unui domeniu mai vast de
abilităţi specializate.
Auditorii ar trebui să fie independenţi de zona organizaţiei sau de activitatea care se

auditează.
Este necesar ca auditorii să-şi înţeleagă îndatoririle şi să fie competenţi să le

realizeze.Este necesar ca auditorii să aibe experienţă şi cunoşţinte referitoare la
standardele şi sistemele relevante pe care le auditează, pentru a putea să evalueze
performanţa şi să identifice deficienţele.Auditorii ar trebui să cunoască cerinţele impuse
prin oricare din actele legislative relevante.Suplimentar, auditorii ar trebui să cunoască şi
să aiba acces la standarde şi la ghiduri relevante pentru sarcinile care le revin.
5.Colectarea şi interpretarea elementelor
Tehnicile şi mijloacele folosite pentru colectarea informaţiilor depind de natura auditului

sistemului de management OH&S care se derulează. Auditul sistemului de management
OH&S ar trebui să asigure auditarea unui eşantion reprezentativ din cadrul activităţilor
esenţiale şi intervievarea personalului relevant (inclusiv reprezentanţii OH&S, dacă este
cazul). Ar trebui examinata documentaţia relevantă.Aceasta poate include următoarele:
3
- documentaţia sistemului de management OH&S;
- declaratia de politica OH&S;
- obiectivele OH&S;
- proceduri OH&S si proceduri pentru situatii de urgenta;
- proceduri si sisteme pentru premise de lucru;
- minute ale intrunirilor OH&S;
- rapoarte si inregistrari ale accidentelor/incidentelor;
- orice rapoarte sau forme de comunicare de la autoritatile OH&S sau alte
organisme de
reglementare(verbale, scrisori, notite, etc).;
- registre si certificate legale;
- inregistrari ale instruirilor;
- rapoarte ale auditurilor anterioare ale sistemului de management OH&S;
- cereri de actiuni corrective;
- rapoarte de neconformitate.
Ori de cate ori este posibil, in cadrul procedurilor de auditare a sistemului de

management OH&S ar trebui incluse verificari pentru a ajuta la evitarea interpretarilor
gresite a datelor colectate, a informatiilor sau a altor inregistrari colectate.
c) Rezultatele auditului
Continutul raportului final al auditului sistemului de managemet OH&S ar trebui sa fie

clar, precis si complet. Raportul ar trebui datat si semnat de auditor. In functie de situatie,
raportul ar trebui sa contina urmatoarele elemente:
- obiectivele si domeniul auditului sistemului de management OH&S;
- datele specifice ale planului de audit al sistemului de management OH&S,
identificarea
membrilor echipei de audit si a reprezentantilor audiatului, data auditului si
identificarea
zonelor supuse auditului;
- identificarea documentelor de referinta folosite la auditul sistemului de
management
OH&S(de exemplu OHSAS 18001, manualul de management OH&S);
- detalii ale neconformitatilor identificate;
- evaluarea de catre auditor a gradului de conformitate cu cerintele OHSAS
18001;
- abilitatea sistemului de management OH&S de a atinge obiectivele OH&S
declarate;
- Elemente referitoare la difuzarea raportului final de audit al sistemului de
management OH&S.
Rezultatele auditurilor sistemului de management OH&S ar trebui facute cunoscute

tuturor partilor relevante cat de curand posibil, pentru a permite intreprinderea actiunilor
colective. Ar trebui elaborat un plan de actiune cu masurile de remediere convenite , care
sa identifice persoanele responsabile, termenele de realizre , si cerintele de raportare. Ar
3
trebui stabilite dispozitii de urmarire si monitorizare pentru a asigura implementarea
corespunzatoare a recomandarilor.
Ar trebui luata in considerare cerinta de confidentialitate atunci cand se comunica

informatiile incluse in rapoartele de audit al sistemului de management OH&S.
e) Elemente de iesire tipice

