Psihologie Educationala 10

31 martie 2004

Dragostea erotica

Aceasta dragoste prezinta deosebiri fata de celelalte tipuri de relatii

interpersonale, atat in ceea ce priveste elementele structurale constitutive,
cat si modalitatile de reglare a relationarii interpesonale.
Diferiti autori au imaginat un model triunghiular al dragostei; un
triunghi ale carui laturi de lungimi diferite, in functie de cuplu, sunt:

- pasiunea
- intimitatea
- obligatia

S-a considerat ca din combinarea acestor elemente, rezulta mai multe

forme de manifestare a dragostei:

1. asociativa – elementele predominante fiind intimitatea si obligatia

2. romantica – predomina pasiunea si un rol important il are intimitatea
3. golita de continut – predomina obligatia

Alti autori identifica alti factori cu rol reglator, al comportamentului erotic:

1. atasamentul
2. sustinerea emotionala
3. intimitatea ( atmosfera creata in cuplu )

Pt fiecare din cei trei factori s-au conceput intrebari si s-a alcatuit o
scala de masurare a dragostei; s-a constatat ca implicarea
psihocomportamentala a subiectilor este diferita in functie de forma de
dragoste manifestata.
Astfel, in dragostea pasionala se disting urmaoarele caracteristici:

- este predominant emotional-afectiva

- este deosebit de intensa, acaparatoare

Astfel, dragostea a fost definita drept ,,starea unei dorinte intense pt

uniunea cu celalalt’’.
 2

Atunci cand dragostea pasionala este reciproc manifestata, subiectul se

simte satisfacut, multumit, vesel; in sens contrar, el apare chinuit, dezamagit.
Dragostea pasionala apare ca un foc de paie, de cele mai multe ori.
Are durata maxima in jur de doi ani, apoi, fie se transforma intr-o
dragoste mai asezata, fie se stinge.
Atunci cand dragostea pasionala se stabilizeaza, pastrand totusi o mare
incaracatura emotionala, ea va capata forma dragostei de durata.
Va fi afectiunea pe care o simtim pt cei cu care viata noastra e strans
impletita; relatia afectiva va fi profunda, stabila ( un atasament reciproc
impartasit, intr-o forma mai putin zgomotoasa de manifestare ).

Concluzie: racirea dragostei psionale, nu aduce cu sine excluderea

sentimentelor si a emotiilor, ci le aseaza pe alte dimensiuni.

Racirea dragostei pasionale atrage dupa sine o perioada de, deziluzie.

Sunt autori care explica rata mare a divortialitatii, pe de o parte, datorita
importantei acordate experientei emotionale pozitive si foarte intense, iar pe
de alta parte, imposibilitatii de a mentine mai mult timp asemenea forma de
relatie erotico-sentimentala.
In general, pt ca relatia dintre soti sa fie considerata echilibrata, trebuie
sa existe intre ei o anumita egalitate si in ceea ce priveste ,,investitiile’’ de
natura fizic-materiala, psihocognitiva si psihoemotionala; pe de alta parte,
trebuie sa existe o egalitate si legata de rezultat, de gradul de multumire si
satisfactie, de nivelul de implinire a asteptarilor si aspiratiilor fiecaruia.
Acest raport devine mai favorabil unuia din cei doi parteneri, unul mai
mult investind, iar celalalt mai mult profitand; relatia va deveni asimetrica,
inechitabila; ea va necesita interventii corective, in caz contrar,
dezorganizarea mergand progresiv.
Cu toate acestea, exista cupluri interpersonale, inclusiv maritale, in
cadrul carora exista forme de asimetrie, care pot fi justificate de parteneri;
justificarea vine dinspre ideea necesitatii de adaptare si de exercitare a rolului
in cuplu Ex. daca femeia a fost influentata socio-cultural, in sensul de a
se simti responsabila in exclusivitate pt treburile casnico-menajere, ea isi va
suma acest rol; in schimb, dc in familie nu I-a fost impus un astfel de model,
cand apar sarcini casnice ea se va sustrage.
In afara influentelor socio-culturale si a modelelor traditionale, mai
exista si alte canale de comunicare indirecta, cu efecte de tip feedback
asupra comportamentului fiecarui partener.
Astfel, se constata ca fiecare membru al cuplului marital ,,se
racordeaza sau deracordeaza’’ de la retelele emotional-afective ale relatiei
interpersonale, in functie de gradul de potrivire dintre modelul real al
comportamentului partenerului ( mai ales in raport cu sine ) si modelul ideal
de conduita, asteptat, dorit, preferat.
 3

Concluzie: dragostea nu este dată odata pt totdeauna. Poate exista

dragoste la inceput si indiferenta la sfarsit.