- planul/programul de audit al sistemului de management OH&S;
- procedureile de auditare a sistemului de management OH&S;
- rapoartele de audit al sistemului de management OH&S, inclusive rapoartele
de
neconformitate, recomandarile si solicitarile de actiuni corrective;
- rapoarte de neconformitate semnate/inchise;
- dovezi ale raportarii rezultatelor auditurilor sistemului de management OH&S
catre
management.
OHSAS 10082 :2004 ~MIRELA LUCACIU~ pag 44 4
4.6 Analiza efectuată de management
Managementul organizaţiei de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de

management OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că aceasta este în
permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace. Procesul analizei efectuate de management
3
trebuie să asigure că informaţiile necesare sunt colectate, astfel încât să permită
managementului realizarea acestei evaluări. Această analiză trebuie documentată.
Analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare

a politicii, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de management OH&S, prin
prisma rezultatelor auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor
circumstanţelor şi a angajamentului de îmbunătăţire continuă.
b) Scop
Managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să analizeze funcţionarea sistemului de

management OH&S pentru a evalua dacă acesta este pe deplin implementat şi continuă să
fie adecvat pentru realizarea politicii şi a obiectivelor OH&S declarate.
Analiza ar trebui să ia în considerare dacă politica OH&S continuă să fie adecvată. Ar

trebui să stabilească obiective OH&S noi sau actualizate pentru îmbunătăţire continuă,
adecvate pentru perioada viitoare şi să se ţină seama dacă sunt necesare schimbări pentru
oricare din elementele sistemului de management OH&S.

- statistici referitoare la accidente;
- rezultate ale auditurilor interne sau externe ale sistemului de management OH&S;
- acţiunile corective realizate în cadrul sistemului de la ultima analiză;
- rapoarte ale situaţiilor de urgenţă (reale sau exerciţii);
- rapoarte ale reprezentantului managementului referitoare la performanţa globală a
sistemului;
- rapoarte ale managerilor operaţionali referitoare la eficacitatea locală a sistemului;
- rapoarte ale proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale
riscurilor.
d) Proces
Managementul de la cel mai înalt nivel ar trebui să efectueze periodic analize (de
exemplu: anual). Analiza ar trebui să se axeze pe performanţa globală a sistemului de
management OH&S şi nu pe detalii specifice, deoarece acestea ar trebui gestionate cu
mijloace din cadrul sistemului de management OH&S.
La planificarea unei analize efectuate de management ar trebui să se ia în considerare

următoarele elemente:
- subiectele care să fie abordate;
- cine ar trebui să participe (manageri, consultanţi specialişti OH&S, alt personal);
- responsabilităţile persoanelor participante din punct de vedere al analizei;
- informaţii care ar trebui supuse analizei;
3
Analiza ar trebui să se refere la următoarele elemente:
- adecvarea politicii OH&S existente;
- stabilirea sau actualizarea obiectivelor OH&S pentru îmbunătăţire continuă în
perioada următoare;
- adecvarea proceselor curente de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control
ale riscurilor;
- nivelurile curente de risc şi eficacitatea măsurilor de control existente;
- adecvarea resurselor (financiare, umane, materiale);
- eficacitatea procesului de inspecţie OH&S;
- eficacitatea procesului de raportare a pericolelor;
- date referitoare la accidentele şi incidentele care s-au petrecut;
- înregistrările cazurilor în care procedurile nu au fost eficace;
- rezultatele auditurilor interne şi externe ale sistemului de management OH&S,
efectuate de la analiza precedentă şi eficacitatea acestora;
- stadiul pregătirii pentru situaţii de urgenţă;
- îmbunătăţiri ale sistemului de management OH&S (de exemplu: iniţiative noi de
introdus sau extinderea iniţiativelor existente);
- rezultatele oricăror investigaţii ale accidentelor şi incidentelor;
- o evaluare a efectelor schimbărilor previzibile de legislaţie sau tehnologie.
Reprezentantul managementului ar trebui să prezinte un raport referitor la performanţele
globale ale sistemului de management OH&S. Dacă se solicită, ar trebui realizate analize
parţiale ale performanţei sistemului de management OH&S la intervale mai mici de timp.

- minute ale analizei;
- revizuiri ale politicii şi obiectivelor OH&S;
- acţiuni corective specifice pentru fiecare din manageri, cu termene de finalizare;
- termene pentru analiza acţiunilor corective;
- zonele pe care să se insiste şi care să fie reflectate în planificarea auditurilor interne
ulterioare ale sistemului de management OH&S.

Ohsas 18002

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ohsas 18002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Domeniu de aplicare

3.43 Termeni şi definiţii

4.1 Cerinţe generale

a) Cerinţa OHSAS 18001

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un sistem de management OH&S, ale

Se recomandă să se acorde atenţie la definirea limitelor şi a domeniului de aplicare al sistemului de

c) Elemente de intrare tipice

d) Elemente de ieşire tipice

4.2 Politica OH&S

a) Cerinţa OHSAS 18001

Trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizată

a) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei

c)Elemente de intrare tipice

Managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei ar trebui să elaboreze şi să autorizeze o

O politică formulată şi comunicată eficace ar trebui:

1) să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei;

2) să includă un angajament de îmbunătăţire continuă;

Îmbunătăţirea planificată a performanţei ar trebui exprimată prin intermediul obiectivelor OH&S şi

3) să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S aplicabilă în vigoare şi cu

Organizatiile trebuie să se conformeze cu legislaţia OH&S aplicabilă şi cu alte cerinţe OH&S.

4) să fie documentată, implementată şi menţinută;

Implicarea şi angajamentul angajaţilor sunt importante pentru succesul OH&S.

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor.

NOTĂ - Pentru mai multe îndrumări referitoare la procesele de identificare a pericoleor, de

Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi control ale riscurilor ar trebui să pennită

În toate situaţiile, se recomandă să se ia În considerare operaţiile curente şi ocazionale din cadrul

Procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor ar trebui să ţină

O abordare corespunzătoare a analizei iniţiale poate include liste de verificare, interviuri,

Se subliniază faptul că o analiză iniţială nu poate substitui implementarea unei abordări

c) Elemente de intrare tipice

Elementele de intrare tipice includ următoarele:

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fie

Se recomandă ca organizaţia să-şi actucalizeze documentaţia, datele şi înegistrările referitoare la

Se recomanda ca proceslele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să nu fie

ii) Procesele de identificarea pericolului, de evaluare şi de control al riscului

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilorsă fie

Suplimentar, proceslele ar trebui să includă definirea următoarelor elemente:

iii) Acţiuni ulterioare

În urma proceselor de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control al riscurilor:

- feedback-ul asupra rezultatelor şi progresului înregistrat în finalizarea acţiunilor corective şi

- organizaţia ar trebui să determine dacă, competenţa personalului care desfaşoară activităţi

Se recomandă ca procesele de identificare a pericolelor, de evaluare şi de control ale riscurilor să fie

e) Elemente de ieşire tipice

Se recomandă să existe procedură (proceduri) documentată pentru următoarele elemente:

4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe

a) Cerinţă OHSAS 18001

Organizaţia trebuia să actualizeze aceste informaţii. Organizaţia trebui sp comunice informaţiile

a. Cerinţa OHSAS 18001

Organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective documentate pentru sănătate

NOTA- Obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil.

c. Elemente de intrare tipice

Elemente de intrare tipice includ următoarele:

Exemple de tipuri de obiective OH&S:

e. Elemente de ieşire tipice

4.3.4. Program (programe) de management OH&S

a. Cerinta OHSAS 18001

Programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale regulate şi

Elemente de intrare tipice

Elementele de intrare tipice includ următoarele:

Se recomandă ca programul de management OH&S să identifice persoanele responsabile

Se recomandă ca programul de management OH&S să indice alocarea de responsabilităti şi autorităţi

consultarea personalului cu privire la schimabările aşteptat.

Elementele de ieşire tipice includ programul/programele de management OH&S definite