Dragostea se alimenteaza mereu din confruntarea permanenta a celor

doua personalitati; amandoua aceste personalitati implicate in cuplu, sunt
obligate,in egala masura, sa ofere si sa primeasca placere, gratificatie.
Asteptarile viitorilor soti nu sunt conturate in momentul casatoriei;
aceste asteptari vor suferi influente si modificari care tin de mai multi factori:

1. modelele de conduita maritala, oferite de familia de

apartenenta
2. modelele culturale ale societatii din perioada
respectiva etc.

Atunci cand nu exista concordanta intre asteptarile celor doi soti,

conflictul marital va fi iminent.

Iluziile cu care vin in casatorie cei doi protagonisti

1. Exista ,,unul si numai unul’’ in afara de mine si daca ma voi

casatori cu el/ea, voi avea o casatorie fericita si reusita.
E gresita ideea ca poti avea un singur insotitor de suflet si este gresit,ca
dc il gasesti, in mod sigu vei avea un bun mariaj.
Pt a fi fericit intr-o casatorie, e necesara atitudinea pozitiva si efortul din
partea ambilor soti; faptul ca ai gasit partenerul potrivit, nu trebuie sa
constituie sfarsitul stradaniilor personale, ci doar inceputul.
2. Casatoria noastra va reusi, pt ca ne-am curtat o perioada de
timp, ne-am acomodat unul cu altul.
Apropierea intima si realizarea unui anume nivel de intelegere
reciproca,ne apar ca elemente pozitive, dar nu suficiente pt asigurarea unei
depline functionalitati a relatiei maritale.
Oamenii se schimba, iar casatoria parcurge si ea diferite stadii
(nasterea copiilor, schimbarile pe linie socio-profesionala etc. ),care vor
modifica atat nevoile cat si cerintele individuale si ale relatiei maritale.
Daca cei doi soti nu merg impreuna in intampinarea schimbarilor si nu
incearca sa se modifice amandoi in acelasi timp ( dc unul ramane in urma in
plan profesional, al relatiilor sociale etc. ), intervin modificari in cadrul cuplului
si apare sentimentul de a nu mai face fată.
Singurul element constant al casatoriei e schimbarea ( te schimbi odata
cu varsta), iar partenerii trebuie sa invete sa se adapteze la schimbare.
 4

3. Chiar daca multe casatorii se sfarsesc cu divortul, noua nu ni se

va intampla acest lucru.
Fiecare persoana si fiecare relatie e diferita, iar ceea ce are fiecare
cuplu e particular, specific.; cuplurile divortate si-au imaginat la randul lor ca
niciodata nu li se va intampla nimic rau.
4. Dupa casatorie am sa-l transform pe viitorul sot/sotie.
Mai mult decat interesul de a-l cunoaste si intelege pe cel de alaturi, se
manifesta preocuparea de a-l schimba.
Insa nimeni nu vrea sa se schimbe si mai ales nici noi nu am dori ca
cineva sa se casatoreasca cu noi pt a ne schimba.
5. Partenerul meu de casatorie imi va satisface toate dorintele si
pretentiile.
6. Dragostea ne va tine impreuna
7. Nu ne vom certa niciodata
Conflictul e chiar necesar insa, pt ca el dinamizeaza, cu conditia sa nu
se rezume la nervi,ci sa fie clarificate nemultumirile si intelegerile.
8. Avem bune relatii de comunicare si putem discuta despre toate
problemele.
Dar o relatie in care exista numai comunicarea fara acea scanteie,fara
dragoste,duce la divort.

Unii autori inventariaza obligatiile de baza de care trebuie sa se tina

seama in cuplu.
De ex. Benson identifica sase ,,obligatii’’ de baza pe care trebuie sa
si le asume cei care doresc sa se casatoreasca:

1. sa fie sinceri, deschisi,corecti si demni de incredere

2. sa-si imparta sarcinile si responsabilitatile ce revin relatiei
3. sa fie preiten unul cu celalalt si sa-I ofere intotdeauna suport,
empatie, simpatie
4. sa comunice unul cu celalalt; o comunicare cu partenerul si nu
spre partener, adica sa te asiguri ca te-a si inteleles
5. sa-si ofere afectiune si satisfactie sexuala si sa faca eforturi pt
indepartarea monotoniei
6. sa se ofere voluntar pt a se ajuta unul pe celalalt

Functiile familiei stabile si sanatoase

1. Bio-sexuala,afectiva si de autorealizare personala

2. Psihoeducationala ( isi educa, copiii si de asemenea, cei doi
parteneri se educa unul pe altul )
 5

3. Terapeutic – suportiva ( in familie iti incarci bateriile, iti tratezi

ranile)
4. Socio-culturala ( familia e locul unde poti sta in liniste, unde poti citi,
poti purta discutii etc.)

Efectele sanogene ale vietii de familie sunt deci vizibile.